1

FUNDA TIA UNIVERSIT ARA. HYPERION

ONIVERSIT A TEA HYPERION
FACOL TATEA DE PSIHOLOGlE-SOCIOLOGlE

IRINA HOLDEVICI

SUGESTIOLOGIE
~I
PSIHOTERAPIE SUGESTIV A

EDITURA VICTOR
BUCURE$TI • 1995

-"""" ~.,=,'""'"''".. J j~,;."","

 CUPRINS

Cuvant inainte 5
Toale dreplurile rezervalc EDITURII VICTOR
Capitolul I Sugestia §i autosugestia ····..···7
I .1. Caracterizarea generala a fenomenului
sugestiv 7
1.2. Raspunsul sugerat 17
1.3. Caracteristicile situatiei sugestie 17
1.4. Tipuri (fomle) ale sugestiilor 19
1.5. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei
sugestie §i ai inducerii dlspunsului sugerat.. 20
Capitolul 2 Sugestia §i fenomenul hipnotic 27
2.1. Caracterizarea generala a fenomenului
hipnotic 32
2.2. Caracteristicile starii tran~ei hipnotice 34
2.3. Profunzimea hipnozei 38
2.4. Teorii explicative ale hipnozei .42
Capitolul 3 Inductia hipnotica .49
3.1. Testarea gradului de hipnotizabilitate 50
3.2. Adancirea transei 55
3.3. Dehipnotizarea 57
3.4. Tehnici uwale de inductie hipnotica 60
3.5. Tehnici avansate de inductie 64
3.6. Metode de reducere a rezistentelor 67

Capitolul 4 Hipnoterapia 69
Tehnoredactor: HDRICA BUDNIC 4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza 72
Postprocesarc: FLORIN VLAD 4.2. Hipnoterapia §i na§terea lara dureri 75
4.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice 79
Bun de lipar: 28.10.1995. Format: ]6/6] x86.
4.4. liipnoza in tratamentul insomniilor 81
Coli de tipar: ]2 4.5. Antrenamentul mental pentm vindecarea
incununatll de succes (Hunter, 1988) 83
Lucrare aparuta cu concursul LAMEQ S.B.
4.6. Hipnoza in enurezis 86
4.7. I-lipnoza in astmul bron§ic ; 89
4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismul 91
ISBN 973-973] 8-0-5
4.9. lIipnoterapia in derinatologie 94
4.10 Hipnoterapia in tulburarile menstruale 98
3
 4.11. Hipnoterapia In logonevroze 99
4.12. Hipnoterapia in tuIbudiriIe de dinamidi
sexuaIa psihogena Ia barbali 102
4.13. Hipnoterapia in tratamentuItuIburariIor Cuvant 'inainte
nevrotice 104
Capitolul 5 Hipnoanaliza 107
5.1. Caracterizarea generala ~i metodele
hipnoanalizei .., 107 Lucrarea prezenta se adreseaza studenfilor de lafaculta.file de psi-
5.2. Tehnici avansate ale hipnoanaIizei hologie §i sociologie-psihologie care sunt interesali sa fmbrali§cze
(Hartland, 1979) 116
profesiunea de hipnoterapeul.
CapitoIu16 Orientari moderne In hipnoterapie 121 in acela§i timp. lucrarea este de 0 reala utilitate medicilor §i psi-
6.1. Hipnoterapia de orientare ericksoriana 121 hologilor care doresc sa se specializeze 'in psihoterapie.
6.2. Hipnoza In psihoterapia de familie 127 in prima parle a lucrarii sunt prezentate probleme generale ale
6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala In stare
de hiplloza 134 susgestiei §i sugestibilitalii precum !ji caracterizarea generala a feno-
6.4. lJtilizarea terapeutica a hipnozei la copii 141 menului hipnotic.
6.5. Hipnoterapia in tratanlentul tulburarilor Sunt prezentate 'in detaliu tehnici de inductie hipnotica, adancire
anxioase 145 a transei §i de dehipnotizare.
Capitolul 7 Autohipnoza 161 o parle 'insemnata a lucrclri este dedicata aplicaliilor hipnozei En
7.1. Construirea autosugestii1or 162 tratamentul unor disfuncli psi/lice §i psihosomatice, precum §i En op-
7.2. Tehnica vizualizlirii 163 timiZ,area peryonnanlelor wnane.
7.3. Gandirea pozitiva 164 Sunt analizate tehnicile hipnoanalizei, care combina metodele hip-
7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme nozei cu eele ale psihoanalizei. Sun prezentate §i unele probleme mai
(Hunter, 1988) 174
controversate En domeniul hipnoterapiei: hipnoterapia de orientare
7.5. Strategic pentru 0 curll de slabire reu~ita 185
7.6. Program pentro reducerea anxietiitii in ericksoniana, hipnoterapia cognitiv-experien]iala Enstare de hipnoza.
cazu1 unor afcctiuni somatice grave 186 o atenlie speciata este acordata tehnicilor de autohipnoza care
7.7. Program pentro abandonarea consumului s-au dovedit a fi metode simple !ji accesibile de reglare §i autoreglare
excesiv de alcool 188
a starilor psihiee §i de cre:j1ere a rezistenlei la stress !ji care pot fi
Bib1iografie seIectiva 191 aplicate §i in absen]a unui terapeut specializat.

5
4
 Capitolul 1

SUGESTIA ~I AUTOSUGESTIA

1.1. Caracterizarea generala a fenomenului sugestiv

Gheorghiu (1982) definea sugestia ca 0 incitalie susceptibila sa

declan~eze reaclii spontane, nemediate de instanlele ret1exive ale gan-
dirii.
o caracteristica a situaliei sugestie 0 reprezinta existenla altema-
tivei de a nu reactiona, de~i doar rareori subiectul supus influenlei
sugestive realizeaza faptul ca dispune de aceasta altemativa. In absenla
altemativei de a nu reactiona se poate vorbi despre 0 situalie cu ca-
racter coercitiv.
In literatura de specialitate se discuta despre:
- situatia sugestie sau stimulul sugestiv;
- compor1amentul sugerat;
_ sugestibilitate sau disponibilitatea subiectului de a reacti-ana la
sugestie.
Situati-a sugestie este definita (Gheorghiu, 1982) ca un stimul sau
conste1atie de stimuli eu earacter provocativ, susceptibil sa dec1an§eze:
• reactii neadecvate ale subiectului, cum ar fi confundari, distor-
sionari etc. (sugestii negative);
• reactii care potenleaza adecvarea la realitate ~iln consecinta 0
mai buna adaptare la condiliile existenlei (actualizarea disponibili-
tatilor latente ale psihicului uman este efectul sugestiilor pozitivc);
• reactii neutresub aspectul adecvarii sau neadecvarii la realitate
(sugestii neutre).
Din punct de vedere istoric, termenul sugestie a fost introdus pentm
prima oara la mijloeul secolului treeut de catre Bertrand In Franta ~i
Braid in Anglia, ca 0 expliealie pentru fenomenul de tip hipnotic.
Prin fraze monotone, uneori insotite de fixarea privirii asupra unui
punet sau insolite de sunete monotone, se induce subiectului starea
hipnoida, stare In care sc produc diferite fenomene neobi§nuite cum
7

J .- -
 ar ti: catalepsia membrelor ~i pleoapelor, mi~dl.ri automate, anestezie,
analgezie, iluzii, halueinapi, amnezie post-hipnotica etc.
Bernheim (1891; 1910) este eel care extinde fenomenul de sugestie
§i la fenomene non-hipnotiee, el afirmand ca sugestia este un fenomen
norn1al care poate ayea loe atat in stare de veghe, cat §i in stare de
hipnoza.
Bernheim detinea sugestia in sens foarte larg ca reprezentand actul
prin care 0 idee este treziUi in creier §i acceptata de el.
Ulterior s-au conturat doua mari directii de cercetare a fenomenelor
sugestiei §i sugestibilitatii (Gheorghiu, 1982) .
• Directia psihologici sociale
Reprezentantii acesteia, dintre care mentionam pe Tarde (1907),
Sighe1e (1901), Le Bon (1911), Ross (1908), McDougal (1908) §i mai
tarziu Sherif (1935), Crutchfield (1955), Asch (1965) §i altii, indud
sugestia in grupa mai larga a fcnomcnelor de int1uentare a comporta-
mentului uman.
Au fost studiate diverse aspecte ale moditicarii atitudinilor §i opi-
niilor, fenomenele de prestigiu, confonnism, precum §i manipularea
sugestiva a unor norn1e de grup.
Jahoda (1989) subliniaza faptul ca sugestia a fost utilizata la ince-
putul secolului ca instrument pentru a explica aproape orice fenomen
psihosocial.
Mai tarziu se poate constala un dec1in In ceea ee privc§te interesul
pentru fenomene1e de sugestie §i sugestihilitate, interes ce va cre§te
din nou in a doua jumatate a secolului nostru.
Jahoda (1989) da, la randul sau, 0 serie de exemple de fenomene
psihosociale in cadrul carora sugestia joaca un rol explicativ central.
Acestea sunt fenomene cu caracter mistic, cum ar fi: ritualmile,
profetiile, fenomenele de poses ie, exorcismele, vrajitoria, ghicitul etc.
Studiind aceste fenomene In cadrul unor culturi primitive autorul
a observat, de pilda, prezcnta unor simptome psihofiziologice la per-
soanele care se cred vrajite: cefalec, fatigabilitate, deficit de concen-
trare a atentiei (studiul a fost efectuat pe studenti africani):
8 9
Fenomene psihofiziologice apar ~i la subiectii care sc simteau cul-
pabili pentru ca nu au indeplinit un ritual religios.
Autorul mentionat citeaza §i cazul unui subiect african care pre-
zenta simptome de malarie de§i nu avea germene1e respectiv in sangc.
Influentarea sugestiva culmineaza cu a§a-numita moarte Woodoo
(CalIDon, 1992; Holt, 1969), care nu cste altceva dedit moartea prin
sugestie, condamnatul - convins ca va muri in urma unor practici
magice - moare cu adevarat.
• Directia psihologiei experimentale
Reprezentantii cei mai importanti ai acestei directii sunt: Seashore
(1985), Binet (1900), Aveling §i Hargraves (1921), Hull (1933),
Eysenck §i Fourneaux (1943), Stukat (1958, Eysenck (1987)§i altii.
In cadrul analizei factoria1e, Eysenck (1943) §i Eysenck §i
Fourneaux (1945) au desprins umllitorii faetori ai sugestibilitapi:
a) Sugestibilitate primara, masurata in special prin teste directe prin
intcrmediul carora se cerea subiectului cxccutarea unei actiuni motorii.
b) Sugestibilitate secundara, masurata prin teste senzoriale indirecte
de tipul liniilor progrcsive ale lui Binet (1900). Subiectului i se pre-
zenta la tahistoscop 0 serie de linii progresiv cresditoare. La un mo-
ment dat liniile incctau sa mai creasca. Influentati de seria anterioara
de linii erescatoare §i de intervcntia sugestiva a exarriinatorului, multi
subiecti afirmau faptul ca liniile, egale de fapt, deveneau din ce in ce
mai man. Trebuie suhIiniat ca aspectul indirect al testului se refera Ia
faplul ca subiectul nu e con§tient de intentia examinatorului de a-I
influenta.
c) Sugestibilitate tertiara care se refera la modificarea atitudinilor
§i opiniilor ca Uffi1area unei influentari persuasive bazate pc prestigiu.
Dupa 0 anumita elapa de declin se constata la ora actuala 0 cre§tere
a interesului pentru cercetarile din acest domeniu, acestea culminand
cu Simpozionul international pentru prohleme de sugestie §isugesti-
bilitate desfa§urat la Giesscn (Gennania) in anul 1987.
Dintre autorii modemi care ~i-au adus contributii deosebite in acest
domeniu mentionam pe dltiva: Hilgard (1965), Orne (1970), Barber
(1969), Evans (1967), Helen Crawford (1989), Lundy (1989), Sheehan
(1989) §i Gheorghiu (1989).
o atenVe deosebita mcrWi studiilc cercetatorului gemlan de origine
romana Vladimir Ghcorghiu, care §i-a dedicat Intreaga activitate stu-
diului sugestiei §i sugcstibiliUilii §i ale carui contribulii teoretice ~i
expcrimentale reprezinili punctc de referinla in domeniu. In plan ex-
perimental acest autor a claborat ~i validat 0 serie de probe de masu-
rare a sugestibilitalii.
Dintre acestea mentionam:
a) Scala de sugcstibilitate senzoriaIa:
Subiectul estc pus in fala unor aparate, generatoare autentice de
stimuli (auditivi, vizuali ~i tactili), aparate care pot fi astfcl manipulate
in cat experimentatorul sa sirnuIcze administrarea stimuli lor respectivi.
Se considera raspuns In sensul sugestiei acea situalie in care subicctul
raporteaza di a receplionat un stimul inexistent.
b) Scala de sugcstibilitate motorie:
Se pomc§te de la premisa di In mod traditional comportamentul
motor este influenlat prin sugcstii directe, de tipul cclor utilizate de
catre hipnoterapeuti. Autorul mentionat dcmonstreaza experimental ca
exista posibilitatca de a intluenta indirect §i comportamentul motor
prin intemlediul unor aparate interpuse Intre cxperimcntator §i subiect.
Astfc1, de pilda, subicclului a§czat pc un scaun i se cere sa plaseze
bratul sau in lungul unci balante metalice. Experimentatorul are posi-
bilitatea sa manevrezc astfcI aparatullneat sa coboare bralul balantei
§i odata cu acesta ~i bralul subiectului. Mi~carea aparatului poate fi
insa ~i simulata. Subiectii sugestibili vor executa mi~carea de coborare
a bratului, de§i aparatul functioneaza In gol.
c) Probe ~i scale pentru masurarea unor aspecte imaginative ale
sugcstibilitatii, de tipul celor implicate In producerea relaxarii sau
tran§ci hipnotice:
Accste studii experimcntalc au atat un caracter teoretic contribuind
la dezvaluirca mecanismclor asCunse care stau la baza rcccptivitatii la
sugestii, cat §i practico-aplicativ, cu ajutorul sca1clor respective putiind
fi diferentiati subiectii inalt sugestibili de cei slab sau non-sugestibili,
ceca ce reprezinta interes pentru se1cctia profesionala (exislli domcnii
de activitate pentru care sugcstibilitatea prea inalla sau absenta suges-
10
tibiliilitii pot reprezenta contraindicatii) pentru clinic a (utilizarea unor
psihoterapii sugestive) sau pentru actualizarea disponibilitatilor latente
ale mntei umane §i pentru cre§terea perfonnantelor (in sport, arili,
invalare).
Particularitati ale subiectului care stau la baza receptiviilitii la su-
gestic.
Gheorghiu (1982) se refera la a§a-numitelc dispozilii sau predispo-
zitii la sugestie. Factorii de esenta atitudinalii pot avea rol1n potentarea
caracterului provocativ al situatiei sugestie (stimul) sau, dimpotriva,
In diminuarea sau ncutralizarea fortei ei de actiune.
Trebuie sa existe 0 atitudine de expectanja fata de excitant. Atitu-
dinile, motivele, habitudinile joadi rol de potentare a actului sugestiv:
simlim ceca ce suntcm inclinati sa s~mtim, vedem ceca ce dorim sa
vedem (ex.: un om care se teme de hoti poate interpreta scarlaitul
mobilei ca zgomot de pa§i).
Ambiguitatca situatici stimul poate transfomla 0 simpla bi1nuiala
Intr-o convingere. Cu toate acestea, situatia sugcstie §i factorii predi-
spozanti (atitudini, motivatii, expectalii) nu sunt suficienp pentru ca
cineva sa reactioneze la sugestie.
Pentru ca situatia sugestie sa se transforme in comportamcnt SUe
gerat estc nevoie ca individul sa posedeanumite particularitati ale
personalitatii, denumitc predispo:zjtii sau dispozilii la sugestie.
Inca Binet (1900) a fost unul dintre primii care au postulat existenta
unor astfe1 de dispozilii, cl atragand atcntia asupra unor fenomene
asociate cu sugestia: supunerea, imitalia, atenlia expectanta, influenla
opiniilor preconceputc ~i a ideilor directoare.
Cerceilirllc ultcrioare (Eysenck §i Foumcaux, 1945; Stukat, 1958)
au adus noi dovezi experimentale privitoare la varietatea factorilor ce
mediaza receptivitatea rata de sugestie.
Gheorghiu (1982) descrie unnatoare1e predispo7jtii care stau la
baza receptivitalii la sugestii:
Inchipuirea reprezinta capacitatea omului dea-§i fauri imagini §i
pareri despre situalii sau persoane §i de a investi aceste imagini §i
pareri cu atributul autenticitatii §i plauzibilitatii, indiferent daca eIe
retlccta sau nu adccvat realitatea.
11
 Produse1e inchipuirii tind in genere sa se sustraga controlului critic.
Tendinta de confonnare variaza de la individ la individ §i imbraca
Apare astfel tendinta deta~arii constructelor mentale de sistemele dis-
o mare varietate de fonne, de la minciunile convenlionale in care in-
criminative care le-ar putea invalida.
dividul este pc deplin con§tient ca aetioneaza din eomplezentii, pana
Astfcl de procesc mediaza substituirea realitatii printr-o reprezen-
la situatiil~ in care actul adaptiirii propriilor pareri, atitudini, habitudini
tare particulara a ci, precum ~i investirea acestei reprezentari cu un
statut de autonomic. la normele de grup se realizeaza in mod con§tient.
Binet, 1900; Coffin, 1940; Asch, 1952; Gheorghiu, 1979 au de-
Dispozitia inchipuirii poate fi antrenata de cele mal variate dorinte,
monstrat experimental cum opinia subieetitor poate fi influentata prin
credinte, pareri, sHiri de cxpeetanta §i poate fi sustinuta de cele mal
manipularea nonnei de grup in flagrant dezacord eu realitatea.
variate mobiluri de aparare: refugierea in iluzoriu, ascunderea in spa-
telc euvintelor, supracstimarea aspectelor fenomenale etc. Subordonarea este dispo7itia care mediaza supunerea necritica
Situaliile in care scpararea dintre aparent §i real, subiectiv §i obiec- fata de incitalii din afara sau din interiorul individului, incitatii care
tiv, tenomenal §i escntial se realizeaza cu dificultati, deoarece lipsc~te vizeaza direct sau indirect, cu sau lara intentie, dirijarea comporta-
un cadru adecvat de referintii constituic 0 sursa pennanentJ:l de activare mentului sau. De§i dispune de libertatea de decizie, persoana in eauza
a funqiei inchipuirii. (Un evenimcnt repovestit este ajustat in con- se simte cvasiconstriinsa sa reactioneze in confonnitate cu indicaliile
fonnitate eu viziunca idcali7.ata pc care ne-o facem des pre eJ). ce i se transmit sau pc care §i Ie transmite ea insa§i. 0 astfel de
manifestarc este conditionaHi de sistemul de dependcnla In care se
Transpunerea. Bazandu-se in mare masura pc capacitatea de in-
gasqte individul fata de anumite pcrsoane, institulii sau fala de un
chipuire, dar implicand §i antrenarea altoI' particularitali ca de pilda
complex de convingeri (prejudecati, superstitii); ea poate rezulta din
capacitatea de empatizare, imitare §i invatare sociaHl, transpunerea
prezenta unoI' influente persuasive sau din acliunea unoI' situatii deru-
reprezinta acel sindrom de insu§iri care permit individului sa se comute
lante. Cand ia forma subordonarii, supunerea capata un caracter de
spontan sau delibcrat de la un mod de traire §i de comportament la
cireumstanla. Supunerea poate insa corespunde §i unoI' particularitati
altul.Transpuncrea se realizeaza in confomlitate cu un rol sau model.
de structura ale subiectului (exista persoanc docile, obediente, credule,
Ea poate fi superficiala sau profunda, mergand pana la totala deta§are
gata oricand sa se subordoncze altora).
de concretul ambianlei, paua la uitarea de sine.
Tendinla de subordonare fala de persoane sau situalii se inmlne§te
Transpunerea poate fi intalnita in procesul aclivitatii creatoare (joc
in diferite propoqii la toti oamenii, inc1usiv la cei caracterizati prin
dramatic, elaborarea unci opere literare), in hipnozii, meditatie §i chiar
spirit critic foarte accentuat sau prin caracter voluntar §i autoritar.
in viata cotidiana cand empatizam ell allii sau jucam diferite roluri Subordonarea interfera Cll manifestiirite de confomusm §i transpu-
socialc.
nere dar nu se confunda cu cle. Ea se bazeaza §i pe necesitati de
Ciofu §i Marcus, intr-o lucrare despre transpunerea seenidl, arata
autoprotejare (aparare a eului):
ea aceasta produce chiar 0 serie de modificiiri fiziologice ale organis-
- evitarea disconfortului pc care 11aduce dupa sine contrazicerea
mului.
altora;
Conform area reprezinta disponibilitatea indivizilor de a-§i acorda - ie§irea din situatii de ambiguitate prin soluW mal dificile preluate
opiniile, atitudinile cu celc ale grupului din care fac parte (sau de a de-a gata de la altii (Gheorghiu, 1982).
Ie elanora de la inceput in a§a fel incal sa nu difere de modeleJe
Captarea reprezinta 0 dispozitie prin intennediul careia se asigura
existente la un moment dat).
orient area selectiva a persoanei spre 0 sursa provocativii, avaud drept
12 13
 rezultat faptul ca persoana se lasa atrasa §i chiar absorbiHi de respeetiva
sursa.
Anumite situalii exereita asupra individului 0 forta deosebita de
fascinalie sau seduqie. Individul se lasa furat de ideile altora pentru
ea eIc se apropie de ale sale sau pentru ca provin de la persoanc care
Ii plac (Gheorghiu, 198~).
Dispozilia captarii intervinc probabil In toatc situatiile sugestive,
ca reprezenHind mai mult decat un factor predispozant al comporta-
mcntului sugcraL
Caracteristica cea mai reprezentativa a acestei Insu~iri conslli In
aceca di, odata cu oricntarea selectiva spre sursa de atraqie, ea asigura
dirijarea conduitei In conformitate eu iradierea exercitata de aceasta
sursa.
Inca Binet (1900) vorbea de "ideea-directoare" ca una din carac-
teristicile fundamentale ale sugestibilitali.
Orice om poseda Intr-o masura mai mare sau mai mica, dispozitiile
de mai sus. Aceste dispozitii sunt complementare ele integdindu-se In
sisteme mai ample cum ar fl mecanismcle de aparare ~i echilibrare a
eului.
Cerintele situatiei sunt In esenta ce1e care pemut sa se constituie
o situatie sugestie §i asigura transfonnarea acesleia prin intem1ediul
dispozitiilor mentionate (Inchipuire, captare, subordonare) In compor-
tament sugerat.
Gheorghiu (198~) arata ca aceste dispozilii sunt sindroame de pro-
prietati psihice. Caracteristic pentru comportamentul sugerat este ca
aceste dispozitii se desni~oara undeva la marginea sau In afara
con~tiinlei sau, mai exact, produsele acestor dispozilii se instituie ca
o realitate mai muIt sau mai putin autonoma, disociata de distantele
critice ~i de autocontrol ale eului.
Incerdind sa explice, la randul sau, mecanismele receptivitalii la
sugestii, Lundy (1989) postuleaza existenta unci legaturi Intre recep-
tivitatea la sugestie §i conflnnarea intema a unor constructe personale.
Autorul porne~te de la conceptcle de baza ale lui Kelly (1955) conform
carora "constructelc personale" reprezinili 0 modalitate cognitiva ca-
!
racteristica a individului de a ordona lumca sa.
I.
14
U 15
Construetele persona Ie sunt ideile sau noliunile care fac un com-
portament sa difere de altul, care fac pc un individ sa fie ceca ce estc,
cu aIte cuvinte sa aiba anunute atitudini, credinte, opinii §i sa actioneze
in confornutate Cll acestea.
Conform teoriei lui Kelly 0 schimbare a unci persoane reprezinta
o schimbare a sistemului sau de constructe pesonale: adaugarea unui
nou construct, inversarea unor constructe bipolare sau modificarea In-
tregului sistem de constructe.
Dupa Lundy (1989) influenla sugestiva actioneaza atunci cand un
element relevant, dar Inca neverificat, apare In acela~i timp cu un con-
struct personal.
Constructul nu sc modifica atunci cand este validat fie de eveni-
mente exteme, fic printr-un proces cognitiv demlmit confirmare interna.
Toatc tehnicile de modificare a constructe1or personale sunt mo-
daliiliti de inhibare a procesului conformarii interne a constructului
pertinent prin prezentarea unui material cu continut contrar, cum se
intampla, de pilda, In cazul modificarii atitudinilor datorita comunicarii
bazate pc prestigiu.
Calitatile ~i fam1ecul comunicatorului cresc eficienj;a comunicarii
prin aceea ca distrag atenlia receptorului de la confirmarea intema a
constructului personal (vechea atitudine).
Pornind de la accasta idee, Lundy (1989) prezinm 0 serie de tchnici
menite sa faciliteze influenlarea sugestiva a procesului comunicarii:
• Repetarca mesajului (ca in mecanismele reclan1ei).
• Utilizarea unui numar sporit de argumente In favoarea a ceca cc
dorim sa sugeram.
• Sursa de influenlare care transmite mesajul trcbuie sa fie expert
In domeniu ~i, In acela~i timp, 0 persoana atragatoare.
• Utilizarea sa trezeasdi reac!ii emo!ionale la cel care recep!io-
neaza mesajul.
• Utilizarea unui context care sa produca emolii pozitive (an1bianta
agreabila, muzica, miincare, bautura, etc.).
• Utilizarea unor mesaje care trezesc anxietatea (Lundy, 1989)
subliniaza faptul ca anxietatea nu trebuie sa fie excesiv de mare pentro
ca altfcl subiectul nu mai receplioneaza mesajul ~i ca urrnare nu mai
poate ti influenlat.
 • Influentarea directii prin tactica "fata in fata" este mai eficienta
dedit cea indirecHL
• Utilizarea tacticii surprizei mare§te §ansa intluentarii sugestive.
II
Acela§i autor se refera §i la caracteristici1e subiectului-receptor, ca-
I
racteristici care sporesc ~ansa transformarii situatiei sugestie in COlll-
I
portament sugeraL
1. Mesajc1e sugestive simple au efecte mai mari la subiecti mai
putin inteligenti, in timp ce mesaje1e complexe au efecte mai mari
asupra celor inteligenli.
Subiecti mai putin inteligenli nu pot fi influentati prin mesaje com-
plexe pentru ca au dificuItati de intelegere a acestora. In acela§i timp,
indivizii inteligenti nu vor fi influentati decat daca argumente1e aduse
nu sunt suficient de comp1cxe pentru a produce efectul de distragere.
2. Persoanele cu autostima redusa sunt, de regula, mai sugestibile
decat cele cu nivc1 ridicat de autoapreciere.
3. Persoanc1c implicate afectiv, care joaca rolul de avocat sincer
al unei cauze, care militeaza activ pentru 0 idee, ajung sa se impre-
sioneze de proprii1c argumente, sa creada in ele §i acest proces pre vine
confinnarea intern a a unui concept contrar.
4. 0 mai rapida schimbare a atitudinilor se produce atunci caud
apare 0 mai mare discrepanta intre atitudinea originaJa §i cea pe care
dorim s-o implantam. Discrepanla nu trebuie sa tie insa atilt de mare
incat sa produca lipsa de credulitate sau atitudine negativa fata de
comunicator.
5. Subiectii care au fost solicitati sa fie mai atenti la continutul
comunidirii au putut fi mai u§or influentati pentru ca. ei §i-au deplasat
atentia de la procesul confinnarii interne al constructe1or persona1e
existente.
6. Pentru a ti mai u§or influentat subiectul trebuie sa devina pasiv
pe plan interior, cu alte cuvinte sa reduca procesul confinnarii interne
a propriilor constructe personale.
Helen Crawford (1989) leaga sugestibilitatea de fenomenul de
"flexibilitate cogniti va". Autoarea inlelege prin flexibilitate cognitiva
capacitatea subiectilor de a utiliza unul dintre mai multe stiluri cogni-
tive in rezolvarea diverselor sarcini (stilul cognitiv fiind adecvat sar-
cinii), cat §i capacitatea de a intra In diferite stari de con§tiinllL
16
Cercetarile experimentale ale autoarei au aratat ca subiectii mai
}1jpnotizabili au 0 mai mare capacitate de a experimenta reveria diurna,
o mai mare capacitate de a fi absorbiti de diverse situatii, §i 0 mai
mare implicare afectiva, cilt §i 0 mai mare flexibilitate cognitiva §i
fiziologica. (la subiectii inalt hipnotizabili se constata 0 cre§tere a flu-
xului de sauge la creier in urma inductiei hipnotice).
1.2. Raspunsul sugerat
Reprezinta veriga finaUI. a demersului sugestiv, respectiv reactia
subiectului in sensul celor sugerate. Acest dispuns nu este totdeauna
vizibil §i controlabil, marea majoritate a influentelor sugestive rama-
nand ascunse.
.Prin intermediul sugestiilor pot fi influentate in sens pozitiv sau
negativ practic aproape toate procesele §i functiile psihice (atentie,
memorie, decizie, afectivitate, atitudini, credinle, opinii etc.), dar §i
functiile fiziologice ale organismului.
Pe sugestii pozitive se bazeaza utilizarea terapeutica §i autoforma-
tiva a sugestiilor pentru vindecare §i optimizare a comportamentului.
Gheorghiu (1982) se refera la termenul de sugestie negativll. nu
numai sub aspectul u.nei mai slabe adaptari la mediu, ci §i in sensul
di existii subiecli care reactioneaza invers la sugestii (astfel, de piIda,
in cazul in care experimentatorulle sugereaza diderea spre spate ace§ti
subiecti manifesrn. tendinla de a cadea in falli). Aceasta reprezinili tot
o manifestare a receptivitalii la sugestie, comportamentul indiferent
fiind caracterizat prin absenta oridirei reactii.
Sugestibilitatea reprezinta capacitatea subiectului de a reactiona la
sugestii. Ea reprezintii acea manifestare particulara a influentabilitatii
care asigura transfom1area situaliei sugestie intr-un comportament su-
geraL
1.3. CaracteristicHe situatiei sugestie
Gheorghiu (1982) subliniaza ea situatia sugestie reprezintii 0 si-
tuatie provocativa care indica un drum de Uffilat (realizarea unui anu-
17
 ,II
I
I
mit tip de comportamenl), solicitand persoana sa se conformeze fadi
a putea apela la instanle1e critice ale raliunii.
In cazul In care provocarea sugestiva se impune, efectul ei este
susceptibil sa influenleze aparilia, respectiv disparilia, accentuarea sau
diminuarea, conservarea sau transformarea unor stari, procese sau
functii psihice §i a unor funclii psihofiziologice ale organismului.
Raspunsul sugestiv indus poate avea 0 semnificatie adaptiva (se
poate realiza vindecarea, antrenarea unor disponihilitati de autoaparare
ale organismului, oplimizarea unar procese §i functii psihice §i fizio-
logice), dezadaptativa (sugesliile pot provoca disfunctii, distorsionari,
Imbolnaviri §i uneori chiar moartea - vezi "moartea Woodoo") sau 0
semnificalie neutra sub aspectul adaptarii.
Dintre caracteristicile situaliei sugestie, autorul menlional subliniaza:
a) Existenla, cel pulin teorctic, a altemativei de a nu reaqiona la
sugestie, de§i, a§a cum am mai subliniat, rareori subiectul este
con§tient de aceasta altemativa. In absenla altemativei de non-reactie
nu este yorba de comportament sugerat ci de unul coercitiv.
b) Anihilarea funcliilor discriminativ-reflexive §i de control ale psi-
hicului uman.
In cazul In care subiectul reaetioneaza la sugestii, aceasta reactie
se realizeaza In afara instantelor critice ale gandirii. Cu toate acestea,
o provocare sugestiva poate avea ca punct de plecare un element rational.
Elementelc rationale §i cele sugestive se Intrepatrund adesea, dis-
linclia dintre ele nefiind totdeauna neta. Astfel, e1ementele ralionale
pot intra In componenla unor situatii sugestii, dupa cum elementele
sugestive se pol asocia cu cele rationale.
c) Absenta autocontrolului con§tienl.
In timpul demersului influentarii sugestive subiectul nu ajunge In
general sa exercite un control con§tient asupra procesului declan§at de
situalia sugestie. Uneori Insa acesta poate sa con§tientizeze conse-
cintele actiunilor sugestive exercitate asupra sa.
18
1.4. Tipuri (forme) ale sugestiilor
In functie de sursa care genereaza influenta sugestiva distingem:
- heterosugestii - sugestii administrate de catre 0 alta persoana;
- autosugestii - sugestii pe care §i Ie administreaza subiectul in
cauza.
Sub aspectul adaptarii la mediu se evidenliaza:
- sugestii pozitive, care contribuie la vindecarea §i la optimizarea
unor procese §i functii psihice §i psihofiziologice;
- sugestii negative, care dezorgamzeaza §i chiar traumatizeaza in-
dividul;
- sugestii indiferente, care nu au nici un efect sub raportul adap-
tilrii subiectului la mediu.
Din punctul de vedere al intentiei de a influenta, sugcstiile pot fi:
- directc, In cadrul carora este evidenta intcntia experimentatorului
de a influenta;
- indirecte, unde intenlia de influentare ramane ascunsa subiectului.
Sub aspectul tonului utilizat de catre cel care sugestioneaza distin-
gem:
- sugestii dure, In cadrul carora experimentatorul utilizeaza un ton
autoritar;
- sugestii blande, administrate pe un ton cald, protector §i insi-
nuant.
In funetie de gradul de elaborare sugestiile se pot clasifica §i in:
- sugestii spontane (astfel, de pilda, 0 personalitate carismatica
poate sugestiona tara sa-§i prop una in mod special acest lucru);
- sugestii elaborate, in cadrul carora se simte stradania de a in-
fluenta (ca, de pilda, in cazul reclamei sau afi§ului electoral).
Practicienii domeniului au aratat ca, pentm a fi eficiente, in terapie
sau in optimizarea comportamentului uman· sugestiile trebuie sa res-
pecte urmatoarele conditii:
sa fie acceptate de subiect;
- sa, concorde cu sistemul de valori al persoanei;
- sa serveasca scopului propus (aeasta presupune 0 buna cu-
noa§tere a problematicii celui care va fi influentat);
- sa nu fie prea lung;
19

- sa tie exprimate in termeni pozitivi;
- sa fie plastice (este reeomandabiJa utilizarea sugestiei verbaJe In
acela§i timp eu imaginea adeevaili);
- sa fie ritmice;
- sa urmareasca, pe cat posibiJ, ciclurile respiratorii;
- sa tie realiste;
- sa fie simple;
- sa tie convingatoare.
1.5.. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei sugestie ~i ai
inducerii raspunsului sugerat
Gheorghiu (1982) ineercand sa descrie care sunt faetorii care fa-
vorizeaza sugestibilitatea se refera la unliatoarele aspecte:
• Conditia nedetcrminarii
Automl subliniaza faptul ell fiinta umana nu este confruntata numai
cu situalii clare, de tip detcnninist, ci §i cu situatii de tip probabilist.
Pentru a dcpa§i ambiguitatea §i penlm a ie~i din situatiile ncdcfi-
nile, greu de conlrolat, omul opteaza adesca pentru alternative care nu
satisfac exigenlele raporilirH la un sistcm rational de criterii. In astfel
de condilii intlucntarea sugestiva a dcciziilor, atitudinilor sau opiniiJor
se poate produce cu mull mai multa u§urinta.
Aceasta condilie a nedetenninani se refera 1a unnatoarc1e aspecte:
a) Limitele sistemelor de verificare §i control de care dispune jiinla
wnana
Astfel, deoarece intelegerea unor informatii sau reconstituirile mne-
zice nu sunt totdeauna exacte, de multe ori subiectul nu este sigur
daca deciziile luate de el sunt corecte. In aceste conditii multe din
aceste decizii au un caractcr arbitrar, situatie in care acestea pot n
influentate pc cale sugestiva. Astfel, de pildl1, un candidat care nu §tie
la ce facultate sa dea admiterea se poate Ulsa influentat de pildl1, de
aspectul cJl1dirii. Intercsante sub acest aspect sunt studiile lui Binet
20
(1900), Ro§ca (1936) §i Bogdan (1972) eu privire la psihologia mar-
torului.
b) Nedetenninari ale situaliei stimu/
In multe cazuri nedetenninarea rezultil din ambiguitatea situapei
stimu1. Acest fenomen este foarte evident in eadrul experimente10r
realizate de Sherif, eu privire la manipularea nonnei de grup.
Sherif utilizeaza in cadrul acesto1' experimente a§a-numitul feno-
men autokinetic: dadi se proiecteaza in intuneric un spot luminos de
dimensiuni nu prea mari, pata de lumina de§i nu se mi~ca in mod
obiectiv, va apare privitorului ca fiind intr-o mi§care care are lac in
toate direcliile. In aceste condilii privito1'ul poate fi u§or influenlat sa
pe1'ceapa deplasarea lumini ca produdindu-se int1'-o anumiill di1'e.cpe.
Sherif §i Sherif (1969) subliniaza faptul di zvonurile apar in con-
dilii de incertitudine, dind subiectul nu are elemente suficiente pentru
a aprecia 0 situape.
Fenomene de acest tip se intalnesc freevent §i in viata cotidiana.
Astfel, de pilda, teama celui care merge noaptea printr-o pacture 11
po ate detenruna sa fie eonvins ca un trunchi de copac reprezinta un
animal salbatic, iar 0 pcrsaana careia i-a disparut un obiect, va avea
tendinta de a-§i suspecta toti cunosculii.
c) Situaliile conflictuale
Conditia incertitudinii, derutci ~i dezorientarii este intrepnuHl ~i de
situatiile conflictuale rezultate din ciocnirea unor elemente cu valente
pozitive ~i negative.
Nu de putine ori 0 imprejurare intamplatoare face ca subiectul,
aflat in conflict, sa se decida pentru una din alternative in defavoarea
ceJeilalte. Astfel, de pilda, un absolvent care are de ales Intre mai
multe oferte de serviciu poate alege una din ele, deoarece Ii place
aspectul patronului.
•• Sugestia 'ii mecanismele de aparare ale eului
. Aceste mecanisme au fost puse in evidenta ~i descrise inca de
Freud.
21
 Gheorghiu (1982) se refera practic la acelea§i mecanisme §i la rolul
lor in potentarea comportamentului sugerat, sistematizarea utilizata de
acest autor fiind oarecum diferita de cea a psihanalizei.
Mecanismele de aparare ale eului pot fi sistematizate astfel:
a) Falsificarile pratectoare
Acestea se refera la faptul ca In demersul de evitare a consecintelor
neplacute ale un ora din gandurile sau actiunile sale, omul recurge la
o gama variata de modalitati incon§tiente de a se autoln§ela pentru
a-§i proteja imaginea de sine.
Dintre acestea Gheorghiu (1982) mentioneaza:
- Rationalizarea, care reprezinta tendinta subiectului de a oferi 0
justificare logica actiunilor sale care nu sunt nici logice, nici totdeauna
acceptabile.
- Protectia - reprezinta tendinta de a pune pe seama aItora in-
tentiilc, tenditele sau scntimente1e inacceptabile ale subiectului (dupa
modelul: am pierdut examenul, Inseamna ca m-a persecutat examina-
toru]).
- lntroectia, care reprezinta tendinta individului de a Incorpora In
eul sau elemente strmne care Ii provoadi stan tensionale.
Astfel, experimentele au pus In evidenta faptul ca dintre subiectii
care au fost solicitati sa predice Impotriva fumatului multi s-au lasat
de fumat pentru a-§i reduce disonanta cognitiva (Festinger).
b) Mecanismele de evitare
Intr-o serie de situatii omul Incearca sa-§i reduca stanle tensionale
sau sa previna aparitia altora noi renuntand la trebuinte greu de inde-
plinit sau indezirabile, dupa formula traditionala "strugurii sunt acri".
Fenomenul evitiirii are la baza urmatoarele mecanisme:
- Reprimarea, care consta in uitarea unor informatii indezirabile
pentru subiect. Uitarea se poate referi atat la continutul informatiilor,
cat §i la sursa lor.
Astfel, fiecaruia i s-a intiimplat macar 0 data in viata sa uite sa se
dud la 0 intiilnire nedorita sau sa uite numarul de telefon al unei
persoane dezagreabile.
- Negarea reprezinta mecanismul defensiv prin interinediul caruia
subiectul neaga adevaruri evidente care nu-i convin.
22
Acest fenomen atinge cote maxime la bolnavi afIati in stadiul ter-
minal al unor bolj cronice care pur §i simplu nu cred ca sufera de
boala respectiva §i ca vor muri.
Lazarus (1969) spunea foarte sugestiv ca despre un lucru rau se
poate spune fie di nu s-a petrecut, fie ca nu este rau.
- Izolarea reprezinta mecanismul de aparare prin care subiectul
are tendinta de a se deta§a excesiv de evenimentele existentei. Astfel,
de pilda, am intiilnit persoanc care, fiind foarte stresate de evolutia
evenimentelor care au avut loc imediat dupa revolutia din Decembrie
1989, rcfuzau sa mai citeasca ziarele, considerand ca daca nu au
cuno§tinta des pre anumite evenimente, acestea nici nu s-au produs.
- Regresia reprezinta mecanismul defensiv prin care subiectul se
refugiaza In trecut, aparandu-se de factori stresanti ai existentei prin
refugiere In conduitc dc tip infantil.
- Escamotarca reprezinta tcndinta incon§tienta a subiectului, con-
fruntat cu 0 problema dezagre:1bila, de a pIasa respectiva problema pe
umerii altcuiva.
c) Mecanismele de descarcare a tensiunilor
Influentelc negative sunt mai puternice §i In conditiile In care in-
dividul reu§e§te sa fad fata unor situatii de supralncordare prin me-
canisme de tipul abreaqiei. Acestea pot 1mbraca diverse forme dintre
care mentionam: riposta (hlamare, ridiculizare, molestare etc.), conte-
sarea sau solicitarca ajutorului.
Ciind se dec1an§caza astfel de mecanisme este destul de dificil ca
suhiectul sa exercite un control con§tient asupra situatiei, ceea ce spo-
re§te §anselc influentarii sugestive.
Astfel, de pi Ida, acest adcvar este foarte bine ilustrat de intelep-
ciunea populara care, Incerciind sa arate faptul ca riposta nu este jus-
tificata, spune "s-a suparat vacarul pe sat".
• Mecanismele compensatorii
Gheorghiu (1982) subliniaza ca In sens mai larg toate mecanismele
defensive au un rol compensator. In sens restriins prin compensare se
Intelege preocuparea persoanei de a masca unele din deficientele sale
prin accentuarea unor caracteristici de7jrabile sau tendinla subiectului
23
de a lupta pentru depa§irea unor slabiciuni §i pentru activarea unor
disponibilitati latente.
In situatia in care subiectul pune in actiune mecanisme compensa-
torii, elementele sugestive pot sa ocupe un loc insemnat. Astfel, de
piIda, complexele de inferioritate nu sunt totdeauna justificate, put1ind
fi induse pe cale sugestiva.
In ace1a§i timp mobilurile care intervin in alegerea partenerului,
profesiei, a locului de munca, in stabilirea preferinte10r pentru diferite
persoane sau grupuri sociale pot fi intelese mai bine sub aspect psi-
hologic dadl se au in vedere mecanismele compensatorii §i influente1e
sugestive pe care acestea Ie implidL
Persoana care recurge prin mecanisme compensatorii la refugierea
intr-o lume iluzorie specifica reveriei diume este evident supusa unor
influente auto §i heterosugestive.
Acest fenomen poate imbraca aspecte pozitive, astfel de mecanisme
stand la baza rezistcntei psihice neobi§nuite de care au dat dovada
unii oameni aflati in condili deosebit de gre1e (inchisOli, lagare de
concentrare, izolare etc.). Subiectii respectivi §i-au inchipuit ca trebuie
sa reziste §i chiar au rezistat cu adevarat.
Aspectul negativ al fenomenului dcscris mai sus este ilustrat de
faptul ell un subiect obscdat de boala se va imbolnavi mai repede §i
va contracta 0 afcqiunc mai grava.
• Mecanismele de identiticare
Este bine cunoscuili tendinla tireasca a oamenilor de a se identifica
cu persoane, grupuri, situatii, institutii sau organizalii, fapt ce Ie con-
fera un plus de stabilitate afectiva.
Este evident ca odata prod usa idenlificarea Cll 0 persoana sau mo-
del comportamental, subiectul va incorpora prin mecanisme sugestive
§i elemente specifice modelului respectiv (astfel, de pi Ida, nu de putine
ori preluam necritic ideile §i comportamentele unei personalitati care
ne place).
24
• Sugestia ~i dependcnlele umane
Gheorghiu (1982) subliniaza faptul ca fiinta umana depinde de 0
serie de convingeri, obiceiuri, motivalii, de particulariilitile unor pro-
cese cognitive, de rolurile socia Ie pc care este silita sa Ie joace fata
de persoane, institutii (familie, §coala, biserica, loc de munca), cat §i
fata de colectivitatile dirora Ie apartine.
Un loc aparte 11ocupa dependenta omului fala de sistemele verbale
de comunicare.
Astfel, cercetatoarea gem1ana Petra Netter (1989) a demonstrat ex-
perimental eli subiectii tratati cu tablete de nicotina §i cu preparate
"placebo" reaqioneaza in functie de propriiIe lor reactii anticipative
la preparat §i nu in functie de efectele reale ale acestuia.
Evans (1989) rclateaza, la randul sau, faptul ca doi subiecti
obi§nuiti sa consume L.SD. §i care au primit un preparat "placebo"
au avut experienlc de tip halucinator, in timp ce aceia§i subiecti nu
au raportat nimic atunci cand au prin1it cu adevarat L.SD., dar Ii s-a
spus ca este yorba de un preparat "placebo".
• Dominapa elementelor concrete
o serie de factori care explid1 atat constituirea situatiilor sugestie,
Giit§i capacitatea subiectului de a reaqiona la aceste situati cu caracter
provocativ i§i au originea in particularitali ale proceselor cognitive .
Una din aceste particularitati 0 reprezinili forta cu care actioneaza
§i se insinueaza in procesul cunoa§terii concretului intuitiv.
Speciali§tii in psihologia rec1amei §tiu bine ca un produs frumos
ambalat are mai multe §anse sa fie cumparat decat a11produs, chiar
de calitate superioara, al caroi ambalaj nu satisface criteriile estetice.
" Persistenta in psihologia aduUului modern a unor clemente
magice ~i mitice
Int1uentarea sugestiva este facilitata §i de faptul ell. foarte multi
oameni care se considera rationali nu s-au eliberat pe deplin de repre-
zentari mitice §i conduite magice, ei cazand victime unor prejudedili
sau comportamente superstitioase.
25
 Tinand searna de acest lucru nu trehuie sa ne mire interesul de Capitolul 2
care se bucura astazi profetiilc, zodiacele sau faptul di multi oamcni
cu nive! cultural ridicat se cred victimele unor intluente malefice pro- SUGESTIA ~I FENOMENUL HIPNOTIC
duse prin intermediul vrajilor.
Credinta In astfel de influente nu prcsupune neaparat pierderea con-
trolului rational, dar implica ~i l11ulteelemente nonrationaIe, de natura
sugestiva. Posibilitatilc hipnozei au fost cand exagerate, a~tept3.ndu-se de la
cei care 0 practicau adevarate minuni, rezolvarea unor cazuri pe care
nu Ie puteau realiza alte l11etode medicale sau psihologice, dind mi-
nimalizate sau chiar negate de calre sceptici, care Insa nu se straduisera
suficient sa cunoasca metoda In detaliu.
Se pare di un deserviciu Insemnat I-au tacut hipnozei apropierea
exagerata a acesteia de fenomenele parapsihice, considerandu-se ca
persoancIe care 0 practica trebuie sa dispuna neaparat de forte supra-
naturale, dit si performantele hipnotizatorilor de estrada care au Inde-
partat pe multi cercetatori serio~i de acest domeniu.
De asemenea, l11ulte Iucran din cadrul literaturii ~tiinlifico-fanta-
stice au accentuat ideea ca subiectul hipnotizat devine un fel de robot
uman, controlat pe cai paranormale de catre eel care a indus hipnoza,
fapt ce a generat tel11eri nejustificative din partea unor pacienli care
ar fi putut beneficia de avantajele acestei tehnici.
Hipnoza nu este un fenomen supranaturaI, ci doar 0 stare modifi-
cala de con~tiinla, asemanatoare cu relaxarea sau cu stan Ie meditative
specifice unor culturi orientale.
Fenol11ene asemanatoare cu eel hipnotic se Inmlnesc frecvcnt In
viata cotidiana. Astfe1, cineva poate fi amt de absorbit de lectura unui
roman sau de vizionarea unui film la televizor, Incat nu mai aude
soncria de la u~a sau poate fi atat de cufundat in ganduri incat nu mai
sesizeaza ce-i spune interIocutorul cu care tocmai discuta. Se apropie
de hipnoza ~i fenol11enele de reverie, cand, furati de propriile con-
structii imaginative, parca ne transpunem in alte locuri ~i traim alte
stan decat cele legate de realitatea imediata sau cele de extaz religios
,.
pe care Ie traiesc adevaratii credincio~i.
~oferul care conduce noaptea ~i este fascinat de dung a luminoasa
a ~oselei care ii produce 0 ingustare a campului con~tiinlei ce se poate
11\
uneori soida cu accidente, este ~i eI victima unci swi ascmanatoarc
26 27
 cu hipnoza. Aceste stari Ie denumim in limbaj comun cu ajutorul unor
termeni ca: "a te Iasa furat", "a fi pc alta lume" etc. Cei care traiesc
astfel de stari f~i orienteaza de fapt ganduri1e fn interiorul lor. Feno-
mene de tip hipnotic au fost descrise inca din antichitate ~i se inmlnesc
inca 1'recvent fl1 practici1e magice specifiee culturi10r primitive.
Putem vorbi de hipnoza modema odata cu experiente1e medicului
austriac Franz Anton Mesmer (1734-1815), care a descris hipnoza §i
starile specifice acestcia sub denumirea de "magnetism animal". Sis-
temul de tratament utilizat de Mesmer a 1'ostironizat de catre medicina
din acea perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pa-
cientii. (Pacicntul era introdus intr-un feI de butoi cu apa, fiind incon-
jurat de sarme ~i tot felul de magneti, care aveau menirca sa puna fn
evidenta fluidul dcnumit "magnetism animal". Adesea pacientii suge-
stibili erau cuprin§i de convulsii).
o comisie instituita in anul 1784 de ditre rege1e Frantei, comisie
din care a flicut parte §i Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a prim it
sarcina sa cerceteze cxperimentul "magnetismul animal". Cornisia res-
pectiva a ajuns la conc1uzia eli aceasta nu era altceva dedit un rezultat
al imaginatiei.
J)e~i Mesmer a 1'ost discretitat, teoriile sale 1'iind ne1'ondate
§tiintitic, l1ml1i pacienti continuau sa se vindece prin metode1e sale §i
aeeasta a eonvins ea de§i teorii1e crau grc§ite, totu§i 1'enomenul res-
pectiv exista cu adevarat.
De hipnoza s-a folosit §i abatele Johann Joseph Gassner (1717-
1799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga
"fortele negative" care puneau stapanire pe pacient.
Medicul englez John Elliotson (1791-1863) a realizat primele in-
terventii chirurgicaJe in stare de lransa hipnotica, iar James Esdaile,
medic scotian (I 808- 1856) a relatat 345 operatii de chirurgie majora
realizate in India, in somn hipnotic (cf. E. Hulgard §i J. Mildrad, 1975).
Tennenul de hipnoza este introdus de eng1ezul James Braid (1795-
1860), de la grecesul hipnos care inseamna 50mn, e1 considerand hip-
noza ca pe un "somn nervos".
o alenVe deosehita estc acordata hipnozei de clitre ce1e doua mari
~coli ale psihiatriei franceze, ~coala de 1a Sa1petriere, reprezentata de
28
Jean- Martin Charcot (1835-1893) §i §coala de la Nancy, a1 caroi re-
prezentant de seama a fost Hyppolyte Bernheim (1840-1919).
Dad Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic, spe-
cific istericilor, dimpotriva, Bernheim era de parere ca hipnoza este
un fenomen normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in
mare masura int1uentat de rezultatele deosebite ale unlli medic de tara
- Li6beault (1823-1904).
Utilizarea In scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta §i de
succesele cunoscutilor psihiatri Breuer §i Freud. Ulterior, Freud aban-
doneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii §i mctode - psihana-
liza - ceea ce a tacut ca, pentru moment, interesul pentru hipnozii sa
inregistreze un regres.
In 1889 a avut loc primul Congres International de Hipnoza Te-
rapeutidi §i Experimentala, §i cam in aceea§i perioada, marii teoreti-
cieni in domeniul psiho10giei incep sa se intereseze de fenomenul hip-
notic. Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.
William James include un capitol dedicat hipnozei in ce1ebra sa
lucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza §i el hip-
noza din perspectiva disocierilor de personalitate.
In timpul primului razboi mondial McDougal a tratat, cu ajutorul
hipnozei, soldati atlati in stare de §oc.
Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiinpfice il reprezinta
lucrarea lui Clark Hull (1933) - "Hipnoza §i sugestibilitatc".
~i in timpul celui de-a! doiIea razboi mondial hipnoza a 1'ost uti-
llzata cu succes In tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat,
aplicatiile ei s-au ext ins in stomatologic §i obstretidL
In anu1 1955 Asociatia Medicala Britanica §l in 1958 Asociatia
Medicala Americana au hoHirat ca hipnoza sa fie inc1usa ca disciplina
in Invatamfu1t, In §colile medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psiho-
logilor Americani a dat 0 recunoa§tere oficiaJa a utiliziirii terapeutice
a hipnozei de catre psihologi.
La ora actuala exista, in a1'ara de societaple nationale, Societatea
europeana de hipnoza, Societatea Internationala de hipnoza §i Socie-
tatea de hipnoza "Milton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unul
dintre cei mai talentati §i mai creativi hipnoterapeuti ai lumi.
29
 In vara anului 1993 a avut loc in Austria (Viena) cel de-al 6-lea
Congres de hipnoza in psihoterapie §i medicina psihosomatica la care
au luat parte peste 900 de medici §i psihologi din aproape toate tanle
lumii, inc1uzand §i lara noastriL
Hipnoza are 0 serie de aplicali practice, alat tn c1inica pentru psi-
hoterapie, cat §i In alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea
perfonnanlelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatirea
psihologica a sportivilor de inalffi perfonnanla, dit §i a cosmonautilor
pentru oblinerea unui echilibru emolional de nivel superior, pentru
perfcqionarca capacitalii de concentrare a atenliei, a deprinderilor mo-
trice, dit §i pentru 0 mai buna autoreglare a comportamentului in an-
samblu. De tratanlent hipnotic pot beneficia §i arti§tii Cll trac de scena
sau elevii §i studenlii hiperemotivi care au tendinla de a sc bloca la
examenc §i de a obline rezultate sub posibilitalile lor reale.
Cerceffirile din ultimi ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui
§i la cre§terea eficicnlei invalarii, cat §i la dezvoltarea unoI' disponi-
biliUili creative latente.
In clinica hipnoza sc aplica tn foarte multe domenii. Astfcl, ea se
folose§te cu succes in chirurgie, pentru realizarea unoI' operalii flira
ancstezic sau cu 0 cantitate mai redusa de anestezie atunci cand su-
bicctul prczinta intoleranta la astfe1 de substanle sau cand acestea lip-
sesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila
§i pentru reducerea anxietalii pre-operatorii, precum §i pentru realiza-
rea unei evolutii post-operatorii cat mai bune §i cat mai rapide. Un
domeniu unde hipnoza poate face foarte mult II reprezinta combaterea
durerii; cste yorba de durerile din boliIe cronice, de migrene, cat §i
de celc ce apar in timpul na§terii sau In timpul unui tratament stoma-
tologic. In medicina psihosomatica hipnoza se utilizeaza tn terapia
unoI' afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, diges-
tiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, vlirsaturi, colici,
colite, astm bron§ic, obezitate, tulburan sexuale etc.). Ea are, de ase-
menea, aplicati tn domeniul unoI' afectiuni demlatologice (prorit, pso-
riazis, reactii alergice, tratamentul negilor) §i tn recuperarea unoI' de-
ficiente motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme.
30
I~ I
Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza tn
cazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri de panica,
anxietate, tulburari ale atentiei §i memoriei).
Cercetari recente au evidenliat faptul ca prin hipnoza s-ar putea
influenta favorabil chiar evolutia unoI' boli grave, cum ar fi cancerol
sau SIDA. Astfel, la penultimul congres european de hipnoza din
1990, Simonton din S.U.A. a elaborat de curand 0 lucrare denumiffi
"Rolul psihoneuroimunologiei - consiliere §i factorul psihic in can-
cer". Specialistul german Lenk (1990) a condus un seminar practic
dedicat utilizani hipnozei in cancer, iar un coleg al sau, tot geffi1an,
Otremba (1990) a prezentat date clinice §i experimenta1e incurajatoare
oblinute pe pacienli bolnavi de SIDA.
Adeplii psihoterapiei, in care inc1udem hipnoterapeulii, au ajuns la
concluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de natura
psihologica, nu facem decat sa mascam problema reala.
Inleleplii orientali spuneau ca dllruind cuiva un pqte ii yom potoli
foamea pentru ditva timp, dar daca 11invalam sa pescuiasca el va fi
capabil sa-§i procure hrana pentru tot restul zi1elor.
La fel, daca ii tnvalfun pe pacienli prin interrnediul hipnozei §i apoi
ai autohipnozei (hipnoza realizata de pacient singur, in absenla tera-
peutului) cum sa se insanato§easca §i sa ramana sanato§i, cum sa-§i
rezolve problemele de viala, Ie punem Ia dispozilie un mijIoc care ti
va ajuta sa-§i menlina echilibrul sufletesc §i 0 stare buna tot restul
vietii.
Majoritatea oanlenilor nu sunt con§tienti de resursele interioare pe
care Ie au la dispozitie, ei ignorand faptul ca' exista 0 cale dea intra
in contact cu aceste resurse pentro a ameli ora §i menline sanatatea §i
pentru a se autoperfecliona fizic §i psihic.
Mentalul con§tient al omului 11ajuffi sa rezolve 0 serie de probleme,
sa inleleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise §i
caile pentru cunoa§terea intuitiva care are loc prin mecanisme sub-
con§tiente §i aceasta se face mai u§or cu ajutorul relaxani, hipnozei
§i autohipnozei.
31

2.l.Caracterizarca genera Hi a fenomenului hipnotic
Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este 0 stare modificata
a organismului produsa prin repetarea unor stimuli §i in care sugestia
este mai eticienta dedt de obicei.
Majoritatea speciali§tilor definesc hipnoza ca 0 stare indusa., de
regula in mod artificial asernanatoare cu somnu1, dar in acela§i timp
diferita de acesta din punct de vcdere fiziologic, stare caracterizata
prin sugestibilitatc crescuta, ca rczultat al carcia pot fi induse subiec-
tului, mai u§or decal in stare nonnaIa, 0 serie de modifidiri senzoriale,
perceptive, mnezicc §i motori i (dupa Weitzenhoffer, 1963).
Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare de hipersugestibilitate sc-
lectiva produsa subiectului prin anumite proceduri specifice, de natura
fiziologica sau/§i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator)
sau de catre suhiectul insu§i (in cazul autohipnozei).
In timpul hipnozei pot fi induse 0 serie de modifican spectaculoase
ale procese1or psihice §i ale comportamentului, modificari ce pot im-
braca aspecte pozitivc sau negative in functie de continutul sugestiilor
administrate (Gheorghiu, 1(77). Astfel, pot ti realizate:
A) Modificliri ale .~(ereisenzoriale, iluzii (perceperea distorsionata
a unor obiecte existente In realiL'ltc), halucinati i (perceptii tara cores-
pondent in realitate), precum §i moditicarca uoor praguri senzoria1e,
hiperstezie - accentuarea sensibilitatii, anestezic - reducerea generala
a sensibilitatii §i analgczie -- rcduc(~rea sensibilitatii dureroase. Datorita
acestor afectc, este posibila utilizarea hipnozei in combaterea durerii.
B) Mod(ficliri prosexice (ale atentiei): in hipnoza se produce 0
orientare selectiva a atenliei, care este indreptata predominant spre
cele sugerate de terapcut §i intr-o mai mica masura spre stimulii arn-
biantei.
C) Modificari mnezice (ale memoriei): prin hipnoza sc poate obtine
o anmezie (uitare) totala sau partiala a unor obiectc, evenimcnte, date,
dupa cum se poate obline 0 hipemmezie sau accentuare a functiei
mnezice, subicctul reliniind §i rediind mai u§or §i mai exact materialul
memorat.
32
D) Modifidiri 'in sfera gandirii: in orma inductiei hipnotice poate
sa functioneze la unii subiecti ceea ce speciali§tii numesc "logica tran-
sei", datorita careia ei accepHi ca fiind logice situatii pe care nu le-ar
considera ca atare in stare normala. De pilda, subiectul, care, in urma
sugerarii faptului ca este pre§colar, se comporta ca un copil de 6 ani,
poate discuta in ace1a§i timp cu sotia sa, fadi ca acest lucru sa i se
para ciudat sau nepotrivit.
E) Modifidiri 'in domeniu/ activitaJii motorii: relaxare musculara,
actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea timp indelungat a
unor pOLjtii incomode, cat §i modificarea comportamentului de ansam-
blu al subiectului.
F) Modificliri 'in sfera afectivitliJii. Acestea capata conti nut specific
in functie de cele sugerate de terapeut. De regula, majoritatea su-
biectilor care au fost hipnotizati, afin:nii in mod spontan ell au trait in
timpul hipnozei 0 stare afectiva pozitiva, de calm, lini§te §i relaxare
profunda.
Frecvent hipnotizatorii profesioni§ti sugereaza subiectilor regresia
de varsta. Ciind sugestiile au actionat, subiectul se compocta ca §i cum
ar avea 0 varsta mai mica decat cea realli, el modificiindu-§i compor-
tamentul astfel incat sa corespuncIa varstei sugerate. La subiectii foarte
sugestibili se modifica vocea, mimica §i chiar scrisul, caracterele uti-
lizate in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuri
in care subiectii regresati pana 1a varsta copilanei §i-au amintit 0 limba
pe care a vorbisera in copilarie §i pe care 0 uitasera in prezent, con-
versiind sau chiar scriind in limba respectiva.
As (1962) relateaza cazul unui subiect care, regresat la varsta co-
pilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu (1977) pe eel al altui
subiect, care vorbea maghiara. Nici unul din ace§ti subiecti nu-§i mai
amintesc de limbile respective in stare de veghe.
Milard (1975), la riindul sau, citcaza cazu1 unui subiect care fusese
crescut in China, in copilarie, §i care in unna regresiei de varsta §i-a
scris numele cu caractere chineze, ceea ce nu a fast capabil sa faca
in stare de veghe.
33
 Regresia de varsHi este mult folosita de catre hipnotizatorii clini-
cieni pentru a "dezgropa" amintirile psihotraumatizante uitate, care
au produs la subiecti tulburari de tip nevrotic.
Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de varsili,
nu se utilizeaza decat rareori in clinica §i atunci mai mult in scopuri
didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profunzime
al hipnozei.
Trebuie tacuili totu§i precizarea ca datoriili posibilitatilor neobi§nui-
te de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utili-
zarea tcrapeutica a acestei tehniei, prin hipnoza pu~dp-se reali?2. ';I'-
decm ee par de domeniul miraeolului.
2.2. Caracteristicile starii transei hipnotice
Rezultat al inductiei hipnotiee, starea de transa hipnotica este eon-
siderata astazi ca 0 stare modificata de con§tiinta.
Hilgard §i Gheorghiu (1977) descriu starea hipnotica prin urma-
toarele earacteristici:
A) Reducerea funcfiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierde
initiativa §i nu mai are dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont
propriu.
Aflat in hipnoza, subiectul actioneaza doar in conformitate cu ceIe
sugerate de terapeut. EI poate actiona, dar de cele mai multe ori nu
simte nevoia s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate este
al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la comenzi venite din
afara. Acest fen omen este §i mai evident atunei cand terapeutul suge-
reaza subiectului sa mentina mai mult timp 0 pozitie ineomoda pe
care nu 0 modifica decat atunci cand i se cere in mod expres s-o faca.
Gill §i Brennman (1959) au intrebat ur subiect de ee ered:: e1 _1
se ana in hipnoza. (Autori au taeut diverse experimente cu respecti\ul
subiect aflat in hipnoza: dad! era relaxat I-au activat, daea a afirmat
ca-§i simte bratul insensibil, i-au comandat revenirea sensibilitatii etc.).
Interogat asupra stani sale, subiectul raspunde: ,,~tiu ca ma aflu in
hipnoza pentru ea fac ceea ce-mi spuneti dumneavoastra".
34
B) Redistribuirea atenfiei. tn hipnoza se accentueaza se1ectivitatea
atentiei, atentia subiectului fiind orientaili in mod special spre ceea ee
spune §i face hipnotizatorul. Aflati intr-o hipnoza profunda, acesta poa-
te inregistra stimulii din mediulinconjurator sau proveniti de la alte
persoane, dar nu reactioneaza decat la eomenzile date de hipnotizator
(este cunoscut faptul ea 0 alili persoana nu poate anula hipnoza indusa
de catre terapeut; dadl subieetul este Iasat singur, el poate reveni trep-
tat la starea normaIa sau poate intra din hipnoza in somn natural).
Hilgard afirma ea interpretarea conform eareia hipnoza reprezinili
o concentrare maxima a atentiei, pe baza selectivitatii sale din stare
obi§nuita de veghe, teorie sustinuta de Barber (1960) §i Leuba (1960),
nu este sustinuili de date experimentale.
Astfel, Amedeo §i Shagass (1963) au demonstrat di subieeti in
stare de hipnoza au fost mai putin capablli sa rezolve probleme de
aritmetica decat eei aflati in stare de veghe. Inregistrarea mi§Cmlor
oeulare eorelate eu performantele cognitive indica mai curand 0
ere§tere a activitati difuze a creierului la subieeti hipnotizati.
Robert (1964), utilizand 0 serie de teste de atentie, nu a gasit niei
o corelatie intre capaeitatea de concentrare §i hipnotizabilitate, iar Das
(1964) afirma ca subiecti cu atentia mai sustinuta sunt mai putin hip-·
notizabili.
Interpretand aceste date experiemntale, Hilgard este de parere ca
in hipnoza avem de-a face cu 0 scad ere a atentiei generale, el denu-
mind fenomenul "inatentie selectiva". (Subiectul aude doar vocea hip-
notizatorului §i nu aude alte voci).
C) Capacitatea crescuta a producfiei imaginative (vivacitatea re-
prezentanlor memoriei). Din relailirile subiectilor hipnotizati rezulili
ea reprezentanle din timpul hipnozei sunt deosebit de vii. Adesea ei
au adevarate stan halucinatorii, percepand obiecte, persoane sau si-
tuatii care nu exisili in realitate. De asemenea, este cunoscuili pre-
gnanta §i vivacitatea viselor hipnotice.
D) Reducerea controlului realiiliti §i toleranta crescuili pentru dis-
torsionari ale acesteia.
in viata eotidiana controa1eIe pc care Ie realizeaza omul asupra
mediului ineonjuditor sunt foarte frecvente: omul prive§te in jur, se
35
 IIII
I uim la ccas, asculta, atinge obiectele. In timpul hipnozei aceasta re-
ducere a controlului este produsa de sugestiile de relax are §i deta§are,
ea condudind la randul sau la acceptarea mai facila a distorsiunilor
perceptive. Astfel, subiectul hipnotizat accepta amintiri false, schim-
bari ale personalitatii, distorsionan ale perceptiei timpului (cercetarile
au demonstrat ea intervale1e seurte sunt percepute ca mai lungi, iar
ce1e lungi ca mai scurte), perce perea de tip halucinator a unor persoane
sau obiecte care se afla in incapere.
Aceste fenomene pun in evidentii 0 redueere sub influenta hipnozei
a capacitatilor discriminatorii §i critice ale subiectului. De§i nu trebuie
sa intelegem ca. toate capacitatile logiee sunt suspendate, se observa
o anumita tendinta necritica de a lua lucrurile "ad literam".
Caracterizand acest [enomen, Orne (1959) vorbe§te de a§a-numita
"logica a transei", conform careia subiectul accepta ca fiind logice
situatii pe care in stare naturaIa nu le-ar considera ca atare.
E) Cre!jterea gradului de sugestiibilitate. In hipn071i receptivitatea
la sugestii a subieetului crqtc foarte niult comparativ eu starea
obi§nuiUL Stimuli sau incitati sugestive, care in afara hipnozei deter-
mini! reactii de intensitate foartc redusa sau nu produe niei 0 reactie,
conduc la modifican de amploare dad sunt administrati in urma in-
ductiei hipnotiee. Pe aceasta se bazeaza numeroase1e aplicati ale hip-
nozei in terapie san in optimi7Mea comportamentului.
F) Accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri. Subiec-
tul aflat in hipnoza nu efeetueaza numai actiuni simple, sugerate de
terapeut. EI poate intra intr-un rol care presupune desfa§urarea unor
aetiuni complexe cerute de acesta.
Subiecti prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunere
in mlurile sugerate, comparati v cu starea obi§nuita. Astfel, de pilda,
unui subiect caruia i se sugereaza ca are alta vinita decat cea reala
sau di este 0 aWi persoana, va tinde sa interpreze cu muM autenticitate
mlul sugerat. Exista chiar §i 0 teorie care tinde sa explice fenomenul
hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin ~i Anderson,
1%7).
36
G) Apari[ia amneziei post-hipnotice. Amnezia sau uitarea celor ce
s-au pdrecut in timpul hipnozei rcprezint1l una din particularita.!ile.k:
baza ale starii hipnotice. Aceasta amnaie poate fi sugerata de terapeul
dar ea se poate instala §i spontan mai ales in starile de trans~i mai
profunda.
H) Starea de relaxare psiho-jixidi. Majoritatea subiectilor care au
fost hipnotizati §i s-au dovedit receptivi la hipnoza descriu starea pe
care au resimtit-o ca fiind caracterizaHi prin relaxare tizica §i psihidi,
lipsa de interes pentru ceea ce se petrece I'n jur, dorinta de a urma' eu
exactitate instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se opune ace-
stora, dorinta §i satisfactia de a ramane vreme indelungata tara a in-
treprinde ceva. Multi subiecti relateaza §i prezenta unor senzatii de
greutate §i uneori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii dupa
metoda antrenamentului autogen al lui Schultz.
I) SdJderea acuitaJii perceptive. In stare hipnotica, stimulii am-
biantei sunt perceputi mai estompat, cu mai putina c1aritate ~i precizie,
unii dintre ace§tia nefiind perceputi deloc.
Multi subiecti au descris starea traita I'n timpul hipnozei ca fiind
o. stare intennediara intre starea de veghe §i cea de somn.
Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuia scala de lV-pnoti-
zabilitate Stanford §i i-a solicitat apoi pe ace~tia sa relateze eu privire
la efectele spontane, nesugerate ee aPar in timpul hipnozei.
Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au simlit: lipsa do-
rintei de a vorbi, de a se mi§ca ~i de a gandi, tendinta de a da curs
celor sugerate de experimentator, schimbari in aparenta sau dimensiu-
nea Ullor parti ale corpului, senzatie de zbor, de v3.rtej, ei descriind
starea ca fiind asemanatoare cu somnul.
Tart (1970) a interogat un subiect, foarte talentat pentro hipnoza,
asupra starii traite de acesta in timpul unei transe profunde. Acesta a
earacterizat starea sa astfel:
- absenta senzatiei corpului propriu;
- absenta senzatilor sau evenimentelor venite din afara, con§tien-
tizeaza doar un feI de fluid sau flux de energie care n inconjoara;
37
IIII

- nu are con§tiinta lumii exterioare, cu exceplia voci depersonali-

zate a hipnotizatorului, care ii transmite mesaje agreabile §i amuzante,
care parca ii vin din marea infinita a oceanului cosmic;
- sentimentul ca se afla in afara timpului;
- pierderea identitatii persona1e.
Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga 0 astfel de pro-
funzime a transei hipnotice. Interesant esk ca stari similare ell ceie
descrise de subiectul investigat de Tart au fost descrise de cei care au
studiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1%0;
Phillipe, 1963).
2.3. Profunzimea hipnozei
Nu toti oamenii pot fi hipnotizali in aceea§i masura. Unii nu
reaclioneaza de fel la induclia hipnotica, altii reaclioneaza moderat,
iar allii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnotica
reprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera in
privinla acestei susceptibilitlili a§a cum difera in ceea ce prive§te in-
teligenta sau aptitudinile sporti ve.
- Somn ceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatisme
motorii. Subiectul nu mai poate interveni in desIa.§urarea mi§carilor
automate (daca se imprirna 0 mi§care rotativa a bratului, subiectul nu
mai este capabil s-o controleze).
- Stare intermediara: la catalepsie §i automatisme se adauga faptul
ca subiectul nu mai reaclioneaza la nimic in afara de comenzile date
de hipnotizator §i nu-§i mai aminte§te dedit relatiile dintre el §i hip-
notizator.
B) Stare somnambulidi profunda
- Somn de tip somnambulic obi§nuit: se caracterizeaza prin am-
nezie totala la trezire §i halucinalii in timpul starii hipnotice care dispar
la trezire. Subiectul se afla sub controlul hipnotizatorului.
- Somn de tip somnambu1ic profund: amnezie totala la trezire.
Halucinalii hipnotice §i posibile halucinalii post-hipnotice. Subiectu1
se afla sub controlul total al hipnotizatorului.
Cotarea susceptibilitiltii hip notice dupa Davis ~i Husband (1931)
Profunzimea Punctul ! Manifestiiri obiective
hipnozei acordat i

Speciali§tii au ajuns la conc1uzia ca performanta hipnotica depinde

amt de susceptibilitatea hipnotica a individului, dit §i de atitudinea - Non susceptibil
acestuia fata de hipnoza (0 persoana inalt hipnotizabiUi poate rezista - Stare hipnotica (scor)t
~ .- Relaxare musculara
3 1- Tremurul pleoapelor
la hipnoza daca i§i propune acest lucru).
Pentru masurarea susceptibilitatii hipnotice au fost a1catuite, inca 45 1-- Inchiderea fizicii
Relaxare ochilor
totala
de la sfar§itul secolului trecut, scale de evaluare a gradului de pro fun-
- Transa u§oara 6 - Catalepsia pleoapelor
zime al hipnozei pe care poate sa-l atingi'i un indi\'id. 7 - Catalepsia membrelor
Profunzimea hipnozei, dupa Liebeault (1889) (cf. Hilgard. 10 - Catalepsia rigida
Weitzenhoffer, Lande §i Moore, 1961): II - Anestezie in manu§a (anularea sensibilitatii numai
I
in anumite zone ale mainilor)
A) Somnul superficial iT" ransa m edi e
:-
13 1- Amnezie (uitare) partiala I
- Ameleali'i: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de a
deschide ochii. 1 17 - Modificiiri in sfera personalitalii
- Somn u§or: semne1e de mai sus, la care se adauga catatepsie
_______ ~
Ii is
IS 1- - Oistorsioniiri
Reactioneaza la sugestii
perceptive
Anestezie post-hipnoticii post-hipnotice
(iluzii) simple _
(greutate, inertie musculadi), dar cu capacitatea de a-§i modifica 11-

pozilia membrelor.

38
39
 -,-------------------r-------
1- Transa profunda ~21-T Capacitate de a deschide ochii- tara a afecta transa ! 5. Blocarea degetelor 1- idem 1- I se sugereaza cii degete1e sunt

£-
(de tip . I 23 1- Sugestii post-hipnotice bizare care sunt accept ate 1 1 Incle§tate unele In altele. Nu
somnambulic) ! I de subiect , ! reu§e§te sa desfacii degelele atunci

26 - Halucinatii vizuale pozitive* post-hipnotice :

,------------J-----------+-------------
,
!

'I
I cand i se cere.
---4
'

27 - Halucinatii auditive post-hipnotice I

28 - Amnezie post-hipnoticii sistematica I , nu reu§e§te sa indoaie bratu1 mai

6. Rigiditatea bratului idem I se sugereaza cii bratul esle rigid;

J
I -

L__

I'-
29 - Halucinatii auditive negative
25 1- H ipero;le"i
Comportament (='""= ","mhili"'tii)
de tip somnambulic ,
17. Apropierea - idem 1- 1 se sugereaza di palmele se
* Halucinatiile pozitive se refera la perceperea unor obiecte, persoane, situatii I
I
I
palmelor pi
, !
apropie;
~_m_u_lt
I
palmele
se coteaza atunei cand
de ciiteva
nu suntgrade.
mai departate de 1:

1
inexistente In realitate, In timp ce halucinatiile negative caracterizeaza situatia , I _ 10 cm la terminare-a probei. i

In care obiectele §i situatii1e prezente nu sunt percepute de catre subiect.

8. Inhibarea ------i---------+-----------------------1
1- Inhibarea Nu poate mi§ca capul i-

La ora actuaH1.,in domeniu1 hipnozei c1inice §i experimentale se eomunidirii I eomuniciirii (i I i

i se sugereaza
utilizeaza eel mai frecvent scalele de hipnotizabilitate Stanford (autori
I

cii nu poate sa
'I

I I

i rni§te eapul In
Weitzenhoffer §i Hilgard, 1957; 1959; 1962) §i Harvard (autori Shor
! semn de NUl) i I
§i Orne, 1962) . . . --------j---:---------r---------:---------:--~----------l
Redam in tabelul de mai .ios itemii (probele) comparativi aj sus- 9. Halucmatle - '- Idem 1- Senme eVldente cu pnVlre la efeet
pozitiva (i se ' (face rni§ciiri ca §i cum ar dori sa
ceptibilitatii hipnotice ale scale lor Standford (fonna A) §i Harvard sugereaza ca aude alLmge musca).
(Hilgard, 1971): bilzilitul unei

iI !term (~robe)
Scala aplica~ 1- - Sc~la-t"ia~~d-r----criteriul-de
Standford 1 I a rezultalelor ~~~~~
dupa -- ---l I
; o.n-;,-l~~~-ps-ia-----Ii
'1 pleoapelor - ;;;,;-- --Li- -Oci,-i-I-r-am-iln
sugereazii sa 11l~~i
Incerce chia-r-c-~d--i-s--e-~
sa-i deschida. I

(Forma A)
i 1. Oseilatia corpului
~ ~__ ~ scala Harvard __ ~ , 11. Sugestia C -i -~~-~~ereazii 1- Face macar unele rni§ciiri .,
!- Ciiderea capului !- Capul subiectului se apleacii in 1
glema) atinga glema.
tl-----------------------1
I 1

~ - ----j----------
post-hipnotica I cii atinge observabile ca §i cum ar dori sa
:
I---------~-- , i urma sllgestiilor macar cu 10 cm. ~
-- -------------------~----------------------------

i
~
2. Inchiderea ochilor I-

i
idem 1- Ochii subiectului se Inchid In urma
I

I
---.--.---t----------------------i
adrninistriirii indllcpei
cxperimentatorul
expres acest lucru.
Inainte
sa ceara ca
In mod
I

!
post-hipnotica
L12. Amnezie l i

:- idem m ~
putin) de care i§i arninte§te cii ar fi
Reproduce
fost realizatecelInmult
timpul
3 probe
hipnozei.
(sau mai

Sca1e1e de testare a gradului de hipnotizabi1itate se utilizeaza, de

regula, mai mult in scopuri experimentale. Clinicienii se mu1tumesc
sa testeze receptivitatea la hipnozil a pacientilor lor utilizand probe
"4.ImobiIizarea
3. COborarea,;;,:;bra_tul_uiil=
bratului idd;em -i
- ide~-------[-
I
- Subiectului
:r~:a
bratuJ
i s~ ciauadministrate
nusugestiilor
se poate
ridicii bratul
sugestii cii --
ridica;
mai mult de eJ
2-3nucm.
~I
' i
izo1ate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de tipul
ce10r descrise 1a capitolul consacrat inductiei hipnotice.
1•
______________ .....l~ ~ ~L _

o problema care a preocupat mu1t pe speciali§ti a fost ih ce miisura

susceptibilitatea hipnotica este antrenabilil prin experienle repetate.
40 41
 Rezultatele experimentale referitoare la aceasta problema sunt con-
tradictorii. Astfe1, Shor, Orne, 0' Conell (1962) §i Gill §i Brennman
(1959) au ajuns la concluzia ca susceptibilitatea hipnotica este modi-
ficabila in mica masura.
As, Hilgard §i Weitzenhoffer (1963) au ales un e§antion cu scoruri
medii la scala de hipnotizabilitate Standford, fonna A §i au incercat
prin diverse metode sa Ie creasca gradul de hipnotizabilitate (disculii
psihoterapeutice menite sa modifice atitudinea fala de hipnoza a su-
bieclilor, utilizarea unor diferite tehnici de induclie hipnotica). Rezul-
tatele obtinute de ace§ti autori au fost slabe, ei ajungand la concluzia
ca susceptibilitatea hipnotica, a§a cum este ea masurata cu ajutorul
scalelor Standford, are 0 stabilitate relativa.
2.4. Teorii explicative ale hipnozei
A) Teoria fluidului vital. Cea mai veche incercare de explicare a
hipnozei apartine lui Mesmer care sustine ca la baza hipnozei se afla
"magnetismul animal", un fel de fluid care curge din corpul hipnoti-
zatorului in eel al subiectului. Medicina timpului respectiv a infinnat
aceasta ipoteza, de§i a fost nevoita sa accepte realitatea clinica a fe-
nomenului hipnotic.
Cercetarile mod erne de laborator, realizate cu ajutorul metodei
electronografice, au pus in evidenta existenla unui biodimp ce incon-
joara organisme1e vii §i pe care speciali§tii 11explidi printr-o concen-
trare masiva de microparticule de apa de la nive1ul pielii modificand
prin prezenla sa unele caracteristici ale organismului. Nu a putut fi
insa pusa in evidenta pana in prezent vreo legatura directa dintre exis-
tenta acestui biocamp §i producerea fenomenului hipnotic.
B) Hipnoza - fenomen psihopatologic - specific isteriei. Cunoscu-
tul psihiatru francez Charcot considera receptivitatea hipnotidi fiind
caracteristica doar persoanele isterice, Clecica pe un fenomen patolo-
gic. EI presupune ca atunci cand indivizii i§i recapata echilibrul, ei nu
mai pot fi hipnotizali. Studiile ulterioare au aratat insa ca subiecti
normali sunt de cele mai multe ori mai hipnotizabili decat bolnavi
psihici.
42
C) Hipnoza ~i somnul. Multi autori au sustinut ideea asemanan
dintre hipnoza §i somn (chiar termenul de hipnoza provine de la ter-
menul grecesc Hypnos = Somn).
Aceasta teorie se bazeaza pe faptul ca persoana hipnotizata parea
ca §i adormita (relaxata, inactiva, de ceIe mai multe ori cu ochi 1n-
chi§i).
Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca inhibitia, somnul §i
hipnoza fac parte din aceea§i categorie de fenomene. Dupa opinia sa,
in timpul hipnozei, pe scoaqa cerebraHi aflata in inhibitie se mentin
unele focare de veghe, pe baza carora este posibila legatura dintre
subiect §i hipnotizator, subiectul fiind capabil sa execute comenzile
date de acesta.
Dar nici datele clinice, nici cele experimentale nu au confirmat
ipoteza conform careia hipnoza ar fi tot una cu somnul. Astfel, s-a
demonstrat ca un individ aflat in stare de hipnoza mai profunda poate
fi activ in functie de conlinutul sugestiilor care i se administreaza (tine
ochii deschi§i, se mi§ca, executa diferite actiuni complexe).
Nici din punct fiziologic reactile din timpul hipnozei nu searnana
cu cele din timpul somnului. Unde1e cerebrale din timpul hipnozei
sunt specifice starii de veghe relaxata (unde alfa), in timp ce pentru
somn sunt specifice unde mai lente. Studiile E.E.G. au demonstrat ca
un individ este cu atilt mai hipnotizabil cu dit are unde alfa mai bine
reprezentate. Pe aceste date se bazeaza cei care considera hipnoza ca
find 0 relaxare mai profunda.
D) Hipnoza ~i teoria rolului. Aceasta teorie apaqine lui Sarbin (cl.
Marcuse, 1959), care considera fenomenul lfipnotic ca interpretarea
unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se accentueaza ideea ca in-
dividul hipnotizat se comporta a§a cum crede el ell trebuie sa se com-
porte 0 persoana aflata in hipnoza; in conformitate cu propriile sale
idei despre hipnoza §i cu indicaliile hipnotizatorului, abandonandu-se
pe sine in rol. Aceasta incercare de explicare psihosociala a hipnozei
se bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0 corelatie sem-
nificativa illtre hipnotizabilitate §i aptitudinile actorice§ti.
Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului inlocuic§te 0 metafora
- cea de "transa hipnotica", cu 0 alta metafora - cea de "rol", tara
43
i::i:ll

ea prin aeeasta sa expliee esenta fenomenului investigat. Nu pot fi
explicate mai ales diferenteIe interindividuale in ceea ce prive§te hip-
notizabilitatea si anume de ce unii subiecti se transpun pana la uitare
de sine in rolul de persoana hipnotizata, iar altii nu reu§esc dedit foarte
putin sau deloc acest lucru.
Teoria rolului nu poate explica nici modul in care se poate realiza
o operatic de chirurgie majora in stare de hipnoza, in absenta unor
substante anestezice §i nici modul in care se realizeaza transpunerea
in rol in cadrul fenomenelor de autohipnoza. De asemenea, cu ajutorul
acestei teorii nu se poate explica nici faptul ell unii subiecti care doresc
din tot sunetul sa fie hipnotizati §i cunosc foarte bine rolul dc persoana
hipnotizaHi, nu raspund totu§i la hipnoza.
ill'
'I
E) Hipnoz.a fji teoriile fnvaJarii (Hall, 1933; Weitzenhoffer, 1953).
Aceasta teorie epxlica posibilitatea comportamentului hipnotic pe baza
invatarii (condilionarii unor deprinderi de a intra in transa). Autorii ei
suslin d deprinderile hipnotice seamana cu cele de tipul absorbtiei in
lectura sau cu deprinderile de a trai intens aventuri imaginare, insistand
mult asupra importantei imitatiei in cadrul comportarnentului hipnotic.
Dupa cum se poate 1esne observa §i aceasta teorie este insuficienm,
ea nllirginandu-se mai curand sa descrie modul in care se structureaza
~II\ comportamentu) hipnotic decat S3 explice mecanismeIe profunde ale
acestuia.
,,\
F) llipnoza fji psihanaliza. Au existat incercari de a explica ceea
ce se intampla cu subiectul aflat in hipnoza §i prin intermediul con-
cepte10r specifice psihanalizei.
Astfel, multi autori considera transa hipnotica un fenomen regresiv,
de intoarcere a subiectului ]a trairi specifice varstelor copilariei. In
stare de transa hipnotica subiectul paate obtine 0 serie de beneficii
secundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare de veghe (l§i pennite liber-
tati pe care altfel nu §i le-ar putea penrute).
Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect
§i hipnotizator, pe care psihanali§tii Ie aseamana eu cele dintre parinte
§i copi!. Astfel, conform acestei teorii in cadrul hipnozei paterne, h.ip-
notizatorul este identificat cu figura autoritarll a tatalui in timp ce in
cadrul hipnozei mateme hipnotizatorul preia rolul protector al marnei.
44
Toti psihanali§tii incearea sa stabileasca 0 analogie intre fenomenul
hipnotic §i dragostea de tip erotic, insistandu-se pc fenomenele de tip
transferential care apar intre subiect §i hipnotizator.
Astfel~ de pilda, Gill §i Brenman (1947) explidi. hipnoza prin in-
termediul regresiei §i transferului.
Psihanaliza modema eonsidera hipnoza ca 0 regresie paqiaHI. in
slujba egoului (Kris, 1952).
Hilgard este de parere ca §i aceasta explicatie a manifestanlor hip-
notice este insuficienta, neacoperand toata aria de manifestan specifice
acestora.
Dificil de explicat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi §i
fenomenele de autohipnoza. Daca in ceea ce prive§te explicatia teo-
retid psihanaliza pare sa nu fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea
practid dintre hipnoza §i psihanaliza - hipnoanaliza - s-a dovedit
metoda utila in terapie.
G) Teorii eclectice ale hipnoz,ei. Aceste teorii combina, in expli-
carea hipnozei, e1emente apartinand unor teorii diverse. Astfel, Shor
(cf. Gheorghiu, 1977), autorul teonei tridimensionale a hipnozei, COll-
sidera ca hipnoza ca stare modit1cata de con§tiinta, trebuie illteleasa
linandu-se searna de trei clemente:
- tendinta subiectului de a juea rolul de persoana hipnotizata (con-
form teoriei rolului);
- profunzimea transei hipnotice;
- actualizarea unor aspecte arhaice, regresive, implicate in condui-
13 hipnotica.
De§i elementele apartinand mai multor orientan se completeaza
reciproe, nid in cadru] teoriei tridimensiona1e nu se poate spune precis
cum se explica diferentele individuale in ceea ce privc§te profunzimea
transei atinse de subiect.
H) Teoria comportamentalCi In problema hipnozei. Aceasta teorie,
apartinand lui Barber ~i colaboratorilor sai, pune accentul, in explica-
rea hipnozei, pe comportarnentul subiectului in situatia experimentaUi,
insistand asupra rolului factorilor: motivatie, atitudine, expectatie in
producerea unor reaqii concordante cu cele sugerate. EI sustine d
45
subiectii traiesc fenomene asemanatoare cu cele de tip hipnotic §i in
urmatoare1e situatii:
- dnd au atitudini, motivatii §i expectatii favorabile fata de situatia
test;
- dnd Ii se spune sa-§i imagineze ce1e sugerate de experimentator.
Deci, atitudinile pozitive ar fi ce1e care fac subiectul sa raspunda
bine la sugestiile hipnotizatorului.
Barber §i Hahn (1962) au demonstrat experimental ca anlgezia su-
gerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs 0 cre§tere
a rezistentei la durere (in situatii experimenta1e) asemanatoare cu cea
produsa prin hipnoza, evidentiindu-se acelea§i reactii la masuratorile
tiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor date
de acest tip, faptul ca notiunile de transa §i hipnoza nu mai sunt ne-
cesare in explicarea hipersugestibilitil.tii §i performantelar a§a-zisului
"comportament hipnotic". Raspunsuri1e la sugestii1e directe §i perfor-
rnantele asociate in mod traditional cu termenul de hipnoza pot ti in-
c1use in cadrul unui concept mai general pe care autorii 11denumesc
"motivatia pentru indeplinirea sarcinii" (Barber §i Calverley, 1962).
Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin hipnoza nu con-
stituie, conform acestei teorii, decat 0 manifestare mai accentuatil. a
receptivita.tii la sugestii.
o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca,
dad lara utilizarea unei inductii hipnotice se obtin fenomene asema-
natoare cu ce1e hipnotice, nu inseamna obligatoriu ca avem de-a face
cu situatii identice, motivarea pentru sarcina produdind un comporta-
ment complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se identifid
cu cel hipnotic (Gheorghiu, 1977). Deasemenea, este greu de presupus
ca 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi realizata lara anestezice
doar creind motivatii §i atitudini pozitive pacientului.
I) Teoria disocierii personalitaJii §i tearia funqionarii diferentiate
a celor doua emisfere cerebrale. In anul 1973 Hilgard se referea pentru
prima oara la conceptul de "observator ascuns", discutand unele fe-
nomene care se petrec in timpul hipnozei. Temlenul a izvorat din
interpretarea unar date experimentale referitoare la controlul durerii
prin hipnoza, experimente in urma carora a rezultat ca, in timpul hip-
46
nozei, durerea dispare din punct de vedere subiecti v, dar corelatele ei
fiziologice persista; in acela§i timp subiectul inregistreaza durerea la
nivelul de care este responsabil "observatorul ascuns". (Subiectului
aflat in hipnoza i se cere sa introduca mana in apa cu gheata §i sa
spuna daca simte sau nu durerea. Experimentatorul constata cu sur-
priza ca acesta relateaza verbal ca nu simte durerea, in timp ce, cu
cealaltil. mana, el scrie automat ca 0 simte).
o explicatie posibila pentru acest fen omen ar fi aceea a disocierii
psihologice intre diversele substructuri ale personalitatii.
Strans legata de aceastil. ipoteza a disocierii psihice ar putea fi §i
interpretarea care leaga fenomenele hipnotice de diferentele funqio-
nale existente intre cele doua emisfere cerebrale.
In ultimii ani hipnoza a fost definita §i ca 0 comutare la nivelul
emisferelor cerebrale, ea constand in activarea emisferei drepte §i de-
zactivarea celei stangi. Aceastil. definire pare sa aiba la baza argumente
valide, deoarece starea hipnotica este caracterizata prin modificari ale
perceptiei spatiului §i timpului, a proceselor cognitive (logica §i capa-
citate de testare a realitatii mai reduse, mai multil. sugestibilitate, crea-
tivitate, toleranta la ambiguitate), prezenta altar forme de prelucrare a
informatiei (procesare simultana §i paralela in loc de procesare linea-
ra), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii priori tare a
emisferei cerebrale drepte.
Totu§i, deoarece localizarea cerebralil. exactil. a muhar funqii psi-
hice este inca discutabila, Unestahl (1987) considera ca este inca pre-
matur sa definim hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorul
citat propune in schimb, utilizarea a doua modalitati distincte de
functionare a con§tiintei: modul dominant (D) §i modul altemativ (A),
acesta din urma fiind responsabil de fenomene §i manifestil.ri printre
care se pot include §i cele de tip hipnotic (§i de care pare sa fie mai
curand responsabila funqionarea emisferei cerebra1e drepte).
47
 Modurile con~tiintei (dupii UnesUihl, 1987) Capitolul 3
Modul dominant (D) Modlll dominant (A)
LOGICA INSIGHT INDUCTIA HIPNOTICA
Gilndire analitica i Sintezii
T estarea realitiitii ,Automatism
Tacticii, planificare Sugestibilitate
I Strategii Sensibilitate Inductia hipnotidi reprezinta procedeul prin care se realizeaza tran-
Intuitic
Evalllare
sa hipnotica. Aceasta presupune concentrarea asupra unui obiect de
Spirit critic •Evaluarea libera a infomlatiei
II'
Analiza detaliilor ! Feed-back pozitiv dimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone a
! Instrucyuni verbale Apreciere globaJa corpului (de exemplu, punctul dintre sprancene), asociata cu admini-
Controlul voluntar Vizualizare
i
strarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare,
Gilndirea evenimentelor trecute ~i Irnagini kinestezice
viitoare somnolenla.
Linearitate temporalii Controllli prin autoprograrnarea Hartland (1971) enumera trei faze ale inducliei hipnotice: A) faza
scopurilor de pregatire; b) inductia hipnotica propriu-zisa; c) faza de adiincire a.
Procese seriale Triiire in prezent
Determinarea verbalii a eOlllcnzilor Procese cognitive parale\e transei (v. § 3.:2.).
Incereiiri Intelegere nonverbalii a) In faza de pregatire a inductiei hipnotice, terapeutul trebuie sa
Eforturi Metafore
Modelare explice subiectului in ce consta hipnoza, ce se a§teapta de la el §i ce
Stare normalii de con~tiinta
Stare altematiya de con~tiinta efecte poate avea aplicarea hipnozei. Se insista mai ales asupra avan-
tajelor pe care Ie are hipnoza in eliminarea unor simptome de care
subiectul vrea sa scape. Este necesar ca terapeutul sa-l asigure pe pa-
Se constata faptul ca aceasta intcrpretare plaseaza fenomene1e hip-
notice aUHuri de celc de crcatie, intuitic sau meditatic. cient ca nu are de ce sa-i fie frica §i ca. va trai experienle agreabile.
Subiectii anxio§i trebuie interogali de catre terapeut asupra fricii lor
§i incurajali. De exemplu, in cazul unui subiect care se teme ca ar
putea fi manipulat de terapeut, este necesar sa i se explice di el nu-§i
va pierde starea de con§tienla §i ca, dad dore§te, va putea ie§i oriciind
din starea de hipnoza. In aceasta faza de pregatire i se cere pacientului
sa fie cat mai pasiv §i sa nu incerce sa-l ajute sau sa se opuna tera-
peutului. Se precizeaza ca este in interesullui sa beneficieze de avan-
tajele hipnozei §i ca dad totu§i nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi mult
mai bine sa se adreseze altui specialist. In continuare i se da subiectului
indicalia de a nu-§i analiza slarea, de a nu incerca sa afle ce e cu el.
El trebuie doar sa respecte instruqiunile terapeutului.
b) faza de induclie hipnotidi propriu-zisa cuprinde comportamen-
tele impuse de terapeut subiectului, la care se adauga ceea ce spune
§i face terapeutul. Induqia hipnotidl. presupune distragerea de la sti-
mulii perturbatori extemi, concentrarea asupra unui obiect de dimen-
48 49
siuni mici §i asupra spusclor terapeutului, sugerarea relaxarii §i som-
no1entei, stimularea jocului tiber §i a imaginatiei.
Dupa Kubie §i Margolin (cit. Hartland, 1971), idnuqia hipnotica
ar avea trei componente: 1) sugerarea imobilitalii; :2) tixarea privirii;
3) administrarea de stimuli monotoni.
Dupa Gil §i Brenman, in astfel de situatii terapeutul:
1) contribuie la saracirea stimularilor senzoria1e ale subieetului prin
limitarea mi§carilor corporaIe;
:2) incearca sa aItereze imaginea rezultata ca urmare a eon§tienti-
zarii corporale a subiectului;
3) sugereaza un fel de proces de disociere focalizand atenlia su-
biectului asupra mi§carilor proprii, astJcI incat uncle rni§cari care, de
regula, se produc in mod voluntar devin involuntare;
4) sparge tiparul relaliilor adaptative normaIe ale subiectului, creind
un fel de atmosfera magica.
In induqia hipnotica, terapeutul are la dispozitie doua strategii spe-
ciale:
1) 0 strategie de deprivare senzoriala;
2) 0 strategie care dezvoIta un tip de relalie interumana specifica
intre terapeut §i pacient, relatie eu un profund conlinut transfcrehtiaL
3.]. Testarea gradului de hipnotizabilitate
Inainte de a trece la faza de inductie hipnotica propriu-zisa, tera-
peutul testeaza gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare de
veghe. Menlionam diteva din aceste teste:
a) testul oscilatiei eorpului;
b) testul catalepsiei pleoapelor;
c) testulincle§tarii degetelor;
d) testul rigiditatii bralului.
a) Testul oscilaJiei corpului. Subiectului i se cere sa stea cu spate Ie
la experimentator §i sa re1axeze toti mu§chii (este indicat ca subieetul
sa poarte pantofi cu tocuri joase). Instructajul care se administreaza
este urmatorul:
50
"Dorese sa stai in picioare eu vtirfurile apropiate. Inehide ochii §i
relaxeaza-te. In cateva momente iti voi cere sa-v imaginezi di vii pe
spate. Eu voi pune mmnile pc spatele tau §i vei sim1i cum mmnile
me1e te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie tearna.
Lasa-te dus, eu voi sta in spatele tau ~i te voi prinde ... etc."
Se considera sugestibil ace! subiect care are tendinta de a eadea
in directia sugerata.
b) Testul catalepsiei pleoapelor. Subiectului, a§ezat intr-o pozitie
comoda, i se administreaza uffilatoarelc sugestii:
"Doresc sa inchizi ochii §i sa te relaxezi. Nu te teme, nu te voi
hipnotiza inca. Fii atent la vocea mea §i relaxeaza-te. Pc masura ce
te reIaxezi, pleoapeIe tale devin tot mai grele, din ce in ee mai grele,
gre1c ea de plumb. Curand vei eonstata ca li-e foartc greu sa dcschizi
ochii, deoareee pIeoapele tale sunt grele, foartc grele, grcle ca de
plumb. Ili va fi foarte grcu sa deschizi oehii dnd it;i voi spune s-o
facio Pleoape1e tale sunt foaI1e grele. Foarte gre1e §i strans lipite. Ochii
su~t atat de bine inchi§i, incat nu-i poli deschide. Incearca sa deschizi
oehii. "
Daca subiectul are ditieultali in desehiderea oehilor, terapcutul II
poatc considera un bun subiect pcntru hipnoza.
c) Testul fncle§tarii degetelor. I se cere subieetului sa-§i scoata
inelele §i i se administreaza unnatorul instructaj:
"Doresc sa-ti inc1e§tezi degeteIc (se demonstreaza). Acum uita-te
in ochii mei §i strange bine degetele unele intr-altele. Strange degete1e
cat poti de tare. Pe masura ce strangi degetelc unele intr-altele vei
eonstata ca degete1e devin tot mai incle§tate, tot mai bine stranse unele
in altele, ca §i cum ar fi sudate. Degetele sunt tot mai incle§tate, tot
rnai stranse, tot mai incle§tate, incat nu poti sa Ie desfaci. Ti-e impo-
sibil sa Ie desfaei. Incearca sa··li desfaci degetele, eu dit incerci mai
muIt eu atiit reu§e§ti mai pUlin... Ineearca! Oar nu poti!"
Cu subiectii care nu pot desface degete1e sau Ie desfac doar partial
se po ate treee la inductia hipnotica.
g) Testul ridigitalii bra{ului. Subiectului a§ezat pe un scaun i se
dau uffilatoarele instructiuni:
"Intinde bralul dreptinainte, la Ina!tip1ea umarului (se demonstrea-
za). Strange pumnul, uita-te in ochii mei §i imagineaza-li ca bratul tau
51
drept devine rigid, tot mai rigid, ca 0 bara de ote!. Bratul tau devine
rigid, teapan, parca ar fi 0 bara de otel §i §tii ca este imposibil sa
indoi 0 badi de otel a§a cum este bratul tau. Eratul tau este rigid, tot
mai rigid. Incearca, dar nu poti!". Ca §i in cazul celorlalte teste de
sugestibilitate, daca subiectul nu poatc indoi bratul, terapeutul 11 poate
considera potrivit pentm hipnoza.
Inainte de inductia hipnotidl., terapeutul trebuie sa-i spuna subiec-
tului ca inchiderea ochilor nu este obligatorie pentm hipnoza. Mai ales
in hipnoza profunda subiectul poate ramane cu ochii deschi§i. Uneori,
subiectul aflat in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motiv
special, dar el se afla totu§i in trans a, iar pentm inchiderea ochilor se
da 0 simpla comanda: "Inchide ochii!"
Se descriu subiectului experientele pe care acesta trebuie sa Ie tra-
iasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca §i cum s-ar petrece
chiar atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evident
ea subiectul se afla inca in hipnoza, se pot da sugestii intr-o maniera
mai autoritara.
Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentm insu§irea unei
tehnici de inductie hipnotica este tot atat de important ce spui §i cum
spui. Regulile de care tinem seama sunt urmatoarele:
a) Terapeutul trebuie sa se asigure ca cxista 0 C(jficordanta intre
cuvinte §i tonul vocii.
De pilda, cand dam sugestii de genul: "te rclaxezi tot mai adanc,
tot mai adiinc, mai profund ... etc., vocca trcbuie sa reflecte sugestiilc
verbale.
b) In masura posibilitatilor se recomanda evitarea negapilor. Daca
spunem "nu vei mai simti panica" mai mult ca sigur ca subiectul
nostru va trm respectiva stare. 0 sugestie de tipul "te vei sim1i com-
fombil, in sigurant~L.." are mult mai multe §anse de succes.
Adesea, chiar §i cei mai experimentati terapeuti par sa uite ca lim-
bajul subcon§tientului este format din imagini, logica §i cuvintele re-
prezentand modul de lucm al nivelului con§tient.
c) este mai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter permisiv,
securizant, ca de pilda: "simte- te cat de relaxat dore§ti", sau "poate
1i se va parea interesant sa explorezi starlIe tale psihice" etc.
52
d) Evitati, pc cat posibiI, utilizarea cuvantului "inceardi" deoareee
acest tennen evoca ideea ca subieetul ar putea sa nu reu§easdi; este
mai bine sa utilizam tenneni ea "exploreaza", "descopera", "invata"
etc.
c) Amintiti-va ca unele momente de taeere plasate din eand in eand
dupa afinnatii seeurizante de tipul "e bine a§a" sunt bine venite.
f) 0 regula de baza 0 constituie atitudinea degajata a terapeutului
deoarece, in acest caz §i pacientul se va simti in largul sau.
Exista diferite tehnici de inductie hipnotica, din care vom enumera
ciiteva: tehnica fixarii cu privirea (este foarte obositoare pentru tel'a-
peut); tehnica fixarli pe un obiect exterior. Astfel, pot fi folosite obiec-
te stdUucitoare de dimensiuni mici, de exemplu: 0 bila metalica fixata
pc 0 tijil., 0 bila de cristal pe care terapeutul 0 tine in mana, un capac
de stilou. De asemenea, se poate folosi 0 tinta, ca de pilda, 0 bucata
de carton cenu§iu sau verde estompat, pe care se prinde un nasture
metalic stralueitor, argintiu sau auriu. 0 alHi tehniea are in vedere
coneentrarea pe degetele terapeutului pnute in pozitie de V, terapeutul
coborand degetele §i spunandu-i subieetului ca pleoapele acestuia co-
boara. Se mai folosc§te §i coneentrarea pe punetul dintre sprancene,
pe un punct aflat pe perete sau pe tavan. La eopii se folose§te free vent
concentrarea pc unghia degetului pe care se deseneaza un cap de
papu§a.
Tehnicile de inductie constau deci in cocnentrarea pe un obieet de
dimensiuni miei (de prcferinta stdHucitor), pe un stimul monoton (pen-
dul, metronom, pe 0 anumita zona a corpului) asociate cu administra-
rea de catre terapeut a unor fonnule sugestive de calm, relaxare, som-
nolentil·
o tehnica de inductie hipnotica cunoscuta este metoda de inductie
hipnotica prin fixarea privirii, preeonizata de Hartland (1971). I se
cere subieetului sa se a§eze comod pe un scaun sau fotoliu §i i se dau
urmatoarele instructiuni: "Doresc sa prive§ti un punet din tavan, sa-p
fixezi atentia asupra lui. Oriee punet este potrivit. Alege un punet pe
care ti-e eomod sa-l prive§ti. Nu-ti face probleme daca privirea se
abate de la punctul respecti\'. sau daea ai tendinta de a clipi. Daca ti
se intampla acest lueru, readu incet privirea la punctul fixat. Fixeaza-I
cat poti de bine. Stai relax at. Relaxeaza-te §i fii atent doar la voeea
53
mea, la ceea ce iti voi spune. Corpul tau se relaxcaza din ce in ce
mai mult, tot mai mull. Relaxeaza labek picioarelor, g1eznele, gam-
bele, coapsele, bratelc, mainile. Intregul tau corp devine tot mai rclaxat
§i 0 stare de toropeala pHicutil te cuprinde tot mai mull. Simti 0 greutate
placuta care iti cuprinde tot eorpul. Corpul devine greu, tot mai greu,
[oarte greu. Bratele devin grele, foarte grcle, tot mai grele. Pieioarele
devin gre1e, foarte grelc, din ce in cc mai grcle. E§ti tot mai relaxat,
toropit, de pard ai fi pe punctul de a adormi. 0 senzatie de dldura
placuta, adormitoare iti cuprinde Intregul corp. Curand tc ve cufunda
Intr-o stare de reIaxarc adanca, 0 stare care seamana cu un somn pla-
cut, odihnitor. P1eoapele devin grelc, tot mai grelc, din ce In ce mai
grele, foarte grele. Gandqte-te la toropeala §i sonmo1enta care tc cu-
prind. V ocea mea te adoanne, te rclaxeaza, te face tot mai relax at.
Vocea mea te face sa dorqti sa te re1axczi. Ti-e imposibil sa menlii
ochii desehi§i, ochii se 111ehid,clipc§ti tot mai des pentru ca nu mai
poti tine oehii deschi§i. Clipc§ti tot mai des §i In curand nu vei mai
putea tine ochii desehi§i, pentru ca plcoapelc devin grele, foarte grele,
ca de plumb (ar fi utila eoordonarea acestor sugestii eu mi§carile reale
de clipire). Devii tot mai toropit, mai relaxat §i in eurand nu vei mai
putea desehide oehii. Pleoape1e devin tot mai gre1c, tot mai gre1e §i
mai strans lipite. (Dad subicetul nu Inehide oehii In mod spontan, i
se spune pe un ton fenn: "Aeumlnchide ochii §i fii atent In eontinuare
la ceca ee-ti voi spune). Ochii sunt inehi§i acum §i te relaxezi pro fund,
tot mai profund. Vei fi atent numai la vocea mea. Iti vei reveni doar
atunci eand iti voi spune eu sa-ti revil. Te vci simti foarte lini§tit §i
relaxat. Nimic nu te va tulbura. Te vei re1axa pro fund, foarte profund.
Pc viitor, ori de cate ori vci pronunta euvintele rclaxare, toropeala, te
vci rclaxa rapid. Dad se va Intfunpla eeva ee-ti poate pune viata sau
sanatata in perieol, te vei trezi imediat, spontan §i vei putea faee fata
situatiel." I se mai poate sugerea subieetului ca se va trezi spontan
dupa un anumit timp.
S-a observat d unii subiecti men tin ochii intredeschi§i §i au un
tremor al pleoapclor. Aceste fenomene nu trebuie considerate rezis-
tcnte, deoarece frecvent subiectii respectivi se afla in transa. In stare
de hipnoza, comportamentul subiectilor difera de la un individ la altul.
Unii par foarte relaxati, ca adormiti, iar allii par rigizi muscular (deci
54
nici mentinerea ochilor Inehi§i nu este 0 conditie obligatorie). Pot fi
evidentiate 0 serie de tdisaturi ale celor hipnotizati cu specificarea ca
manifestari1e aparente dcpind §i de cele sugerate in inductia hipnotidi
§i pc expeetatie subiectilor. Trasaturile celor hipnotizati sunt: imobi-
litatea posturala in absenta sugestiilor de mi§eare; lipsa dorintei de a
eomunica, subiectii trebuind sa fie intrebati de mai multe ori inainte
de a se decide sa raspunda, folosirea unui limbaj sarae, adcsea §optit;
lentoare psihomotorie §i pasivitate; Ingustarea campului con§tiintei
hipersugestibili tate.
3.2. Adancirea transei
Hartland (1971), dupa instructajul mentionat anterior, continua cu
urmatorul procedeu de adancire a transei: "V oi inceta sa-ti vorbesc
pehtru un timp, iar tu vei continua sa raruai pro fund relax at. Vei intra
treptat Intr-o stare de rclaxare tot mai profunda, tot mai adanca, tot
mai adanea. Cand voi incepe sa-ti vorbesc, vei fi mult mai relaxat,
mult mai profund relaxat decat e§ti acum. Te simli foarte bine, nimic
nu te mai tulbura. Te vei relaxa tot mai mult, §i mai mult, cu fiecare
expiratie devii tot mai relaxat" (terapeutul va face 0 pauza de 10 se-
cunde; daca intervalul se prelunge§te, subiectul poate trece in sonm
natural).
Se observa ca, pc masura ce subiectul raspunde mai bine la primele
sugestii, e1 devine tot mai receptiv §i transa se adance§te spontan. Se
pot administra sugestii pentru cata1epsia pleoapelor (vezi cele mentio-
nate la testul catalepsiei p1eoape1or). Cand ne indoim ca subiectul este
in transa, nu trebuie sa-l provocam sa deschida ochii, ci sa-i adancim
starea: "P1eoape1e tale sunt gre1e, atat de gre1e Incat daca vei Incerca
sa desehizi ochii nu vei putea. Dar nu vei Incerea sa desehizi ochii,
nu simti doriota de a deschide oehii, ci dore§ti doar sa te relaxezi cat
mai pro fund " .
Pentru a veri fica in ce masura inductia hipnotica a avut efect se
recomanda realizarea testului rigiditatii bratului. Daca subiectul ou-l
realizeaza, se reeomanda sa fie trezit §i rehipnotizat dupa aIta metoda.
55
Dadl subiectul este recepti v pot fi folosite sugestii provocative de tipul
"Incearca sa Indoi bralul, Incearca!".
In cazul subieqilor a diror stare de induclia hipnotica a fost con-
firmata prin ridigitatea bralului ~i nedeschiderea ochilor se poate trece
la adancirea transei dupa unnatorul instructaj realizat tot de Hartland:
"E§ti pro fund relaxat, dar poli intra Intr-o stare de relaxare §i mai
adanca dedit cea In care te afli acum. Dore§ti foarte mult sa atingi 0
stare de rclaxare cat mai profunda, pentru ca aceasta este 0 experienla
agreabila care Ili face foarte bine. Te vei relaxa dit mai profund §i
toate sugestiile pe care ti Ie voi da vor fi foarte eficientc. Eu voi
numara acum pana la 5 (se poate numara pana la 10, 20 etc.) §i pe
masura ce numar te vei cufunda Intr-o stare de relaxare tot mai pro-
funda, mai adanca, mai placuta. Cand voi ajunge cu numariHoarea
pana la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atat de toropit eli atunci cand
Ili voi spune sa rcvii, nu Ili vei mai reaminti nimic din cele spuse sau
tacute In timpul hipnozei. Acum Incep sa numar: I - reIaxarea devine
tot mai profunda din ce In ce mai profunda; 2. - relaxarea devine §i
mai profunda §i mai adanca, cu fiecarc cuvant spus de mine, cu fiecare
expiralie te reIaxezi tot mai mult, din ce In cc mai muIt; 3 - rclaxare
adanca, vocea mea te relaxcaza tot mai mult, tot mai muIt, din ce In
ce mai mult; te cufunzi intr-o stare de relaxare foarte adanca, foarte
profunda, auzi doar vocea mea care pardi. vine de undeva de departe;
4 - continua sa te relaxezi tot mai profund pc masura ce numar. Toate
sugestiile pe care li Ie dau sau li Ie voi da In viitor vor fi eficiente §i
in avanatajul sanatalii tale. Vei indeplini tot ceea ce Ili spun sa Inde-
pline§ti. Nu te teme de hipnoza pentru dI. Ili va face numai bine. E~ti
convins ca nu ti se poate intampla nimic rau. Vei raspunde tot mai
bine la sugestiile mek. Chiar daca Ili vorbesc, e~ti tot mai relaxat, tot
mai profund relaxat. Ori dc cate ori Iti voi spune sa auzi, sa vezi, sau
sa simti ceva, vei trai experienle vii, ca §i cum ar fi realc. Vei auzi,
vei vedea ~i vei simli ca In realitate. Ori de cate ori ili voi spune sa
simli sau sa fad ceva, vci indeplini imediat cerinleIe meIe pentru di
sunt in avantajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific orice
comanda pe care li-o dau. Continua sa te relaxezi. Cand voi ajunge
eu numaratoarea la 5 vci fi foartc pro fund, foarte profund rclaxat,
adanc relaxat ~i toropit; 5 - profund relaxat, adanc relaxat. Nu vei
56
reveni din relaxare dedit atunci cand Ili voi spune sa revii sau dad
mi se intampla ceva mie, ori te an1eninta ceva. Altfel vei ramane foarte
relaxat, adanc relaxat ~i vei face tot ceea ce Ili voi spune eu sa facio
Cand ili voi spune sa revii, nu-li vei mai aminti nimic decat de faptul
di te-ai relaxat ~i te-ai odihnit."
Dupa adancirea starii de relaxare hipnotizatorul va incepe sa ad-
ministreze sugestiiIe terapeutice specifice pentru care a fost indusa
hipnoza. La subieclii prea pasivi, cu tendinla de a intra Intr-o stare
letargidi, trebuie avut In vedere ca adancirea transei sa nu accentueze
pasivitatea, somnul, ci tendinla subiectului de a coopera cu terapeutul.
Adullii au 0 teama incon~tienta de hipnoza, §i acest fapt ii Impie-
dica sa adanceasca transa. Terapeutul trebuie sa Ie fumizeze informalii
§i explicalii suplimcntare, sa acorde 0 mare atentie fonnulelor suges-
tive pentru a evita interpretarea lor eronata de catre subiect. De ase-
menea, nu se reocmanda sa foloseasdi drept semnal de inducere a
hipnozei un gest sau un cuvant cu care subiectul se poate intalni spon-
tan in viata cotidiana. MuIte efecte secundare ale hipnozei se datoreaza
mai ales sugestiilor administrate gre§it.
3.3. Dehipnotizarea
In cazul unui mare numar de subiecti este suficient sa comand1'im
pe un ton placut, dar fem1: "revino! Trezc§te-te!" sau "Cand voi lovi
cu degeteIe, vei fi pc deplin treaz, treze~te-te!"
Pentru pacienlii aflati intr-o transii mai profunda este indicat ca
revenirea sa se faca gradat, ca in instructajul um1ator (Hartland, 1971):
"Imediat voi Incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge eu
numariHoarea la I, vei fi compIet treaz, Iti vei reveni complet; te vei
simli bine, Inviorat, odihnit, ea dupa un somn bun. 5 - vei reveni
eurand din relazare; 4 - revii incet la normal; 3 - revii tot mai mu1t;
2. - cand voi ajunge la I vei reveni complet, te ve simti foarte bine;
I - ai revenit complet, e§ti pe deplin freaz, ai mintea clara, limpede,
e§ti compIet treaz, vioi, alert!".
Daca subiectul se simte totu§i amelit, nu se line bine pe picioare,
are un aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta comandand
57
 pe un ton fenn: "E§ti'pe deplin treaz~" sau poate repeta procesul de
dehipnotizare. In nici un eaz terapeutul nu trebuie sa lase subiectul sa
piece pana cand nu este sigur ca a revenit complet la starea nonnaUi.
Se recomanda ca subiectii care au intrat Intr-o transa mai profunda sa
tie ]asati sa mai a§tepte putin Intr-o camera, Inainte de a pIeca, tera-
peutu] unnand sa mai verifiee 0 data starea acestora. ExisHi cazuri
foarte rare cand subieqii pot acuza ccfalee, confuzie, amele]i sau stan
de voma ]a revenirea din hipnoza. Acest fenomen aparc mai ales cand
pacienlii nu sunt de acord sa Indeplineasd. sugestiile administrate de
terapeut (de exemplu, In mod incon§tient ei pot sa nu doreasca sa sc
lase de fumat). Acest fenomen cstc interpretat ca 0 rezistenla la psi-
hoterapie. Dar In practid. pot aparea ~i aIte tipuri de rezistenle: stare a
hipnotica sa se transfonne Intr-o fuga sau coma isterid., sau Intr-o
stare catatonici:l. la un pacient psihotic; In aparenla subiectu] se trcze§te
dar po ate mcnline In stare de veghc comportamentu] de tip hipnotic;
subiectu] se trezqtc, apoi reintra spontan In transa. Toate aceste rezi-
stenle ]a revenire se pot datora fic unor erori de tehnica cand, tara
11"11
sa-§i dea seama, terapeutu] i-a sugerat sa nu se trezeasca, dar pot
aparea §i din a]te cauze: existenla unor scntimcnte de ostilitate fata de
terapeut, sugestii posthipnotice pe care subiectu] nu vrea sa Ie Inde-
p]incasca, cxistcnla unor tu]burari In sfera persona]italii (nevoia de a
'li·1
fi dominat, de a se supunc, de a evita un conflict, dc a fugi de rea]itate).
'I[ili Williams (cit. lIart]and, 1971) afinna ca subiectu] poate dori sa
II
testezc capacitatea terapeutu]ui de a-I contro]a, sau dl. aceste rezistente
]a revenire pot fi exprcsia unor crori §i ambiguitati de instructaj.
De regula, aceste dificuItiili de revenire nu apar din prima §cdinta
'II
de hipnoza, ci atunci dind subicctu] ana In ce fe] transa poate sa
fo]oseasca scopuri]or ]ui.
Pot exista diferite metodc de rezo]vare a aces tor rezistenlc ]a re-
venire. 0 metoda frecvcnt fo]osiill este intcrogarea subiectu]ui afIat In
!,ll
hipnoza In legatura cu motivu] refuzu]ui sau. Raspunsu] subiectu]ui
IIIII
",1
poate sugera terapeutu]ui ce sugestii trebuie sa administreze In astfel
de situatii.
III
"I'
Rosen (cit. Hart]and, 1971) indica metoda scrisului automat, me-
toda privirii In bila de crista] sau cea a visu]ui hipnotic ca solutii
pentru aceste situalii. 0 aIta metoda este ignorarea pacientu]ui. Su-
58
biectu]ui i se dau urmatoareIe instructiuni: "Daca nu dore§ti sa te tre-
ze§ti trebuie sa te las a§a cum e§ti!" Apoi, terapeutu] ignora subiectul
§i se ocupa de alte probleme. De cele mai muIte ori, subiectu] trece
In somn natura] §i se treze§te spontan. Terapeutul trebuie sa-l observe
pe subiect §i sa-] lasc sa piece din cabinet numai atunci cand acesta
c complet treaz.
Williams (Hartland, I 971) este de parere ca tcrapeutu] trebuie sa
foloseasca aceIe metode care, dupa parerea subiectului II pot trezi, sa
corectczc sugestiiIc ambigue date In induclia hipnotica, sa induca 0
transa sccundara, sa sugcreze experienla care sa duca firesc la termi-
narea transei, sa acceptc uncle conditii stabi]ite de subiect pentru a
eoopera §i sa fo]oseasca sofismele pentru a evita opozilia subiectu]ui.
Folosirea mijloacelor fizice (a paImuirii) nu este indicata decat In cazul
stan lor extreme de tip isteric.
Pc langa tehnica de inductie expusa anterior, Hartland prezinta §i
o aItii tehnica de inductie hipnotica rapid:L Subiectul sill In pieioare
In fata terapeutului, iar acesta Ii pune mainile pe umeri §i fixeaza eu
privire radaeina nasului subiectului. Instructajul este unnatorul: "Uiill-
te In oehii mei §i imagineaza-li ea vei adom1i repede. Imediat vei intra
intr-un sonm adane, profund, odihnitor. Continua sa te uili In ochii
mei §i vei simli 0 greutate care cuprinde tot corpul Corpul devine tot
mai greu. Picioarele sunt grcle, f~arte grele. BralcIe devin ~i eIe grele,
foarte grele. Corpul este greu, tot mai greu, ea de plumb. Pleoapele
devin grele, tot mai grelc. Te cuprinde 0 stare de toropeaIa, de som-
nolenla. Te simti obosit, corpul este greu, greu ca de plumb. Simti
nevoia sa dom1i. PIeoapeIe sunt atat de grele ca nu poti line oehii
deseh:i~i. Ochii se inchid, se Inehid, nu poli sa-i mai lii deschi§i. Ador-
mi, adonni. Ochii se ineh:id, dormi, dormi, somn profund."
In utilizarea tehnicilor de induelie tcrapeutul trcbuie sa lina seama
de urmatoarcle recomandari:
1) dad! nu e necesara 0 transa profunda, 0 metoda de induclie
rapida este adesea suficienta. Daca insa e nevoie de 0 transa mai pro-
funda, se reeomanda utilizarea unci metodc mai lungi, eu mai multe
detalii; 2) mctodcle rapide fac impresie mult mai putemica asupra
spectatorului; 3) uneori se poate e§ua eu 0 metoda, dar se poate reu§i
eu alta. De regula, eu metode mai lungi se reu~e~te mai bine; 4) scopul
59
terapeutic scontat se obtine mai u~or prin utilizarea metodelor mai
lungi pentru di. accstca pcnnit cxercitarca unui control mai bun asupra
pacicntului.
3.4. Tehnici uzuale de inductie hipnotica
• Tehnica de inductie elementara (Hunter, 1988):
"A§ezati-va intr-o pozitie cat mai comoda. E bine a§a. Arnintiti-va
ca va puteli oricand mi~ca, va puteli oricand schimba pozitia pentru
a va simli cat mai eomod. Asigurati-va de faptul ca aveti spatele §i
capul sprijinite. (Subieetului trebuie sa i se dea asigurari ca el detine
controlul asupra situatiei; confortul fizic este important). Acum lasati
ochii dunmeavoastra sa gaseasca un obiect (punct) agreabil asupra
earuia unneaza sa se eoncentreze. Continuati sa priviti un anumit timp
obieetul respectiv. Treptat-treptat yeti eonstata ca plcoapcle au tendinta
de a deveni tot mai grele, din ce in ce mai grcle, astfel incat ar fi
foarte pUicut sa inchideti ochii pentru diteva secunde. Deschideti din
nou ochii, apoi inchideti-i iar. Yeti constata ca aveti tendinta de a clipi
u§or. Accsta este un scmnal ca yeti avca acces la 0 zona placuHi. a
mintii dumneavoastra, 0 zona in care timpul i§i pierdc senmificatia §i
in care putcti pcrcepe lucruriIe intr-un mod diferit. (Aceste sugestii
sunt mai putin anxiogcne decat cele direete de inchidere a ochilor.
Dad1 obscrvati cu atentic subiectul yeti constata tendinta acestuia de
a clipi. Atunci este momentul sa mentionati acest lucru cu voce tare).
Imaginali-va aeum ca va al1ati intr-un loe foarte plaeut, unde toate
luerurile sunt a§a cum ar trcbui sa tic. Introduceti 0 semnificalie per-
sonala a imagcrici dirijatc. Va plasati cu ochii mintii in locul respectiv
§i yeti constata ea va simliti din ce in ce mai bine, mai relax at, mai
lini§tit, mai confortabil, incordarea va disparea tot mai mult, din ce in
ec mai mult. (Con~tientizati ideea reducerii incordarii mai ales la su-
biectii care nu au experienta In domeniul hipnozei). Imaginati-va toate
detaliiIc reveriei dunmeavoastra interioare: ce vedeti eu ochii mintii,
ce auziti cu urechiIe rnintii, ce senzatii percepeti in corpul dumnea-
voastra. Dad1 va imaginati ca sunteti lntins pe plaja marii, simtiti soa-
rele fierbinte, nisipul moale ~i cald, simtiti mi§cariIe eorpului dum-
60
neavoastra, atund faccti un semn cu capul. (Faceti ca subiectul sa
diferentieze experientele interne de ce1e exteme). Dadi. va imaginati
ca sunteti in apa unui lac, simtiti rni~carile corpului care aluneca u~or
in apa, simtiti apa racoroasa care va atinge pielea, faceti senmul de
da, prin mi~carea capului. Cautati sa descoperili ce anume simte corpul
dunmeavoastra in aceasta situatie. (Faceti apel la toate modalitatile
scnzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica, taetila, olfactiva, gustativa,
la senzatiile de cald ~i rece). Poate ca in visul dumneavoastra in stare
de veghe sunt lucruri pe care dorili sa Ie atingcti, sa Ie vedeti, sa Ie
gustati sau sa Ie mirosili. Puteli simti arome minunate care se asociaza
cu ceea ce vedeli. Descoperiti ~i bucurali-va de culori, observali dadi.
este cald sau racoare, dad mai exista ~i alta prezcnla in visul dum-
neavoastra. (Este bine sa se sublinieze ca orice om se lasa purtat de
reverii diurne, §i acesta cstc un lucru placut ~i odihnitor). Observati
cu ochii mintii toate detaliile, culorile, sunetele §i bucurati-va de ima-
ginile pe care le-ali creat. In timp ce va imaginati aceste lucruri fru-
moase, mintea dumneavoastra interioara va va purta spre 0 stare de
hipnoza placuta, odihnitoare, 0 stare care va convine §i in care yeti
putea realiza ceea ce v-ati propus." (Se subliniaza faptul di, indiferent
ce face subiectul, este bine).
• Tehnica inductiei prin metoda imageriei vizuale
(Hunter, 1988)
"Stati comod pc fotoliu, cu ochii inehi§i §i spatele sprijinit. Ima-
ginati-va un nor a1b ~i pufos care coboara din eer ~i vine alat de
aproape de dunmeavoastra, lncat va puteti urca pc el ca pe 0 saltea
moale. (Nu uitati ea unii subiccti nu au capacitatea de imaginare vi-
zuala. Pentru ei, 0 astfel de tchnica este mai curand frustranta decat
agreabila.) Lasandu-va purtat de norul pufos yeti putea trm experienle
pHicute in mintea dunmeavoastra. (Subieetul este invitat sa participe
la experienta psihologiea.) Simlili moliciunea §i atingerea placuta a
norului care va sustine, va invaluie. Simtiti cum incepeti sa plutiti tot
mai sus, din ce in ce mai sus, In timp ce va simtiti protejat, aparat,
in siguranta. (Se adauga elementele kinestezice celor vizuale. Este im-
portanta accentuarea sentimentului de siguranla.) Pc masura ce norul
61
se rididi ~i plute~te tot mai· sus, pc ccrul alhastru, ohscrvali cum 0
pasare alha aterizeaza langa nor ~i va privc~te cu ochi intrebatori.
Parca ar vrea sa va spuna: "nu vrci sa te joci cu mine?" Apoi pasarea
i~i intinde aripilc ~i zhoara lin in jurul norului pe care plutili, Uisan-
du-se in voia curcntului placut de aeer. Ea estc Iihera, compIet libera.
(Terapcutul trehuie sa se asigure de faptul ca pacientul nu arc fobia
pasarilor). Norul dunmcavoastra parca ar vrea sa urmeze pasarca alba
~i va intrebati oare incotro va va purta ea. Plutili pe norul alb ~i pufos,
care aluneca lin ~i lini~tit. Puteli vedea varfuriIe copacilor, ciimpii1e
verzi, lanurile galhcne de grau ~i panglica argintie a unui diu care
curge printre campii. Inaintca dumneavoastra se zare~te arcul stralu-
citor al unui curcubeu. ~i pasarea alba care va calauze~te I-a vazut §i
zboara spre el. Pe masura ce va apropiali de curcubeul colorat, va
minunali tot mai mult de frumuselea lui. Fiecare culoare este stralu-
citoare ~i hrodata cu argintiu. CuloriIe sunt minunate, stralucitoare,
cele mai frumoase culori pc care le-ali vazut vreodata. (Exercitiul nu
este recomandabil subieclilor care nu pot vizualiza in culori).
Pasarea alha va conduce spre 0 culoare roz delicatiL Va cufundali
in ea §i aveli imprcsia ca atingeli un nou nivcl de con~ticntizare. (Su-
gestia "atingeli un nou nivel de con~tientizare" cste utila pcntru pro-
ducerea schimharii.) Norul plute~tc mai departe ~i se cufunda in cu-
loarea galhen-portocalie. E culoarea care aparc pc cer inainte de ra-
saritul soareIui. Culoarea aduce cu ea caldura, sanatate. Va cufundali
in culoarea galbcn-portocalic ~i simlili cum procesul de vindecare in-
cepe sa se desta§oare in interiorul organismului. (Culoarea galbcn-por-
tocalie sugereaza promisiunea unui lucru bun care se va intimpla.
Soarcle este adesea considerat simbolul vindecilrii. "Procesul de vin-
decare va incepe" reprezinta 0 prom.isiune §i 0 parte a noului nivel
de con§tientizare.) Unnali in continuare pasarea alba care va conduce
spre culoarea verde, simbolul cre~terii ~i reinnoirii. (Se utilizeaza me-
tafora cre~terii ~i schimbarii.) Este 0 culoare minunata, 0 culoare a
tuturor posibilitalilor, culoarea primaverii, a mugurilor care se desfac
inainte de a incepe 0 viala noua. Verde1e este culoarea pe care 0
a~teptam, in zilele mohorate de iarna, culoare ce ne promite un nou
inceput. (Se accentueaza ideea unor noi promisiuni.) Plutili in conti-
nuare spre albastrul ceresc ~i pard pasarii albe ii place mai mult aceas-
62
ta culoare, sau doar vi se pare. Culoarea albastra induce starea de
lini§te §i pace intcrioara, va aduce racoare ~i confort. (Este simbolul
acceptarii). Treptat, culoarca albastra se prcschimba in purpuriul apu-
sului de soare. Estc timpul contemplarii, revedcrii intregii voastre vieli
pentru a atinge un nou sens, un nou ni vel de inlelcgere a propriei
persoane ~i a Universului. (Revederea lucrurilor presupune a vedea
din nou, presupune 0 noua perspectiva). Pasarea alba zhoara liber in-
coace ~i incolo printre culoriIe curcuheului ~i pard va cheama spu-
nandu-va: ,,§i dumneavoastra puteli fi 0 parte a intregului Univers."
(Se sugereaza ideea ca subiectul nu e singur.) (Se pastreaza tacere
pentru un timp).
Acum a sosit timpul sa va reintoarceli acasa, sa cillatorili pc norul
alb §i pufos la locul de unde ali pJecat. Pas area alba va urmeaza in
calatorie, zburand in jurul norului dumneavoastra §i invitandu-va sa
continuali jocul. ~tili insa d a venit timpul ca jocul sa se sfar~easd
pentru un timp. Acum norul va va purta in deplina siguranla pana
acasa ~i va va a~eza in fotoliul prefcrat. Veli reintra in corpul dum-
neavoastra §tiind ca veli putea urma din nou pasarea alha in alta zi."
(Se ofera perspeetiva unor noi posibilitali.)
Aceasta tehnicii de induqie a fost publicata pentru prima data in
manualul Asocialiei de Hipnoza Clinicil, editat de Corydon Han1mond
in 1988.
• Tehnica fixarii privirii (Hunter, 1988)
"A§ezati-va confortabil in fotoliu eu pricioarele sprijinite de podea.
E bine a~a. Aveli vreo intrebare inainte de a incepe? Nu? Bine! (Se
of era subiectului posibilitatea sa participe.) Acum privili degetul meu
aratator pc care il voi apropia treptat de fruntea dumneavoastra. (Ex-
perimentatorultine mana dreapta la aproximativ 30 cm de fruntea su-
biectului, eu degetul aratator u~or flectat. Palma deschisa sau pumnul
pot aparea oareeum an1eninlatoare pentru unii subieqi.) Dad veli fixa
un timp suficient de lung degetul meu sau orice alt obiect, ochii dum-
neavoastra vor obosi treptat §i veti avea tendinla de a-i inchide. (Adu-
celi aratatorul u§or flectat in dreptul punctului dintre spranceneIe su-
biectului). Nu este nimic misterios in asta, doar cii atunci cand acest
63
lucru se va Intampla, acesta va fi un senmal pentru dunmeavoastra §i
pentru mine ca sunteli gata sa intrali pana la un anumit nivel de hip-
noza, atat cat este confortabil §i potrivit pentru dumneavoastra astazi.
(Se stabile§te cu subiectul un contract implicit. Continuali sa privili
degetul meu - e bine a§a - §i observali ca ochii Incep sa se umezeasca
u§or §i foarte curand veli simli nevoia sa clipiti ... (In aceasta elapa,
ochii se umezesc §i subiectul are tendinta de a clipi. Daca se Inchid
ochii, contractul este acceptat).E bine a§a - lasali acum ochii sa se
inchida u§or §i imaginali-va dl va alfati Intr-un loc foarte placut, un de
totul este a§a cum ar trebui sa fie, un loc pc care l-ati ales anume
pentru dumneavoastdi". (Locul ales are 0 semnificalie personala).
U§orul tremor al pleoapelor este probabil cel mai obi§nuit fenomen
care apare atunci cand cineva intra In hipnoza. Aceasta se Intampla
datorita pozitiei In care ochii se odihnesc atunci cand intram In hip-
noza. (Confirmarea faptului ca subiectul se ana In transa). Mai tarziu,
atunei cand yeti Invata autohipnoza, veti utiliza tremorul pleoapelor
ea semnal ca sunteti gata sa intrali Intr-o stare foarte pUicuHi§i odih-
nitoare. (Sc subliniaza faptul ca "aeeasta este instrumentul dunmea-
voastra". lndifcrent ce se intampla, estc bine ca se intampla.) Acum,
se poate trcce la programul terapeutie propriu-zis.
Varialii ale tehnicii:
1. Subiectul fixcaza varful unui crcion pe carc 11 tine in mana.
2. Se poate cere subiectului sa tixeze eu privirea un punet de pe
peretelc opus.
3. Unii terapeuli reeomanda fixarea flacarii unei lumanari sau a
unui bcculct cu lumina slaba.
3.5. Tehnici avansate de inductie
• Metoda levitatiei bratului
Metoda a fost utilizata prima data de Milton Erickson, dar cea mai
buna descriere a acesteia Ii apaqine lui Wolberg. Subieetul estc a§ezat
in pozilie cat mai comoda, pe un scaun, §i primc§te urmatoarele in-
strucliuni: "Dorcse sa stai comod pc scaun §i sa tc relaxezi. Pune
64
bralcle pe coapse, cu palmele In jos. Observa cu atenlie bralele. Stai
lini§tit §i relaxat. Vei constata di se ·petrec anurnite lucruri cu bratele
§i cu palmele tale. Aceste lucruri se petrec Intotdeauna cand e§ti re-
laxat, dar de regula nu Ie dai atenlie. Te rog sa te concentrezi asupra
palmelor tale, asupra tuturor senzapilor ce apar la acest nivel. Vei
simli poate greutate In palme sau presiune, vei simli materialul din
care sunt Ia.culi pantalonii (sau fusta) ori vei simli caldura sau rnici
furnicaturi In degete. lndiferent despre ce fel de senzalii e yorba, do-
resc sa Ie observi cu atenlie. Atenpa ta poate sa fluctueze, sa se abata
de la palme, dar readu-o cu calm Inapoi la palme. Continua sa te
concentrezi asupra palmelor intrebandu-te cand va Incepe rni§carea
din ele (cand terapeutul observa rni§carea unuia din degetele subiec-
tului, cl mentioneaza acest lucru §i afirma ca mi§carea se va intensifica
probabil. E interesant de vazut care din degetele tale se rni§ca mai
intiii. Poate fi degetul rnijlociu sau araUitorul, sau inelarul etc. Unul
dintre degete incepe sa zvaceasca, sa se rni§te. Nu §tii Inca ce deget
se va mi§ca mai intm. Continua sa-Ii concentrezi Intreaga atenlie asu-
pra degetelor. Vei constata 0 rni§care u§oara in degetul aratator al
rnilinii drepte. De indaHi ce a Inceput rni§carea, vei observa ceva in-
teresant. Foarte Incet, degetele se vor Indeparta unele de altele, spaliul
dintre ele va deveni din ce In ce mai mare. Degetele se vor indeparta
tot mai mult unele de altele. Se vor departa uncle de altele tot mai
mult. (Aceasta este prima sugestie adevarata la care ne a§teptam sa
raspunda subiectul.) Pe masura ce degetele se depirteaza, vei 6bserva
ca ele au tendinta de a se arcui, de a se ridica. Observa cum aratatorul
rnilinii drepte se arcuie§te, tinde sa se ridice. In acest moment §i ce-
lelalte degete tind sa-l urmeze, sa se arcuiasea, sa se ridiee, sa se
ridiee. Pe masura ee degetele tind sa se ridiee, devii tot mai con§tient
de faptul ca palma ar fi trasa In sus de un balon, tot mai sus, din ce
in ce mai sus. Palma dreapta e u§oara ca un fulg §i tinde sa se ridiee
tot mai mult. Pe masura ce palma se ridica, tot bralul se ridica tot
mai mult; din ee in ce mai sus. Pe masura ee prive§ti palma §i bralul
care se rididi tot maimult, observi ea devii tot mai relaxat, tot mai
toropit. Ochii devin tot mai obosip, din ce In ce mai obositi. Pe nllisura
ce bralele se ridica, devii tot mai relaxat, tot mai toropit, mai sonmo-
lent. Pleoapele devin tot mai grele, din ee In ce mai grele, tind sa se
65
inehida. Voi numara aeum de la 1 la 10 ~i eu fieeare numar bralul
tau se va ridica mai mult, tu te vei simli tot mai relaxat, tot mai toropit,
vei simli nevoia sa inehizi oehii ~i sa te la~i in voia relaxarii plaeute,
odihnitoare. 1 .- braiul se rididi u~or, atras ca de 0 forta, bralul se
rididi tot mai mult, sus, tot mai sus. Devii tot mai relaxat, tot mai
toropit, pleoape1e devin grele, foarte grele. Respiraiia devine rara, tot
mai rara, regulata. Inspira ~i expira adanc. 2 - bralul se ridiea tot mai
mult §i se apropie de fala ta. Te simli tot mai relaxat, tot mai toropit.
3-4 - pe masura ee bralul se apropie de 1'ata ta, intri intr-o de relaxare
adiinea, tot mai adanca, din ce in ee mai mult, pana cand va atinge
fala, iar tu devii tot mai toropit, din ce in ce mai toropit, dar nu trebuie
sa adorrni inainte ca mana sa atinga obrazul. Cand palma a atins obra-
zul vei adorrni, vei adormi. 7 - bralul i§i schimba direqia §i sc rididi
tot mai mull, tot mai mult, indrcptandu-se spre fala ta. Plcoapele devin
grele, 1'oarte grele. Devii lot mai tnropit, tot mai toropit, tot mai som-
1101ent.Pleoapele devin grete, tot mai grele ~i palma se rididi tot mai
mult, indreptandu-se spre fata. Te simli obosit ~i toropit, oehii se in-
chid, se inehid. 8 - cand palma va atinge fala, vei adomli, vei adonni
profund. Devii tot mai relaxat, tot mai relaxat, tot mai relaxat. Pleoa-
pele sunt grele, grele ca plumbul ~i bratul se ridica tot mai mult, tot
mai sus, tot mai sus. 9 - cand bralul atinge fala vei adonni adane.
(Dadl palma subiectului atinge fata.) 10 - domli, donni, dormi adanc.
Te simli relaxat ~i loropit, te giinde~ti numai la somn ~i relaxare. Re-
laxare profunda, profunda, ea un sonm adane."
Se observa ca este mult mai bine dad tehniea levitaliei bralului
se combina cu tehnica numararii pentru ca levitalia este 0 metoda
dificila la care subiectii reactioneaza mai putin ~i reprezinta 0 moda--
litate de abordare la care pot recurge doar terapeutij experimentali.
• Tehnica de inductie indirectli a hipnozci (Milton Erickson)
Aceasta tehnica de inductie indirecta se poate ap1ica fara acordul
pacientu1ui. Se discuta cu 0 persoana care estc dispusa sa coopereze,
apoi i se cere subiectului sa asiste la 0 §edinla de hipnoza a persoanei
inle1ese cu terapeutul. Se dau sugestii pentru persoana inleleasa cu
terapeutul, dar aceste sugestii se adreseaza de fapl subiectului. Este
66
indicat ca eele doua persoane (pacientul ~i martorul) sa fie apropiate
sub aspectul varstei, pregatirii, sexului §i sa aiba 0 a§ezare spaliala in
pozilii simetrice. DatoriHi acestor aspectc §i contagiunii afective exista
posibilitatea ca subiectul sa intre automat in hipnoza.
3.6. Metode de reducere a rezistente10r
Hunter (l9~8) sublinia faptul ca rczistenIe1e reprezintil un fenomen
perfect normal care se manifesta la aproape orice subiect normal care
nu a mai practicat hipnoza, dar care poa1e aparea uneori §i la subiectii
cu experientain domeniu, atunci cand ace~tia sunt confruntati cu ex-
perienle psihologice ineditc care pot avca loc in stare de hipnoza.
Rezis1enlele nu sunt altccva decat exprcsia Door mecanisme de aparare
de natura subcon§ticnta.
Primul pas in direqia inIaturarii rczistentelor consta in lamurirea
unui subiect lipsit de cxpcricnla ca aceste f(~nomene sunt noonale §i
adesea dezirabile. Este, de asemenea, indicat sa se administreze su-
biectu1ui sugeslii pozitive de tipu1: "Imi dau searna ca e§ti motivat, §i
acesta cste eel mai important 1ucru pentru ca hipnoza sa-ti reu§easca."
Exista subiecti care vor spune terapeutului pc un ton agresiv: "Nu
mil voi re1axa niciodata!" In astfel de cazuri se comandll. rapid: "Te
rag sa nu te reIaxezi!" Incearca daar sa ascu1ti vocea mea §i sa te la§i
purtat de ea. Faci parte din acea categoric de persoane care oblin
maximum de profit atunci cand asculta cu atentie ~i se concentreaza
asupra a ceea ce spun ..
Trebuie subliniat faptul ell subcon§tientul inlerepreteaza invers afir-
maliile cu caracter negativ. Astfe1, afirmatia: "va rag sa Nu ..." va fi
interpretata sub forma "va rog Sa ..."
Pentru subiectii care au tendinla de a ramane cu ochii deschi§i este
bine sa se spun3.: ,,0, dumneavoastra facqi parte dintre acei subiecti
care pretera sa ramana cu ochii deschi§i atunci cand intra in hipnoza."
Ca urmare a unci afirmalie de accst tip, subiectul va inchide imediat
ochii.
Terapeutul trebuie sa piarda un amlmit timp pentru a ana care sunt
preferinte1e subiectului, spre a conduce coreet procesul imaginatiei di-
67
rijate. Este indicat ca acesta sa cunoasca ce anume nu Ii place subiec-
tului, eventualele sale fobii. Evident ca un subiect care se teme de apa
va rezista sugestiilor de a inota in plan imaginar. In acela§i timp este
important sa fie cunoscute experientele anterioare legate de hipnoza,
mai ales cele care se refera la hipnoza de estrada. Acestuia trebuie sa
i se dea asigurliri ca hipnoza clinica se deosebe§te foarte mult de cea
de estrada, §i ca terapeutul i§i cunoa§te bine meseria.
Se spune in mod repetat de mai multe ori faptul ca, indiferent ce
anume se intampl3., este bine ceea ce se intfunpla. In acela§i timp e
de dorit sa se precizeze faptul ca majoritatea subiectilor intra la inceput
intr-o stare de transa u§oara §i ca ace§tia vor invata sa intre intr-o
hipnoza mai profunda abia atunci ciind se vor farniliariza cu tehnica.
In cazul in care subiectul dumneavoastra se dovede§te excesiv de
re7istent este indicata aplicarea unei tehnici disociative dupa modelul:
"Te rog ill sa intre in hipnoza doar subcon§tientul tau §i mentine
con§tientul treaz."
Reamintiti-va faptul ca cea mai buna tehnica de intrare in hipnoza
este aceea prin care 'invaJam subiectul sa intre in aceasta stare §i nu-i
ordonam s-o faca impotriva vointe sale. Aceasta afimlatie se bazeaza
pe tendinta fireasdi a oamenilor de a se opune oricarei presiuni §i de
a proceda invers dedit Ii se cere. Din acest motiv este bine sa se
utilizeze 0 voce blanda §i calda, chiar daca ea ascunde 0 comanda
deghizata sub fonna unei invitatii. Este bine sa se utilizeze expresii
de tipul: "lasa sa se intample" , "va fi interesant sa observi ca..."
Asemenea afirmatii asigura subicctul di decizia de a-§i explora
propriile stari psoibile sau de a intra intr-o stare de hipnoza mai pro-
funda ii apartine lui insu§i. Trebuie lasarn impresia ca experimentatorul
nu are dedit sarcina de a ghida, nu de a presa sau de a impune ceva.
Sub nici 0 forma experimentatorul nu trebuie sa blameze subiectul
prin vorbe sau gesturi pentru di nu obtine 0 experienta satisillcatoare
in domeniul hipnozeL
Pentru succesul terapiei trebuie repetat permanent: "e bine ceea ce
se intampla §i este exact lucrul potrivit care trebuie sa vi se intample
acum."
68
Capitolu14
HIPNOTERAPIA
Hinoterapia poate sa imbrace trei forme: a) terapie centrata pe sim-
ptom (are ca obiectiv eliminarea simptomului; b) psihoterapie analitid'i
- hipnoanaliza (combinatie a hipnozei cu psihanaliza); c) sisteme de
psihoterapie in care hipnoza se combina cu foarte multe thnici de psi-
hoterapie scurili de orientare comportamentala §i experiental3.. In plus,
hipnoza poate fi aplicata §i in sustinerea oricarui pacient cu afectiuni
organice, fiind utiIa in reducerea anxietatii. Se considera exagerata
ideea di inlaturarea simptomului determina 0 subtitutie de simp tom,
dar trebuie avut in vedere ca cu cat nevoia pacientului de a avea sim-
ptomul este mai mare (este yorba de un mecanism de aparare al egou-
lui), cu atat mai rezistent va fi pacientulla psihoterapie. Deci, pacientul
trebuie invatat sa fadi. fata simptomului sau §i sa nu recidiveze sub
actiunea unui nou stres.
Hartland (1971) este de parere ca la inceputul oricarei psihoterapii,
terapeutul trebuie sa obtina informatii de la pacient conform unei sche-
me de anamneza. Aceasta schema cuprinde urmatoarele categQrii de
informatii:
a. Istoricul bolii - se urmaresc informatiile legate de debutul, durata
bolii, detalii referitoare la tratamentul urmat.
b. Istoria familiala - descrierea plirintilor, a fratilor, a modelului
de rdatii farniliale actuale §i trecute, a atitudinilor din familie.
c. Copilaria - sunt interesante informatiile referitoare la boJile co-
pilariei, 0 atentie speciala fiind acordata episoadelor de enurezis sau
somnambulism. Se cer informatii despre situatia §colara referitoare la
integrarea in di verse §coli urmate, reactiile fata de ceilalti copii, fatli
de succes §i e§ec etc.
d. Istoria ocupationala - cuprinde informatiile referitoare la reali-
zlirile §colare, locurile de munca, motivele schimblirii locului de mun-
di, reactiile fata de mediu, colegi etc.
69
 e. Probleme psihosexuale - este vorba de infonnaliile date In le-
giHura cu cuno~tintele dobandite in copilarie despre problemele sexua-
Ie, in legatura eu deprinderile rele (de exemplu, masturbatie), dad
aeeste deprinderi persista la varsta adulta, dad au survenit probIeme
emotionale actuale ~i treeulc, care au fast relatiile eu partenerul, dad
au existat dificult1lti maritale, plus informaliile legate de statutul fi-
naneiar.
f. Antecedente patologice -- se cer infonnalii referitoare la boli,
operatii, accidente, tratamente de urma, menstra, sarcini ~i avorturi.
g. Antecedente hercdocolatera.le - cstc vorba de eventua1elc psiho-
ze, nevroze, epilepsii la rude apropiate.
h. Starea psillld actuala - infom1atii rcfcritoare la simptomul do-
minant la care se adauga infonnalii legate de prezenla sau absenta
depresiei, anxietatii, fobiilor, insomniei, tulburanlor mnezice ~i prose-
xice, a ideilor suicidare, a tcmerii de boli psihice.
i. Informatii refcritoarc la cuno~tinte1e pacientului despre hipnoza
~i la expectatiile lui legate de aceasta.
Dupa realizarea schemei de anamneza, lucrul cu pacientul este mult
mai u~or, simptomul fiind inlaturat mult mai u~or daca i se dau su-
biectului ~i sugestii de intarire a eului, de reducere a anxietatii ~i de
cre~tere a increderii in sine.
In general, oamenii au doua reactii psihice la boala. 0 prima ca-
tegorie este reprezentata de reactiile direete: anxietate, teama, tensiune,
agitatie, di~pozitie depresiva. In cea de-a doua categorie intra reactii1e-
consecinte ale unor tulburari din sfera personalitatii: lipsa de incredere
In sine, dependenta, dezadaptare, instabilitatc psihica. Avand in vedere
aceste fapte se impune ca un principiu important al terapiei combinarea
sugestiilor de intanre a eului cu sugestiilc terapeutice propriu-zise cen-
trate pe simptom. De~i profunzimea transei nu conteaza, totu~i se ob-
serva ca cu cat este mai adanca, cu atat cre~te eficienta tratamentului.
Prezentam spre exemplificare modelul de sugestii utilizate pentru
intarirea eului elaborat de Hartland in 1971:
"E~ti amt de destins, de relaxat, atat de profund relaxat, incat min-
tea ta devine tot mai receptiva la ceea ee Iti voi spune. Tot ceea ce
ili voi spune va patrunde adanc in subcon~tientul tau, se va intipan
aeolo ~i va Hisa 0 urma adanca pe care nimeni nu 0 va putea §terge.
70
Ceea ce se va inti pari in subcon§tientul tau va avea 0 mare influenta
asupra modului in care gande~ti, simli ~i aclionezi. Aceste idei pe care
ti Ie sugerez ~i care se vor i'ntipari l'n SUbcOll§tientultau var continua
sa influenleze gandurile, sentimente1e ~i modul tau de a actiona ~i
atunci ciind nu qti eu mine, cand e§ti acasa, la servieiu sau in alta
parte. Aceste ganduri vor actiona tot aHit de puternic ea ~i aici. E~ti
profund relaxat §i tot ceea ce iti spun se va i'nillmpla spre bine1e tau,
in avantajul tau. In cursul acestei relaxari te vei simti tot mai putemic,
tot mai eficient, tot mai stapan pe tine. Te vei simti tot mai vioi, tot
mai alert, mai energic, mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot
mai putin depresiv. Cu fiecare zi ce trece vei deveni tot mai interesat
de ceea ce se i'ntfunpla in jur, astfe1 incat mintea ta va fi distrasa de
la propria persoana §i de la problemele care te framanta. Te vei gandi
tot mai putin la tine insuti, la dificultatile tale, vei fi tot mai putin
preocupat de propriile trairi, vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot
mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin deprimat, vei fi
capabil sa gande~ti clar, sa te concentrezi tot mai bine. Iti vei concentra
tot mai mult atentia asupra a ceea ce faci, iar memoria ta se va im-
bunatali. Vei deveni capabil sa vezi lucruri1e din perspectiva lor reala
Lara a Ie pernute sa ia proportii. De la 0 zi la alta vei deveni tot mai
relaxat, te vei enerva tot mai putin. Cu fjecare zi ce trece vei deveni
§i vei ramane tot mai relaxat, tot mai putin i'ncordat amt fizic, cat ~i
psihic. Devii §i ramai tot mai re1axat, tot mai putin incordat amt fizic,
cat ~i psihic. Tot mai increzator in tine, in posibilitatile tale de a duce
la bun srar~it ceea ce ai de Iacut. Vei avea tot mai multa incredere In
forte Ie proprii, lara anxietate, fara incordare, lara teama de a gre§i. Zi
dupa zi te vei simti tot mai independent, tot mai stapan pe tine, vei
putea sa stai pe propriile picioare, vej fi indepedent, increzator in
forte1e proprii, vei putea face fata cu bine oricarei dificultati. Zi dupa
zi te vei simti tot mai bine, tot mai increzator in forlele proprii, cu
un sentiment de bunastare ~i siguranta personala. Cu fiecare ~edintii
de relaxare te vei simti tot mai fericit, tot maiincrezator, tot mai
multumit, tot mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te bazezi pe tine
insuti, sa-ti sustii parerile, judedtile, opiniile, sa stai pe propriile tale
picioare. Vei simti tot mai putin nevoie sa te bazezi pc alii oameni,
sa depinzi de altcineva."
71
 Dupa incheierea acestui instructaj conlinaod sugestii de intarire a
eului se poate trece la administrarea sugestiilor pentru inlaturarea
simptomului.
Sugestiile specifice adresate simptomului sunt elaborate dupa par-
curgerea unor fraze: 1) terapeutul trebuie sa mareasca motivalia su-
biectului pentru tratament inainte de inceperea tratamentului. E1 trebuie
sa discute cu subiectul simptomul in detaliu §i sa accentueze ideea ca
simptomul este neconvenabil, perturbator, iar existenla subiectului ar
fi mult mai placuta tara el; 2) in cea de-a doua faza i se explica
subiectului cum 11poate ajuta hipnoza sa scape de acel simptom, te-
rapeutul trebuind sa fie dit mai convingator in afirmaliile sale.
4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza
Analgezia se produce in mod diferit de la un subiect la altul In
functie de profunzimea hipnozei §i de pragul individual al durerii. Este
foarte important ca terapeutul sa ofere subiectului §i 0 motivape logica
pentru disparitia durerii. Amt in stare de veghe, cat §i in hipnoza,
terapeutul trebuie sa-i dea subiectului urmatoarea explicatie: "De cele
mai multe ori, durerea este produsa §i agravata de supraincordare.
Deci, cu di.t te relaxezi mai mult, cu atat devii mai destins, mai putin
tensionat, cu atat te simti mai bine. Cu cat devine mai profunda rela-
xarea, cu atat durerea devine tot mai suportabila, descre§te tot mai
mult. Te simp tot mai relaxat, din ce In ce mai relaxat. Cu cat te simti
mai profund relaxat, cu atat durerea scade, scade tot mai mult paoa
caod dispare complet.
o alta tehnica pentru combaterea durerilor 0 constituie tehnica sub-
stitutiei de simptom: se sugereaza pacientului 0 alta senzape care se
substituie celei dureroase: amorteala, raceala, caldura. 0 alta varianta
a tehnicii substitupei este mutarea durerii dintr-o zona in alta a cor-
pului sau tehnica amaoarii durerii.
Spre exemplificare prezentllm un model de inlaturare sugestiva a
durerii prin sugerarea senzatiei de caldura In zona afectata: "Caod ip
voi atinge fruntea vei simti 0 senzatie de caldura care cuprinde fruntea,
fata, gatul. Senzatia de cladura se amplifica 0 data cu fiecare atingere
72
a milinii. Imediat ce vei simli aceasta senzatie de caldura ridica bratul
drept. Bine, acum lasa bratul jos §i continua (daca pacientul a ridicat
bralul). eu cat se amplifica aceasta senzape de ealdura 0 data cu fie-
care atingere simti cum capul tau devine tot mai des tins, mai relaxat.
Te simti tot mai bine. Pe masura ce dildura se amplifica, durerea
seade mult, tot mai mult, paoa dispare total. Iti vei simp capul u§or,
tot mai u§or §i eliberat de durere. De indata ce vei simli 0 u§oara
caldura in zona capului, durerea va dispare. Voi numara de la 7 la 1.
Te vei simti tot mai relaxat, te vei trezi cu capul limpede, tara cel
mai mic semn de durere sau de disconfort.
Exista unele afectiuni, mai ales cele dermatologice, unde este in-
dicat sa se sugereze senzatia de rece, mai ales daca iritarea, pruritul
deranjeaza foarte mult.
Marlene Hunter (1988) sintetizeaza principalele tchnici de comba-
tere a durerii, astfel:
• Una din tehnici1e de combatere a durerii consta in utilizarea re-
laxarii pentru ca musculatura incordata creeaza 0 senzape de discon-
fort fizic. Orice durere, indiferent de originea ei, implica §i 0 anumita
incordare musculata. (Eliberarea de durere este mai indicata decat
controlul durerii pentru ca acesta din urma presupune existenta durerii
pe care subiectul 0 controleaza. Prin relaxarea musculara se elimina
acea componenta a durerii care se datoreaza incordarii §i este fncura-
jator sa §tim ca totdeauna putem face ceva pentm a obline 0 anumit.a
u§urare. A fi capahil sa i'ntrcprinzi ceva cstc mai hinc dedit a Ii nea
jutorat.)
• 0 alta tehnicl1 sau grup de tchllid de cumhutero tl durtrll \1
refera la utilizarea mclodci disol'lf'rii. care con"ta tn dhHlUl~Il'Til
(deta§area) subiectului de durere. Subieqii ell ill1Llglnu\lehop-utll ill I
gasit multe solutii pentru a se deta§a: ne putCI11ilOagillu ell lultlll till
rerea §i 0 a§ezilm undeva intr-un raft sau ell lasaI1l partett corp\! hll
care ne doare sa stea In pat sau in fotoliu, in timp cc rcslul pcrsoanei
noastre i§i vede de treaba; alti oameni l§i imagineaza ca a§azl1 un
material izolator intre corp §i durere; eea mai eficient.a tehnica 0 con-
stituie observarea durerii de undeva din afara, de la 0 anumita distantil.
In aceasta situatie durerea face mai putin parte din noi, ea patrunzaod
mai putin in con§tiinta.
73
 • 0 categoric importanHi de tehnici de combatere a durerii sunt
tehnicile substitutivc:
a) Se pot substitui durerii aIle tipuri de senzatii cum ar fi: caldura,
arnoI1eaIa, presiune etc.
b) Se poate comuta durerea dintr-o parte in alta a corpului. Astfel,
ne putem imagina ca mutam durerea diu iutcriorul organismului uu-
deva la suprafata, unde putem masa zona respectiva. Daca aveti 0
durere de cap care va impiedica sa terrninati 0 lucrare, va puteti ima-
gina ca mutati durerea respeetiva in alta zona a eorpului pana cand
terminati lucrarea.
c) Se poate substitui perioada In carc subiectul simte durcrca. Multi
oameni aplica spontan aceasta tehniciL Unii sportivi care se acciden-
teaza In timpul unci competitii, adesea nici nu-§i dau seama ca s-au
accidentat pana dlnd nu se tcrmina competitia. 0 mama e capabila sa
ignore propria durcre pana cand copilul se ana in sigurantiL
o astfel de tehnica poate ti utilizata In mod deli be rat. Astfel, dad
ne spunem: "Nu am timp acum pentru durcrea asta de cap" s-ar putea
sa constatam cu surprindere ca durerea de cap chiar a disparut.
• Eficiente s-au dovedit §i tehnicilc care constau in modificarea
imaginii durerii.
Durerea poate avea 0 imagine; e posibil ca, in imaginatia subiec-
tului, aceasta sa aiM marime, forma, culoare, densitate, temperatura
etc. (Se face apel la imaginatia subicctului.) In primul rand, subiectul
trebuie sa con§tientizezc imaginea respectiva a durerii, cu toate deta-
liile §i apoi s-o faca mai suportabiUL Astfel, ro§ul aprins sc poate
transfoffi1a In rozpalid, caldura in senzatie de rece, iar furia Intr-un
sentiment de seninatate. Cand se moditica imaginea durerii, Insa§i du-
rerea se schimba.
Cea mai simpJa tehnica este aceea potrivit carcia se modifidi, pe
rand, cate 0 caracteristica a imaginii durerii (tehnica N.L.P.): Trans-
forrnati Intai culoarea, apoi tcmperatura, apoi starea afcetiva care
insote§te durerea.
• Respiratia controlata este 0 tehnica extrem de simpla care consta
In aceea ca subiectul, in stare de relaxare musculara, i§i imagineaza
ca acumuleaza 0 senzatie de confort, dintr-o parte a corpului care se
74
simte bine, In timpul unci inspiratii, §i 0 trimitc In zona dureroasa In
timpul unci expiratii.
Copii utilizeaza adesea tehniea cutiei cu butoane. Astfel, ei I§i pot
imagina ca au in cap 0 cutie cu butoane de scoatere din functiune,
prin manevrarea carora pot deconeeta diverse paI1i ale eorpului In care
nu mai simt durerea.
• Hipnoza §i controlul respiratiei (Hunter, 1988)
Pentm a cre§te eficienla hipnozei, putem folosi 0 tehnica respira-
tone in fomtc multe feluri. Astfel, se poate utiliza respiratia pentru a
transfera senzatiile de confort dintr-o zona a corpului care se simte
mai bine intr-o alta zona care are nevoie sa se calmezc. Se proccdeaza
in fclul urrnator:
Se acumuleaza senzatia de con fort (imaginata ea 0 energie) pe in-
spiratie prin imaginarea unui proees de absorbtie §i apoi se trimite
energia respectiva In zona unde este nevoie de ea pc expiratie.
Respirati in ritm personal, inspirand senzatia de contort §i trimitand
aceasta senzalie In acea parte a corpului care are nevoie de ea pe
expiratie.
Tot pe expiratie, imaginati-va di alungati senzatiile de disconfort
§i tensiune.
Tehnica este foarte simpla ~i se poate aplica atit in stare de hip-
noza, cat §i In stare de veghe.
4.2. Hipnotcrapia fji nafjtcrca fara durcri
I-lunter (1988) recomanda pacientci un11atorul instructaj:
"De multe saptamini va pregatiti pentru na§terea copilului dum-
neavoastra. Aeum a sosit momentul ea el sa vina pe lume. Probabil,
procesul de dilatare a inceput, iar contraetiile devin mai frecvente §i
dureaza mai mult. Este 0 perioada cand trebuic sa va bucurati §i din
aceasta bucurie yeti extrage energia necesara pentru procesul na§terii.
A avea un copil este 0 experienla minunata. Pentru a-I aduce pe
lume e nevoie de un mare con sum de energie.
Va amintiti din cursul §edinlelor lrecute de hipnoza di procesul
na§terii are loe in trei faze.
75
 In prima faza se produce clilatarea zonei cervicale.
Cand intelegeti modul in care se produc contrac1iile, yeti fi capabila
sa va adaptati mai bine organismul acestui proces.
Amintiti-va faptul ca organismul dunmeavoastra §tie exact ce are
de rucut in cursul acestui proces fascinant de aducere pe lume a unci
fiinte; sta in puterea dumneavoastra ca acest proces sa se desru§oare
mai eficient daca va yeti deta§a de fiecare data dind se produce 0
contractie, astfel indit organismul sa-§i faca singur treaba. (Combate-
rea durerii prin mecanisme disociative.)
Inceputul fiecarei contractii trebuie sa devina pentru dumneavoastra
senmalul de dec1an§area procesului de deta§are. Corpul §i subcon§tien-
tul dumneavoastra va recunoa§te acest semnal inainte de con§tientiza-
rea lui.
Pentru a fixa acest mecanism, voi pune mana pc abdomenul dum-
neavoastra pentru a simboliza producerea contractiei. Cand simtiti ca
fac acest lucru deta§ati-va, imaginati-va ca merge1i tot mai departe.
Atunci cand mana mea se ridica, reveniti in corpul dumneavoastrli.
Puteti sa intrati in hipnoza 0 data cu fiecare contractie §i sa reveniti
din hipnoza in perioada dintre contractii sau puteti decide sa ramaneti
permanent in stare de hipnoza §i s-o adanciti 0 data cu fiecare con-
tractie.
Utilizati inceputul fiecarei contractii ca semnal pentru a intra in
hipnoza sau pentru a adanci hipnoza §i pentru a va distanta de ceea
ce se petrece, lasand corpul sa-§i faca datoria. Este ca §i cum v-ati
privi din afara, fiind foarte interesata de ceea ce se petrece in corpul
dumneavoastra: zona cervicala se deschide tot mai mult, contractiile
devenind tot mai putemice.
Uterul are 0 musculatura foarte putemica §i corpul dumneavoastra
are nevoie de aceasta forta. Uterullucreaza din greu in procesul na§te-
rii. Usati aceasta energie sa va ajute sa avansati in procesul na§terii
§i reac1ionati din ce in ce mai eficient.
La toate femeile care se afla la prima na§tere, zona cervicala se
deschide cu un centimetru pe ora. Desigur, fiecare organism reactio-
neaza altfel, fiecare rut este diferit §i fiecare travaliu este destinat sa
fie potrivit unor imprejurari specifice, dar, in general, la primipare
zona cervicala se deschide cu un centimetru pc ora. Ea va fi complet
76
deschisa cand s-a ajuns la 10 cm. Acum uterul va actiona pentru a
impinge rutul sa iasa la lumina. Acum aveti nevoie de 0 energie su-
plimentara, energie ce izvora§te din bucuria dunmeavoastra de a da
na§tere unci fiinte omene§ti. Corpul dunmeavoastra i§i indepline§te
misiunea din ce in ce mai bine atunci cand sunteti deta§ata §i va situati
undeva in afara corpului.
Concentrati-va aten1ia §i plasati-va in afara corpului la fiecare con-
tractie pana cand v-a1i dilatat complet. Medicul sau asistenta medicala
va va spune cand v-ati dilatat la maximum. Va aflati acum in stadiul
al doilea. Acum, fiecare contractie are drept scop sa impinga copilul
pe canal pana cand va fi expulzat. Acum yeti avea 0 alta misiune.
Acum, de fiecare data cand simtiti ca incepe 0 contractie, intrati in
propriul corp §i participati la procesul de impingere. Recurge1i la toata
forta §i energia de care dispuneti pentru a ajuta contractia, bucurati-va
ca sunteti 0 parte a acestei forte care impinge rutul la lumina. lntrati
in corp §i fiti 0 parte a fortei de impingere.
Apoi, dupa incheierea fiecarei contractii, relaxati-va. Acumulati
forti! §i energie in timp ce va pregatiti pentru 0 noua contractie. Ave1i
toata foqa §i energia necesara. In perioada dintre contractii odihniti-va
§i refaceti-va fortele §i atunci cand se declan§eaza semnalul (incepe
contractia), reintrati in corp §i adaugati forta §i energie noii contractii.
Acum copilul a coborat tot mai mult §i estc gata sa se nasca. Ascul-
tali cu atentie ce va spune medicul sau sora medicala, dar ascultaIi in
acela§i timp glasul con§tientului §i subcon§tientului dumneavoastra.
Toate aceste informatii va vor fi utile in finalizarea travaliului.
lata, iese acum capul copilului. Nu mai impingeti acum; lasati capul
copilului sa iasa incet la lumina. Faceli acum apel la tehnica respira-
torie. lnspirati lent §i calm spre sfar§itul contractiei.
Poate priviIi intr-o oglinda §i daca lucrurile stau a§a puteti vedea
capul copilului. Asistenta medicala §terge fata copilului. Acum reali-
zati 0 noua contraclie in care depuneti toata energia, pentru ca umerii
§i trupul copilului sa iasa la lumina. lata, copilul d~nmevoastra s-a
nascut. Luati in brate copilul, atingeti-l, priviti-l, simtiti-l, auzi1i-l. Re-
curgeti la toate simturile pentru a face cuno§tintii cu capilul dunmea-
voastra- care a sosit pe lume. ~i copilul va face cuno§tinta cu dum-
neavoastra pentru ca §i el poate sim1i, auzi, atinge, mirosi §i poate
77
chiar distinge lumini §i umbre. Copilul simte rikoarea camerei, lumi-
nile, sunetele, dar mai mult decat orice vocea dumneavoastra, atingerea
dunmea voastra.
In cateva minute, medicul sau asistenta va va cere sa Impingeti
din nou, sa realizati 0 noua contraqie, pentru ca a sosit timpul celei
de-a treia faze. Acum va ie§i placenta. Suntcti atat de bucuroasa de
copi]u] durrmea voastra Indit abia va mai dati seama de ceca ce se
Inillmp]a, dar Impingeti u§or §i simtiti cum placenta iese fara cfort din
corp.
Medicul sutureaza (coase) partile rupte ale vaginului durrmea-
voastra. ~titi ca totu] se va vindeca foarte repede pentm d sunteti
sanatoasa. IJteru] se va contracta §i va reveni la dimensiunile sale
norma]e.
Sanii dumneavoastra sunt capabili sa produca ]apte chiar in primele
momente dupa' na§tere. Lasati copilul sa suga ]a san, pentru ca ali-
mentatia naturaIa este foarte utila §i ii ofera copi]u]ui mecanisme de
aparare Impotri va unor posi bile Imbo Inaviri. Totu I s-a petrecut exact
a§a cum a trehuit sa se petre ad atiit pentru dunmeavoastdi, cat §i
pentru mica fiinta care tocmai a venit pe lume.
Alte procedee pentru combaterea durerii In stare de hipnoza:
• Imagerie specificcl. Subiectul poate sa-§i imagineze ca vasek de
sange revin la dimensiuni1c lor normalc (mai mici dad sunt di]atate
sau mai mad dad sunt contract ale produciind un spasm).
Revenirea la dimensiuni]e normale a vaselor de sange reduce 0
migrena sau un spasm muscular.
• Sugestii post-hipnotice. Un cuvant sau 0 fraza "cheie" pot fi
condition ate (fixate) In stare de hipnoza, fiind apoi uti]izate ca serrmal
pentru a obtine relaxarea atunci cand subiectu] e ocupat sau nu exista
conditii optime pentru inducerea hipnozei. Este important ca pacientul
sa fie ace]a care alege cuvantu] respectiv, cuvant care nu trebuie impus
de terapeut.
• Anestezia In manu~a. Prin intennediu] hipnozei se poate obtine
anestezie Intr-o anumita zona a corpului, de regula In mana §i/sau brat,
ca §i cum subiectului i s-ar fi injectat un anestezic. Se poate apoi
sugera d bratul anestezist se p]aseaza Intr-o a]ta zona a corpu]ui careia
78
Ii provoadi 0 senzatie de confOrl, extinzand scnzatia de am0rteala
(anestezie) de la brat ]a cea]alta parte a corpului.
4.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice
Tulburan]e psihosomatice tin In acela§i timp §i de psihic §i de corp.
Psihosomatic nu inseamna "Inchipuit", "imaginar" sau nevrotic.
I. Sugestii pentru acest tip de parienli (Hunter, 1988)
Pacientu]ui aflat deja in hipnoza i se dau urmatoarele instructiuni:
"Peste eateva momcnte voi atinge eu degetul fruntea ta. Cind vei
simti atingerea respectiva, voi cere subcon§tientu]ui tau sa se Intoarca
In timp, ]a perioada de dinaintea aparitiei simptomuJui §i chiar Inainte
ca factorii care au produs simptomuJ sa fi actional. Aceasta perioada
poate fi mai ludepartata decat i~i inchipuie mintca ta con§tienta.
Lasa mintea ta eon§ticnta sa proeedeze cum Jore§te. S-ar putea ca
ea sa vrea sa ramana prezenta aici, sau sa se intoarca partial sprc
treeut observand de la distanla ceca cc se petrece ori sa Insoteasca
mentalul tau incon§tient pe parcursul intregii sale ci1latorii.
~i pentru ca menta]lI] eon§tient ~i mcntalul subcon§ticnt se pot situa
In pelioade diferite de timp vei putea trai sentimente despre care nu
§tii de unde provin. Daea aeest Iuem se Intampla, chine sa §tii di de
i§i au originea In zonele in care te-a purtat subeon~tientul.
Bucura-te ca retraie§ti perioada aeeea buna eand totulln organismul
tau funqiona cum trebuie, cand te aflai intr-o stare de armonie inte-
rioara. Totu] in interiorul fiintei tale este atat de annonios, Incat aproa-
pe di Iti vine greu sa erezi ca e adevarat. 0 stare de amlonie perfecta
dOllUle§te intre tine §i lumea Ineonjuriltoare. Totu] functioneazii bine,
efieient, armonios. Traie~ti 0 stare de pace, de fericire ~i annonie In
interior §i In exterior. (Se lasa subieetu]ui un timp pentru trairea swilor
pozitive.)
Acurn lasa mentalul subcon§tient sa se intoarca In prezcnt (se pre-
cizeaza data) §i revino In timp aducand de aeoln sHirilc al'cctive con-
fortabile pe care le-ai trait.
79
 Ori de cate ori mentalul tau subcon§tient intalne§te vreunul din
factorii care au contribuit la produce rea simptomelor, con§tientulim-
preuna cu trupul tau vor face tot ce este necesar pentru a se ocupa
de respectivul factor. ~tii d atunci cand se acumuleaza mai mulli
factori de stress, se creaza 0 mare problema care ne depa§e§te posi-
bilitalile; iata de ce este mult mai u§or sa ne ocupam de cate un singur
factor. in fe1ul acesta, tiecare factor va fi identificat pe rand, se va
lucra asupra lui astfel incat sa se asigure impacarea cu propria per-
soana, dupa modelul celei cxistente anterior.
Nu putem §ti dinainte cat va dura caIatoria realizata de subcon§tien-
tul tau. Se poatc intimpla ca ea sa se produca repede, pentru ca au
fost relativ pUlin factori generatori de stres, astfel incat ne vine u§or
sa ne ocupam de ei sau, dimpotriva, calatoria poate dura mult mai
mult, pentru ca simptomele au fost produse de mai mulli factori sau
pentru d ace§tia sunt mai complec§i.
Vom cere unei par? a subcon§tientului tau sa se ocupe de aceasta
calatorie, de factorii generatori de stress pe care i-a inmlnit in cale §i
pe care trebuie sa-i identitice §i sa-§i rezolve.
Peste cateva momente, cand vei ie§i din hipnoza, toate celelalte
nivele ale psihicului tau (con§tiente §i subcon§tiente) vor reveni la
timpul prezent §i la starea normala.
2. Metafora simfoniei (Hunter, 1988)
Adesea ne place sa ne gandim la corpul nostru ca la 0 orchestra
simfonica. 0 orchestra simfonicli canta frumos, dar ea este alcatuita
din mai ml1lte seqiuni §i fiecare secliune cuprinde mai multe instru-
mente. Uneori, un instrument se dezacordeaza: de pilda, unei viori i
se poate rupe 0 coarda sau un insturment de suflat trebuie sa fie
curalat. Trebuie Ia.cut ceva pentru ca instrumentul respectiv sa poata
canta la fel de frumos ca inainte.
Alteori, cand se repeta 0 noua compozilie, 0 intreaga secliune a
orchestrei poate avea dificultali in privinla ritmului sau a annonizarii.
Dar, in ciuda faptului ell un instrument trebuie sa fie acordat sau ca
o secliune a orchestrei are de lucrat asupra ritmului, totul este in regula
80
cu orchestra. (Prin analogie, totul este in ordine cu subiectul.) Orches-
tra e in continuare puternica §i vitala, a§a cum a fost intotdeauna.
Ei bine, §i organismul uman reprezinta 0 orchestra. Acesta este
compus din mai multe seqiuni cum ar ti: aparatul digestiv, respirator,
reproductiv, cardiovascular, osos, muscular etc., care contribuie la rea-
lizarea simfoniei reprezentate de funclionarea organismului. ~i la ni-
velul fiecarui sistem aclioneaza diferite instrumente; astfe1, in cadrul
sistemului digestiv lucreaza gura, stomacul, intestinul subtire, intesti-
nul gros, precum §i organe auxiliare, cum ar fi, de pilda, ficatul.
Toate aceste "instrumente" aldtuiesc 0 sectiune, la fel ca §i in-
strumentele ce intra in componenla unei orchestre.
Astfel, de§i trebuie sa ne indreptam atentia asupra unei seqiuni
sau a unui instrument, simfonia - adid organismulin ansamblu - este
in continuare capabil sa produd 0 muzica buna.
Spuneli-va in gand: "Corpul meu este ca 0 simfonie ..." §i cautati
sa percepeli ritmul minunat al corpului care pulseaza u§or, cautfu1d sa
restabiliti annonia din interiorul fiinlei dumneavoastra".
4.4. Hipnoza in tratamentul insomniilor
Pentru subieqii cu insomnii Hunter (1988) recomanda urmatoarea
strategie:
"Va voi invata cum sa utilizati hipnoza pentru a va imbunatati
calitatea somnului.
Oamenii utilizeaza hipnoza in multe feluri pentru a adormi. Unii
subiecti sunt amt de relaxati in hipnoza, lndit au tendinta spontana de
a adormi. Altii utilizeaza hipnoza pentru a intra lntr-un loc foarte
lini§tit, unde se simt bine §i In siguranta §i a§teapta ca somnul sa vina
de la sine.
Va prezentam una dintre cele mai eficiente tehnici pentru comba-
terea insomniei: "Imaginati-va ca priviti 0 tabla neagra, 0 creta §i un
burete. Imaginali-va ca scrieti cifra I in mijlocul tablei. Priviti-o cateva
minute eu ochii mintii. ~tergeti apoi cifra 1 §i undeva, intr-un colt al
tablei (ma lntreb ce coIl veli alege?), scrieli cuvantul somn pe care 11
privili un moment §i apoi 11 §tergeli. Scrieli apoi In mijlocul tablei
81
cifra :2 §i bucurati-va de actiunea de a scrie. Privip cifra :2, apoi §ter-
geti-o §i scrieti in coltul tab lei cuvantul "somn" pe care, de asemenea,
11 privip §i apoi 11 §tergeti.
Scrieti apoi in mijlocul tab lei cifra 3. Ma intreb cum 0 yeti scrie?
a fi ea oare compusa din doua semicercuri sau va contine §i tinghiuri?
Ma intreb daca semicercul de sus va fi mai mare sau mai mic decat
cel de jos.
Priviti cifra pe care ati scris-o, §tergeti-o §i scrieti cuvantul SOMN
in coltul tablei, acordand 0 atentie speciala fiecarei litere. Apoi scriep
in mijlocul tab1ei cifra 4. II faceti pe 4 din linii desthise sau desenap
in partea de sus un triunghi inchis. Exisili multe feluri de a scrie cifra 4.
Continuati procesul de scriere a unei cifre pe care apoi 0 §tergeti
§i scriep cuvantul somn in coltul tablei.
Yeti avea surpriza sa va treziti dimineata dupa un somn bun. Este
interesant sa va amintiti cate cifre ati reu§it sa scrieti. De regula, foarte
putine persoane reu§esc sa scrie in gand mai mult de 10 cifre.
o alili tehnica consili in a va imagina numarul de cuvinte cordate
cu somnul, la care va puteti gandi. Aflandu-va in stare de hipnoza
incercati sa jucati acest joc. Amintiti-va cuvintele legate de cuvantul
somn care va vin in minte, cum ar fi: a adonni, somnoros, adomlit,
visator, pat, perna etc.
Pentru unii subiecti este potriviili tehnica de a aduna coloane lungi
de cifre sau jocuri de cuvinte, in timp ce altii prefera sa-§i imagineze
ca se plimba intr-un loc plkut, toate caile care duc spre acelloc fiind
core1ate cu somnul; astfel 0 carare poate duce spre un hamac, alta
spre un co§ in care doarme un pisoi, alta sprc donnitorul in care dor-
meati cand erati mic. Cereti propriului subcon§tient sa va ajute sa
gasiti cea mai buna tehnica pentru a va ameli ora somnul, tehnica ce
vi se potrivc§te cel mai bine.
~i acum, cateva cuvinte despre persoanele care obi§nuiesc sa se
trezeasca in toiul noptii. Cel mai bun lucru in astfel de cazuri este sa
va sculati §i sa va indeletniciti cu ceva care va face placere: tricotap,
scrieti versuri, dezlegati cuvinte incruci§ate. Luati-va in acela§i timp
angajamentul ca vep afecta activiilitii preferate 0 jumatate de ora inain-
te de a adormi. Astfel, atunci cand va yeti scula §i va yeti reaminti
cu placere ca v-ap acordat un anumit timp special pentru dumnea-
82
voastra. Puteti apoi sa adomliti lini§tit, amintindu-va cat de placuta a
fost ultima jumatate de ora dinaititea somnului.
o alta tehnica de utilizare a hipnozei in cazul insomniilor consili
in a va intoarce in timp in copilarie, cand somnul era pIacut, natural,
ca de la sine.
Dupa cum vedeti, §titi multe lucruri despre somn. Corpul dumnea-
voastra §tie sa se odihneasca; el poseda acest program de somn coreel
inca dinainte de na§tere. Permiteti corpului §i subcon§tientului sa re-
gaseasca aceste informatii. Con§tientul dumneavoastra, mintea dum-
neavoastra lucid a poate face ceea ce dore§te in timp ce subcon§tientul
§i corpul dumneavoastra reinnoiesc vechile cuno§tinte despre somn.
Poate ca sunteti interesati de sentimentele placute §i familiare induse
de accesul la vechi1e informatii referitoare la somnul natural. Lasap
aceste sentimente sa pluteasca libere §i lini§tite. E bine a§a. Cunoa§teti
acum mai multe metode de a adonni. Totu§i, pot exista unele motive
care raman ascunse con§tientului dumnea voastra, pentru care sub-
con§tientul poate considera ca trebuie sa ramaneti treaz sau sa aveti
un somn foarte superficial. E posibil ca subcon§tientul durnneavoastra
sa considere ca mentinerea acestui model de somn deficitar va este
inca necesara. Spuneti subcon§tientului §i corpului dumneavoastra ca
a sosit momentul ca acest vechi model de somn sa .fie dat de-o parte
pentru ca acum aveti nevoie de un nou model de somn confortabil,
potrivit pentru prezent §i pentru viitor.
Poate cu timpul subcon§tientul va considera ca trebuie sa va aduca
la cuno§tinta §i motive1e pentru care a fost necesar acele vechi model
de somn superficial. Acum insa, bucurati-va de noul model de somn
odihnitor. Ganditi-va cu placere la somnul relaxant care va va odihni
tot mai bine in fiecare noapte."
4.5. Antrenamentul mental pentru vindecarea incununata
de'succes (Hunter, 1988)
In ultimele saptamani ati invatat foarte multe despre modul cum
lucreaza corpul §i mintea dumneavoastra.
83
 Ali descoperit mai ales ce mult poate fi influenlata funclionarea
organismului atunci dind exista 0 comunicare §i un schimb de infor-
malii intre subcon§tient §i organism.
Va este clar, de asemenea, cat de important este sa transmitep
organismului mesajul referitor la refacerea sanlHalii.
Yom transmite astazi impreuna diteva mesaje pozitive mtr-o ma-
niera foarte simpla §i practica:
A§ezati-va intr-o pozi1ie comoda §i intrali in hipnoza pana la acel
nivel care este potrivit pentm dumnevoastra astazi.
In §edinlele anterioare am afectat un anumit timp trecerii in revista
a evenimentelor trecute care v-au adus in stare a actuala pentm a In-
cheia cu acest trecut §i a-I da la 0 parte. Am consumat un anumit
timp §i pentru prezent: cum puteti aqiona §tiind ce trebuie sa faceti
pentru a stimula mecanismele de refacere §i a reca§tiga sentimentul
vitaliilitii §i starea de bine interior.
lata ca astazi a sosit momentul sa ne ocupam de viitor, sa ne pro-
iectam in viitor, in acea perioada caud 0 sa va sim1iti mult mai bine
§i 0 sa va bucurali de Iucrurile bune care va a§teapta.
Atund caud veli simti atingerea degetului meu pe frunte deplasap-
va in viitor, in perioada in care va veli sim1i bine, caud simptomele
dumneavoastra vor disparea. V-ali atins scopul redl§tigand sentimentul
de bine al corpului §i minlii.
Bucurali-va sa traili senzalia de energie §i de vitalitate. Lasap
con§tientul sa devina 0 parte a minlii, trupului §i sufletului, vedep-va
§i auzili-va pc dumneavoastra in§iva. Simlili cum va bucurap de viala
rcalizaud toate acele lucruri care va fac pHicere.
Gauditi-va la hobby-ul dumneavoastdi., imaginali-va ca va plimbap
pe fa1eza, pe 0 carare care trece printr-o padure sau ell dansali, di va
aflap la 0 petrecere. Gandip-va ell v-ali intors la serviciu §i faceli 0
treaba buna pentru ca acum puteti sa va concentrali foarte bine, in-
trucat vechile simptome nu va mai deranjeaza.
Traili senzapa minunata de bine. Petreceli mai mult timp proiec-
t<indu-va in viitor §i traind starea de bine fizic §i psihic. De fiecare
data caud va anali acolo trimiteti mesaje puternice, pozitive sub-
con§tientului §i, prin intermediul acestuia, corpului dumneavoastra.
84
Vizitati locul §i timpul acela din viitor de mai multe ori in urma-
toarc1e zile §i saprnmfu1i atunci caud practicati autohipnoza acasi!. De
fiecare data cand realizali acest lucru va reafinnali §i va rdntanli foqa
care va face sa va simtiti bine. Atunci cand veti reveni in aceasta
camera, vep ie§i din hipnoza in maniera dumneavoastra caracteristidL
Hunter (1988) propune §i 0 alta tehnica de utilizare a imaginapei
dirijate in scop de vindecare. lata instructajul administrat subiectilor:
"Toate fiinlele vii, plante sau animale au in comun, printre altele,
§i faptul ca poseda in interiorul lor 0 incredibila capacitate de auto-
vindecare. Daca va amintili de un animal ranit sau de 0 planta lovita,
veti fi convin§i de adevarul spuselor mele. Animalul i§i linge ranile
§i se vindeca singur, iar plantei ii cresc noi crengule §i frunze.
~i dumneavoastra posedali aceasta uimitoare capacitate, aveli
aceasta energie vindecatoare in interior.
Intrali in hipnoza §i coborlili adanc in interiorul fiinlei dumnea-
voastra, unde se ana sursa acelei energii vindecatoare. Con§tientizali
sursa energiei care vindeca §i care i§i are originea chiar in interiorul
propriei fiinte. lmaginali-va ca adunali acea energie ~i 0 dirijali spre
acea parte a corpului care va pune probleme. lntuilia este cea care
trebuie sa va spuna unde este bine sa trimiteti energia respectiva.
Fiecare om are noliunea sau imaginea sa personala in legatura cu
energia vindecatoare. Pentru mine, de pi Ida, ea seamana cu 0 lumina,
cu un fel de raza de soare pe care 0 pot dirija in orice parte a corpului
doresc. Este 0 lumina galben-aurie care inconjoara §i scalda zona boI-
naV3 sau lovita.
Descoperip propria imagine sau notiune cu privire la energia in-
terna vindecatoare. Localizati-o In profunzimea fiinlei dumneavoastra
~i dirijali-o acolo unde corpul are nevoie de ea. Acum cautati sa simpv
cum procesul de vindecare lncepe sa se produca in interiorul corpului.
SimPli eu adevarat cum procesul de vindecare lucreaza in interiorul
corpului. Dirijati energia vindecatoare in acele zone ale corpului care
au nevoie de ea. Oneori veti fi suprin§i de faptul ca ali ales in mod
intuitiv 0 parte a corpului la care nid nu v-ali gaudit pana acum. ~tiind
insa ca subcon§tientul poseda mai multe informalii decat mentalul
dumneavoastra con§tient, acordali-i increderea de a trimite energia in
acea parte a corpului pe care 0 alegeti pe baze intuitive.
85
 Acum lasali imaginatia dumneavoastra creatoare sa creeze 0 ima-
gine asupra modului in care se prezinm partea bolnava sau ranita a
corpului dumneavoastra. Creati imaginea ~i modalitatea sau modali-
mtile senzoriale care va convin: vizuaIa, kinestezica, auditiva etc.
lmaginea trebuie sa fie plastica, a~a cum ar fi aparut ea intr-un
atlas de anatomie. Desigur, la unele persoane, componenta vizuala va
fi completata cu cea kinestezica §i/sau auditiva.
Creati 0 imagine cat maiovie, cat mai detaliam. Plasati apoi ima-
ginea undeva intr-o zona laterala a campului con§tiintei. Apoi incepe!i
sa creati 0 aIm imagine - imaginea vindecarii, a convalescentei, a
refacerii. Aceasta imagine va reprezenta modulin care se va prezenta
corpul dumneavoastra atunci cand va yeti simti din nou bine.
Creati imaginea propriei vindecari in culori cat mai vii, cu cat mai
multe detalii. Pentru unii subiecti, imaginea va fi realism, pentru altii
ea poate capata un caracter simbolic.
Plasati noua imagine creata peste cea veche. Sarcina dumnea-
voastra consm in inlocuirea noii imagini cu cea veche. Unii subieqi
i§i pot imagina ca suprapun pur §i simplu noua imagine peste cea
veche de parca ar fi un alt diapozitiv care il inlocuie§te pe cel proiectat
anterior. Alte persoane i§i pot imagina, de pi Ida, ca deseneaza 0 noua
imagine care 0 inlocuie§te pe cea veche.
Cand practicati autohipnoza acasa, lucrali permanent pentru a intari
imaginea ce retlecm situatia in care vindecarea s-a produs deja. Cu
cat yeti lucra mai mult, cu amt mesajul pe care 11yeti transmite sub-
con§tientului va fi mai putemic. Acest mesaj va suna astfel: Eu pot
sa ma fac bine. Ma aflu deja pe calea vindecarii."
4.6. Hipnoza in enurezis
a. Enurezisul la copil
Inaintea incepet?i unei psihoterapii pentru lnlaturarea enurezisului,
terapeutul trebuie sa se asigure mai intai daca enurezisul are 0 cauza
organica §i/sau psihogena. Deci, abia dupa 0 examinare somatica §i
urologica amanuntita ce inlatura 0 eventuala cauza organica, se poate
86
trece la diutarea cauzelor psihogene ale enurezisului. In acest context
intra in actiune 0 multitudine de factori.
Enurezisul la copil poate aparea surprinzator dupa 0 perioada in
care copilul nu I-a avut ~i se poate datora unor deprinderi igienice
gre~ite formate in perioada in care copilul a fost bolnav. Aparitia altui
copilin familie poate favoriza enurezisul ca expresie a unei mari an-
xietati, copilul tacand eforturi sa atraga atentia ~i asupra lui tara a fi
con~tient de acest mecanis. De asemenea, enurezisul poate aparea ~i
ca 0 reaqie de aparare impotriva unui parinte hipergrijuliu. In aceste
situatii, copilul trebuie mai curand compatimit decat blamat, iar pro-
gnosticul psihoterapiei urmeaza sa fie calculat in funqie de factorii
din mediul care intretin simptomul. In primul rand, terapeutul trebuie
sa ia legiitura cu parintii care sunt statuiti sa manifeste indiferenta fata
de situatia cream. Mama este statuim sa nu-i dea copilului lichide
seara, sa-l culce devreme ~i sa-l puna sa urineze inainte de culcare.
Copilul mai trebuie trezit 0 data pentru a urina inainte ca mama sa se
culce. In relatia cu copilul, terapeutul trebuie sa-i ca~tige increderea
~i cooperarea, pentru ca de cele mai multe ori copilul urineaza in pat
atunci cand se teme ca 0 va face. Dupa inducerea hipnotica, terapeutul
ii da copilului urmatorul instructaj: "Din cauza somnului pro fund in
care te afli, vei deveni tot mai putemic de la 0 zi la alta. Vei deveni
tot mai lini~tit, tot mai putin nervos, te vei supara tot mai rar §i mai
putin. De la 0 zi al alta vei simti ca ai tot mai mare incredere, stapanire
de sine, ca nu ai griji, incordare. Cand iti ating burtica (este foarte
importanm adecvarea mesajului la nivelul de intelegere al copilului)
vei simti ca vine acolo tot mai mulm caldura, burta ta devine calda,
tot mai calda, foarte calda. Cand simti cald in burtidi rididi mana.
Lasa mana in jos (daca copilul a ridicat mana). Pe masura ce continui
sa-!i ating burta, ciildura se impra§tie in toam burta ta ~i la vezicii,
acolo unde sta urina. Pe masura ce vine caldura acolo, vezica devine
tot mai puternica §i poate tine urina toata noaptea. Cand te treze§ti
dimineata, patul este uscat. Cu fiecare tratament pe care !i-I fac, vezica
ta devine tot mai putemica, poate tine urina. Nu vei bea nimic inainte
de culcare §i vei tine minte sa mergi la toalem. Nu te vei mai teme
ca urinezi in pat pentru ca nu vei mai simti nevoie sa faci noaptea.
Vei dormi foarte bine, dar nu foarte adanc, astfel incat chiar daca iti
87
apare 0 nevoie noaptea, burta ta se va simli amt de Incordatil, mdit
vei avea destul timp sa te duci la baie. Cand vei reveni In pat vei adormi
imediat."
In continuarea acestui instructaj este utila includerea unor sugestii
post-hipnotice: "In timpul zilei, cand vrei sa urinezi, te relii, sa te
stapane§ti dit mai mult §i sa mergi la baie doar atunci cand nu mai
polio Cu cat faci mai mult asta, vei vedea ca poli sa Iii apa cat mai
mult In tine. Pe masura ce se vor Intimpla cele spuse de mine, vei
deveni tot mai lini§tit, mai mullumit, tot mai pulin suparat. Acum voi
numara de la 7 la 1 §i cand voi ajunge la I, vei deschide ochii §i vei
fi pe deplin treaz. Te vei simli foarte bine, ca dupa un somn lung."
b. Enurezisul la adulJi
Acest simptom este mult mai dificil de tratat. EI se asociaza frec-
vent cu 0 mare imaturitate emolionala §i determina stari depresive §i
complexe de inferioritate.
Wolberg (1969) considera ca acest simptom este menlinut de con-
flicte incon§tiente, de natura agresiva sau sexuala. De asemenea, el
considera ca simptomul poate fi interpretat ca un cchivalent al ma-
sturbarii. Dupa parerea autorului, agresivitatea poate fi orientata spre
parinli sau spre lume in general §i reprezinta un strigat incon§tient de
ajutor din partea unei personalitilli pasive §i imaturc. In cazuriIe In
care pre domina conflicte1e de natura incon§tienta, modalitatea cea mai
bun a de abordare este hipnoanaliza, La cei cu personalitilli dependente
§i pasive, un rol foarte important il au sugestii1e de Intanre a cului.
In plus, aceste simptome sunt frecvent 0 piedica In calea disatoriei
sau a carierei. Deci, pacientul va dori cu atat mai mult sa scape de
simptom. Pe langa sugestiile de intilrire a eului se dau sugestii speci-
fice de tipul: "Cu fiecare §edinla de relaxare vei Inceta sa te porti ca
un copil si vei fi capabil sa faci fala dificultiililor ca un adult." Tot
ca 0 modalitate de fuga, de aparare poate fi interpretatil §i starea de
somn prea profund a acestor pacienli.
88
4.7. Hipnoza in astmul bron~ic
Prognosticul acestei afeqiuni §i eficienla terapiei depind de etio-
logia psihogena a crizei. Cu cat crizele sunt mai favorizate de factorii
psihici, cu atat prognosticul va fi mai bun, de§i astmul are In etiologia
lui §i factori organici: bron§ite, alergii, tulburari vasculare.
In cursul psihoterapiei astmului bron§ic prezintil 0 mare importanla
scaderea anxietalii produse de senzalia de sufocare.
a. Astmul bron~ic la copil
Copilul astmatic are anumite caracteristici de care terapeutul tre-
buie sa lina seama. In general, acest copil este faarte receptiv la hip-
noza, foarte inteligent, anxios, dependent, lipsit de incredere In sine,
adesea fiind unic la parinli. Frecvent, accesul de astm apare consecutiv
na§terii fratelui §i exprima senti mente incon§tiente de insecuritate §i
agresivitate refulata. In plus, atitudinea anxioasa §i hipergrijulie a pa-
rinlilor exagereaza sentimentul de insecuritate al copilului, ceea ce
determina crqterea anxieHilii §i tensiunii care provoadi §i prelunge§te
atacul de astm. La polul opus, relaliile conflictuale din familie au frec-
vent acelea§i efecte. Se observa ca aceste atacuri au 0 intensitate mult
mai mica daca copilul este spitalizat pentru ca adesea doar anxietatea
anticipatorie provoaca criza. Adesea crizele pot aparea §i ca 0 scuza
pentru un e§ec §colar, in ajunul unui examen sau al unei teze.
In cazul copiilor, tratamentul astmului bron§ic prin hipnoterapie
este mai eficient dupa v3.rsta de 6-7 ani. Dupa inducerea hipnozei,
terapeutul administreaza urmatorul instructaj: "Datorita acestei rela-
xari profunde, saptamana viitoare te vei simli din ce In ce mai bine,
tot mai bine in fiecare zi. De la 0 zi la alta, pieptul va deveni tot mai
putemic, sufocarile tot mai rare, tot mai rare. Respiralia va deveni tot
mai u§oara, tot mai placutil. Vei deveni mai lini§tit, mai calm, mai
pulin nervos, mai pulin speriat, mai pulin necajit. Cu fiecare zi ce
trece vei avea tot mai multil incredere In tine, te vei simli tot mai
aparat, tot mai capabil sa stai pe propriile picioare, sa te descurci
singur la §coala §i acasa tara teama, griji, nesiguranla."
89
 Dupa ce afla cauzele crizei, terapeutul trece la administrarea unor
sugestii adecvate (Hartland, 1979):
"De la 0 zi la alta, pieptul tau va deveni §i mai puternic, respiralia
tot mai u§oara, tot mai rclaxata. Mu§chii pieptului vor ramane relaxali
astfel Indit aerul va putca patrunde cu u§urinla In plamanii w. Va
dispare treptat Incrodarea din zona pieptului astfel Incat respiralia va
deveni tot mai u§oara, din ce In ce mai u§oara. Daca vei simli cumva
o cat de mica senzalie de sufocare sau vei avea respiralia mai scum,
nu te vei speria sau Ingrijora ca va veni criza, pentru ca eu te voi
ajuta s-o opre§ti. Chiar dad apare 0 u§oara senzalie de sufocare te
vej a§eza pe un scaun §i vei lasa mu§chii bralelor §i picioarelor cat
mai moi posibil. Vei Inchide ochii §i Ili vei imagina ca e§ti cu mine
In cabinet §i ma asculli. Vei apasa u§or cu palme1e partea de jos a
pieptului §i vei simli ca mu§chii pieptului se relaxeaza §i pennit aerului
sa treaca liber, astfel Incat, In cateva minute respiralia va deveni tot
mai u§oara, §i mai u§oara.
b) Astmul bronfjic la adulJi
Se instaleaza dupa 0 perioada de stress sau de Incordare. La femei,
crizele de astm bron§ic apar In perioada premenstruaIa §i pot fi ex-
presia unei frici incon§tiente de sarcina. AIteori, e1e pot aparea chiar
la cic1u, iar psihanaliza Ie considera uneori expresia dezamagirii pro-
vocate de constatarea ca nu sunt Insarcinate. Deci, este foarte impor-
tanta interogarea pacientei pentru determinarea cauzei dec1an~atoare.
In plus, datorita faptului ca majoritatea astmaticilor apaqin categoriei
tipului dependent de personalitate, e necesar ca psihoterapia sa cuprin-
da sugestii de Intarire a eului §i de accentuare a independenlei. Tot In
ideea accentuarii independenlei este foarte utiIa familiarizarea pacien-
tului cu tehnici de autohipnoza; astfel, concOInitent cu eliminarea sim-
ptomului nedorit se accentueaza Increderea In sine prin simplul fapt
ca pacienlii pot preveni singuri criza.
90
4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismului
Consumul de alcool este 0 deprindere larg raspandita, dar pulini
consumatori devin alcoolici. Alcoolismul nu trebuie vazut ca 0 boaIa,
ci ca un simptom al unci personalitali dezorganizate care nu poate
face fala situaliei §i alege alcoolul ca 0 modalitate de pseudoadaptare
la stress. Alcoolul determina pe moment reducerea tensiunilor, cre§te-
rea Increderii In foqele proprii §i creeaza 0 stare psihica pozitiva, ade-
sea euforica. Toate acestea au drept consecinla scaderea anxietalii,
reducerea reacliilor fobice, a fricilor obsesive, astfel fucat alcoolul
ajunge sa fie folosit pentru e1iminarea suferinlei psihice. In aceasta
situalie, persoaneIe cu probleme emolionale devin dependente de al-
cool. Dar aceste efecte favorabile descrise sunt tranzitorii §i adesea
urmate de 0 accentuare a depresiei. Consecinla imediata este faptul
ca pacientul tinde sa creasca progresiv doza de alcool. Unii oameni
folosesc alcoolul pentru reducerea inhibiliei: timizii I§i depa§esc fricile
§i au contacte interpersonaIe mai u§oare, pc alIi oameni alcoolul Ii
ajuta sa-§i depa§easca sentimentele de ostilitate, de§i marirea dozei are
drept consecinla cre§terea agresivitalii. Exista §i oameni care recurg
]a alcool pentru a depa§i sentimenteIc de inferioritate, izolare, inutilitate.
Observaliile clinice au aratat ca alcoolicul este un tip hipersensibil,
dependent, singuratic, cu 0 rezistenla scazuta la frustraIii §i 0 imagine
de sine joasa. Sentimentele de autocompatimire §i ceIe incon§tiente de
ostilitate sunt adesea prezente la alcoolic. In copilarie, a1coolicul a fost
In majoritatea cazurilor hiperprotejat de parinli §i ca urmare, nu §i-a
format capacitatea de a face fala responsabilitalilor. Ulterior, condiliile
sociaIe nefavorabile, prob1emele de familie, grijile financiare §i pro-
fesionale II pot face sa caute consolarea In alta parte §i adesea e1
ajunge sa se refugieze In alcool. Daca subiectul continua sa bea §i nu
gase§te modalitatea de a face fala situaliei, treptat acesta ajunge la
degradare psihica §i sociaHL Inilial, individul are un autocontrol al
dozelor §i al frecvenlei consumului de alcool, dar cu timpul el nu-§i
mai poate controla tendinla de a bea.
A1coolicul se adreseaza terapiei pentru a Invala sa bea moderat.
Dar consumul de alcool trebuie eliminat complet §i pentru totdeauna
(pentru un alcoolic, un pahar e prea muIt §i 30 de pahare prea pUIin).
91
 Se observa ca tratamentul da rezultate daca pacientul dore~te acest
lucru ~i nu daca este adus de familie, prieteni sau politie. Cel mai bun
moment pentru inceperea tratamentului 11constituie revenirea din sta-
rea de ebrietate, cand pacientul are sentimente de culpabilitate ~i este
motivat pentru schimbare.
Exista 0 serie de obiective principaIe ale terapiei impotriva alcoo-
lismului, dintre care enumeram: mai intm stabilirea unei re1atii sim-
patetice ~i de intelegere pentru pacient; incurajarea autostimei pacien-
tului; stimularea pacientului pentru a dezvolta interese exterioare (mai
ales legate de activitati in aer liber); sprijinirea pacientului astfel incat
el sa poata face fata frustratiei - in aceasta categorie intra cultivarea
gandirii pozitive ~i a atitudinii optimiste fata de existenta; incurajarea
pacientului pentru stabilirea unor contacte sociale; adoptarea unei te-
rapii centrate pe simptom - terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient sa
abandoneze Mutura.
Un element important al terapiei este atitudinea terapeutului fata
de pacient ~i fata de deprinderea gre~itlL Sub nici un motiv terapeutul
nu trebuie sa condamne deprinderea gre~ita a pacientului, dimpotriva
e necesar sa manifeste 0 atitudine calda, de inteIegere ~i toleranta
simpatetica. Chiar daca pacientul continua sa bea ~i dupa inceperea
tratamentului, terapeutul nu trebuie sa-~i exprime dezamagirea, ci sa-l
incurajeze in tralament, sa-i arate ca ii intelege problemeIe ~i motivele
§i ca are incredere in capacitatea lui de a gasi 0 alta modalitate de a
face fata situatiei.
In acela~i limp, pacientului trebuie sa i se modifice gandul ca este
un caz disperat, eviden1iindu-se trasaturile pozitive care au fost mas-
cate de conduita de alcoolic.
Din punct de vedere al abordarilor terapeutice posibile se observa
ca abordarea psihanalitica nu da rezultate semnificative in principal
pentru ca egoul aces tor pacienti este mult prea imatur. Hipnoterapia
alcoolismului i~i propune urmatorul obiectiv; indrumarea pacientului
sa se adapteze mai bine la mediu. La acestea se adauga modificarea
atitudinii pacientului care crede ca nu va face fata existentei tara alcool
~i implcmentarea ideii ca dorinta de a bea va disparea daca el va invata
sa faca fata situatiei.
92
Terapia trebuie sa inceapa de la cauzele de baza care 11determina
pe pacient sa bea (de exemplu, depresivii beau pentru a scapa de tris-
tete, altii pentru a se detensiona, a reduce anxielatea, pentru evitarea
dificultatilor familiale sau socio-profesionale). Daca terapeutulll ajutil
pe pacient sa se descurce in situatiile stresante ~i fara alcool, atunci
cre~te mult ~ansa de succes a tratamentului. Una din metodele terapiei
este realizarea de reflexe conditionate astfel incat subiectul sa aiM
senzatie de greata dupa consumul de alcoo!. Aceasta conditionare se
face prin administrare de disulfiram in asociere cu tranchilizante (dia-
zepam sau meprobamat) ~i dupa 0 cura de vitamine apartinand com-
plexului B: 81 - 4 13blete pe zi ~i B6 - 2 tablete pe zi.
Cu pacientii care intra in hipnoza conditionarea se poate face prin
sugestii post-hipnotice. Majoritatea alcoolicilor sunt subieqii hipnoti-
zabili. Hipnotizabilitatea lor este restransa de doua situatii: cea in care
pacientul fiind in stare de ebrietate nu are cum sa reaqioneze la hip-
noza ~i situatia in care s-a produs deja dezintegrarea personalitatii,
cand degradarea psihica ingrcuneaza considerabil aplicarea hipnozei.
In cele1alte situatii, chiar cand se obtine 0 transa u~oara, pacientii pot
sa fie ajutati cu sugestii de autostima, autoincredere combinate cu psi-
hoterapii de suport, metode de reeducare, discutii cu pacientul.
Wolberg (1969) vorbe~te de doua modele de tehnici de conditio-
nare care se pot utiliza daca se atinge un nivel suficient de profunzime
a transei.
a) Dupa inductia hipnotica, terapeutul administreaza pacientului ur-
matorul instruc13j: "Indata ce vei 'feveni din s13rea de relaxare vei
simti 0 dorintil irezistibla sa bei ceva. Dorinta ta va fi atat de puternica,
incat iti va ocupa compIet mintea§i te va face incapabil sa te gande§ti
la altceva. De§i iti vei da seama de faptul ca a1coolul este ca 0 otrava
pentru tine, dorinla va deveni tot mai puternidi, tot mai irezistibiIa.
Deodata vei observa langa tine 0 punga cu· bomboane. Pe masura ce
sugi bomboane, dorinta de a bea ceva va disparea complet. Vei deveni
treptat tot mai calm §i mai relaxat (precedeul reu~i?§te mai ales dadl
terapeutul da sugestii de anmezie post-hipnotica totala). Vei dori sa
te la§i de Mutura. Dorinta §i hotararea 13 vor deveni atat de puternice,
atat de puternice, atat de intense, indit vor invinge dorinta 13de a bea.
Vei capa13 0 puternica repulsie fata de alcool sub orice forma. Cu
93
fiecare zi ce trece, dorinta ta de a bea va sci1dca, va dl'Vl'ni 101 Illui
slaba, tot mai slaba pana cand va disparea comple\. Vci dcvtni tot
mai con~tint de faptul ca alcoolul este 0 otrava pentm tine. Ilad v<.:i
simti dorinta de a bea, 0 bomboana ti-o va potoli imediat ~i tu Ie vei
simti tot mai lini§tit, tot mai lini~tit, mai cahn."
b) 0 a doua tehnica de conditionare are in vedere obtinerca unci
senzatii de dezgust ~i greata ca urmare a consumului de alcool. "In
momentul in care consumi alcool vei simti 0 jena puternica in stomal',
ti se va face tot mai rau, din ce in ce mai rau. Iti va fi atat de rau ca
nu vei mai fi capabil sa inghiti bautura pe care 0 vei VOrrlltaimediat... "
Aceste conditionari au nevoie de un numar mare de intariri, initial
chiar zilnice. Dupa ce aceste conditionari au inceput sa functioneze,
numaml intaririlor se poate reduce la una pe saptilmanapana cand
deprinderea proasta estc tinuta sub control cateva luni, apoi se poate
trece la §edinte lunare. Este foarte important ca terapeutul sa nu ac-
centueze exagerat in fata pacientului lui, defectul sau ci, dimpotriva,
e necesar sa -1 ghideze spre un comportament mai matur ~i mai res-
ponsabil.
Gindes (cil. Hartland, 1971) atrage atentia ca simptomul se poate
reduce chiar §i atunci cand cauzele care I-au deterrrllnat raruan ascunse.
In consecinta, chiar simplul fapt ca pacientul devine capabil sa-§i reia
lucrul §i sa se reintegreze in familie §i societate justifidi tratamentul.
4.9. Hipnoterapia In dermatologie
S-a observat ca multe afectiuni dermatologice pot fi tratate cu suc-
ces cu ajutorul hipnozei, iar tratamentul este mai u§or §i mai rapid in
faza acuta, cand boala nu s-a cronicizat inca. Din pacate, majoritatea
pacientilor care apeleaza la hipnoterapie au deja 0 afectiune dermato-
logica cronica. Rezultatele favorabile ale hipnoterapiei in afectiunile
dermatologice s-ar explica prin relatia dintre piele §i sistemul nervos,
datorita originii embrionare ectoderrrllce comune. In plus, pielea reali-
zeaza contactul atat cu interiorul organismului, cat ~i cu mediul extern.
Orice om se poate inro~i, albi sau poate avea prurit cand este irital.
Se observa ca multi pacienti cu tendinte agresive §i masochiste reactio-
94
neaza cutanat. De asemenea, psoriazisul, eczemele sunt influentate de
factori emotionali. Pornind de la celalalt pol se observa ca boli1e de
pie1e produc reactii emotionale, ~i astfel se ajunge la un cerc vicios
care prelunge§te durata bolii.
Hipnoterapia se aplica in asociere cu tratamentul specific §i da
rezultate cand aproape toate celelalte metode au e~uat. Un prim obiec-
tiv al hipnoterapiei este reprezentat de terapia de suporl. Terapeutul
va da sugestii de intarire a eului pacientului (directe in timpul hipnozei
§i post-hipnotice); la acestea se adauga substitutia de simptom §i une-
ori, cand este cazul, hipnoanaliza.
Sugestii1e directe date de terapeut au ca obiectiv reducerea sim-
ptomului (pmrit, arsuri, insomnii), ajutarea pacientului sa tina un anu-
rrllt regim alimentar. Aceste sugestii sunt folosite frecvent in scop anal-
gezic. In practica nu i se sugereaza direct pacientului ca nu va mai
simti durerea, pruritul, ci i se tranSrrllt astfel de mesaje sugestive: "In-
diferent ce senzatie ai, vei constata ca ea te supara tot mai putin";
"Chiar daca vei mai simti un u§or prurit, tendinta de a te scarpina va
disparea treptat ~i complel."
Cu cat profunzimea transei este mai mare, cu atat eficacitatea te-
rapiei va cre§te. Oar uneori e necesara ~i 0 abordare globaIa §i de
profunzime §i nu doar 0 concentrare pc simptom. De aceea se face
apella hipnoanaliza. Pe langa aces tea, terapeutul trebuie sa tina seama
§i de beneficiul secundar al simptomului §i sa nu-Ilipseasca pc pacient
de mecanismul lui de aparare. Astfel, el nu-i va sugera ca simptomul
dispare, ci ca se reduce treptat (e bine sa ramana un simptom rezidual
de rrllca importanta). Se pot da diferite sugestii pentm atenuarea pru-
ritului §i pentm reducerea tendintei subiectului de a se scarpina. Astfel,
Scott vorbe§te de metoda anularii pruritului pe 0 portiune lirrlltata,
apoi pe 0 portiune mai larga de pie1e, apoi de pe toata mana etc.; 0
aha metoda consta in sugestionarea pacientului ca distruge rrllci obiec-
te §i ca in felul acesta obtine aceea§i satisfactie ca atunci cand se
scarpina.
Pentru exemplificare va oferim un model de sugestii terapeutice
(Hartland, 1971): "Ca rezultat al acestui tratament vei deveni tot mai
puternic §i mai eficient. Circulatia sangelui la ni velul pielii se va im-
bunatati, se va imbunatati tot mai mult, mai ales activitatea capilarelor
95
din zona care iriga pielea de pe mana ta (localizarea pruritului). Inima
ta va bate tot mai putemic §i va pompa tot mai mult sange care ajunge
la nivelul capilarelor ce hranesc pielea. De aceea, pielea devine tot
mai sanatoasa, nonnaIa, astfel 1ncat eruplia se va reduce treptat pana
cand va disparea compIet, Iasand pielea curata, perfect sanatoasa sub
toate aspectele. Pe masura ce se 1mbunatalqte circulalia §i nervii devin
tot mai putemici, mai tari, astfel 1ncat ei devin tot mai pulin sensibili.
Deci, pruritul se reduce treptat, se reduce treptat, pana cand va disparea
complet. Pruritul §i iritalia devin tot mai rnici, devin tot mai rnici,
astfel1ncat nu vei mai simli nevoia sa te scarpini. Daca vreodata vei
mai avea tendinta sa te scarpini 11ivei da seama ce faci §i vei fi capabil
sa exercili un autocontrol suficient pentru a opri scilrpinatul. Vei simti
mai putina iritalie §i disconfort, iar iritalia va disparea mult mai rapid.
Chiar dad vei avea tendinta sa te scarpini 1n sOlun, 1n momentul, in
care degetele vor atinge pielea te vei trezi imediat §i-ti vei da seama
ridica degetul aratator drept daca el nu este de acord, vei ridica degetul
aratator stang."
Cand terapeutul considera ca sunt implicati factori incon§tienti mai
profunzi in etiologia bolii, ace§tia trebuie analizali mai atent. Dar, de
cele mai multe ori, in numeroase afectiuni dennatologice, conflictele
sunt superficiale §i lin de conditiile din imediata apropiere a pacien-
tului. Adeseori, prin simpla plasare a mainii terapeutului pe fruntea
pacientului 1n timp ce acesta se afla in transa medie §i sugestionarea
lui ca va fi capabil sa se intoardl in timp §i sa descopere ce s-a 1n-
tamplat acasa sau la serviciu dnd s-a dec1an§at boala, se oblin multe
infonnalii utile referitoare la etiologia bolii.
Wolberg (1969) descrie §i tehnica vizualizarii prin metoda teatrului
interior.
In afectiunile dermatologice severe §i cronice, terapia necesita 0
transa profunda §i multa dibdare, pentru ca aceste conflicte profunde
sunt gr