Sunteți pe pagina 1din 60

\

.' Colectia OMUL, ACEST NECUNOSCOT IRINA HOLDEVICI ILIE P. VASILESCU

Din cuprins:

LUPTA INDELUNGA TA A ~TnNTEI CD MAGIA


SECRETELE ADEVARA1'E ALE HIPNOZEI
INDUCTIA HIPNOTICA
HIPNOTlZA 1'ORUL, UN MAGICIAN 1
CARAC1'ERIS1'ICILE S1'ARII HIPNOTICE
PROFUNZIMEA HIPNOZEI
sA pATRUNDEM IN TAINELE HIPNOZEI
FALSELE PERICOLEALE HIPNOZEI'
VALENTELE COMPENSA1'ORII ALE HIPNOZEI
CUNOA$TERE ABISURILOR FIINTEI NOAS1'RE
1'ULBURARILE ~I IMBOLNAVIRILE CARE
ASCUL TA DE PUTEREA HIPNOZEI
AUTOHIPNOZA, 0 ~ODALITA TE DE A FI
S1'APINI PE FORTEL}5:NOAS1'RE SPIRITUALE SI •

FORTELE NELIMITATE

ALE PSIHISMULUI

Pret lei 67 FDlTURA ALOOMARS


ISBN 973-9070-08-5
Bucure~ti 1991
IRINA HOLDEVICI ILIE P. VASILESCU

SI
FORTELE
. NELIMIT ATE
ALE PSIHISMULlJI

Lector: C.pAUNESCU
Redactor: Nic PENIUC

TEHNOREDACTAREPECALCULATOR
MACINTOSH
HOLDING REPORTER - SRI.,
Tiparulexecutat la
Tipografia "LUCEAFARUV' EDITURA ALOOMARS
Sectia Buftea Bucure~ti 1991
CUPRINS

I. LUPTA tNDELUNGAT A
A STIINTEI CU MAGIA - pag. 9
i~"- ,:".,r •.... ~_." .,,_
H. SECRETELE ADEV ARATE
ALE HIPNOZEI - pag. 16
a) Modificari ale sferei sensoriale:
iluzii, halucinatii. - pag. 17
b) Modificarile atentiei - pag. 17
c) Modi fcarile amnezice (ale memoriei) - pag. 17
d) Modificari in sfera gindirii - pag. 17
e) Modificari in domeniul
activitatii motorii - pag. 17
f) Modificari inusfera afectivWltii - pag. 17

III. INDUCTIA HIPNOTICA - pag. 20


a) Faza de pregatire - pag. 20
b) TestuI oscilatiei corpului - pag. 22
c) Testul incle~tarii degetelor - pag. 23
d) Catalepsia pleoapelor - pag. 23

IV. HIPNOTIZATORUL, UN MAGICIAN? - pag.25


a) Conditille unui bun hipnotizator - pag. 25
b) Metoda de inductie hipnotica
prin fixarea privirii - pag. 27
c) Adincirea transei - pag. 30
d) Dehipnotizarea - pag. 32
V.C~CTERlSTICILE
STARrI HIPNOTICE - pag. 36

-
a) Reducerea functiei de planificare ~pag, 36 d) Tehnica modificarii imaginii durerii - pag. 67
b) Redistribuirea atentiei - pag. 37 e) Tehnica imaginatiei dirijate
c) Capacitate a crescutli in stare de hipnoza - pag. 71
a productiei imaginative - }lag. 38
d) Reducerea controlului - pag. 38 X. CUNOASTEREA ABISURILOR
e) Cre~terea gradului de sugestibilitate - pag. 39 . FIINTEI NOASTRE - pag. 79
f) Accentuarea c9mportamentului a) Tehnica asociatiei libere - pag. 83
de jucare a unor roluri - pag. 39 b) Inducerea visului - pag. 83
g) Aparitia amneziei post-hipnotice - pag. 40 c) Tehnica scrisului automat - pag. 84
h) Starea de relaxare psiho-fizica - pag., 40 d) Desenul hipnotic - pag. 85
i) Scaderea a'~uitatii perceptive -"pag. 40 e) Terapia prin joc - pag. 85
f) Tehnica dramatic a - pag. 86
'II. PROFUNZIMEA ffiPNOZEI - pag. 42 g) Regresia de virsta - pag. 87
a) Somn superficial - pag. 42 h) Tehnica pdvirii in bila de cristal - pag. 88
b) Starea somnambulic~ profunda - pag. 43 i) Tehnica tensiunilor experimentale - pag. 89
Prmcipii ~i tehnici hipnoanalitice - pag. 90
VII. sApATRUNDEM j) Tc.hnica teatrului - pag. 92
IN TAlNELE HIPNOZEI - pag. 48 k1 Tehnica mozaicului - pag. 93
a) Teoria fluidului vital - pag. 48 D Tehnica serrmalului ideomotor - pag.94
b) Hipnoza, fenomen psihopatologlc - pag. 48
c) Hipnoza ~i somnul - pag. 49 XI. TULBURARILE SI tMBOLNA VIRILE CARE
d) Hipuoza ~i teoria rolului - pag. 50 ASCULTA DE PUTEREA HIPNOZEI - pag. 97
e) Hipnoza ~i teotiiile inv~~nrii - pag. 51 a) Stnrile anxioase ~i fobice - pag. 100
f) Hipnoza ~i psihanaliza - pag. 51 b) Starile depresive - pag. 100
g) Teorii eclectice ale hipnozei - pag. 52 c) Simptomatologia de tip isteric - pag. 100
h) Teoria comportamentului d) Reactiile obsesive- pag. 101
asupra hipnozei - pag. 53
) Teoria disocierii personalitatii - pag. 54 XII. AUTOHIPNOZA.
Fi\.LSELE PERI COLE ALE HIPNOZEI - pag. 57
o MODAUT ATE DE-A FI STAPtNI
PE FORTELE NOASTRE SPIRITUALE - pag. 105
ALENTELE COfvIPENSA TORn
ALE HIPNOZEI - pag. 62
Sugestiile terapeutice - pag. 63
Tel:mica disocierii - pag. 66
Tehnica substitutiei - pag. 67
1. LUPfA lNDELUNGATA A ~TIINTEI CU
MAGIA

PosibilWltile hipnozei au fost /cind exagerate,


a~teptindu-se de la eei care 0 praetieau adevllrate
minuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu le puteau
rezolva alte metode medieale sau psihologice, dnd
minimalizate sau chiar negate de cMre sceptici, care
insll nu se strllduisera suficient sa cunoascll metoda
in detaliu.
Se pare ell un deserviciu insemnat I-au tacut hip-
nozei apropierea exageratll a acesteia de fenomenele
parapsihice considerindu-se ell persoanele care 0
practicll trebuie sa dispunll neaplirat de forte supra-
naturale, dt ~i performantelr.· hipnotizatorilor de es-
tradll care au indepllrtat pe multi eercetlltori serio~i
de acest domeniu.
De asemenea, multe luerari din cadrul literaturii
~tiintifico-fantastice au aeeentuat ideea ell subiectul
hipnotizat devine un fel de robot uman, controlat pe
clli paranormale de elltre eel care a indus hipnoza,
fapt ee a generat temeri nejustifieate din partea u-
nor pacienti care ar fi putut beneficia de avantajele
acestei tehnici.
Hipnoza nu este un fenomen supranatural, ci
doar 0 stare modifieatll de eon~tiinta, asemllnatoare
eu relaxarea sau eu stllrile meditative ,speeifice unor
eulturi orientale.
Fenomene asemllnlltoare eu eel hipnotic se
intilnese freevent in viata eotidianll. Astfel, cineva

9
poate fl. atlt de absorbit de lectum unui roman san o comisie instituita in anul 1784 de cMre regele
de vizionarea unui film la televizor, incit nu mal Frantei, comisie din care a facut parte ~i Franklin,
aude soneria de la u~ sau poate fi atit de cufundat ambasadorul Statelor Unite, a primit sarcina sa
in ginduri incH nu mai sesizeaz~ ceo! spune interlo- cerceteze experimental "magnetismul animal". Co-
cutor'Lll eu care tocmai discuta. Se apropie de hip- misia respectiva a ajuns la concluzia ca aceasta nn
u'oza ~i fenomenele de reverie, (i~nd,furati de pro- era altceva decit un rezultat al imaginatiei.
priile constructii imaginative, parc~ ne transpunem De~i Mesmer a fost discreditat, teoriile sale fHnd
in aite locuri ~i tr~im aite stari dccit cele legate de nefondate ~tiintific, multi pacienti continuau sa se
realitatea imediata sau cele de extaz religios pe car~ vindece prin rnetodele sale t?i aceasta a convins ca
le WHesc adevaratii credindo~i. de:;;i teoriile erau grer?ite, totu~i fenomenul respectiv
Soferul, care conduce noaptea ~i este fascinat de exista ell adevarat.
dunga luminoasa a ~oselei, care ii produce 0 De hipnoza s-a folosit ~i abatele Johann Joseph
ingustare a cimpului con~tiintei ce se poate uneori CJ3ssner (1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia,
solda eu accidente, este ~i el victima unei stari care avea darul de a alunga "foqele negative" care
aseman~,toare cu hipnoza. Aceste sUlri le denumim puneau stapinire pe padent.
in limbaj comun cu ajutorul unor ~:ermeni ca: "a te Medioul englez John Elliotson (1791.,.1863) a re-
lasa furat''' "'a fi pe alta lume" etc. Cei care tr~iesc alizat prime Ie interventii chirurgicale in stare de
astfel de stllri i~i orienteaza de fapt gindurile in in- transa hipnotica, iar James Esdaile, medic scotian
teriorul lor. Fenomene de tip hipnotic au fost (1808-1859) a relatat 345 operatii de chirurgie ma-
descrise inca din' antichitate ~i se intilnesc inca jora realizate in India, in sornn hipnotic (cf.
frevc.ent in practicile magice specifice culturilor E.Hilgard ~i J.Hildrad, 1975).
primitive. Termenul de hipnoza este introdus de englezul
Putem vorbi de hipnoza moderna 0 datll cu expe- James Braid (1795-1860), de la grecescul hipnos
rientele
.. medicului austriac Franz Anton Mesmer care inseamnll somn, el considerind hipnoza ca pe
(1734-1815), care a descris hipnoza 1?istllrile speci- un '"somn nervos'".
flee acesteia sub denumirea de "magnetism animal". o atentie deosebit~ este acordat~ hipnozei de
Sistemu] de tratament utilizat de Mesmer a fost catre cele doua mari ~coli ale psihiatriei franceze,
ironizat de catre medicina 4in acea perioada din ~coala de la Salpetriere, reprezentata de Jean-Martin
cauza manierei teatrale in care aborda el pacientii. Charcot (1835-1893) ~i ~coala de la Nancy, al c~rui
(Pacientul era introdus intr-un fel de butoi cu apa, reprezentant de seama a fost Hippolyte Bernheim
fHnd inconjurat de sirme 1?i tot felnl de magneti, ( 1840-1919).
care aveau menirea sa puna in evidenta t1uidul de- Daca Charcot considera hipnoza ca pe un fen.a-
Dumit "magnetism animal". Adesea pacientii suges- men patologic, specific istericHor, dimpotriva, Bern-
tionabili erau cuprin1?ide convulsii). heim era de parere ea hipnoza este un fenomen nOf-
10 11
mal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in La ora actuala exista, in afarl:i. de societl:i.tile
mare masura influentat de rezultatele deosebite ale nationale, Societatea europeana de hipnoza, Societa-
unui mediC de tara - Liebeault (1823-1904). tea internationala de hipnoza ~i Societatea de hip-
Utilizarea in scopuri terapeutice a hipnozei a fost noza "l\1ilton Erickson", dupa numele fondatorului
sustinuta ~i de succesele cunosacutilor psihiatri ei, unul dintre cei mai talentati ~i mai creativi hip-
Breuer ~i Freud. Ulterior, Freud abandoneaza hipno- noterapeuti ai lumii.
za in favoarea propriei sale teorii ~i metode - psi- tn vara anului 1990 a avut loc in Germania cel
hanaliza - ceea ce a filcut ca, pen~ru moment, inte- de-al 5-lea Congres de hipnoza in psihoterapie ~i
resul pentru hipnoza sa inregistreze un regres. medicina psihosomatica, la care au luat parte peste
tn 1889 a avut loc primul Congres International 900 de medici ~i psihologi din aproape toate larUe
de Hipnoza Terapeutica ~i Experimentala, ~i carn in lumii, incluzind ~i tara noastra.
aceea~i perioada, marii teoreticieni in domeniul psi- Hipnoza are 0 serie de aplicatii practice, atit in
hologiei incep sa se intereseze de fenomenul hipnot- clinica, pentru psihoterapie, cit ~i in alte domenii
ic: Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza. de activitate, unde se cere optimizarea perfor-
William James include un capitol dedicat hipnozei mantel or umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in
in celebra sa lucrare "Principiile psihologiei", iar pregatirea psihologica a sportivilor de inalta perf or-
Pierre Janet abordeaza ~i el hipnoza din perspectiva manta, cit ~i al cosmonautilor pentru obtinerea unui
disocierilor de personalitate. echilibru emotional de ,nivel superior, pentru per-
in timpul primului razboi mondial Mc Dougal a fectionarea capacitatii de concentrare a atentiei, a
tratat, cu ajutorul hipnozei, soldati aflati in stare de deprinderilor motrice, cit ~i pentru 0 mai buna auto-
~oc. reglar~ a comportamentului in. ansamblu .. De trata-
Un pas important in dezvoltarea hipnozei ment . liipnotic pot beneficia ~i arti~tii eu trac de
~tiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark Hull ( scena sau· elevii ~i studentii- hiperemotivi, care au
(1933) - "Hipnoza ~i sugestibilitate" . tendinta. de a se bloca la examene si
. '.' ..' .. de a obtine
Si in timpul celui de-al doilea razboi mondial, rezultate sub posibilitatile lor reale.
hipnoza a fost utilizata cu succes in tratamentul Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca ..hip-
nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile ei n02i poate" contribui ~i la .cre~terea efidentei
s-au extins in stomatologie !?iobstetrica. invatarii, dt ~i la dezvQltarea unor disponibilWlti
in annl 1955 Asociatia Medicala Britanica ~i in creative latente.
1958 Asociatia Medicala Americana au hotarit ca tn clinica hipnoza se aplica in foarte muIte do-
hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamii:1tin menii. Astfel, ea se folose~te .eu succes in chirurgie,
~co1iIe medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psiholo- pentTu realizareaunor operatii rara aneste~ie sau Cll
gilor Americani a dat 0 recunoa~tere oficiala a uti- o cantitate mai hredusg' de anesteziee atuncf dnd ..
lizarii terapeutice a hipnozei de catre psihologi. subiectul prezintaintolerant~la astfel de substanle
12,
13
sau dnd acestea lipsesc (in conditii de izolare, de Adeptii psihoterapiei, in care includem hipnotera-
lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila ~i pentru redu- peutii, au ajuns la concluzia ca daca prescriem me-
cerea anxietatii pre-operatorii cit ~i pentru realiza- dicamente pentru probleme de natura psihologica,
rea unei evolutii post·,operatorii dt mai bune ~i dt nu facem decit sl1 mascam problema reala!
mai rapide. Un domeniu unde hipnoza poate face Inteleptii orientali spuneau ctt dttruim cuiva un
foarte mult il reprezinta combaterea durerii; este pe~te ii Yom potoli foamea pentru citva timp, dar
vorba atit de durerile din holile cronice, de mi- dactt 11 invata,m sa pescuiasctt el va fi capabil sa-~i
greIie, cit ~i de cele ce apar in timpul na~terii sau procure hrana pentru tot restul zilelor.
in timpul unui tratament stomatologic. In medicina La feI, daca ii invatam pe pacienti prin interme-
psihosomatica hipnoza se utilizeaza in terapia unar diuI hipnozei ~i apoi al autohipnozei (hipnoza reaIi-
afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, res- z,ata de pacient singur, in absenta terapeutului) cum
pirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hiperten- stt se insanttto~easca ~i stt ram ina sanato~i, cum sa-
siune arteriala, varsaturi, colici, colite, astm S1 rezolve problemele de viattt, Ie punem la dispo-
bron~ic, obezitate, tulburari sexuale etc.). Ea are, de zitie un mijloc care ii va ajuta stt-~i mentintt echili-
asemenea, aplicatii in domeniul unor afectiuni der- brul sufletesc ~i 0 stare buna tot restul vietH.
matologice (prurit, psoriazis, reactii alergice, trata- Majoritatea oamenilor nv sint con~tienti de resur-
mentul negilor) ~i in recuperarea unor deficiente sele interioare pe care Ie au la dispozitie, ei ig-
motorii produse de accidente vasculare sau trauma- norind faptul ca exista 0 cale de a intra in contact
tisme. Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are trata- eu aceste resurse pentru a ameliora ~i mentine
mentul prin hipnoza in cazul afectiunilor nevrotice sanatatea ~i pentru a se autoperfectiona fizic $i
(reactii de tip fobic, atacuri depanica, anxietate, psihic.
tulburari ale atentiei ~i meJ;Iloriei). Mentalul con~tient al omului iI ajuta sa rezolve 0
Cercetllri recente au evidentiat faptul ca prin hip- serie de probleme, sa inteleaga diverse situatii doar
noza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutia la nivel logic. Trebuie deschise~i caile pentru cu-
unorholi grave, cum ar ficancerul sau SIDA. Ast- noa~terea intuitiva care are Ioc prin mecanisme
fel, la ultimul Congres european de hipnoza din subcon~tiente ~i aceasta se face mai u1?or cu ajuto-
1990, Simonton din S.U.A, a elaborat de curind 0 rul relaxarii, hipnozei ~i autohipnozei.
Iucrare denumita "Rolul psihoneuroimunologiei -
consiliere ~i factorul psihic in cancer"; Specialistul
german Lenk (1990) a condus un seminar pracUe
dedicat utilizarii hipnozei in cancer, iar un coleg al
sl1u, tot german, Otremba (1990) a prezentat. date
clinice ~i experimentale incurajatoare obtinute pe
pacienti bolnavi de SIDA.
14
15
respondent in realitate), precum ~i modificarea unor
praguri senzoriale, hiperestezie - accentuarea sensi-
biHtatii, anestezie - reducerea generala a sensibi-
II. SECRETELE ADEV ARATE ALE HIPNOZEI litatii ~i (l1]algezie .. reducerea sensibiIiti:ltii dure-
roase. DatoTita acestor afecte, este posibil~ utilizar-
ea hipnozei in combaterea durerii;
Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este B) MODIFlCARI PROSEXlCE (ale lltenfiei):
o stare modificata a organismului produsa prin repe- in hipnoza se produce 0 orientare selectiva a
tarea unor stimuli ~i in care sugestia este mai efi- atentiei, care este indreptata predominant spre cele
eienta decit de obicei. sugerate de terapeut s.i intr-o mat mic~ rnasura spre
Majoritatea speciali~ti1or definesc l1ipnoza ca 0 stimulH ambiantei.
stare .indusa, de regula in mod artificial, C') MODIFlL'"'AR1 MNEZICE (ale 111emorje~,): prin
asemanatoare cusomnul~ dar iIi acelas.i timp diferita hipnoza se poate obtine 0 amnezie (ultare) total:!
de,acesta din punct de vedere fiziologic, stare ca- sau partiala a unor obiecte, evenimente, date, dupa
racterizata prin sugestibiIitate crescuta, ca rezultat cum se poate obtine 0 hipermnezie sau accentuare a
al careia pot fi induse subiectului, mai u~or decit in func~iei mnezke, subiectul retinind ~i redind mai
stare normala, 0 serie"de modificari senzoriale, per- m~or 8,i mai exact materialul memorat;
ceptive, mnezice ~i motorii (dupa Weitzenhoffer, D) A/GDIFlCARl IN SFERA GlNVIRlI: in urma
1963). inductiei hipnotice poate sa functioneze la unii su-
Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare d,~ hiper- biecti ceea ce speciali~tii numesc "logica transei"~
sugestibilitate selectiva produs(!/ subiectului prin datorita careia ei accepta ca fiind logice situatii pc
anumite proceduri specifice, de natura' fiziologica care nu le-ar considera ca atarc in stare normala.
sau/~i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnoti- De pilda, subiectul care, in urma sugerarii faptului
zator) sau de catre subiectul insu~i (in cazul ca estepre~colar, se comporta ca un copil de 6 ani,
autohipnozei). poate discuta in acela~i ti'mp cu sotia sa, fara ca
In timpul hipnozei, pot fi induse 0 serie de' mo- i
acest lucru sa se para eiudat sau nepotrivit;
,dificar,i spe,ctaculoase ale proceselor psihice ~i ale B) MODIFICARi iN DOMENIUL ACTIVITATII
comportamentului, modificari ce pot ,imbraca as.;. MOTOR/i- reJaxare musculara, actiuni automate, ri-
pecte pozitive sau negative in functie, de continutul giditatea corpului, mentinerea' timp indelungat a
sugestiilor administrate (Gheorghiu, 1977). Astfel; unor pozitii incomode, cit ~i modificarea comporta-
pot fi realizate: mentului de ansamblu al subiectului;
A) MODIFICARI ALE SFEREI SENZORlAlE F)'MODIFICARI IN SPERA AFECTlVITATII.
iluzii (perceperea distorsionati:l a unor obiecte exis- Aceastea cap~aa continut specific in functie de cele
tente in realitate), halucinatii (perceptii far~ co- sugerate de terapeut.De regula, majoritatea su-
Hipno"", - 2
16
17
biectilor care au fost hipnotizati, afirma in mod zime al hipnozei.
spontan ca au trait in timpulhipnozei 0 stare afe:c- Trebuie facuta totu$i precizarea ca datorita posi-
tiva pozitiva, de calm, lini~te ~i relaxare profunda, bilitatilor neobi~nuite de modificare a comportamen-
Frecvent hipnotizatorii profesioni~ti sugereaza tului prin hipnoza, este posibila utilizarea terapeu-
subiectilor regresia de virsta. Cind sugestiile au tica a acestei tehnici, prin hipnoza putindu-se
actionat, subiectul se comporta ca ~i cum ar avea 0 realiza vindecari ce par de domeniul miracolului.
virsta mai mica decit cea reala, el modificindu-~i
comportamentul astfel incH sa corespunda virstei su-
gerate. La subiectii foarte sugestibili se modifica
vocea, mimica ~i chiar· scrisul, caracterele utilizate
in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori ci-
teaza cazuri in care subiectii regresati pina la virsta
copilariei ~i-au amintit 0 limba pe care 0 vorbisera
in copilarie ~i pe care 0 uitasera in prezent, con-
versind sau chiar scriind in limba respectiva.
As (1962) relateaza cazul unui subject care, re-
gresat Ii! virsta copilariei, utiliza un dialect suedez,
iar Gheorghiu (1977) pe cel al altui subiect, care
vorbea maghiara. Nici unul din ace~ti subiecti nu-~i
mai amintesc de limbile respective in stare de
veghe.
Hilard (1975), la rindul sau, dteaza cazul unui
subiect care fusese crescut in C1dna, in copilarie, ~i
care in urma regresiei de virsta !?i-a scris numele cu
caractere chineze ceea ce nu a fost capabil sa faca
in stare de veghe.
Regresia de virsta este mult folosita de catre hip-
notizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirile
psihotniumatizante uitate, care au produs la subiecti
tulburari de tip nevrotic.
Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia
regresiei de virsta, nu se utilizeaza decit rareori in
clinica ~i atunci mai mult in scopuri didactice, de-
monstrative sau pentru a verifica gradul de profun-
18
19
mai pasiv cu putinta, sa nu incearce in nici un fei
sa-l ajute pe experimentator, dar nici sa nu incerce
sa reziste sugestiiIor terapeutului. Trebuie sa i se
arate ea este in interesul s~u sa beneficieze de me-
III. INDUqIA HIPNOTICA. toda pentru a scapa de problernele sale, iar daca
intentioneaza sa nu se lase hipnotizat, este mai bine
sa se adreseze altui specialist.
Starea subiectului, denumita transa hipnotica, se De asemenea, se da subiectului indicatia de a
realizeaza prin procedeul denumit inductiahipno- nu-~i analiza starile, de a nu incerca sa afle ce se
Hca. Aceasta presupune concentrarea pe un obiect petrece Cll eI, el fiind instruit sa lase sa se intimple
de dimensiuni mid (de preferat stralucitor), pe un ce "trebuie sa se intimple", lasindu-se "dus" de in-
s imul monoton (pendul, metronom), pe 0 anurnitll structiunile terapeutului. Inductia hipnotica cuprinde
zona a corpului (de pilda, concentrare asupra pun- ace Ie comportamente pe care i Ie cere hipnotizatorul
ctuiui situat intre sprincene), cit ~i administrarea de subiectului 1a inceputul ~edintei, precum ~i ceea ce
catre terapeut a unor formule sugestive de calm, re- spune ~i face hipnotizatorul. Toate tipurile de in-
laxare, somnolenta. ductie au in coml,ln distragerea· de la stimulii pertur-
Indicatia hipnotica consta din trei faze (Hertland, batori externi, sugerarea relaxarii ~i somnolentei,
1971): a) faza de pregatire; b) inductia propriu-zisa; stimularea jocului liber al imaginatiei ~i concentra-
c) adincirea transei. rea pe un obiect de dimensiuni mici (sau pe 0 parte
A) FAZA DB PREGATfRE a corpului) ~i pe ceea ce spune hipnotizatorul.
1n aceasta etapa i se explica sub1ectului in ce Kubie ~i Margolin (1944) descriu inductia hipno-
comHi hipnoza, ce se a~teapta de la el ~i ce efecte tiea prin trei comportarnente: sugerarea imobilitatii,
poate avea aplicarea metodei asupra psihicului sau, fixarea privirii ~i administrarea unor stimuli
insistindu-se asupra avantajelor pe care le are hip- monotoni.
noza in inlaturarea unor simptome de care subiectul Gi1l~i Brenman (cf. Hilgard, 75) deseriu ceea ce
dore~te sa se debaraseze. Se insista mai ales asupra -face hipnotizatorul in timpul inductiei, astfeI:
f:,>ptului cl.\ pacientul nu are de ce sa se teama ~i ea -contribuie Ia sarhcirea stimularilor senzoriale
\'3 trai 0 experienta interesanta. Daca subiectul ale subiectului prin limitarea mi~carilorcorporale;
anxios in eontinuare, el trebuie interogat in - incearca sa altereze imagineacon~tientizarii
legatura ell natura temerilor sale ~i apoi incurajat. CorporaIe a subiectului;
Astfel, de pilda, subiectilor care se tern sa nu fie - sugereaza un fel de procesde disociere, foca-
manipulati de terapeut H se spune ca ei nu-~i vor lizind atentia subiectului asupra mi~carii insa~i ast-
pierde starea de con~tienta ~i crt vor putea ie~i din reI incit unele mi~cari care se produc in mod nor-
hipnoza oricind vor dodo mal pe cale voluntara, devin involuntare;
i
Este bine sa se ceara pacientului sa ramina cit

20
21
_ sparge tiparul relatiilor adaptative normale ale
subieetului, ereind 0 atmosfer~ magi ca. C) TESTUL lNCLE$TARII DEGETELOR. I se
tn timpul induetiei, hipnotizatorul are la dispo- cere subiectului sa-~i scoata inelele !?i i se adminis-
treaza urmatorul instructaj:
zitie doua strategii speciale:eea a deprivarii senzo-
riale ~i eea a dezvol~rii unui tip de relatie intern- "Doresc s~ prinzi degetele unele in altele (se de-
mana speciala, de tip simpatetic, intre terapeut ~i monstreaz~). Aeum uita-te in ochii mei !?i stringe
pacient. bine degetele unele intr-altele. Stringe degetele eit
Inainte de a treee la inductia propriu-zisa, experi- poti de bine. Pe masura ce stringi degetele unele
mentatorul testeaza gradul de reeeptivitate la hip- intr-altele vei constata ca degetele tale devin tot
noza al subiectului prin administrarea unor teste de mai incle~tate, tot mai bine strinse unele in aIteIe,
sugestibilitate in stare de veghe. ea !?i cum ar fi sudate. Degetele sint tot mai
Facem precizarea ca sugestia reprezinta 0 inci- inele:?tate, tot mai strinse, tot mai incle~tate, incit
tatie susceptibila sa declan~eze reactii spontane, nu poti sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa Ie desfaci.
nemediate de instantele reflexive ale ratiunii Ineearca sa desfaci degetele, incearca!... dar nu poti!
(Gheorghiu, 1982). Cu cit incerei mai mult sa desfaci degetele, eu atit
In .cele ce urmeazA, prezentam, pentru exemplifi- reu~e~ti mai putin". tncearca! Dar nu potU".
care, eiteva din cele mai eunoscute teste de sugesti-· eu 5ubiectii care nu pot desface degetele sau Ie
bilitate directe, princare elinicienii i~i testeaza su- desfac
hipnotiea.daar partial se paate trece la inductia
bieetii pentru a vedea in ce masma ei pot beneficia
de tehnica hipn.ozei: D) CATALEPSIA PLEOAPELOR. Subiectului,
B) TESTAREA OSClLATJEI CORPULUl. Sub- a~ezat intr-o pozitie comoda, i se administreaza
iectuluii se cere sa stea cu spatele la experiment a-
urmatoarele sugestii:
"Daresc sa inchizi ochii ~i sa te relaxezi. Nu te
tor ~i sa relaxeze toti mm;ehii (este indicat ca sub-
ieetul sa aiba tocuri joase). Instructajul care i se teme, nu te voi hipnotiza inca. Hi atent la vocea
administreaza este urmlUorul: mea ~i relaxeaza-te. Pe masura ce te relaxezi, pleoa-
"Dorese sa stai in picioare, cu virfurile apropiate. pele tale devin tot mai grele, din ce in ce mai
tnchide oehii ~i relaxeaza-te. In citeva momente iti grele, grele ea de plumb. Curind vei constata ea ti-e
voi spune sll-ti imaginezi ea vii pe spate. Eu voi foarte greu sa deschizi ochii, deoarece pleoapele
pune miinile pe spatele tau ~i vei simti· cum miinile tale sint greIe, foarte grele, grele ca de plumb. Iti
mele te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. va fi foarte greu sa desehizi ochii dnd iti vai
Nu-ti fie teama. Lasa-te dus. Eu voi sta in spate Ie spune 5-0 facio Pleoapele tale sint foarte grele.
tau~i te voi prinde ... etc". Se considera sugestibil Foarte grele ~i strins lipite. Ochii sint atit de bine
acel subiect care are tendinta de a eadea in directia inchi~i inch nu-i poti desehide. Incearca sa deschizi
sugerata. ochii. tncearca! Dar nu poti, nu poti deschide
ochiL.".
22
23
Ca ~i in cazul celorlalte doua teste de sugestibili-
tate, daca subiectul are dificultati in dechiderea
ochilor, terapeutul 11poate considera un bun subiect IV~ HlPNQTlZATORUL, UN MAGICIAN?
pentru hipnoza.

Iatl:1ce ne spune, referitor la aceasta problemll,


cunoscutul hipnotizator Melvin Powers (1965):

A) COND/TIlLE UNUI BUN H/PNOT/ZATOR


1. Un hipnotizator bun trebuie sa stapineasc~
foarte bine tehnica aplicata, sa fie un specialist
competent in probleme de psihologie ~i psihiatrie ~i
sa fie, in acela~i timp, 0 persoana cu integritate
morala.
2. EI trebuie sa cunoasca foarte bine particula-
ritatile psihice ~i problematica pacientului inainte
de inducerea hipnozei trebuie sa realizeze un inter-
viu clinic amanuntit ~i, daca este po sibil, chiar 0
examinare psihologica a subiectului.
3. Hipnoterapeutul trebuie sa aiba rabdare,
intelegere ~i bunavointa fata de subiect, sa mani- ,
feste ·0 atitudine simpatetica fata de acesta ~i fata
de problemele lu1.
4. Personalitatea hipnotizatorului trebuie sa fie
perceputa favorabil de catre majoritatea oamenilor.
(Hipnotizatorul trebuie sa aiba forta psihica ~i far-
mec personal).
5. Hipnotizatorul trebuie sa aiba foarte multa
incredere in sine, in eficienta tehnicilor sale, sa nu
oscileze in aplicarea lor, sa se exprime cu siguranta
de sine, autoritara. El trebuie sa aiba totdeauna un
rbpuns la orice intrebare a subiectului, sa nu
raspunda niciodata "nu ~tiu~, deoarece aceasta ar

25
24

i
zdruncina increderea subiectului in terapeutul s~u. fi buni hipnotizatori, iar femeHe subiecti, rezultatele
6. Rareori un subiect recunoa~te c~ este hipnoti- obtinute astazi in domeniul hipnozei clinice ~i ex-
zabil (de regul~, el sustine c~ nu poate fi hipnoti- perimentale arata c~ ~i femeile pot fi hipnotizatori
zat). Dac~ acesta afirrna c~ are 0 voint~ prea puter- tot atit de buni ca ~i barbatii.
nica pentru a putea fi hipnotizat, terapeutul trebuie Exista in Hteratura de speeialitate foarte muIte
sa-i expIice c~ aplicarea tehnicii este in avantajul tehniei de realizare a inductiei hipnotice.
s~u (doar pentru asta a venit la cabinet ~i a platit Ne simtim obligati sa avertizam pe eititor cll uti-
consultatia), terapeutul trebuind 5a-l invete tocmai lizarea de ciHre nespeciali~ti (cei care au dreptul le-
modul in care i~i poate [olosi propria vointa pentm gal de practica sint medici, psihologi) este pedep-
a intra in hipnoz~. sita prin lege. In ceea ce prive~te aplicarea acesteia
7. Chiar un subiect care dore~te sincer sa fie hip- de catre reprezentanti ai profesiunilor amintite, pen-
notizat, poate sa nu raspund~ bine la sugestii, fie tru a obtine rezultate pozitive este necesar un stagiu
pentm c~ are un grad de sugestibilitate, fie pentru de invatare a. tehnicii, realizat pe tinga un hipnoti-
ca este prea incordat ~i anxios. In acest din urma zator experimemntat. In caz contrar, terapeutul
caz, este bine ca subiectul sa invete 0 tehnica de incepator fie nu obtine rezultate, fie poate produce
relaxare, inainte de a i se induce 0 stare hipnotica. chiar unele efecte negative asupra subiectilor sai.
8. Blocajele cele mai frecvente care intervin in Prezentam in cele ce urmeazl1 doua dintre tehni-
acceptareahipnozei tin mai ales de tearna de a nu cile de inductie care ni s-au parut mai simple:
dezvalui ceea ce subiectul nu dore~te sa dezvaluie B) METODA DE INDUC[IE HIPNOTICA PRIN
sau de a nu accepta ceva ce ar parea inaccesibil. FlXAREA PRIVIRII (Hartland, 1971)
Ond se ivesc 'astfel de probleme, terapeutul trebuie I se cere subiectului sa se a~eze cornod pe un
5a-1 asigure pe padent ca el nu-~i va pierde (;ontro- scaun sau fotoliu ~i i se dau urmMoarele in-
lul asupra sa ~i ca va putea ie~i' din starea indusa structiuni: "Dorese sa prive~ti un punct din tavan,
atunei cind va considera necesar. sa-ti fixezi atentia asupra luL Orice punct este po-
9. Terapeutul trebuie s~ ~tie ca 0 stare de transa trivit. Alege un punet pe care ti-e cornod sl1-l
profunda nu este neaparat necesara pentm scopuri prive~ti. Nu-ti face probleme dac~ privirea se abate
terapeutice sau de reglare a compartamentului. de la punctul respectiv sau daca ai tendinta de a
10. Pentru a avea a expectatie corecta, .mbiectilor clipi. Dac~ ti se intirnpJa acest lucru, readu incet
trebuie' sa Ii se atraga atentia ca nu vor adormi in privirea inapoi la punctul fixat. Fixeaza..,l cit poti de
adevaratul sens al cuvintului, ci ca se vor ana mai bine. Stai relaxat. Relaxeaza-te ~i fii atent daar la
curind intr-o stare de relaxare mai profunda. 0 buna voce a mea, la ceea ce voi spune. Corpul tau se re-
stapinire a tehnicii, o. atitudine care impune pacien- laxeaza din ce in ce mai mult, tot mai multo Pe
tului .,~i 0 infati~are agreabila sint suficiente. De a- masura ce prive~tii punctul ales ~i asculti vocea
semenea, daca inainte se credea c.3, doar bl1rbatii pot mea, te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai
26
27
mult. Re1axeaza labele picioarelor, gleznele, gam-
be1e; coapsele, bratele, miinile. !ntregul tall corp de- mai toropit, mai relaxat, tot mai toropit. Vei fi
vine tot mai relaxat :;;i simti· 0 stare .de "toropeala atent numai la vocea mea" Iti vei reveni din stare
placuta, care te cuprinde tot mai mult. Simti tot mai Dumai atunci dnd iti voi spune eu s~ reviL Te vei
mult toropeala, destindere, relaxare. E~ti tot mai to- simti foarte lini~tit ~i relaxat. Nimie nu te va tulbu ..
ropit. FH atent la vocea mea.,. ea te face sa te simti ra. Te vei relaxa pro fund, foarte profund. Dac~ se
tot mai toropit. Simti 0 greutate pillcuta care iti cu-· va intimpla cevacare te poate pune in perkol, te
prinde tot, ~orpul. Corpul devine greu, tot mai greu, vei trezi imediat $1 vei face falll ell bine situatiei.
foarte grell. Bratele devin grele, foarte grele, tot Te relaxezi adine, profund, foarte pro fund".
mai grele. Picioarele devin grele, foarte grele, din lata ~i 0 alta tehnica de induclie propusa de
ce in ce mai grele. E~ti tot mai relaxat, toropit ca Powers (1965):
atunci dnd te pregate~ti sa dormi. 0 senzatie de Subiectului i se cere· sia stea foarte Telaxat, sa
caldura placuta, adormitoare, cuprinde tot corpul. inchida ochii ~i apoi se vada pe sine, "ell ochii
Curind te vei cufunda intr-o stare de rela-xare mintii", intr-o salcl de clascl, eu 0 tabla neagr~ in
adinca, 0 stare care seamana cu un somn profund,
odihnitor. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Iti
fata. Daca subiectul realizeaza imaginea, i se cere
sa se imagineze pe sine desenind un cerc eu creta
este tot mai somn. Pleoapele devin grele, din ce in in mijlocul tablei. E d.in nou intrebat daca a izbutit.
ce mai grele, foarte grele. Ginde~te-te la toropeala I se sugereaza apoi ca deseneaza un X in rriijIocul
~i sbmnolenta care te cuprinde. Vocea mea te face
tot mai toropit, tot mai relaxat, tot mai somnolent.
cercului. Daca a reu$it, i se ceresa-~i imagineze
cercul gol in care deseneaza litera A, apoi 0 s,terge
Nu mai poti tine ochii deschi~i. Ochii au tendinta ~i deseneaza litera B. I se cere sa continue cu pro-
sa se inchida. Clipe~ti, clipes,ti tot mai des, pentru cedeul pina dnd vaajunge eu numaratoarea la
ca nu mai poti tine ochii desehi~i. Clipe$ti tot mai sfir~itul alfabetului, sugerindu-i-se c~, atunci dnd
des s,i in curind nu vei mai putea tine ochii deschis,i va ajunge la ultima literl1 a alfabetului se va afla
pentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, grele lntr-o stare de toropeala .~i relaxare profunda. 1n
ca de plumb. Devii tot mai taropit, tot mai relaxat. timp ce subiectul continua s~-~i imagineze literele
Pleoapele sint atit de grele, incit, in curind nu vei alfabetului, terapeutul ii administreazl1 sugestii de
mai putea deschide oehii. Pleoapele devin tot mai calm, relaxare, greutate in membre etc.
grele 5,i mai strins lipite. (Dacll subiectul nu inchide Autorul considera cll aceasta tehnica de~i foarte
ochii in mod spontan, i se spune pe un ton ferm: eficienta este mai dificil~, deoarece nu toti subiectii
Acum inchide ochii s,i fii atent in continuare la sint capabili sa se conccntreze suficient pentru a
, ceea ce iti voi spune). ajunge intr-o stare de hipnOZllprofunda. Multi su-
"Ochii sint inchis,i acum s,i te vei relaxa tot mai biecti se piing de faptul ca IDintca lor continua sa
profund, tot mai profund, vei fi tot mai relaxat, tot vagabondeze, in ciuda eforturHor pc care Ie depun
in directia concl 1trarii.
28

, 29
~,

I
111111f[

Sugestiile specifice inductiei hipnotice trebuiesc intr-o stare de relaxare tot mai profunda, mai
date cu 0 voce calma, ferma, lips ita de stridente. adinca, mai placutlt Cind voi ajunge cu
Dupa cum se poate observa din lectura instructa- numaratoarea pina la 5, vei fi profund relaxat, to-
jului prezentat mai sus, ele au un caracter repetativ, ropit, atit de toropit, ca atunci dnd iti voi spune sa
monotonia contribuind la intrarea mai rapida in revii nu-ti vei mai aminti nimic din cele spuse sau
hipnoza. facute in timpul hipnozei. Acum incep sa numar: 1
Tonul poate sa fie autoritar (caracteristic hipno- - refaxarea (toropeala) devine tot mai profunda, din
zei de tip pat em) sau, dimpotriva, blind, cald, insi- ce in ce mai profunda; 2 - relaxarea devine l?i mai
nuant (specific hipnozei de tip matem). Studiile cli- profunda ~i mai adinca; cu fiecare cuvint spus de
nice au demonstrat ea hipnoza de tip matem este mine, ell fiecare expiratie, te relaxezi tot mai mult,
mai bine tolerata de un numar mai mare de paci- din ce In ce mai mult; 3 - relaxarea (toropeala)
enti, comparativ eu -cea paterna, care trezel?te la adinca, vocea mea te relaxeaza tot mai mult, tot
unii subiecti tendinte opozitioniste. mai mult, din ce in ce mai mult. Te cufunzi intr-o
stare de relaxare foarte adinca, foarte profunda, auzi
C) AD1NClREA TRANSEI doar vocea mea care parca vine de undeva de de-
De regula, dupa ce a realizat inductia, terapeutul parte; 4 - continui sa te relaxezi tot mai profund pe
se va stradui sa obtina 0 mai mare profunzime a masura ce numar. Toate sugestiile pe care ti Ie dau
starii hipnotice pe care 0 atinge subiectul sau. Del?i, sau ti Ie voi da in viitor vor fi eficiente ~i in avan-
nu totdeauna 0 transa profunda este necesara pentru tajul sanatatii tale. Vei indeplini tot ceea ce iti spun
atingerea unor obiective terapeutice, totu~i pentru sa indepline~ti. Nu te teme de hipnoza pentru ca iti
explorarea unor conflicte din sfera personalitatii va face numai bine. El?ti convins ca nu ti se poate
subiectului este de dorit sa se obtina 0 trans a mai intimpla nimic rau. Vei raspunde tot mai bine la
adinca. sugestiile mele. Chiar daca iti vorbesc, e~ti tot mai
Pentru adincirea transei se procedeaza astfel relaxat, tot mai pro fund relaxat. Ori de cite od iti
(Hartland, 1971): voi spune sa auzi, sa vezi sau sa simti ceva, vei
"<-,,,,,,,,",, »E~ti pro fund relaxat, dar poti intra intr-o stare trai experiente vii ca -~i'cum ar fi in realitate. Vei
de relaxare ~i mai adinca decit cea in care te afli auzi, vei vedea ~i vei simti ca in realitate. Ori de
acum. Dore~ti foarte mult sa. atingi 0 stare de rei a- cite ori Iti voi spune sa simti sau sa faci ceva, vei
xare Cll mai profundft, pentru ca aceasta este 0 ex- indeplini imediat cele cerute, pentru ca sint in avan-
perienta agreabila, care iti va aduce mult bine. Te tajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific
vei relaxa tot mai pro fund ~i toate sugestiile pe orice comanda pe care ti-o dau. Continua sa te re-
care ti Ie voi da vor fi foarte eficiente. Eu voi laxezi. Cind voi ajunge cu numaratoarea la 5 vei fi
numara acum pina la 5 (se poate numara pina la foarte, foarte profund relaxat, adinc relaxat ~i toro-
10, 20 etc.)~i pe masura ce numar, te vei cufunda pit; 5- pro fund relaxat, adinc relaxat. Nu vei reveni
30
31

II''''
mandind pe un ton ferm: "E~ti pe deplin treaz!"sau
din relaxare decit atunci dnd iti voi spune S::l revU poate' repeta procedeul de dehipnotizare. In nici un
sau daca mi se intimpla ceva mie, sau daca ceva te . caz terapeutul nu trebuie sl:'llase subiectul sl:'lpIece
ameninta. Altfel vei ramine foarterelaxat, adinc re- pina nu. este sigur ca a revenit complet la starea
laxat ~i vei face tot ceea ce iti voi spune eu sa fa- normall:'l.Este indicat ca subiectii care au intrat intr-
ci. Cind iti voi spune sa revH nu iti vei mai aminti o transa mai profundl:1 sl:'l·fie ll:'lsati sa mai a~tepte
de nimic, dedt de faptulca te-ai relaxat ~i te-ai putin intr-o camera, inainte de a pleca, hipnotizato-
odihnit". rul urmind sa mai verifice 0 data starea in care se
,

Odata ajuns aid, hipnotizatornl va incepe sa ad- atla ace~tia.


ministreze sugestiile terapeutice specifice pentru Existl:'l cazuri, foarte rare, dnd unii subiecti pot
care a fost indusa hipnoza. prezenta cefalee, confuzie, ameteli sau stari de
Vom reveni Cll detalii asupra acestei etape in ca- voma la revenirea din hipnoza. Acest fenomen apare
pitolele urmatoare. mai ales cind pacientii nu sint de acord sa
indeplineasca sugestiile administrate de terapeut,
D) DEHIPNOTIZARE4 (trezirea subiectului) de~i s-au prezentat la tratament ei pot, de pilda, in
Pentru multi subiecti este suficient sa comando\1m mod incon~tient sl:'lnu doreascl:1 sa se lase de fumat
pc ton placut, dar ferm: sau sint newotici ~i atunci fenomenul este interpre-
"Revino! Treze~te-te!" sau: "Cind voi lovicu de- tat ca 0 rezistenta la psihoterapie. In astfel de cazu-
gete1e,. vei fi pe deplin treaz, treze~te-te!". ri este indicata 0 terapie mai in profunzime, in ca-
Pentru pacientii aflati intr-o transa mai profunda drul careia sl:'lse abordeze contlictele din sfera per-
este indicat ca revenirea sa se faea gradat ea in e- sonalitatii subiectului. 0 astfel de tehnicl:'l este
xemplul de mai jos (Iiartland, 1971): hipnoanaliza, la care ne vom referi mai tirziu.
",._""
..""""Imediat voi incepe sa numllr de la 5 1a 1. Cind Clinicienii citeaza ~i cazuri, foarte rare, cind su-
voi ajunge ell numaratoarea 1a 1, vei fi complet biectul refuza sl:'lrevina din hipnoza atunci dnd i se
treaz, iti vei reveni complet. Te vei simti bine, dau comenzi in acest sens. Aeest lucru se poate
inviorat, odihnit, ca dupl:'lun saron bun: intimpla fie datorita unei erori de tehnica (terapeu-
5 - vei reveni curind din relaxare; 4 - revii incet tul i-a sugerat, fara sl:'l-~idea seama, sa nu se tre-
la normal; 3 - revil tot mai mult; 2 ~ dnd voi zeascl:'l), fie datoritl:'l unor rezistente la revenire,
ajunge la 1 vei reveni complet; te vei simti foarte care, la rindul lor, pot avea mai multe cauze, dintre
bine; 1 - ai revenit 'complet, e~ti pe deplin treaz; ai care amintim:
mintea !impede, clara, e~ti complet treaz, vioi, - existenta unor sentimente de ostilitate fata de
alett!'" terapeut;
.Dach subiectul se mai mentine totu~i intr,:,o stare - sugestii post-hipnotice, pe care subiectul nu
de ameteala, nu se tine bine pe picioare, are un aer dore~te sa Ie indeplineasca;
naue, terapeutul poate lovi palmele una de alta co-
33
32
_ tulburari in sfera personalitatii (nevoi2. de a fi
Jalowicz (cit. Weitzenhcffer, 1957) citeazl1 cazul
dominat, de a evita un conflict, 'nevoia de a fugi de
unui subiect caruia i s-a administrat in timpul hip-
'realitate ); nozei, in scopuri demonstrative, sugestia cl1 a fost
_ transformarea hipnozei in somnambulism de tip
isteric. atins cu un fier inro~it ~i cl1 pe brat ii apare 0
Weitzenhoffer (1957) citeaza cazul unui hipnoti- ba~ica. tn timpul hipnozei nu se intimpla nimic,
subiectul este dehipnotizat ~i trimis acasl1. A doua
zator incepator care administreaza subiectului
urmatoarea sugestie: zi acesta se prezinta la medic acuzind 0 arsura pe
brat, arsurl1 a cl::i.reicauzl::i.nu 0 cunoa~te, fapt ce de-
"Pleoapele tale sint grele, foarte grele, grele ca monstreaza posibilitatea existentei unor efecte
de plumb etc. Ai ochii inchi~i, uu poti deschide intirziate ale hipnozei.
ochii. tncearca sa deschizi ochii dar nu potit".
,tn cazul in care terapeutul a uitat sa anuleze su-
Dupa 10 minute el incearca sa trezeasca subiectul gestiile administrate, se recomanda ca subiectul sl1
care s-a dovedit receptiv, spunindu-i: "Deschide
ochii!". Acesta nu poate deschide ochii pentru ca nu fie hipnotizat din DOll ~is,aadministreze sugestiile
de la inceput, inclusiv anula.rea lor, ca !'$icum nimic
a fost anulata sugestia: "nu poti deschide Dchii!". nu s-ar fi intimplat.
Corect ar fi fost ca terapeutul sa spuna: "Acum poti
sa deschizi ochii, poti sa deschizi ochii... Deschide
oehii!" sau sa fi dat de la ineeput 0 sugestie <Iege-
nul: "Nu vei putea desehide ochii pina cind eu nu
voi bate din palm.e!".
tn situatiilein care subieetul refuza sa revina din
hipnoza, este indicat ca el sa fie lasat lini~tit, deoa-
rece in' majoritatea cazurilor hipnoza se transforml::i.
in somn natural ~i el se treze~te singur, dupa un
timp oarecare.
o aha metoda frecvent folosita este interogarea
subiectului, aflat in stare de hipnoza, de ce refuza
sa se trezeasca. De regula, rl::i.spunsul subiectului
sugereaza terapeutului ce sugestii trebuie sa admi-
nistreze in astfelde situatii.
o 'regula defier abipl1.oterapeutilor clinicienl
este anularea sugestiilor administrate' in timpul hip-
nozei. Aceste SUgestii trebuie anulate ehiar daca
subiectul nu areactionat la 'ele in timpul hipnozei.
34
dumneavoastrl".

B) REDISTRIBUIREA ATENJ'IEL
V.CARACfERISTICILE STARn IllPNOTICE tn bipnoza se accentueazll selectivitatea atentiei,
atentia subiectului fiind orientatll in mod special
spre ceea ce spune ~i face hipnotizatorul. Aflat in-
Rezultat al inductiei hipnotice, starea sau transa tr-o hipnozl profunda, acesta poate inregistra stimu-
hipnotica este considerata astazi ca 0 stare modifi- Iii din mediul inconjurator sau proveniti de la aIte
cata de con~tiinta. persoane, dar nu' reactioneaza decit la comenzile
Hilgard ~i Gheorghiu (1977) descriu starea hip- date de hipnotizator (este cunoscut faptul cll 0 aIta
notica prin urmatoarele caracteristici: persoanl nu poate anula hipnoza indusl de catre
terapeut; daca subiectul este lilsat singur, el poate
A) REDUCEREA FUNCTIEI DEPLANlFICARE. reveni treptat la starea normalll sau poate intra din
Subiectul hipnotizat pierde initiativa ~i nu mai hipnozll in somn natural).
are dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont Hilgard afirma ca interpretarea conform careia
propriu. hipnoza reprezinta 0 concentrare maxima a atentiei,
Aflat in hipnoza, ~ubiectul actioneaza doar in pe baza selectivitatii sale din stare a obi~nuitl1 de
conformitate cu cele sugerate de terapeut. El poate veghe, teorie sustinutl de Barber (1960) ~i Leuba
actiona,dar de cele mai multe ori nu simte nevoia (1960), nu este sustinutll de date experimentale.
s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate Astfel, Amedeo ~i Shagass (1963) au demonstrat
est~ al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la cll subiectii in stare de. hipnozl1 au fost mai putin
comenzi venite din afara. Acest fenomen este si mai capabili sl1rezolve 'probleme de aritmeticll decit
evident atunci cind terapeutul sugereaza subie~tului aflati in stare de veghe. tnregistrarea mi~cMilor ocu-
sa mentina mai mult timp 0 pozitie incomoda pe lare corelate cu performantele cognitive indicl1 mai
care nu 0 modifica decit atunci cind i se cere in curiild 0 cre~terea activitlltii difuze a creierului la
mod expres sa 0 faca. subiectii hipnotizati.
Gill ~i Brennman (1959) au intrebat un subiect Robert (1964), utilizind 0 serie de teste de
de ce crede el ca se ana in bipnoza. (Autorii au atentie nu a gllsit nici 0 corelatie intre capac ':atea
facut diverse experimente cu respectivul subiect de concentrare ~i hipnotizabilitate, iar Das ()64)
aflat in hipnoza: daca era relaxat I-au activat, daca afirml cll subiectii cu atentie mai sustinutl sillt nai
a afirmat ca-~i simte bratul insensibil, i-au coman- put in hipnotizabili.
dat revenirea sensibilitl1tii etc.). Interogat asupra Interpretind aceste date experimentale, Hilgard'
starii sale subiectul raspunde: "Stiu ca ma aflu in este de plrere cl in .hipnOZl1avem de-a face cu 0
hipnoza pentru cl1 fac ceea ce-mi spuneti scadere a atentiei generale, el denumind fenomenul
36
I 37

tt
serva 0 anumita tendinta necritica de a Iua Iucru-
rile "ad literam".
"inatentie selectivll". (Subiectul aude doar vocea
hipnotizatorului ~i nu aude alte voci). Caracterizind acest fenomen, Orne (1959)
vorbe~te de a~a-numita "Iogica a transei", conform
C) CAPACITATEA CRESCUTA A PRODUCTI?l eareia subiectul accepta ca fiind Iogice situatii pe
IMAGINATIVE (vivacitatea repre zentlln lor care in stare normala nu Ie-ar considera ca atare.
memoriei).
Din relatllrile subiectilor hipnotizati rezultll cll E} CRE$TEREA GRADULUJ DE
reptrezenUlrile din timpul hipnozei sint deosebit de
SUGESTIBILITATE
vii. Adesea ei au adevllrate stllri halucinatorii, per- tn hipnoza receptivitatea Ia sugestii a subiectului
cepind obiecte, persoane sau situatii care nu existll cre~tc foarte mult comparativ cu stare a obi~nuita.
in realitate. De asemenea, este cunoscutll pregnanta Stimuli sau incitatii sugestive, care in afara hipno-
~i vivacitatea viselor hipnotice. zei determina reactii de intensitate foarte redusa sau
nu produe nici 0 reactie, conduc Ia modificari de
D) REDUCEREA CONTROLULUI realitlltii ~1 amploare daca sint administrati in urma inductiei
toleranta crescutll pentru distorsionllri ale acesteia. hipnotice. Pe aceasta se bazeaza numeroasele apIi-
In viata cotidianll controalele pe care Ie reali- catii ale hipnozei in terapie sau in optimizarea
zeazll omul asupra mediului inconjurator sint foarte comportamentul ui.
frecvente. Omul prive~te in jur, se uiUi la ceas, as- Hull (1933) ~i Weitzenhoffer (1953) au vazut re-
cultll, atinge' obiectele. 1n timpul hipnozeiaceastll Iatia dintre sugestie ~i hipnoza atlt de strinsa, incit
reducere a controlului este produsll de sugestiile de au unit cei doi termeni in titlurile lor.
relaxare $i de~teptare, ea conducind la rindul sllu la
acceptarea mai facilll a distorsiunilor perceptive. F) ACCENTUAREA COMPORTAMENTULUJ
Astfel, subiectul hipnotizat acceptll amintiri false, DE JUCAREA UNOR ROLURI.
s~himbllri ale personalitlltii, distorsionarea perceptiei Subiectul aflat in hipnoza nu efectueaza numai
tlmpului (cercetllrile au demonstrat cll intervalele actiuni simple, sugerate de terapeut. EI poate intra
scu:rte sint percepute ca mai lungi, iar cele lungi ca intr-un rol care presupune desfa~urarea unor actiuni
mal scurte), perceperea de tip halucinator a unor complexe cerute de acesta.
persoane sau obiecte absen,te sau dimpotrivll, neper-
Subiectii prezinta in hipnoza 0 mai mare capaci-
~eperea unor persoane sau obiecte care se aflll in
mcllpere. tate de transpunere in rolurile: sugerate, comparativ
cu starea obi~nuita. AstfeI, de pilda, unui subiect
. Aceste fenomene pun in evidentll 0 reducere sub
caruia i se sugereaza ca are alta virsta decit cea
m!1~enta hipnozei a capacitlltilor 'discriminatorii ~i
entIce ale subiectului. De~i nu trebuie sa intelegem reala sau ca este 0 alta persoana, va'tinde sa inter-
ell toate eapacitatile logice slnt suspendate~ se ob- preteze cu multa adtenticitate rolul sugerat. Exista
18
39
apoi pe ace~tia sa relateze cu privire la efectele
chiar ~io teorie care tinde sa explice fenomenul spontane, nesugerate ce apar in timpul hipnozei.
hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au
~i Anderson, 1967). simtit: lipsa dorintei de a vorbi, de a se mi~ca ~i de
a gindi, tenainta de a da curs celor sugerate de ex-
G) APARITIA AMNEZIEI POST-HIPNOTICE. perimentator, schimbari in aparenta sau dimensiunea
Amnezia sau uitarea celorce s-au petrecut in
unor parti ale corpului, senzatie de zbor, senzatie
timpul hipnozei reprezinta una din particularitatile de golire de ginduri, senzatie de ameteala, de virtej,
de baza ale starU hipnotice. Ac~asta amnezie poate ei descriind starea ca fUnd asemanatoare cu somnu!.
fi sugerata de terapeut dar ea se poate instala~i Tart (1970) a interogat un subiect, foarte dotat
spontan mai ales in sUirile de transa mai profunda. pentru hipnoza, asupra starii traite de acesta in tim-
,
pul unei transe profunde. Acesta' a caracterizat star-
H) STAREA DE RELAXARE PSIHO-FIZICA ea sa astfel:
Majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati ~i - absenta senzatiei cprpului propriu;
s-au dovedit receptivi la hipnoza, descriu starea pe - absenta. senzatiilor sau evenimentelor venite din
care au resimtit-o ca fiind caracterizata prin rela- afara; con~tientizeaza doar un fel de fluid sau flux
xare (izica ~i psihica, lips a de interes pentru ceea de energie care il inconjoara;
ce se petrece in jur, dorinta de a urma cu exactitate - nu are con~tiinta lumii exterioare, cu exceptia
instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se vocii depersonalizate a hipnotizatorului care ii
opune acestora, absentei de a reflecta critic, de a transmite mesaje agreabile ~i amuzante care parca ii
actiona, dorinta ~i satisfactia de a ramine vreme vin din marea infinita a oceanului cosmic;
indelungata tara a intreprinde ceva. Multi subiecti - sentimentul ca se afla in afara timpului;
relateaza .~i prezenta unor senzatii de greutate ~i un- - pierderea identitatii personale.
eori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii Desigur nu toti subiectii sint capabili sa atinga 0
dupa metoda antrenamentului autogen al lui Schultz. astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesant
este ca stari similare cu cele descrise de subiectul
I) SCADEREA ACUITATII PERCEPTIVE. investigat de Tart au fost descrise de cei care au
In stare hipnotica, stimulii ambiantei sint perce-
studiat diversele variante ale meditatiei de tip orien-
puti mai estompat, cu mai putina claritate ~i preci- tal (Govinde, 1960; Phillipe, 1963).
zie, unU dintre ace~tia nefiind perceputi de loco
Multi subiecti au descris starea traita in timpul
hipnozei .ca fiind 0 stare intermediaril intre starea
de veghe ~i cea de somn.
Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuta
s.cala de hipnotizabilitate Standford ~i i-a solicitat
I
40
41
terveni in desta~urarea mi~carilor automate (daca se
imprima 0 mi~care rotativa a bratului, subiectul nu
mai este capabils-o controleze).
VI. PROFUNZIMEA HIPNOZEI - Stare intermediara: la catalepsie ~i automatisme
se adauga faptul ca subiectul nu mai reactioneaza la
nimic in afara de comenzile date de hipnotizator ~i
Nu toti oamenii pot fi, hipnotizati in aceea~i nu-~i mai aminte~te decit interesele dintre el ~i
masura. Unii nu reactioneaza de fel la inductia hip- hipnotizator.
notic~, altii reactioneaz~ moderat, 'iar altii se dove- B) STARE SOMNAMBULICA PROFUNDA.
desc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipno- - Somn de tip somnambulic obi~nuit.
tic a reprezinta capacitatea individului de a fi hipno- Se caracterizeaza prin amnezie totala la trezire.
tizat. Oamenii difera in privinta acestei susceptibi- Halucinatii in timpul starii hipnotice care dispar la
lit~ti a~a cum difera in ceea ce prive~te inteligenta trezire. Subiectul se afla sub controlul
sau aptitudinile sportive. hipnotizatorului.
Speciali~tii au ajuns la concluzia ca performanta - Somn de tip somnambulic profund:
hipnotica depinde atit de susceptibilitatea hipnotica Amnezie total a la trezire. Halucinatii hipnotice
a individului, cit ~i de atitudinea acestuia fata de ~i posibile halucinatii post-hipnotice. ~ubiectul aflat'
hipno~ (0 persoan~ inalt hipnotizabila poate rezista sub controlul total al hipnotizatorului.
la hipnoz~ daca i~t propune acest lucru). Cotarea susceptibilit~tii hipnotice dup~ Davis ~i
Pentru m~surarea susceptibilitatii hipnotice au Husband (1931)
fost alcatuite, inca. de la sfir~itul secolului trecut,
scale de- evaluare a gradului de profunzime al hip-
nozei pe care poate sa-l atinga un individ.
Profunzimea hipnozei, dupa Lie:beault (1889) (cf.
Hilgard, Weitzenhoffer, Lande ~i Moore, 1961).

A) SQMNSUPERFICIAL
- Ameteal~: .toropeal~, ame1:eala, senzatie de greu-
tate in cap, dificult~ti de a deschide\ ochii. .
- Somn u~or: semnele de mai sus, la care se
adauga catatepsie (greutate, ineqie musculara), dar
cu capacitatea de a-~i modifica pozitia membrelor.
- Somnceva mai profund: insensibilitate, catalep-
sie, automatisme motorii. Subiectul nu mai poate in-
42 43
La ora actuaHi, in domeniul hipnozei eUnice ~i
Profunzimea Punctajul acordat Manifestari obiective experimentale se utilizeazacel mai frecvent scalele
hipnozei (Scor) de hipnotizabilitate Standford (autori Weitzenhoffer
_ Non susceptibiI 0
~i Hilgard,' 1957; 1959; 1962) ~iHarvard (autori
. _.Relaxare muscular! Shor ~i Orne, 1962).
_ Stare hipnoida 2 _ Tremurul pleoapelor
3 Redam in tabelul de mai jos itemii (probele)
4 _ lnchiderea ochilor
_ Relaxare tizicll total! comparativi ai susceptibilitatii hipnotice ale scalelor
- Transl u~oarl 6 _ Catalepsia pleoapelor, Standford (forma A) ~i Harvard (HUard, 1971):
7 ~ Catalepsia membrelor
_ Catalepsia rigida . Itemi (probe) aplieate Scala· Criteriul de notare a rezul-
10 Scala Standford Harvard
11 _ Anestezie in 'mllnU~ (anularea tatului· dupll scala Harvard
sensibilitlltii numai in animite Forma A
zone ale miinilor
13 _ Amnezie (uitare) partial!' 1. Oscilatia - Cllderea - Capul subiectului se
- Transll medic
15 _ Anestezie post-hipnoticll corpului capului apleaell in urma sugestiilor
17 _ Moditiellri in' sfera personal- mllcar cu 10 em.
18 itlltii 2. Inchiderea - Idem - Oehii subiectului se inchid
20 ~ Reactioneazll la sugestii post- ochilor in urma administrarii in-
hipnotice simple ducpei inainte ea experi-
_ Distorsionllri perceptive (iIuzii, mentatorul sa cearA in mod
halucmatii) expres aces! lucru.
- Amnezie totalll 3. "Cooorirea - Idem urma sugestiilor adminis-
21 _ Capacitate de a deschide ochii bratului trate direct, brawl subiectu-
- Trans! profunda rarll a afecta trans a lui' coboar! cu aproximativ
(de tip _ Sugestii post-hipnotice bizare 10 em., inainte de ai se
somnambulic) 23
care sint acceptate de subiect spune sll-l coboare in mod
25 _ Comportament de tip deliberat
somnambulic 4. Imobilizarea - Idem - Subiectului i se dau suges-
26 _ Halucinatii vizuale pozitive */ bratuhii tll ell bratuI nu se paate rid-
post-hipnotice iea; el nu ridicll bratul mai
27 _ Halucinatii auditive post- mult de 2-3 em ..
hipnotice ocarea - Idem - I s~ sugereazll ell degetele
28 _ Amnezie post-hipnoticll degetelor sint incle$tate unele in al-
sistematiell tele. Nu reu~e~te sll desfacll
29 ..;Halucinatii auditive negative degetele atunci cind i se
30 _ Hiperestezii (accentuarea sensi- :ere.
bilitlltii) 6. Rigiditatea - Idem - I se sugereazll cll bratut
bratuIui este rigid; nn reu~e$te sll
indoaie bratuI mai mult de
*/ Halucinatiile pozitive se referllIa perceperea unor Qbiecte, citeva grade.
persoane, situatii inexistente in reaUtate, ~ timp ce halucinatiile
negative caracterizeazll situatia in care obiectele~i situatiile pre-
zente nu sint percepute de clltre subiect.
45
44
lemi (probe) aplicate (i--_(atinge
Criteriul IFace
-Idem
-mi$te Ochii
Semne
Idem
nicll.rii
zultatului
cll.senu
mi$cll.ri de
ClI.dereamll.car
rll.min
evidente
notare
dupll.
poate
Reproduce
Scala unele
-scala
capului
glezna)
sesugereazll.
capul
Harvard sll.
incel
sugereazll.
observabile cum
re-
mult
ca vire
ainchi$i 3ar
mele
mi$cll.ri
chiar
cuca pri-
Harvard
sa
pal- la
dori
se
ca
~ialunge
probe
glezna. efect
cind$i
(sau s~.
cum
imai(face
atingll.
apropie;
se
musca). sedori
co- de
sugereaza
ar
putine) tivitatea la hipnoz~ a pacientilor lor utiIizind probe
te
mu- -
ugereazll.
mele) sll.
10
semn
Inhibareaincerce
teazll.
10.
nu sint
hipnozei.
care
fost
______ ~1)ei. atunci
Catalepsia
cm. la
d~NU!)
comu-
mai sll.-i
i$iverbale cind
aminte$te
realizate -deschidll..
terminarea palmele
Nu
depll.rtate
ca ar
in timpul poate
de fi mi~ca capu!. izolate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor
nicll.rii
scale, probe de tipul celor descrise la capitolul con-
sacrat inductiei hipnotice.
o problem~ care a preocupat mult pe speciaIi~ti
a fost in ce m~sur~ susceptibiIitatea hipnotic~ este
antrenabiI~ prin experiente repetate.
Rezultatele experimentale referitoare la aceast~
problem~ sint contradictorii. Astfel, Shor, Orne,
O'ConelI (1962) ~i Gill ~i Brenman (1959) au -ajuns
la concluzia c~ susceptibilitatea hipnotic~ este mo-
dificabil~ in mic~ m~sur~.
As, Hilgard ~i Weitzenhoffer (1963) au ales un
e~antion cu scoruri medii la scala de hipnotizabili-
tate Standford, forma A ~i au incercat prin diverse
metode s~ Ie creasc~ gradul de hipnotizabilitate
(discutii psihoterapeutice menite s~ modifice atitu-
dinea fat~ de hipnoz~ a subiectilor, utilizarea unor
diferite tehnici de inductie hipnotic~). Rezllitatele
obtinute de ace~ti autori au fost slabe, ei ajungind
la concluzia ca susceptibiIitatea hipnotic~, a~a cum
este ea masurat~ cu ajutorul scalelor standard, are 0
stabilitate relativ~.

Scalele de testare .a gradulul'de hipnotizaoilitate


se utilizeaz~, de regul~, mai multinscopuri experi-
mentale. Clinicienii se multumesc s~ testeze .recep-

46 47
psihici.

C) HIPNOZA $1 SOMNUL.
VII. sA pATRUNDEMtN TAINELE HIPNOZEI Multi autori au sustinut ideea asem~n~rii dintre
hypnoz;;t ~i somn (chiar termenul de hipnou provine
de la termenul grecesc Hypnos = Somn).
A) TEOR/A FLUIDULUI VITAL. Aceast~ teorie se baza pe faptul ca persoana hip-
Cea mai veche incercare de explicare a hipnozei notizat~ p;;trea ca ~i adormit~ (relaxat~, inactiv~, de
apartine lui Mesmer care sustine c~ la paza hipno- cele mai multe ori cu ochii inchi~i).
zei se afla "magnetismul animal", un fel de fluid Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca. inhi-
care curge din: corpul hipnotizatorului in cel al su- bitia, somnul ~i hypnoza fac parte din aceea~i cate-
biectului. Medicina timpului respectiv a infirmat gorie de fenomene. Dupa opinia sa, in timpul hipno-
aceasta ipoteu, de~i a fost nevoita s~ accepte reali- zei, pe 'scoaqa cerebral~ aflata in inhibitie se
tatea cli~ica a fenomenului hipnotic. mentin unele focare de veghe, pe baza c~rora este
Cercetarile moderne .de laborator, realizate cu posibil~ legMura dintre subiect ~i hipnotizator, su-
ajutorul metodei electronografice, au pus in evi- biectul fiind capabil s~ execute comenzile date de
denta existenta unui biocimp ce inconjoara organis- acesta.
mele vii ~ipe care speciali~tii il explica printr-o Dar nici datele cHnice, nici cele experimentale
concentrare masiv~ de microparticule de apa de la nu au confirmat ipoteza conform, c~reia hipnoza ar
nivelul pielii modificind prin prezenta sa unele ca- fi tot una cu somnul. Astfel, s-a demonstrat ca un
racteristici ale organismului. Nu a putut fi ins~ pusa individ aflat in stare de hipnoz;;t mai profund~ poate
in evidenta pin~ in ptezent vreo legatura directa fi activ in functie de continutul sugestiilor care i se
dintre existenta acestui biocimp ~i producerea fe- administreaz~ (tine ochii deschi~i, se mi~c~, executa
nomenului hipnotic. diferite actiuni complexe).
Nici din punct de vedere fiziologic reactiile din
B) HIPNOZA - FENOMEN PSIHOPATOLOGIC - timpul hipnozei nu seam~n~ cu cele din timpul som-
specific isteriei .. nului. Undele cerebrale din timpul hipnozei sint
Cunoscutulpsihiatru francez Charcot considera specifice starii de veghe relaxata (unde Alfa), in
receptivitatea hipnotic~ fiind caracteristica doar per- timp ce pentru somn sint specifice unde mai lente.
soanelor isterice, deci ca pe un fen omen patologic. Studiile E.E.G. au demonstrat c~ un individ este cu
El presupune ca atunci cind indivizii i~i recap~t~ atit mai hipnotizabil cu cit are unde Alfa mai bine
echilibrul, ei nu mai pot fi .hipnotizati. Studiile ul- reprezentate. Pe aceste date se bazeaz~ cei care con-
terioare au arMat insa ca subiectii normali sint de sidera hipnoza ca fiind io relaxare mai profunda.
cele mai multe ori mai hipnotizabili decit bohlavii
48
49
D) HfPNOZA $f TEORIAROLULUI. E) HfPNOZA $f TEORIfLE lNVArARIf
Aceasta teorie apartine lui Sarbin (cf. Marcus, (Ha111933;Weitzenhoffer, 1953)
1959), care considera fenomenul hipnotic ca inter- Aceasta teorie explica posibilitatea comportamen-
pretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se tului hypnotic pe baza invatlrii (eonditionarii) ~i
accentueaza ideea ca individul hipnotizat se com- formlrii unor deprinderi de a intra in transa. Autorii
porta a~a cum crede el ca trebuie sa se comporte 0 ei sustin cl deprinderile hipnotice seamana cu cele
persoana aflata in hipnoza, in conformitate cu pro- de tipul absorbtiei in lecturl sau cu deprinderile de
priile sale idei despre hipnoza ~i cu indicatiil€;· hip- a trai intens aventuri imaginare, insistind mult asu-
notizatorului, abandonindu-se pe sine in rol. Aceasta pra importantei imitatiei in cadrul comportamentului
incercare de explicare psihosociala a hipnozei se ba- hlpnotic. Dupa cum se poate lesne observa ~i
zeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0 aceastl teorie este insuficienta, ea marginindu-se
corelatie semnificativa intre hypnotizabilitate ~i ap- mai qurind sa descrie modul in care se structureaza
ritudinile actorice~ti. comportamentul hypnotic decit sl expliee mecanis-
Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului mele profunde ale acestuia.
inlocuie~te 0 metafora - cea de "trans a hipnotica",
cu 0 alta meta fora - cea de "roI", fara ca prin F) HfP!{OZA $f PSfHANALIZA.
aceasta sa explice esenta fenomenului investigat. Nu Au existat incercari de a explica ceea ce se
pot fi explicate mai ales diferentele interindividuale intimpll eu subiectul aflat in hipnozl ~i prin inter-
in ceea ce prive~te hipnotizabilitatea ~i anume de ce mediul conceptelor specifice psihanalizei.
unii subiecti se transpun pina la uitare de sine in Astfel, multi autori considera transa hypnotica un
rolul de persoana hipnotizatl, iar altii nu reu~esc fen omen regresiv, de intoareere a subiectului la
decit foarte putin sau de loc acest lucru. trairi specifice virstelor copilariei. In starea de
Teoria rolului nu poate explica nici modul in transl hipnotiel, subiectul poate obtine 0 serle de
care se poate realiza 0 operatie de chirurgie majora beneficii seeundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare
in stare de hipnozl, in absenta unor sub stante anes- de veghe (i~i permite libertati pe care altfel nu ~i
tezice ~i nici modul in. care se realizeaza transpu- Ie-ar putea permite).
nerea in rol in cadrul feno\llenelor de autohipnoza. Se subliniaza importanta raporturilor de subordo-
De asemenea, eu ajutorul acestei teorii nu se poate nare dintre subiect ~i hipnotizatpr, pe care pshana-
explica nici faptul ca unii subiecti care doresc din li~tii Ie aseamana cu cele dintre p~inte $i copil.
tot sufletul sa fie hypnotizati ~i cunosc foarte bine Astfel, conform acestei teorH in cadrul hipnozei pa-
rolul de persoanl hypnotizata, nu raspundtotu~i Ia terne, hipnotizatorul este identificat cu figura autori-
hipnoza .. tara a tatllui, in timp ce in cadrul hipnozei ma-
terne, hipnotizatorul: preia rolul protector al mameL
50
51
atinse de subiect.
Tot psihanali!?tii incearc~ s~ stabileasca 0 analogie
mtre fenomenul hipnotic !?idragostea de tip erotic,
insistindu-se pe fenomenele de tip transferential H) TEORM COMPORTAMENTULUI ASUPRA
HIPNOZEL
care apar intre subiect ~i hipnotizator.
Astfel, de pild~, Gill !?i Brenman (1947) explic~ Aceasta teorie, apartinmd lui Barber ~i colabora-
hipnoza prin intermediul regresiei !?itransferului. torilor s~i, pune aceentul, in explicarea hipnozei, pe
Psyhanaliza modern~ considera hipno;za ca 0 re- comportamentul subieetului in situatia experimen-
gresie partia1a in slujba egoului. (Kris, 1952). tala, insistind asupra rolului factorului motivatie,
Hilgard este de p~rere c~ !?i aceast~ explicatie a atitudine, expeetatie in producerea unor reactii con-
manifestarilor hypnotice este insuficienm, neacope- cordante cu eele sugerate. EI sustine ea subieetii
rind toam aria de manifestari specifice' ac~stora. tr~iesc fenomene aseman~toare cu cele de tip hip-
Dificil de explicat prin prisma conceptelor psiha- notie $i in urmatoarele situatii:
nalitice ar fi !?ifenomenele de autohipnoz~. Dac~ in - cind au atitudini, motivatii $i expeetatii favora-
ceea ce prive!?te explicatia teoretica psihanaliza pare bile fat~ de situatia test;
sa nu' fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea - cind Ii se spune sa-~i imagineze cele sugerate
practiea dintre hipnoz~ ~i psihanaliz~ - hipnoanalizl:l. deexperimentator.
_ s-a dovedit metodll utila in terapie. Deci, atitudinile pozitive ar fi cele care fae su-
biectul sa raspunda bine la sugestiile
G) TEORII ECLECTICE ALE HIPNOZEI. hipnotizatorului.
Aeeste teorH combina, in ex!~Uearea hipnozei, Barber $i Hahn (1962) au demonstrat experimen-
elemente apartinind unor teorH diverse Astfel, Shor tal c~ analgezia sugerata prin imagini administrate
(cf. Gheorghiu, 1977), autorul teoriei tridimensio- in stare de veghe a produs 0 cre!?tere a rezistentei
nale a hipnozei, eonsidera ell hypnoza, ca stare la durere (in situatii experimentale) asemanatoare cu
modificam de con!?tiintll,trebuie inteleas~ tinindu-se cea produsa prin hypno~, evidentiindu-se acelea!?i
seama de trei elemente: reactii la masuratorile fiziologice concomitente. Ex-
_ tendinta subiectului de a juca rolul de persoana perimentatorii sustin, pe baza unor date de acest
hipnotizatll (conform teoriei rolului); tip, faptul ca notiunile de "transa" ~i "hipnoza" 'nu
_ profunzimea transei hipnotice; mai sint necesare in explicarea hipersugestibilitatii
_ aetualizarea unor aspeete arhaice, regresive, im- !?i performantelor a$a-zisului "comportament hipno-
plicate in eonduita hipnotica. tic". Raspunsurile la sugestiile directe ~i perfor
De!?i elementele apartinind mai multor orientari mantele asociate in mod traditional cu termenul (
se, eompleteaz~ reciproe, nici teoria tridimensional~ hypnoza pot fi incluse in cadrul unui concept m
nu se poate spune precis cum se expliea diferentele general pe care autorii il denumesc "motivatie peI~'
individuale in eeea ce prive~te profunzimea transei tru indeplinirea sarcinii" (Barber ~i Calverley,

52 53
rerea, in timp ce, cu cealalta. mina., el scrie automat
1962). ca. 0 simte) ..
Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin o explicatie posibila. pentru acest fenomen ar fi
hypnoza., nu constituie, conform acestei teorii decit aceea a descrierii psihologice intre diversele sub-
o manifestare mai accentuata. a receptivita.tii la structuri ale personalita.tii.
sugestii. Strins legata. de aceasta. ipoteza a disocierii psi-
o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o re- hice ar putea fi ~i interpretarea care leaga. fenome-
prezenta faptul ca, daca rara utilizarea unei indicatii nele hipnotice de diferentele functionale existente
hypnotice se obtin fenomene asemanatoare cu cele intre cele doua emisfere cerebrale.
hypnotice, nu inseamna obligatoriu ca. avem de-a tn ultimii ani, hipnoza a fost definita. ~i ca 0 co-
face cu situatii identice, motivarea pentru sarcina mutare la nivelul emisferelor cerebrale, ea constind
producind un comportamenf complezent care mi- in activarea emisferei drepte ~i dezactivarea celei
meaza pe cel hipnotic, dar nu se ideptifica. acestuia stingi. Aceasta. definire pare sa. aiba la baza argu-
(Gheorghiu, 1977). De asemenea, este greu de pre- ment~ valide, deoarece starea hipnotica este carac-
supus ca. 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi terizata prin modificari ale perceptiei spatiului ~i
realizati\ fara. anestezice doar creind motivatii ~i timpului, a proceselor cognitive (logica ~i capacitate
atitudini pozitive pacientului. de testare a realitatii mai reduse, mai multa sugesti-
bilitate, creativitate, toleranta la ambiguitate), pre-
I) TEORlA DISOCIERII PERSONALIT A TII ~i zenta altor forme de expresie (mai mult imagini
teoria functiona.rii diferentiate a celor doua. emisfere decit cuvinte), alte procese de prelucrare a infor-
cerebrale .. matiei (procesare simultana ~i pa:ralela in loc de
In anul 1973 Hilgard se referea pentru prima procesare lineara), toate aceste fenomene fiind ca-
oara. la conceptul de "observator ascuns", discutind racteristice functionarii prioritare a emisferei cere-
unele fenomene .care se petrec in timpul hipnozei. brale drepte ..
Termenul a izvorit din interpretarea unor date ex- Totu~i, deoarece localizarea cerebral a exacta a
perimentale referitoare la controlul durerii prin hip- multor functii psihice este inca discutabila, Unestahl
noza., experimemnte in urma ca.rera a rezultat ca., in (1987) considera ca este inca prematur sa definim
timpul hipnozei, durerea dispare din punct de ve- hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorul
dere subiectiv, dar corelatele ei fiziologice persista.; citat propune in schimb utilizarea a doua modaliUlti
in acela~i timp, subiectul inregistreaza. durerea la distincte de functionare a con~tiintt~i: modul domi-
nivelul de care este responsabil "observatorul as- Qant (D) ~imodul altemativ (A), (;lcesta din urma
CUDS". (Subiectului aflat in hipnozi\ i se cerea sa. in-
fiind resppnsabil de fenomene ~i ma!!'.Iifestariprintre
troduca mina in apa. eu gheata. ~i sa. spuna. daca. sim- care se pot include ~i cele de tip hipnotic (~i de
te sau nu durerea. Experimentatorul constata. cu
care pare sa fie mai curind responsabila
surpriza ca. acesta relateaza. verbal ea. nu simte du-
54 55
functionarea emisferei cerebrale drepte).
Modul dominant Modul alternativ
vm. FALSELE PERICOLE ALE HIPNOZEI
(D) (A)
LOGICA INSIGHT
Gindireanalitica
Nespecialia~tii ~i mai ales scriitorii de literatura
Sintezl1
Testarea realitillii Automatism
~tiintifico-fantastica au tendinta de a exagera foarte
Tactiel, planificare Sugestibilitate mult efectele negative ale hipnozei.
Strategii
Evaluare
Sensibilitate Teama cea mai serioasa ~i mai raspindita in
Intuilie legatura cu hipnoza este aceea ca hypnoza aT slabi
Spirit critic Evaluarea libera a infor-
Analiza detaliilor maliei
vointa subiectului fl1cindu-10 unealta oarba in mina
Instrucliuni verbale feed-bach pozitiv hipnotizatorului. De~i practica a demonstrat dt, de
Controlul voluntar
Gindirea evenimentelor
Apreciere globala regula, pe masura ce parcurge mai multe ~edinte de
Vizualizare
trecute $i viitoare hipnou, individul poate deveni mai hipnotizabil, ea
Imagini kinestezice
Linearitate temporal! Controlul prin autoprog- nu a demonstrat ca acesta nu poate rezista hipnozei
Procese seriale ramarea scopurilor daca i~i propune in mod serios sa 0 faca. Hipnozele
determinarea verball1 a
comenzilor
Trlire in prezent repetate nu' fac persoana sa devina dependen~ de
Procese cognitive hipnou ca de un drog sau sa se afle total sub do-
Incercari
Eforturi paralele
"Inlelegere nonverbal! minatia hipnotizatorului. Desigur ~i in cadrul hipno-
Metafore zei'se poate dezvolta 0 relatie afectiva, te dip trans-
Modelare
ferential, relatie ce poate apare, in cadrul altor
Stare normall1 de Stare altemativl1 de forme de psihoterapie. Un terapeut abil ~tie acest
con$tiintl1 eon~tiintl1 lucru ~i conduce astfel terapia incit relatiH" <"fi~
de tip transferential sa fie rezolvate in aV3l..'-"J u'-
pacientului.
o alta rezerva legata de hipnoza ar fi posibiLc,
Modurile con~tiintei (dupa Unestlihl, 1987) tea aparitiei unor efecte secundare, de natura psiho-
Se constata faptul ca aceasta interpretare plaseaza gena. tnca Schultz (1922) a atras atentia ca dacl1.
fenomenele hypnotice alaturi de cele de creatie, in- 'hipnoza este practicata de nespeciali~ti, se pot insta-
tuitie sau meditatie. la la subiecti tremuraturi, inigrene sau alte tulburari'
nevrotice.
Gill ~i Brenman(l947) sint de parere ca efectele
secundare negative ale hipnozei sint mult exagerate.
56 57
De regula, cei care subliniau efectele negative ale plora conflictele incon~tiente ale subiectului.
acestui tip de tratament aveau in vedere cazuri mai Aceasta varianta se nume~te hipnoanaliza ~i ea com-
grave, tratate de nespeciali~ti. bina unele elemente din cadul hypnozei cu cele
In cazurile in care au aparut in urma practicarii specifice psihanalizei. Vom reveni cu detalii in alt
hipnozei efecte mai severe, pacientii aveau 0 istorie capitol al lucrarii noastre.
mai lunga a bolii lor, motivul consultarii hipnotiza- Adesea, la subiecti apare teama ca nu vor putea
torului fiind doar unul din multiplele motive care ie~i din hipnoza. Dificultatile de rev enire fiind ~i
alcMuiau constelatia motivatiei patologice a pacien- ele foarte rare ~i mult exagerate.
tului. Cazurile (din fericire foarte rare) in care re- Totu~i, deoarece clinicienii s-au lovit de-a lungul
zolvarea unui simptom psihosomatic declan~eaza 0 timpului de astfel de cazuri, au f6st elaborate tehni-
simptomatologie psihotica nu apar dedt la acei pa- cile standardizate de dehipnotizare, dintre care cele
cienti la care potentialul psihotic de~i latent, exista mai eficiente au fost puse la punct de Williams
deja, iar hipnologul, tara pregltire psihopatologica (1953) ~i Weitzenhoffer (1957).
nu a observat acest luctu. Clinicienii se refera ~i la posibilitatea reinstalarii
Trebuie subliniat insa faptul ca un asemenea pe- spontane a unor efecte tinind de unele psihotraume
dcol exista ~i in cazul oricarei terapii orientate mai vechi ale subiectului. In situatia hipnotica
doar spre tratarea simptomului. Astfel, Prenman amintirile sau deprinderile caracteristice unor peri-
(1954) citeaza in cazul tratarii unor "ticuri dure- oade mai timpurii pot ~i uneori chiar trebuie sa fie
roase" prin infiltratii de alcool, pentru anularea du- reactivate. Aceasta caracteristica face posibilahi-
rerii, aparitia unor simptome mai severe, iar Men- peramnezia ~i retrairea unor situatii conflictuale ~i a
ninger (1941) a descris cazul unui pacient, la care unor experiente psihotraumatizante timpurii repri-
gasterectomia reu~ita in cazul unui ulcer peptic a mate, in cadrul. tehnicii denumita regresia de virsta.
fost urmata de suicid, pentru ca durerea (anulata) Aceasta descoperire ~i retraire a conflictelor din is-
nu a mi;li putut masca tendintele depresive ale pa- toria pacientului este indicata in multe situatii, mai
cientului. In astfel de situatii, simptomul are rolul ales in cazul comportamentelor de tip fobic. Daca
de mecanism de aparare, el contribuind la un astfel de conflict izbucne~te, terapeutul trebuuie
mentinerea sub control a unor tendinte psihopatolo- sa stapineasca bine situatia, sa conduca pacientul
gice mai severe. spre retrairea de tip cathartic a acestuiconflict ~i
Desigur, atunci dnd hipnoza este aplicata doar ca apoi sa-l lini~teasca, sa-l sustina psihic l?isa-i suge-
psihoterapie centrata pe simptom, poate apare acest i
reze. ca nimic amenintator nu se poate intimpla.
risc al 'substitutiei de simptom (inlocuirea unui o problema mult disputata ~ste ~i aceea ase-
simptom eu altul, uneori chiar mai gray). Hipnotera- ductiei in stare de hipnoza, sau aceea a.!posibiHtati!
pia are insa avantajul ca poate fi utilizata ~i in ca- comiterii unor acte antisociale in timpul hipnozei.
drul unei terapE 'de profunzime, prin care se pot ex- Majoritatea autorilor sint de parereca in cazul

59
seductiei in hipnoza, hipnoza nu a reprezentat decit care, aflata in hipnoza, refuza sa se dezbrace la CQ-
o scuza convenabila pentru ceea ce subiectul ar fi manda ~i iese spontan din hipnoza, sau al subiectu-
dorit sa se intimple ~i fara hypnoza (avem in ve- lui, aflat de asemenea in stare de hipnoza, care re-
dere dorinta incon~tienta a subiectului de a se lasa fuza sa atace un om adevarat, cu un cutit adevarat,
sedus). de~i inainte atacase un manechin.
La intrebarea daca poate cineva sa fie hipnotizat Pe de alta parte, se citeaza cazul .unor subiecti
impotriva vointei sale, Marcuse (1959) este de care, in urma sugestiei hipnotice, au aruncat cu acid
parere ca trebuie sa inlocuim in acest caz termenul sulfuric in experimentator (care era protejat de un
de vointa cu eel de motivatie sau dorinta. Or, moti- geam greu observabil pentru subiect). De asemenea,
vatiile umane (dorinte, tendinte) pot fi con~tiente in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a facut
sau incon~tiente. un experiment prin care s-a demonstrat ca se pot
Daca un subiect doreste in mod constient sa fie obtine de la subiectii aflati in hipnoza informatii cu
hipnotizat, dar nu se do're~te "hipnotizabil, se poate caracter secret (subieetii erau cereetatori militari ~i
spune despre el ca dore~te sa fie hipnotizat la nivel hipnotizatorul le-a sugerat in stare de hipnoza ea el
con~tient, dar nu dore~te in mod incon~tient. Dimpo- ,>, este comandantullor).
triva, 0 persoana care afirma ca nu vrea sa fie hip- Probabil ca raspunsul eel mai apropiat de adevar
notizata, dar este hipnotizabila, poate fi caracte- la intrebarea daca un subiect poate eomite sau nu
rizata ca nedoritoare la nivel con~tient ~i doritoare acte antisoeiale in stare de hipnoza ar fi eel dat de
la nivel incon~tient. Deci, daca exista 0 motivatie Hilgard, citind pe Barber ~i Orne, care spun ca este
incon~tienta de a fi hipnotizat, chiar daca subiectul putin probabil ca subiectul sa comita in stare de
afirma contrariul, atunci putem spune ca el poate fi hypnoza acte antisociale pe care nu le-ar fi putut
hipnotizat "impotriva vointei sale". comite ~i in stare de veghe.
La intrebarea daca cineva poate fi determinat in
stare de hipnoz~. actioneze impotriva propriului
sau cod moral, raspunsurile sint in genere
contradictorii.
Multi autori sint de parere ca principiile morale
nu sint atit de rigide cum am putea crede la prima
vedere. Ca ~i in cazul seductiei ~i comiterea altor
acte care contravin propriului cod moral, poate sa
gaseasca in' hipnoza 0 scuza convenabila pentru
ceea ce subiectul ar fi putut comite ~i inafara aces-
teia. Cei care sustin ca in stare. de hipnoza nu se
pot comite acte antisociale citeaza cazul fetei care,

61
bile in psihismul acestuia.
Un avantaj important al hipnozej i1 reprezinta ~i
faptul ca aceasta metoda se poate ~ombina cu suc-
ces ~i cu alte tehnici de psihotelapie seurta, abor-
darea pacientului putindu-se realiza din unghiuri di-
IX VALENTELE COMPENSATORII ALE ferite, ceea ce cre~te ~ansa de vindecare a acestuia.
HIPNOZEI
De asemenea, hipnoza poate fi utilizata in
sustinerea oricarui pacient eu afectiuni organice, ea
contribuind la redueerea durerii ~i anxietatii bolna-
Hipnoterapia reprezinta tratamentul psihoterapeu-
vului $i ajutind la mobilizarea resurselor de lupta
tic realizat cu ajutorul hypnozei. Hypnoza poate aju-
ale acestuia impotriva bolii sale.
ta paeientul prin simpJa inductie, aceasta intrind A~a cum am mai subliniat atunci cind ne-am re-
Intr-o stare de relaxare prownda cu rol benefic asu,
feri t la pericolele utilizarii hipnozei, teama ca
pra sanatatii sale fizice ~i materiale. De asemenea, inlaturarea simptomului va produce 0 substitutie de
datorita cre~terii gradului de sugestibilitate ~i a pro-
simptom sau un val de anxietate pe care pacientul
duetivitatii reprezentarilor vizuale in timpul hipno-
nu 0 poate Qontrola, este mult exagerata. Asemenea
zei, sugestiile verbale pre cum ~i imaginile sugerate
fenomene producindu-se in cazuri rare. Daea am
afecteaza mai pro fund psihicul pacientului compara-
merge mai departe cu aceasta afirmatie, nu ar mai
tiv eu starea de veghe ~i chiar cu administrarea
trebui sa prescriem aspirina pentru durerile de cap,
acestora Intr-o simpla stare de relaxare. Pe aceasta
fara 0 tomografie cornputerizata. Totu~i, cu cit ne-
se bazeaza posibilitatea eliminarii unor simptome
voia pacientului de a avea simptomul este mai
psihiee ~i somatice prin hipnozd.
mare, ca mecanisrn de aparare a eului, cu atit mai
, Speciali~tii au demonstrat ca pentru sirnpla elimi-
rezistent va fi acesta la psihoterapie ~i in acest caz
nare de simptom nu este neaparat necesara 0 transa
se indica 0 abordare psihiatrica ~i hipnoanalitica
prea profunda, obiec~ivele pe care ~i Ie propune te-
mai profunda.
rapeutul putind fi atinse ~i intr-o transa medie sau
Cum se realizeaza eliminarea simptomelor prin
u~oara. Daca pacientul atinge un nivf':J rn~i mare de
metoda hipnozei?
profunzirne al hipnozei, exista posibilitatea ex- Exista rnai multe tehnici dintre care <lrnintim:
plorarii conflictelor ascunse din sfera personalitatii
subiectului, hipnoza slabind rezistentele pacientului
A) SUGESTIlLE TERAPEUTICE.
la psihoterapie. In felul acesta hipnoza nu mai este
Dupa ce hipnoza a fost indusa ~i paeientul atinge
o simpla terapie centrata pe simptom, ea inscriindu-
cel putin stadiul de transa u~oara se pot 'administra
se printre psihoterapiile de profunzime (in varianta
sugestii directe, vizind disparitia simptomului.
hipoanalizei) care i~i propun sa restructureze perso-
nalitatea subiectului ~i sa produca modificari dura-( Aceste sugestii pot avea fie un caracter autoritar,

62 63
j'ie un caracter permisiv. Clinidenii sint de parere se evidentiaza un corespondent anatomic specific
ca sugesWle permise sint mai bineacceptate de ma- pentru durere~ Durerile de tip psihogen reprezinta
joritatea padentilor. Practica a demonstrat ~i necesi- un mod de a comunica, prin care subcon~tientul pa-
tateaexprimarii acestor sugestii in termeni pozitivi, cientului i~i exprima nevoia de suport ~i ajutor
evitindu-se negatiile. Motivul pentru care astfel de psihic. tn aceste cazuri este indicata hipnoanaliza
sugestii sint mai indicate consta in aceea c~ ele pentm a scoate in evidenta (la iveala) conflicte pro-
actioneaza la ni vel subcon~tient, unde procesarea funde ale pacientului. .
psihica se realizeaza prin imagini, metafore, analo- Pentru durerile cu suport organic cunoscut, suges-
gii :?i nu prin operatori de negare. tiile terapeutice vizeaza:
Astfel, este mai indicat sa spunem in loc de "nu - relaxarea musculara (cunoscut fiind faptul ca
mai ai nevoie de somnifere'\ "vei putea dormi incordarea accentueaza durerea);
foarte bine noaptea" sauJn loc de "nu mai simti du- - pentm procesele inflamatorii se transmit suges-
rere", "te simti din ce in ce mai bine". tii care se refera la trairea senzatiei de raco~e in
De asemenea, este indicat ca sugestiile terapeu- tesutul afectat sau sugestii directe (zona respectiva
tice sa fie scurte, clar exprimate, sa aiba un carac- se simte tot mai bine);
ter repetativ ~i, in masura posibilitatilor, sa fie - mesaje sugestive pentni reducerea suferintei se-
insotite de imagini plastic-intuitive. Clinidenii au cundare produse de accident sau boala, care
ajuns ~i la concluzia ca nu este bine sa se adminis- impiedica desta~urarea activitatii normale (de pilda,
treze sugestii in legatura cu prea muIte probleme. o fractura la un picior impiedica pe padent sa se
Este de dorit ca in terapie sa se lucr~ze asupra u- deplaseze ~i sa··~i rezolve problemele);
nei singure probleme (cel mult doua), urmind ca - mesaje pentm reducerea iritabilitatii, depresiei
celelalte probleme ale pacientului sa fie abordate ~i anxietatii legate de durerea suferita.
gradat, dupa ce s-au rezolvat cele considerate De~i pentru padent este importanta inlaturarea
prioritare. durerii, nu trebuie sa neglijam importanta functiei
Pentru a evidentia felul in care se actioneaza su- de comunicare a durerii care actioneaza ca semnal
c,:stiv asupra unui simptom, yom prezenta un model de alarma pentru organism.
de utilizare a sugestiilor terapeutice in combaterea Pentru a se evita pericolul ca in absenta durerii
durerii. procesele patologice sa progreseze necontrolat, se
Durerea este unul dintre simptomele cele mai poate sugera pacientului aflat in hipnoza, un mesaj
raspindite, ea fHnd implicata aproape in arice sin- de tipul: "vei simti durerea doar atunci dnd e im-
drom, boala sau traumatism. Ea are forme Ie de man- portant pentru tine sa 0 simti, pentru ca ea trebuie
ifestare cele mai variate comparativ cu alte simp- sa iti comunice ceva".
tome. Cele mai dificile cazuri sint cele privind Se poate sugera pacientului sa reduca durerea
simptomele migratorii (de tip cenestopat), unde nu daar pin~ la un anumit prag de semnalizare, tara s~
64
65
III!I
,

o inHtture eomplet. "Aeum da-mi bratuL·sa ti-l pun in ghips, iar tu,
Hipnotizatorul trebuie sa tin a seama !?i de faptul in timpul asta imagineaza-ti ea faei altceva".
ea unii paeienti se a!?teapta sa aiba dureri pentru ea Subieetilor Ii se poate sugera deasemenea, ell
a!?a le-a spus medieul, in timp ee altii se pot teme parasesc eorpul pe care il lasa sit lucreze automat,
in mod ineon!?tient ea daea nu au dureri nu vor fi ea in timpul na~terii, de pilda.
erezuti de eeilalti easint bolnavi.
Controlul durerii incepe prin sugestii de relaxare C) TEHNICASUBSTITUTIEl
museulara. Cind se dau sugestii de· inlaturare a du- Se sugereaza paeientului 0 alta senzatie in zona
rerii este de dorit ea terapeutul sa ofere pacientului afeetata, senzatie care se substituie celei dureroase:
!?i 0 motivatie logiea pentru disparitia durerii ea in amorteall1, raeeall1, cl1ldura; se dau astfel de
exemplul: sugestii:
"De eele mai multe oJi durerea este produsa !?i "Degetul tau se race~te, se raee~te tot mai mult,
agravata de supraineordare. Deci, eu cit te relaxezi atit de mult incit nu-l mai simti".
mai mult, eu atit devii mai destins, mai putin ten- o varianta in cadrul tehnicii mentionate poate fi
sionat !?i eu atit te simti mai bine. Cu cit devine mutarea durerii dintr-o zona in alta a eorpului (de
mai profunda, eu atit durerea devine mai suporta- pilda, se sugereaza mutarea durerii de la cap la
bila, desere!?te tot mai mult. Te simti tot mai rela- ealcii).
xat din ee in ee mai relaxat. eu cit te simti mai tn unele cazuri este utila ~i tehnica aminarii du-
profund relaxat, eu atit durerea seade, seade tot mai rerii; sportivii traumatizati 0 realizeaza adesea in
mult, pina cind dispare eomplet". mod spontan, ei continuind sa joace far a sa simta
Dintre tehnieile de inlaturare pe eale sugestiva a durerea, pe care 0 vor resimti dupa ineheierea
durerii mentionam (Hunter, 1987): meciului.

B) TEHNICA DISOCIER/l. D) TEHNICA MODIFICARII lMAGINII


Se refera la sugerarea separarii persoand dt: du- DURERIl
rerea sa. Indivizii sever accidentati reaIizeaza acest Pacientul este intH interogat cum i~i reprezinta
lucru in mod spontan. Aeest fenomen se observa durerea proprie, eerindu-i-se 5-0 descrie C'e ea un
frecvent la camerele de garda ale spitale lor de ur- bolovan care ma apasa pe piept" sau "e ca un fier
genta cind multi pacienti accidentati afirma ca nu inro~it").
au simtit durerea ~i ca mai eurind ei s-au privit din Odata identificata imaginea durerii, terapeutul ad-
afara, ea ~i cum ceea ee Ii se intimpla s-a intimplat ministreazl1 sugestii prin care senzatia neplacuta
altei persoane. este inloeuita cu una agreabila. De pilda Ewen (cf.
tn cadrul tehnicii disocierii se pot administra su- Hunter, 1987) sugera pacientilor sl1i cu arsuri, ea
gestii de tipul: trupul lor este reee~i se simte bine. Pacientilor
66 67
care sustin ca durerea s-a intensificat dupa aplicarea inlaturarea simptomului. Hartland :este de pllrere ell
hipnozei este bine sa li se spuna:"E perfect! in construirea sugestiilor de intllrire a eului trebuie
tnseamna ca incepi sa influentezi durerea daca ai sa se punll un accent 'deosebit pe ritm, repetitie,
facut-o sa sporeasca; hai sa vedem acum daca n-o pauze $i pe aceentuarea unor elemente speeifiee.
putem face sa scada.!". De$i speciali$tii afirma ell profunzimea nu conteaza~
tn ceea ce prive~te durerea cronica, aceasta face se poate totu$i afirma ell cu cit transa e mai adincll~
parte din viata cotidiana a pacientului. Durerea cu atit tratamentul este mai rapid $i mai efieient.
cronica presupune anxietate, anticiparea durerii cit Prezentllm mai jos un model de saugestii de
~i amintiri psihotraumatizante legate de aceasta. Su- intarire a eului (dupll Hartland~ 1965):
gestiile terapeutice trebuie sa aiba in vedere toate Odatll ce pacientul a intrat in transll hipnotiCl1~i
aceste aspecte. 0 atentie deosebita trebuie acordata se administreaza urmatoarele sugestii:
acelor cazuri in care durerea cronica aduce un bene- '-.,,,,,,
",",,'"E$ti atit de destins, de relaxat~ de pro fund rela-
ficiu secundar pacientului (de pi1dl1~in familia unui xat~ incit psihicul tau devine tot mai receptiv la
artritic, totul se invirte$te in jurul infirmitl1tii pa- ceea ce iti spun. Tot ceea ee iti spun va intra adinc
cientului; daca acesta ·s-ar simti mai bine, rolul sau in incon$tientul tl1u, se va inti pari acolo $i va lllsa
in constelatia familiala s-ar modi fica $i din acest o urmll adincll~ pe care nimeni nu 0 va putea $terge.
motiv ~ pentru pacient~ mentinerea sU1rii prezente Ceea ce se va intipari in subcon$tientul tllu va exer-
reprezinta 0 manevra de tip incon$tient). cita 0 mare influenta asupra ta~ asupra: modului in
Inlaturarea simptomului va fi mult mai eficienta care te simti~ ginde$ti~ actionezi. Ideile pe care ti Ie
daca se dau subiectului inainte de sugestiile directe, sugerez $i care se vor inti pari in subcon$tientul
sugestii cu caracter mai general, de intarire a eului tau, vor actiona asupra gindurilor, sentimentelor $i
de reducere a anxietatii $i de cre$tere a increderii modului tl1u de a actiona $i atunei cind nu te afli in
in sine (Hartland, 1965). prezenta mea, cind e$ti la servieiu~ acasl1 sau in alta
i"utorul citat subliniaza faptul ca reactiile psiho- parte. Aceste ginduri vor actiona asupra ta tot atit
logice la boala se impart in doua categorii: de putemic ca atunci cind e$ti la mine in cabinet.
_ reactii propriu-zise la starea de boala - anxie- E$ti profund relaxat $i tot ceea ce iti spun ti se
tate~ depresie, teama, agitatie, tensiune, su- va intimpla $i aceasta este spre binele tau~ spre
praincordare; intarirea $i vindecarea ta. Tot ceea ce iti voi spune
_ reactii care reprezinta consecinta unor tulburari ti se va intimpla $i vei continua sa ginde$ti, sl1
ale personalitatii: lipsa de incredere in forte Ie pro- simti $i sa actionezi a$a cum iti voi spune eu.
prii, dependenta, dezadaptare etc .. Aceste ginduri vor actiona cu putere asupra ta atit
Eficienta terapiei cre$te foarte mult daca se com- aici, cit $i in alta parte. tn timpul acestei relaxari te
bina sugestiile genera Ie de intarire a eului cu suges- vei simti tot mai puternic, tot mai eficient, cu tot
tiile terapeutice propriu-zise, care au ca obiectiv mai multa incredere in fortele proprii. Te vei simti

68 69
mai vioi, tot mai alert, mai energic, tot mai efi- te vei simti tot mai fericit, tot mai increzator, mai
cient. Vei fi tot mai putin obosit, tot mai putin des- multumit, mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te
curajat, tot mai putin depresiv. Zi dup~ zi vei deve- bazezi doar pe tine insuti, sll-ti sustii parerile ~i ju-
ni tot mai interesat de ceea ce se inimpl~ in jur, declltile, sa stai pe propriile tale picioare. Vei simti
astfel incit mintea ta va fi distras~ de la propria tot mai putin nevoia sa te bazezi pe alti oameni, sll
persoan~, de la propriile probleme !?i necazuri. Te depinzi de altcineva ... ".
vei gindi tot mai putin la tine insuti, la dificult~tile Dupll administrarea acestor sugestii de intllrire a
tale, vei fi tot mai putin preocupat de propria per- eului este indicata administrarea sugestiilor speci-
soan~, de propriile tr~Hri.Zi de zi, nervii U\i vor de- £ice, orientate spre inlaturarea simptomului.
veni tot mai tari, mintea va deveni tot mai limpede, B) TEHNICA lMAGINATIEI DIRIJATE iN
tot mai c1ar~, vei fi tot mai adunat, mai lini~tit, tot STARE DE HIPNOzA
mai calm. Vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot Exista mia multe variante ale acestei tehnici, pe
mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin care majoritatea clinicienilor 0 considera ca 0 teh-
deprimant. Vei fi capabil sa ginde~ti tot mai c1ar, nica de desensibilizare. In lucrarea' prezenta vom de-
sa te concentrezi tot mai bine. hi vei concentra tot scrie aceasta tehnica dupa Hall (1982) ~i Hunter
mai mult atentia asupra a ceea ce facio In conse- (1987).
cint~, memoria ta se va imbunat~ti, vei deveni capa- Anat in stare de transa hipnotica subiectul este
bi! s~ vezi lucrurile din perspectiva lor realll, farll a instruit sa repete mental 0 anumita situatie, de re-
amplifica in mod subiectiv dificulUltile, farll a Ie gulll anxiogena, imaginindu-~i ca ii va face fata cu
permite s~ ia proportii. Zi de zi, devii tot mai calm, bine, fUnd ~i controlat.
tot mai relaxat, te enervezi tot mai putin. Devii ~i Aceasta tehnica s-a dovedit utila in tratamentul
ramii tot mai relaxat, eu tot mai multa incredere in fobiilor, a anxietatii, a tracului competitional ~i
fortele proprii, in posibilitatile tale de a face fatll la chiar in sustinerea psihoterapeutica a unor pacienti
ceea ce ai de filcut. Vei avea tot mai multa suferind de afectiuni psihosomatice.
ineredere in tine, vei aetiona tara anxietate, farll De pilda, in cazul claustrofobiei (teama de spatH
ineordare, f~ra teama de a gre~i. Zi dupa zi te vei inchise) se poate sugera subiectului anat in hipnoza
simti tot mai independent, maJ stllpin pe tine, vei fi ca intra intr-o incllpere larga ~i se a~eaza ehiar
capabil s~ stai pe propriile t~le picioare, vei putea lingll. u~a, rilminind in incapere doar citeva minute.
face cu bine fata oricarei dificult~ti. Zi dupa zi te Treptat cre~te durata ~i se mic~oreaza dimensiunile
vei simti tot mai bine, tot mai increzator in tine, in spatiului unde imagineaza subieetul Cll.sta.
posibilitMile tale, vei avea un sentiment de sigu- Hunter (1987) relateazll. cazul unei paciente care
rant~ ~i bunastare personala. Cu fiecatre ~edintll de face reactia depresiva dupa 0 endocardita. De~i me-
hipnoz~ aceste ginduri vor punestllpinire pe tine, dicii au asigurat-o ca mu~chiul cardiac este pe de-
vor actiona asupra ta. Cu fiecare ~edinta de hipnoz~ plin refacut, pacienta nu mai poate lucra, are insom-
70
71
nii, dureri de piept, ~i incepe sa consume alcool in ra ca se afla in ziua examenului, ca intra in sala·~i
exces. In hipnoza se releva faptul ca pacientei i-a se a~eaza in banca fiind calma, relaxata, stapina pe
intrat in cap ideea ca 0 parte a ei a fost· distrusa in situatie. tn continuare i se cere sa-~i imagineze ca
timpul bolii ~i ca tara aceasta, corpul ei nu mai in momentul in care prime~te subiectele, este cu-
poate functiona corespunzator. Autoarea a utilizat in prinsa de un fel de inspiratie care 0 ajuta sa-~i
cazul acestei paciente telmica imaginatiei dirijate, aminteasca precis cele invatate (Holdevici, 1986).
descriindu-i-se acesteia, cu ajutorul unor imagini, De~i hipnot~rapia poate rezolva. multe probleme
procesul de vindecare ~i cicatrizare a tesutului car- psihice somatice ~i psihosomatice, ea se love~te de
diac. I se sugereaza ca cicatricile devin "puIiti" vii o serie de dificultati. Acestea tin de nurnarul insufi-
intre tesuturile normale ~i ca ele nu contin celule cient de hipnoterapeuti, dt ~i de gradul diferit de
moarte. sugestibilitate al subiectilor.
Prin metoda imaginatiei dirijate se pot programa tn acela~i timp, persoanele care vin la cabinetele
diverse sisteme ale organismului sa lucreze in fa- de psihoterapie solicitind hipnoza se pot imparti in
voarea pacientului. Aceea~i autoare instruie~te 0 pa- mai multe categorii:
cienta care suferea de 0 hipotiroidie severa sa-~i - persoane disperate, Cll afectiuni severe, care
imagineze ca actioneaza psihic asupra neuro- cauta prin hipnoza 0 salvare pentru problemele lor
transmitatorilor care transmit informatii glandei pi- ~i care, pina la aceasta au incercat, far a succes,
tuitare (epifiza), care la rindul ei va trimite hormo- multe alte tehnici chimioterapeutice ~i
ni care vor stimula celelalte glande endocrine. Se psihoterapeutice;
poate comanda ~i direct glandei tiroide sa produca 0 - persoane care se trateaza cu medicamente ~i
cantitate sporita de hormoni sau se poate sugera tu- care ar dori sa scape de dependenta lor fata de
turar organelor ~i tesuturilor influentate de glanda acestea;
tiroida sa reactioneze pozitiv, chiar atunci dnd pri- - persoane care doresc real mente sa scape de
mesc 0 cantitate mai mica de hormoni tiroidieni. simptolllUl lor ~i sa-~i imbuniUateasca stilul de
Pentru a influenta favorabil hipertensiunea arteri- viata.
ala subiectul aflat in hipnoza i~i imagineaza ca in- Este lesne de ghicit ca printre pacientii din ulti-
fluenteaza forta cu care inima pompeaza singele ~i ma categorie se vor numara cele mai multe per-
indirect presiunea cu care aceasta intra in artere. soane care pot beneficia de pe urma hipnoterapiei.
Tot in cazurile de hipertensiune se poate sugera ca In ceea ce prive~te situatia persoanelor din pri-
arterele devin mai elastice chid singele intra in ele mul grup, este mai dificH ca ele sa poata fi ~utate,
(se vizualizeaza imaginea peretilor arteriali care de- deoarece hipnoza este 0 tehnica pSihoterapeu\ica ~i
vin tot mai flexibili, tot mai elastici ~i vor putea sa nu una de magie. Blum (1963) a lucrat cu trei sub·
se acomodeze fortei cu care singele Ie strabate). iecti: unul cu scor scazut, altul cu scor mediu ~i al-
Unei paciente cu trac la examen i se poate suge- tul cu scor ridicat la scala de hipnotiubilitate

72 73
I1I1

I'

II!
ill

I"
Standford (forma A). Dupa 12 ore de antrenament ideii ca susceptibilitatea hipnotica este mai ridieata
(au fost supu~i unor inductii hipnotice repetate), la copii comparativ cu adultii, majoritatea autorilor
subiectii cu scoruri scazut ~i mediu au reu~it sa fiind de parere ca la adulti aceasta capacitate a re-
obtina scoruri inalte la forma B (echivalent) a sca- gresat sub influenta mediului.
lei de hipnotizabilitate Standford. Multa vreme s-a considerat ca hipnotizabilitatea
Conc\uzia care se degaja ar putea fi aceea ca este caracteristica unor fiinte mai labile, eu 0
de~i hipnotizabilitatea este 0 particularitate ~;;aredi- vointa mai slaba, insistindu-se pe ideea ca femeile
ferentiaza oamenii intre ei, totu~i masura in care un ar fi mai hipnotizabile decit barbatii. Datele experi-
subiect intra sau nu in hipnoza nu depinde numai mentale vin insa sa infirme aeeasta opinie. Astfel,
de susceptibilitatea acestuia, ci ~i de unele varia bile studiile lui Weitzenhoffer (1958), cit ~i cele ale lui
situationale cum ar fi: atitudinea ~i motivatia su- Haigard. Weitzenhoffer ~i Gough (1958) au de-
biectului in raport cu hipnoza, tipul de relatie care monstrat ca nu exista diferente semnifieative in
se stabile~te intre hipnotizator ~i subiect, gradul de ceea ce prive~te suseeptibilitatea hipnotica intre fe-
preg~itire ~i competenta al terapeutului, procedeul de mei ~i barbati.
inductie utilizat etc. De asemeJiea, studiile au aratat ca debilii mintali
Cum trebuie sa fie un bun subiect pentru sint foarte putin reeeptivi la hipnoza ~i aeeasta de-
hipnoza? .• oarece capacitatile lor de intelegere verbala sint mai
Unii autori sustin ipoteza ca susceptibilitatea reduse cit ~i datorita dificultlltilor de fixare a
hypnotica este 0 capacitate proprie fiintei umane, atentiei pe care Ie au ace~ti subiecti.
pe care 0 avem toti la virstele timpurii ~i pe care 0 Datele experimentale au evidentiat faptul ell e-
pierdem ca rezultat al educatiei, care, mai ales in xista 0 corelatie pozitivll slaba intre sugestibilitate,
occident, pune un accent exagerat pe rationalitate, inc\usiv cea de tip hipnotic ~i inteligentll, ceea ce
in dauna afectelor de intuitie. pledeazll in favoarea ideii ca subiectii mai inteli-
Multe cercetari experimentale au ajuns la conc\u- genti pot sa reactioneze mai bine la sugestii. (Avel-
zia ca hipnotizabilitatea descre~te cu virsta. Astfel, ing ~i Hargreaves; Hull ~i Lije; .Curtis, cf.
Liebeault (cf. Beaunis, 1887) gase~te copiii mai sus- Weitzenhoffer,1963).
ceptibili la hipnoza decit adultii. Stukat (1958) A fost infirmatll ~i opinia care a circulat la
gase~te ~i el 0 scadere a sugestibilitatii de la 8 la sfir~itul secolului trecut, conform careia numai is-
14 ani. tericii sint hipnotizabilL Dimpotrivll s-a. considerat
London (1965) a demonstrat experimentul ca ca istericii sint mai putin hipnotizabili decit alte
maximum de sugestibilitate hipnotica se categorii de nevrotici. In ceea ce prive~te diferenta
inregistreaza intre 9 ~i 14 ani, iar Barber ~i Calvar- de hipnotizabilitate intre subiecti normali ~i eei ne-
tey (1963), intre 9 ~i 10 ani. vrotici, rezultatele sint contradictorii. Unii autori au
Datele experimentale pledeaza deci in favoarea gasit la normali 0 susceptibilitate hypnotica mai ri-
74
75
dicati1 decit la nevrotici (Gill ~i brenman, 19959) devotiune fata de divinitate), cit ~i interese pentru
(Hilgard, 1971), in timp ce alti autori (Eysenk ~i aventura (hipnotizabilii au capacitatea de a tolera
Furneaux, 1945) nu au gi1sit nid un fel de diferente pericolul sau dezaprobarea, a explora nou1 ~i
in ceea ce prive~te sugestibilitatea intre subiecti manifesta curiozitate pentru experiente umane de
normali ~i nevrotici. orice feI).
Hilgard, Lauer ~i Melei (1965) au corelat rezulta- In urma investigarii unui grup de subiecti hipno-
tele la Inventarul de Personalitate Minessott(\ tizabili, cititori pasionati (Hilgard, 1968), a rezultat
(M.M.P.I.) cu 0 scala de susceptibilitate hipnotici1, ca ei se caracterizeazi1 prin:
ei ajungind la concluzia generali1 ca cu cit subiectii - nivel inalt de fantezie; toleranti1, acceptare ~l
sint mai normali, cu atit ei sint mai hipnotizabili. atractie pentm lumea fantastici1 a cartilor;
Oricum, trebuie corectati1 ideea publicului larg - traire afectiva intensa a evenimentelor citite ~l
conform careia susceptibilitatea la hipnozi1 ar fi un identificare afectiva eu personajele din carti;
semn de slabiciune a personaliti1tii sau instabilitate - capacitate de a trai in prezent;
psihica. - trezirea imediata a interesului ~i atentiei;
Studiile care s-au referit 1a problema corelatiei - experiente de limitare a timpului (chiar cititul
dintre hipnotizabilitate ~i diferite trasaturi ale perso- este 0 experienti1 limitata in timp, care ineepe, 0
nalitiltii ad dat la rindul lor rezultate contradictorii. dati1 cu ineeperea cartii ~i se sfir~e~te 0 dati1 eu ter-
S-a putut totu~i stabiIi ca persoana hipnotizati1 are minarea ei);
experiente subiective bogate, in care este pro fund - reeeptivitate aetivi1 (participi1, i~i "pune mintea
implicata, este 0 cautatoare de experiente psiholo- la eontributie").
gice noi, are 0 atitudine favorabila fata de hypnozi1, In urma unui studiu realizat pe un grup de su-
este interesata de viata interioari1 ~i nu este un acti- biecti hipnotizabili, la care predominau tendintele
vist competitiv, i~i accepta impuisurile interioare ~i spre aventura (fiziei1 ~i mentali1, a rezultat ci1 ei
nu se teme si1 suspende pentm un timp testarea re- prezinti1 urmi1toarele trasaturi (Hilgard, 1968):
alitatii (Hilgard, 1968) - traiese cu pli1cere senzatia de mi~care sau pe
S-a demonstrat ca persoanele hipnotizatbile au in- cea de evaziune psihici1;
terese marcate pentm lectura (ei se cufunda adinc au tendinta de a fugi de realitate,
in citirea romanelor), arta dramatica (printre hipnot- complacindu-se intr-o lume imaginara;
izabili se numara multi actori ~i spectatori de grad - au tendinta de a efectua ealatorii fiziee sau
mare de implicare in situatie, persoane care in co- imaginare;
pilarie au avut tovari1~i de joaca imaginari), estetica - se implicli activ in diverse situatii;
(hipnotizabilii sint iubitori de frumos, muzici1, na- - sint curio~i ~i inclinati sapre cliutarea noului;
tura), religie (subiectii hipnotizabili traiesc plenar - traiesc cu pli1cere sentimente de omniprezenta
sentimente religioase ~i sint capabili de implicare ~i ~i libertate personala.
76 77

t
'=-----------------~--~-~"~~-~
~~
._-----~
.
Din analiza acestor studii rezulta ca foarte impor-
tanta pentru fenomenul hipnotic este tendinta de im-
plicare a subiectului, de participare afectiva la eve-
nimente ~i situatii. x. CUNOASTEREA ABISURILOR FIINTEI
Deci, contrar opiniei comune, conform careia NOASTRE.
subiectii hipnotizabili ar fi mai putin inteligenti ~i
cu 0 vointa mai slaba,cercetarile au demonstrat ca
voluntarii pentru hipnoza se caracterizeaza prin inte-
In multe afectiuni nevrotice sau psihosomatice
ligenta mai ridicata, anxietate mai redusa, domi-
simptomulse manifesta ca 0 reactie de aparare a
nanta mai mare ~i mai putine prejudecati.
eului pacientului impotriva unor conflicte mai pro-
funde sau mai superficiale. Oiversele simptome
(reactii de voma, alergiile, atacurile de astm etc.)
sint mesaje ale organismului prin care acesta comu-
nica faptul ca ceva nu este in regula cu el, cerind
in mod incon~tient ajutor ..
Anumite expresii utilizate de pacienti sint de fapt
•. indicatori-simboluri ai conflictelor psihologice care
stau la baza imbolnavirilor.
De pilda, expresia "mi se face sila de pisalogeala
ta" se poate traduce in plan somatic printr-o reactie
de voma.
Fiecare limba are setul sau de simboluri prin in-
termediul carora individul transmite· mesaje de la
corpul sau. Astfel, anumite conflicte care i~i gasesc
calea de exprimare in sistemul gastro-intestinal pro-
duc simboluri de tipul:
"mi se pune un nod in git"
"acesta imi face rau"
"m-am saturat pina in git de tine"
"nu mai pot sa mai inghit situatia asta"
Dinexperienta terapeutica rezulta ca pacientii
care folosesc expresii de tipul celor de mai sus pre-
zinta simptome digestive: dureri abdominale, greata,

78 79
psihanalizei.
voma, diaree etc. Atunci cind medicii nu reu~esc sa Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are
puna in evidenta 0 cauza organica pentru tulburarile avantajul ca se inscrie printre terapiile de scurta du-
mentionate mai sus, se poate trage concluzia ca pa.,. raU\. Ea cauta sa elibereze pe pacient atit de simp-
cientii exprima tendinta incon~tienta de a scapa de tomele de care acesta dore~te sa scape, contribuind
ceva. in acela~i timp ~i la 0 restructurare mai profunda in
o mare cantitate de agresivitate sau frustrare sfera personalitatii acestuia, prin accesul la anumite
care nu e exprimata verbal, poate sa se manifeste zone ale incon~tientului, unde s-au structurat con-
sub forma unor simptome. Medicii au constatat ca flictele generatoare de simptom.
persoanele care nu se cearta niciodata i~i exprima Hipnoza, prin relaxarea rezistentelor pacientului
frecvent nemultumirea prin simptome corporale. Ast- la terapie, scurteaza durata tratamentului, compara-
fel, de pilda, artritele reumatoide apar la persoane tiv cu psihanaliza, cura hipnoanalitica durind in me-
care au cantitate mare de nemultumire refulata, in die 20 de ~edinte, ceea ce inseamna. putin compara-
timp ce insomnia poate ascunde 0 teama in- tiv cu 0 cura psihanalitica de 2-3 ani.
con~tienta de moarte, iar in cazul colitelor ulceroase Diferenta esentiala fata de psihanaliza consta in
psiho-somaticienii spun ca pacientul "se roade·. pe aceea ca terapeutul hipnoanalist nu ramine pasiv
dinauntru" din c~lUzaeforturilor pe care Ie face de a .pina cind rezistentele pacientului se dau cumva la 0
scapa -de problema sa. Si afectiunile dermatologice parte, ci el le ataca frontal, inainte ca acesta sa
sint 'l.desea expresia unor conflicte incon~tiente. Ast- opreasca progresul psihoterapiei. Singurul criteriu
fel, Hunter (1987) citeaza cazul unei paciente cu de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza este
prurit generalizat, care avea chiar rani pe corp din gradul de hipnotizabilitate al acestora. eu cit se
cauza scarpinatului. La sondajul care se adreseaza poate obtine 0 transa mai profunda, cu atit hipno-
zonelor incon~tiente rezulta ca factorul care 0 irita analiza are ~anse mai mari, pacientul avind mai
atit de mult p<i(pacienta era prezenta soacrei sale. u~or acces la amintirile uitate din trecutul sau, care
Daca psihotraumele ~i conflictele mai recente ~i ii produc simptome nevrotice sau psihosomatice.
mai superficiale pot fi abordate prin simpla bipno- o transa mai profunda faciliteaza ~i producerea
terapie centrata pe simptom, in cazul conflictelor amneziei post-hipnotice care il va proteja temporar
mai severe este absolut necesara terapia de profun- pe pacient de amintiri prea penibile, care vor fi
zime care se refer a ladescoperirea acestor con- aduse in con~tiinta abia atunci cind pacientul se va
flicte, a reactiilor emotionale asociate, ea incheindu- simti suficient de puternic sa Ie faca fata. In cursul
se cu ajutarea pacientului sa Ie recunoasca ~i sa Ie hipnoanalizei i se sugereaza pacientului, aflat in
faca fata. 0 astfel de abordare se realizeaza prin in- transa, ca i~i va putea aminti exact atit cit dore~te
termediul hipnoanalizei, care combina tehnicile de sa-~i aminteasca, ~i va fi capabil sa uite ceea ce
hipnoza cu unele met ode specifice psihanalizei. dore~te sa uite.
Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are
/ilpnoza' 6 81
80
ciatiei libere, inductia visului ~i scrisul automat), in comportament .~i in consecint~sa-$i reconstruiasca
timp ce altele implicl:l 0 transl:l mai profunda: tehni- increderea in sine, in capacitatea sa de autocontrol
ca desenului, terapia prin joc, reamintirile drama- ~i de a face fata existentei a~a cum este ea.
tice, privirea in bila de cristal, regresia de virstl:l ~i Prezentl:lm in cele ce urmeaza principalele tehnici
tehnica producerii conflictelor experimentale. ale hipnoanalizei dupl:lHartland (1975):
Pentru utilizarea cu succes a hipnoanalizei este
obligatoriu ca pacientul, aflat in stare de hipnoza, A) TEHNICA ASOCIArlEI UBERE.
s~ fie capabil sl:l rl:lspundl:lla intrebl:lri, fl:lr~ a ie~i tnsl:l~i inductia hipnotica va inlMura unele rezis-
din transl:l.
tente la asociatia libera. A"cestea curg mai u~or ~i
Wolberg consider~ cl:'lscopurile rezonabile ale u- adesea 0 singurl:l ~edinta va da mai multe informatii
nei psihoterapii scurte de tip hipnoanalitic ar fi: decit citeva ~edin1e in stare deveghe· (trans a medie,
- reduce rea simptomelor; de Tf~gula,ajunge).
-revenirea la nivelul de functionare .psihicl:l di- Hipnoanalistul (ca ~i psihanalistul) trebuie sa as-
nainte de imbolnflvire; culte in mod pasiv ~i sa evite sa intrerupa fluxul
- intelegerea de cfltre pacient a unor factori, care normal al asocitiilor pacientului (care vorbe~te Ii-
au favorizat imbolnflvirea; ber) notind ce ~i cum spune acesta, (ton, expresie
- recunoa~terea unor perturbl:lri ale personalitfltii emotionall:l). Dacfl remarc~ ceva deosebit, el trehuie
care impiedicfl pe pacient s~ se adapteze in mod s~-l intrebe pe pacient, in legatura cu problema ne-
eficient la mediu; clara, directionind fluxul asociatiilor acestuia pc
- con~tientizarea modului in care apar simptomele canalul dorit. daca pacientul se blocheaza, terapeu-
(psihice ~i somatice), structurate pe baza exp~ri- tul trebuie sa puna mina pe frun tea sa ~i sa Ii
entelor psihotraumatizante trecute ~i a con- comande:
dition~rilor din copil~rie); "voi numara pina la 5 ~i cind voi ajunge eu
- recunoa~terea de cfltre pacient a legflturii dintre numaratoarea pina la 5, iti va veni in minte
conflictele trecute ~i boala prezent~. cuvintul sau imaginea care are legtUurii ell eeea ce
Hratland (1975) considerl:l ca hipnoanaliza are ai spus inainte".
doufl etape principale:
1. AnaliticlJ: se referl:l la descoperirea de cl:ltre B) INDUCEREA VISULUl .
pacient a conflictelor incon~tiente care sint genera- Pacientul este insumt sa viseze la comandl in
toare de boalfl; i
timpul ~edintei hipnotice sau se poate sugera post-
2. Sintetica: prin intermediul "insightului" (un fel
de intuitie bruscfl referitoare la natura propriilor
hipnotic ca va visa, in timpul somnului normal. se I
poate sugera chiaro ~i natura visului.
probleme) ~i reeduc~rii, pacientul este ajutat. s~-~i Visul hipnotic are toate caracteristicile visuhd
elaboreze noi deprinderi de gindire ~i noi modele de spontan ~i este tot atit de senmificativ din punct de
82
83
vedere dinamic. Speciali~tii sint de parere ca abilita- D) DBSENUL mPNOTIC.
tea de a· visa in stare de hipnou este antrenabila, Rezultatele 'pozitive se obtin numai cind pacien-
ea crescind de la 0 ~edinta la alta. Pacientul este in- tul atinge o stare de transa profunda, de tip som-
struit sa viseze in timpul transei ~i apoi sa-~i anali- nambulic, cind el poate deschide ochii fara sa se
zeze visul fara sa se trezeasca. trezeasca.
ViseIe din timpul hipnozei nu trebuie analizate EI poate fi instruit sa deseneze ce dore~te sau i
in stare de veghe, pentru a nu traumatiza pacientul
care nu este inca pregatit de a face fata unor con- se In
poate
desensugera ce sa poate
pacientul deseneze.
reflecta atitudinea lui in-
flicte subcon~tienteascunse. con~tienta fata de membrii familiei ~i chiar fata de
terapeut.
C) TEHNICA SCRISULUI AlffOMAT. Uneori el poate fi solicitat sa-~i ilustreze visele
Se plaseaza un creion in mina pacientului aflat in sau trairile care il domina.
transa ~i i se sugereaza ca mina ~i bratul sau ,sint Tehnica da rezultate daca e combinata cu tehnica
complet deta~ate de corp ~i nu-i mai apartin. I se regresiei de virsta, cind pacientul regresat i$i ex-
sugereau apoi ca scrie filra sa-~i dea seama de ceea prima mai U$or atitudinile ~i sentimentele prin de-
ce scrie. sen, decit la virsta adulta.
Produsul este adesea indescifrabil (fraze incom-
plete, litere fragmentate etc.). B) TBRAPIA PRIN Joe.
Daca p~cientul poate deschide ochii fllra s~H~i Si fn acest eaz pacientul trebuie sa fie capabil sa
intrerupa transa, el poate fi solicitat sa scrie corect, deschida ochii filra a intrerupe transa. Multe din re-
utilizind tehnica scrisului automat. Daca acesta nu zistentele pe care Ie au adultii fata de terapia prin
poate deschide ochii fara sa se trezeasca, i se poate joc sint inlaturate in stare de hipnoza. '
sugera, post-hipnotic, ca sensul a ceea ce a scris ii Indata ce pacientul aflat in hipnourealizeaza ca
va fi cIaI' dupa ce se va trezi. nu trebuie sa a~tepte in mod pasiv indicatiile tera-
De~i primele incercari pot e~ua, odata ce subiec- peutului, el se joaca cu multa placere eu materialele
tul se antreneaza, tehnica poate fi incununata de puse la dispozitie de acesta.
succes. Multi pacienti pot utiliz~ tehnica in transa Terapia prin joc este, de regula, utila pentru a
u~oara (dezavantajul laace~tia consta in aceea ca ei exprima agresivitatea ~i gelozia incon~tiente fata de
nu pot surprinde semnificatia ascunsa a ceea ce au parinti, frati sau alte persoane. Materialul consta in
avut sa comunice, a~a cum se intimpla cu cei aflati papu~i ce reprezinta un barbat $i 0 femeie, un
in transa profunda). batrin $i 0 batrina, un baiat $i 0 fetita de· circa 10
ani, un baiat ~i 0 fetita de 4 ani ~i un bebelu$. Sint
prezente, de asemenea, animale,' mobilier, un pat
mate, tren, 'ma~ini, arme, soldati, cit $ihirtie,
84 85

l
creioane ~i plastelina (pentru a evidentia eventualele G) REGRESIA DE VIRSTA
tendinte agresive). Pacinctului i se spune sa Consta in sugerarea pacientului ca are 0 alta
construiascl ~i sa se joace cum ii place, dar sa po- virsta decit cea reala, de regula mai mica.
vesteasca ceea ce face, In timpul hipnozei pot fi induse doua tipuri de
Uneori~ terap.eutul alege ceea ce trebuie filcut, pe regresie:
baza materialului obtinut in urma asociatiilor libere. - In cadrul primului tip, pacientul actioneaza con-
Daca terapeutul a sesizat conflictele esentiale din form conceptiei sale despre modul cum era el la 0
viata pacientului, apoi el 11 va regresa exact la virsta mai mica. EI se comporta a~a cum crede ca
V1rsta respectiva. ar fi filcut-o in cali tate de copil la virsta respectiva.
Aceasta este un fel de simulare a unei perioade
l1 TEHNICA DRAMATICA trecute;
In hipnozrt profundll, rezistentele din starea de - In al doilea tip de regresie se produce 0
veghe la dramatizare sint inlMurate. Pacientul e reintoarcere reala la 0 perioada timpurie de virsta,
lnstruit sa n~produca in stare de hipnoza incidentele Cll 0 reactivare a acelor modele de comportament
dramatice din cursul existentei sale ~i sa retraiesc existgente la timpul respectiv. (Inclusiv hipnotizato-
pc plan ernotional situatiile :?i experientele ea ~i rul prime~te rolul unei persoane din perioada
cum Ie-ar trai din nou, respectiva de viata a pacientului: invatator, parinte,
tn transrt profunda el face acest lucru eu atita ruda).
reprezentare ca ~i cum ar tral cu adevllrat Aceasta este regresia de vir sUi in adevaratul sens
\a experienta respectiva. Adesea experienta e atit de al cuvintului, in care pacientul este capabil sa aiba
T.nrtemh-;l ~i intenstt, incit se produce 0 adevarata acces la amintiri ~i sa trrtiaset! evenimente ~i stari
(jbreac (catharsis). care au fost de mult uitate (reprimate).
mai dramatic exemplu de abreactie apare in Regresia de virsta se combina, de regula., eu cele-
trat1;unentul nevrozelor de rlzboi (paci~ntul traie~te lalte tehniei de hipnoanaliza..
situatia el mimind clliar mitralierea Pentru regresia adevarata este necesara 0 transi:!
inamicilor). de tip somnambulic.
Dacl telmica e combinata cu regresia de virst.l1, Exista doua metode pentru a obtine rergresia de
ea devine ~i mai eficientl. virsta.
Terapeutul poate asista pasiv la scena, dar uneori Pacientul, aflat in stare de hypnoza., este tratat
este nect~sar ca el sa intervina accentuind una sau dezorientat ell privire la timpul ~i locul in care se
din caracteristicile situatiei respective. afla (ziua, saptllmina, luna !ill in eele din
Tehnica este dl~osebit de utila mai ales pentru ex.. anul). Ciod el se afla deja intr-o stare
primarea deschisi!\ a agresivitMii ~i ostilWltii. este reori{~ntat spre perioada de vinita dorita.
Atunci dud este necesar s::i se un

87
anumit simptom, i se cere sa ~i-l aminteasca ~i sa Tehnicae mai eficienta atunci cind pacientul se
retraiasca timpulcind a aparut pentru prima data disociaza de ceea ce vede privind imaginile ca
simptomul respectiv. avind-loc .pe 0 scena.
eu subiectii foarte buni se poate trece direct la
sugerarea virstei dorite, fllra dezorientarea I) TEHNICA TENSIUNILOREXPERlMENTALE.
prealabila. Multi pacienti ~i-au rationalizat atit de mult com-
I se spune subiectului ca else va intoarce inapoi portamentul inch sint incapabili sa admita ca exista
in trecut ~i se va simti ca ~i cum va trai din nou forte incon~tiente care Ie influenteaza conduita.
perioada sugerata. Pe masura ce ·se intoarce in timp, Aceasta inseamna, de fapt, ca sint impulsuri de care
el va deveni tot mai mic, din ce in ce mai. mic. etc. se simt ru~inati. Oridt de evidente ar fi conflictele
Miinile ~i picioarele vor deveni tot mai mici, tot lor, ei refuzasa Ie admitti.
mai mici ~i se va reintoarce la. perioada cind avea tn astfel de cazuri inducerea unui conflict experi-
zece ani, i se cere sa ridice bratul (mina) drept. mental va demonstra pacientului influentele ce se
tnainte de a trezi pacientul, este mai indicat sa i exercita asupra incon~tientului sau, ajutindu-lsa
se spuna ca va uita tot ce s-a intimplat. I se spune, ajunga la con~tientizarea modului in care se produc
• de asemenea, ca deindata ce va fi suficient de pu- simptomele.
ternic pentru a face fata celor aflate, materialul ii Obiectivul tehnicii consta in a demonstra pacien-
va reveni treptat in memorie. tuluicum emotiile ~i impulsurile incon~tiente pot fi
generatoare de simptome (ex: ostilitatea refulatti
B) TEHNICA PRlVIRII IN BILA DE CRISTAL poate genera simptome psihosomatice).
(sau in oglinda). Tehnica este urmatoarea: in transa profunda se
Si aceasta tehnica se utilizeaza numai atunci cind sugereazti de exemplu un sentiment puternic de os-
e suficient de profunda, incit pacientul sa poata tilitate pe care pacientul sti nu 0 poata exprima (de
deschide ochii rara a ie~i din transa. pilda, i se spune ca a fost nedreptatit). El va trebui
Subiectul este instruit sa priveascti cu ochii sa simta emotia intens, fara insa a-I da curs, fHnd
deschi~i intr-o bila de cristal (sau' intr-o oglinda in nevoit s-o refuze. Apoi i se sugereaza pacientului
care se reflectti tavanul alb) ~i sa descrie exact ceea ca atunci cind se va trezi situatia ii va reveni in
ce vede. minte. El nu va fi. con~tient des pre ce este vorba
Adesea e util sa se sugereze pacientului cti el se exact, dar va avea ceva in minte, care it va neli-
imagineaztipe sine privind intr-o bilti de crista!. ni~ti, Ii va influenta actiunile ~i cuvintele. Cind se
Tehnica e utila pentru a scoate la iveala 0 serie va trezi, coJiflictul incon~tient Ii va provoca ace-
de amintiri uitate. Pacientul va halucina adesea lea~i simptome ca atunci cind el trtiie:?te in mod
scene din trecutul stiu, evocind conflicte, situatii spontan ostilitatea.
psihotraumatizante. Mai tirziu, intr-o noua ~edinta de hipnoza, i se
88 89
ofer~ pacientului explicatia ell privire la conflictul torare, solicitind afectiunea hipnoanalistului ~i re-
sugerat ~i i se sugereaza s~-~i aminteasca de cele fuzind s~ lucreze asupra propriilor sale probleme.
petrecute ~i atunci cind se afla in stare de Dimpotriva, sentimentele de ostilitate fata de tera-
veghe.Aceasta ii faciliteaza" insightul" peut pot sa se exprime in depresie ~i descurajare ~i
("iluminarea") cu privire la propriile probleme. in dorinta de a incheia tratamentul).
Daca pacientul i~i poate exprima deschis agresivi-
PRINCIPII SI TEHNICI HIPNOANALITICE. tatea, el poate avea tendinta de a fi pre a critic 1a
Hipnoza, prin ea ins~~i, producela subiect 0 adresa terapeutului ridiculizind actiunile ~i inter-
stare de disociere chiar la subiectii normali, ceea ce pretarile acestuia.
poate fi uti! pentru 0 tehnicll cu caracter explorator Rezistentele pot fi reduse prin analizarea ~i inter-
cum este hipnoanaliza. pretarealor in fata pacientului.
Erika (romm formuleazll principiile hipnoanalizei Hipnoanalistul trebuie sa aib~ 0 pregatire psihia-
astfel: trica suficiente pentru a interpreta simptomele ~i
• 1. Disocierea ego-ului observator de eel care conflictele subiectului.
tr~ie~te experienta. Cind hipnoanaliza e utilizata in cazuri u~oare,
2. Dez-egotizarea unor p~rti ale corpului care au claar pentru a aduce la suprafata ni~te amintiri ui-
rolulde a exprima dorinte ~i tendinte incon~tiente tate, aceasta pregatire nu mai este atlt de
(ca in tehnica scrisului sau desenului automat). importantA.
3. Oisocierea diferitelor stari ale ego-ului ~i aJu- Pentru a dezgropa aceste amintiri reprimate se
tarea pacientului sa Ie reintegreze intr-un mod mai pot utiliza mai multe metode:
s~n~tos. - tehnica sugestiei directe: "dnd voi pune mina
Prin mecanismul disocierii intre ego-ul observator pe fruntea ta, vei fi capabH sa-ti aminte~ti ce s-a
~i eel care trAie~te experienta se poate realiza anes- intimplat atunci cind a aparut simptomul... ";
tezia din cadrul hipnozei. (Pentru anestezie se dati - tehnica indirect~ (daca pacientul nu
sugestii de tipul: ")tu stai pe scaun ~i prive~te cum reactioneaza la prima):
o alt~ persoan~ care seam~na cu tine este operata "lmediat voi incepe sa numar pina la 5. Cind voi
") .
sau na::;;te . ajunge cu numar~toarea pina la 5, 0 cifra Hi va
$i in hipnoanaliza apar in genere doua tipuri apare in minte. Aceasta va fi numaru1 de litcre al
principale de rezistente: unul cuvint important care este legat de tulburarea
- una datoraUI. faptului ca pacientul nu don~~te sa ta. hi vei aminO $i cuvint :;;i ell ajutond
con~tientizeze oimpulsurile, tendintele ~i amintirile lui iti vei aminti alte lucruri pc care
trauma tizanterefulate; Ie-ai uitat
- a doua deriv~ fenomenele de transfer 1-2---
biectul poate, de pilda, adopta 0 atitudine de: La ce

90
Acum voi num~ra de mai multe ori pin~ la 5 ~i de respectivele experiente traindu-Ie ca ~i cum nu
de fiecare dat~ cind voi num~ra pin~ la 5 iti va ve- ar fi ale lui, ci ale alteipersoane.
ni 0 litera in minte. Fiecare liter~ va fi 0 litera Apoi i se sugereaza pacientului cum cortina cade
apartinind cuvintului semnificativ. Literele vor fi la la loc ~i c~ ceea ce vede omul de pe marginea sce-
inceput amestecate ~i nu vei putea intelege cuvintul, nei il face foarte fericit, ca ~i cum i s-ar fi
dar acest lucru nu trebuie s~ te nelini~teasc~. indeplinit toate dorintele. Pacientul va dori s~ ~tie
Voi num~ra de citeva ori pin~ la 5, ~i acum lite- ce se intimpl~ de il face pe ace1 om atit de fericit.
rele iti vor veni in minte in ordinea lor corect~". Cortina se va ridica din nou ~i el va putea vedea
Odata obtinut cuvintul dorit, terapeutul trebuie sa din nou actiunea de pe scen~.
treac~ la tehnica asociatiilor libere fur~ s~-l scoatli Imediat ce se intimpl~ acest lucru el trebuie s~
pe subiect din starea de trans~. ridice mina ~i apoi s~ relateze ceea ce vede.
"Concentreatil-te asupra cuvintului g~sit ~i vei
vedea cum multe ginduri iti vin in minte in legMur~ K) TEHNICA MOZAICULUl
cu acesta". (ELISABETH REDLICH).
Alte tehnici hipnoanalitice: Este util~ pentru aflarea unor informatii uitate de
pacient. Se testeaz~ in prealabil capacitatea de re-
J) TEHNICA TEATRULUl (WOLBORG) prezentare vizual~ a subiectului, imediat ce acesta
Pacientului, aflat in stare de hipnoz~, i se suge- se afl~ in trans~: i se cere s~-~i imagineze in deta-
reatil ca se afl~ in sala unui teatru, a~teptind s~ se liu diverse obiecte, scene, situatii.
ridice cortina. Imediat ce el se vede pe sine astfel, Tehnica propriu-zis~ se desf~~oar~ in felul
el trebuie s~ ridice mina dreapt~. urm~tor:
Apoi i se spune c~ vede un om (0 femeie) care "Doresc s~-ti imaginezi c~ stai pe un scaun ~ic~
sta pe marginea scenei pindind printr-un spatiu l~sat in fata ta se afl~ 0 mas~. Pe mas~ se atl~ mai
de cortina trasa. Acel om poate vedea ceea ce se multe cutii cu buc~tele colorate de mozaic (ro~u,
intimpl~ in spate Ie cortinei trase (ceea ce pacientul verde, galben ~i albastru). Imediat ce te vezi in
nu poate!) ~i ceea ce vede acel om il face foarte starea respectiv~ ridicli mina dreapt~.
nefericit ~i speriat. Pe masur~ ce pacientul prive~te, Acum alege cutia cu culoarea pe care 0 preferi ~i
cortina se ridic~ ~i acum el poate s~-~i dea seama scoate afara buc~telele de mozaic.
ce I-a f~cut pe ~cel om sa se simta atit de nefericit Vei observa ca nu ai pe cutie nici un fel de mo-
~i speriat. del. Nu ~tiu ce model va ie~i... nici tu nu ~tii, dar
Cel mai frecvent, pacientul va descrie experiente va fi 0 scen~ sau 1'- incident legat de boala ta. In-
din copil~ria sa sau experiente legate de dificul~ti1e con~tientul t~~ t':- va ajuta sa a~ezi piesele impreuna
de care nu e con~tient. pentru ? ..iGt:.tle'm ~·wdel cu sens. Acum incepe s~
Tehnica reu~e~te pentru cli subiectul se disociaza a~~zi J;- ,.:iele... 0 vei face mult mai repede decit in
92 93
stare de veghe. Spune-mi ce vezi in timp ce este incon~tienta. Acum voi invala incon~tientul tau
construie~ti ... ?". sa ridice un deget dnd vrea sa spuna da ~i. alt de-
Clinicienii sint de parere ca ~i alegerea culorii de get dnd vrea sa spuna nu.
catre pacient este semnificativa: Lasa palmele relaxate. pe eoapse.
- daca alege culoarea ro~ie se pot presupune Ginde~te-teputemic la ideea de da; ginde~te-te
amintiri incon~tiente~ fobii sau conflicte sexuale mereu~ tot mereu ~i intens. Pe masura ce te concen-
incarcate de agresivitate; trezi~ vei vedea cum se ridica (tresare) un deget. Pe
- daca alege verde~ putem presupune prezenla u- masura ce te ginde~ti la ideea de da, aratatorul
nor sentimente de gelozie (mai ales gelozie intre miinii incepe sa se ridiee u~or. Apoi degetul tau re-
vine la normal.
frati);
- galben - se presupune ca reprezinta la~itate~ Aeum ginde~te-te intens la ideea de nu. Pe
sentimente de inadecvare~ iar albastrul - conflicte masura ce te ginde~ti~ unul din degete va tresari ~i
legate de frigiditate ~i de lipsa de angajare afectiva. va avea tendinla de a se ridiea u~or. Este degetul
Adesea pacientul produce 0 abreactie spontana la aratator al miinii stingi".
tabloul pe care I-a elaborat~ el insu~i eliberindu-se se poate sugera ca un al treilea deget sa se ridice
de conflictele care il apasau. la raspunsul "prefer sa nu raspund".
"Acum ili voi pune dteva intrebllri. Nici mintea
L) TEHNICA SEMNALULUl IDEOMOTOR. ta con~tienta~ nici a mea nu cunose adevarata cauzll
Milton Erickson este primul care a utilizat 0 a bolii tale. In sehimb, mintea ta incon~tienta 0 ~tie
mi~care pentru da sau nu pentru pacientii carora Ie ~i ne poate ajuta sa dam eu adevarat de radacinile
raului.
era greu sa vorbeasca fiind in stare de transa.
Le Cron a utilizat pendului lui Chevreul in ace- Dore~te mintea ta subcon~tienta sll ne ajute?
la~i scop ~i apoi .a introdus ca semnal raspunsul da - Degetul aratator drept se ridica u~or: DA.
sau nu~ sau nu vreau sa raspund~ sau 0 mi~care a Are ea ceva impotrivll sa fie interogata in acest
fel?
degetului.
Tehnica a fast apoi mult utilizata de David - Degetul sting: NU.
Cheek. . De pilda~ presupunind cll subiectul a suferit 0
Tehnica propriu-zisa este urmatoarea: trauma in eopilarie, dar nu ~tim virsta precisa dnd
"Doresc sa pui ambele palme pe coapse. Te voi s-a petrecut acel eveniment~ putem proceda astfel~
invata cum sa raspunzi la intrebari folosindu-te de dupa inducerea.hipnozei:
incon~tientul tau. - Ti s-a intimplat ceva neplacut 1:!luintede a avea
Stind de yorba cu diferiti oameni ai observat ca virsta de 15 ani?
ei adesea dau din cap in semn de da sau nu, ade- (Semnal: DA ideomotor)
sea chiar farll sa-~i dea seama de asta. Mi$carea - S-a intimplat cind aveai 5 ani?

94 95
(Semnal: NU) . ~. ~BmwJrnSI WOOrnA~ID~
_ S-a intimplat cind aveai 9 ani? CARE ASCULTA DEPUfEREA IllPNOZEI.
(Semnal: NU)
_ S-a intimplat cind aveai 7 ani?
(Semnal: DA!) Nevroze1e sint. cm:siderate de c~tre psihiatria
Dac~ hipnoza ca terapie centrat~ exclusiv pe
c1asica tulbur~ri de o:dgina exogen~, declan~ate de
simptom poate fi utilizam cu succes de medicii de actiunea unar factod psihotraumatizanti din mediu,
medicin~ g~neral~ sau de catre psihologii clinicieni
din clinicile de boli interne care au un curs de pe fondu! unei frAgilitnti structurale a persona1it~tii
pacientului. Ele nu sint considerate boli psihice
initiere in hipnoz~, in schimb cei care se decid s~ grave deoarece nu afectea~~ nucleul de baz~ al per-
aplice tehnica hipnozei, trebuie, in modobligatoriu, sona1it~~ii pacientului. Tratatele modeme de psihia-
s~ cunoasc~ elemente de psihanaliz~ ~i s~ detin~ cu-
trie nici nu mai mentin conceptul de nevroz~,
no~tinte de psihiatrie. inlocuindu-l eu eel de tulburare de adaptare.
Nevroticii au frecvent tulburari cum ar fi anxie-
tate, irascibilitate, astenie, dureri de cap, insomnii,
labilitate afectivl:\, dispozitie depresivl:\ ~i acuze so-
matoforme. Acestea din urma siut tulburari somatice
(durcri, intepMuri, arsun, nod in git, palpitatii, sen-
Z4;ltiide saufocare etc.( f~rl:\ un suport organic reaL
De~i pacientu.l se plinge pennanent de tot felul de
suferinte , medicii de medicina general~ ~i investi-
gatiile de laborator nu reu~esc sa identifice vreo
boala organie~, ei trimitlnd pacientul la clinica de
psihiatrie.
De regul~, ace~ti pacienti enerveaza pe Medici ~i
pe cei din jurul lor, ace~tia insistind ca pacientul
sa-~i impun~ voin~ sa lupte ell boala, sa se"ia in
min~" etc. Aceste sfaturi fae mai mult rau decit
binepacientului deoarece acesta, de~i nu 'are 0
boala organica, sufer~ eu adevarat, indicatiile re-
spective facindu,..l sl1 se simti1 neinteles, descurajat,
neputincios. ~n fa~a bolii. Un cunoscut medic spunea
despre ace~U pacienti eu tulburari nevrotice

96 HJpnozll- 7 97

1
(cf.Hartland, 1975): "pacientul spune ca nu poate, lor un beneficiu secundar (protectie, pozitie privile-
sora spune ca nu vrea ~i adevarul este ca el nu giata in familie, scutire de efort,control asupra ee-
poate~ sora spune ca nu vrea ~i adevarul este c~ el lorlalti etc.), vindecarea fortindu-l sa faea f.ata vietii
nu poate sa vrea". De fapt nu exista d.ureri imagi- cu greuUttile ei.
nare (Ross, cf. Hartland, 1975): individul ori sufera, Nevrotieul (~i mai ales cel cu aeuze somato-
od minte. eu toste acestea este po sibil ca unele du- forme) traie·~te permanent cu imptesia cll nimeni
reri fizic.e sa fie produse de cauze psihologice, ele nu-l inlelege ~i este in permanenti1 cautare a unei
fUnd resimtite cn aceea~i tarie de cUre bolnav, persoane care sll-i acorde simpatie. Dacll terapeutul
Unul din obiectivele principale ale psihoterapiei acceptll sa-~i asume acest rol in cadrul hipnotera-
in cazul afectiunilor nevrotice consUt in a descoperi . piei, depa~ind putin neutralitateabinevoitoare a psi-
cauzele ascunse care stau in spatele simptomului. hanalistului, un obstacol principal in drumul spre
In foarte muIte cazuri, "insight" -ul (iluminarea, vindecare a fost depl~it.
.gasirea brusca a cauzei eautate) duce la eliminarea Hipnoterapeutul trebuie sa respecte urmatoarele
simptomului, deoarece aceste simptome sint rezulta- reguli in abordarea acestui pacient (Hartland; 1975)
tul refularii unor situatii psihotraumatizante pe care - pacientul trebuie incurajat ~i sustinut afectiv;
subiectul nu ~i Ie maiaminte~te. Cind mecanismele - el nu trebuie intrerupt ~i nici criticat, sub nici
refularii devin ineficiente, Sf:, produc6 instalarea un motiv, indiferent ce spune;
simptomelor . - trebuie interogat in detaliu asupra ,bolii sale,
. Acuzelesomatoforme, la care ne-am referit mai asupra dificultatilor de acasa $i de la serviciu;
sus, pot fi interpretate prin prisma unor coneepte - durerile ~i duferintele sale trebuie tratate eu
psihanalitice ca fHnd 0 reactie de aparare a eului seriozitate;
impotriva unei anxietati atit de puternice, incit su- - trebuie incurajat respectul de sine ~i increderea
biectul nu 0 poate suporta. tn acela~i timp, in forte Ie proprii ale pacientului; .
afectiunea nevrotica. poate fi considerata 0 modali- - sub nici 0 forma nutrebuie spus aeestor paci-
tate incon~tienta.· utiliza~ de subiect pentru a scl1pa enti ca vindeearea depinde de vointa' lor. '
prin boaUt de dificultatile reale '5au imaginare ale .tn cazul hipnoterapiei pentruaceastl categorie de
vietH. paeienti este necesara 0 selectie riguroasl $i atenta
Psihoterapeutul nu trebuie sa critice ~i sa bla- a eazurilor. Dacl in unele situatii mai U$oare hip-
meze pacieiltul nevrotic pentru modul in care acesta . not(1rapia eentraUt pe simptom este suficintl, in al-
i~i rezol-va problemele, deoarece nevroticul are ~i tele, mai severe, este necesarl 0 terapie de profun-
a~a complexe de inferioritate ~i i~i atinge foarte z~me (hipnoanaliza.) pentru a evita substitutia de
u~or punctul li.nN.ta. simptom.
Nevrozele sint, de regula., greu de vindecat deoa- Speciali~tii sustin cl hypnoterapia. poate fi utili-
rece aproape totdeauna pacientul obtine de pe urma zata Cll succes in urmtttoarele situatii:
98

l 99
A) STARILB ANXIOASE $1 FOBICE de intensi- hypnoanalitic.
tate medie; da rezultate la paeientii ell lipsa de Etapele hipnoterapiei la paeientul nevrotic
ineredere in sine, hiperemotivitate, trae (de exa- (Hartland, 1975):
mene, eoneursuri, seena etc.) $i reaetii fobiee nu Descoperirea cauzelorqare au produs
prea severe (agorafobii, elaustrofobii, fobiede a simptomul.
zbura .ell avionul etc.). , Aeeasta se realizeaza prin interogarea paeientului
Pentru starile anxioase severe, eu obsesii $i fobii aflat in hipnoza, eu privire la psihotraumele suferite
profunde, tratame~tul trebuie eondus de eatre 0 per- $i cu privire la ceea ee erede ineon$tientul sau eu
soana avind euno$tintepsihiatriee temeiniee, iar· privire la factorii care au declan$at boala.
hypnoza trebuie inelusa in;eadrul unei psihoterapii - Ghidarea paeientului.
mai' eomplexe. Hipnoterapeutul trebuie sa indrume paeientul pen-
tru a putea face fata cit mai bine dificultatilor
B) STARILEDEPRESlVE. vietH. Nevroticul este in permanenta cautare a unei
Hipnoza nu se utilizem in depresiile ell po- autoritati care ,sa-i rezolve problemele. HI are ne-
tential suicidar deeit eu paeienti spitalizati $i in voie de sfaturi cu privire la viata de familie, servi-
combinatie eu alte metode· de tratament. tn absenta ciu, propria persoana. Din acest motiv,. sfaturile
impulsurilor suieidare, hipnoza poate fi utilizata $i elaborate de catre terapeut de comun acord cu pa-
la paeientii nespitalizati' ciar obligatoriu in eombi- cientul, in stare de veghe, trebuie transformate in
natie eu medicatia antidepresiva. sugestii care se administreaza in hipnoza. Inainte de
administrarea sugeStiilor specifice, de reducere a
C) SIMPl'OMA TOLOGIA DE TIP ISTERle. simptomului, e bine sa se administreze sugestii cu
Contrat opiniei majoritatii psihiatrilor de la caracter mai general, .de intarire a eului. Ambelp
sfir$itul secolului 19 $i ineeputul seeolului 20, ister- categorii de sugestii sint mai bine primite daca sint
ieii sint mai greu de hipnotizat deeit se eredea. eu prezentate intr-o form~ neautoritara.
toate aeestea, in unele eazuri de nevroza cu fe- - Ineurajarea.
nomene eonversive, se poate utiliza hipnoza~ Aeeas- Pe pareursul intregului demers psihoterapeutie,
ta iusa trebuie aplieata de catre un cunoseator hi paeientul ineurajat in privinta simptomelor sale $i a
ale psihiatriei .$ida rezultate mai' bune daea este evolutiei Dolii sale. El trebuie ,ajutat sa-$i
inelusa in eadrul unei terapii mai eomplexe. depa$easea frieHe legate de faptul ea are 0 boala
grava, ca va innebuni etc.
- Persuasiunea.
D) REACfIILB OBSESIVE sint difieH de tratat, Se refera la coreetarea ideilor gre$ite pe care Ie
in cazul lor fiind reeomandabil un demers de tip au pacientii despre boala lor, faeindu-se apel la
100
mecanisme de tip eognitiv (la inteligenta ~i ratiunea

101
lor). Ei trebuie Hlmuriti ~i convin~i cu privire la na- teama ca nu VOr face fata anumitor situatii. Pad-
tura reala. a simptomelor lor ~i cu privire la modul entii sint adesea convin~i ca nu sint destul de buni,
in' care se formeaza acestea. tn acela~i timp, trebuie de talentati, de inteligenti. adesea ei provin din fa-
s~ i se inoculeze, atit in stare de veghe, cit ~i prin rnilii cu un frate mai mare mai eficient sau eu un
sugestii hipnotice, dotrinta de a fi sanatof?i ~i ideea p~rinte care Ie sublinia pelmanent inet1eienta.
ea sint capabili sa faca fata dificultatilor. Ace1?tipacienti anxio1?i, au 0 secretie permanenta de
" Reconditionarea. ~ adrenalina, un nivel energetic extrem de ridicat, dar
Se utilizeaIa pentru inlMurarea deprinderilor ei i~i cheltuiesc energia fara fast, brodind situatii
gre~ite, freevent prezente la nevrotie: fumat, con- periculoaseimaginare.
sum abuziv de aleool, mincat excesiv, onicofagie Autoarea da acestor sublecti, anati in hipnola,
etc. Pentru a realiza acest lucru, se asociaza, in urrnatorul instructaj :
5tare de hipnoza, satisfactia obtinuta de pe urma "Imagineaz~-ti c~ energia ta nervoasa se prezinti\
unei deprinderi gre$ite cu 0 emotie negativa. 1n aee- sub forma unor bile strl11ucitoare, pe care tu Ie
la$i timp, se intl:\re$te prin su,gestii dorinta pacientu- arunci in toate directiile. Hai sa incercl1m sa
lui de a seapa de deprinderea gre~iU1. adunl1m aceste bile de energie la un loc ~i sl1 Ie fo-
R~~onditionarea va da rezultate slabe atuDci cind losim pentru 0 treabl1 bine determinaUt Ai cumva
simptomul (deprinderea gre~ita) are 0 valoare defen- vreun proiect pe care ai dad sa-l duei la ,indeplinire
sivt! majora de a contracara anxietatea intolerabila a ~i pentru care ai nevoie de ioatia aceasta energie? ".
pacientului. 1n astfel de cazuri este indicat. ea mai Dupa ce s-a realizat acea~t~ etapl1, terapeutul se
intii pacientul sa realizeze, in eadrul hipnoanalizei, va ocupa de identifiearea elementelor anxiet~tji pa-
insight-ul referitor la natura problemei sale. cientului (de ce se tenle el de fapt). Multi anxio1?i
lata cum abordeaza Hunter (1987) pacientii De- se tern de faptul cll ei i~i VOT picrde controlul asu-
vrotid la care anxietatea este simptom dominant: pra lor in~i~i ~i aceasta este exact ceea ce' Ii se
Pacientul este interogat, atit in stare de veghe, intimpla in situatiile reale. Ei se tern ca se vor face
cl1 I?; in stare de hipnoza, ee anume il supara in de 1'is in public le~inind, plingind, fl1cind 0 criza de
legl1tura eu anxietatea sa, cit ~i asupra cauzelor care isterie sau neputind sa articuleze un cuvint. Alti pa-
au. decla1'!~at-o. De regula, terapeutul constata cl:\ cie~ti se tern ea vor le:?ina, ei de fapt temindu-se de
anxietatea nu a fost declan~atl1 de 0 cauza anume, moartc.
ci de un cumul de factori. Pacientii nu identificl1 un Autoarea regreseaza pacientii anxio~i in perioada
e,lement producator al anxietl1tii, ci mai multe peri- in care se simteau bine, liberi de al1xietate ~i teama.
oade in care Ie-a fost greu ~i. s-au simtit cople~iti 1ntr~o faz~ ulterioara a tratamentului, incon~tientul
de viatl1.. pacientului este instruit sa revinil in prezent :;ii sa

i
La multe persoane cu anxietate difuza se evi- clarifice factorii care produc anxietatea, analizind,
dentiazl1 probleme legate de imaginea de sine f?i de Pc rind, fiecare factor.

102 103
Uneori se intimpln sa nu poata fi descoperita sur-
sa reala a anxietatii~ dar nu este de neglijat faptul xu. AuromPNo~ 0 MODAUTATE,DE-A
ca totu~i pacientul incepe sa se descurce mal bine FI STAPlNI PE FORTELE NOAS)'RE
in viatll. SPIRITUALE. '
Anxio~ii trebuie sl1 invete ~i, tehnica de intarire a
eului ~i de cre~tere a increderii in sine, ei primind
sugestii pozitive de tipul: S-a repro~at hipnozei faptul., pa accentueaza de-
'- "$tiu ca poli face aceasta"; pendenta dintre subiect ~i terapeut~ ceea ce face ca
- "Te simti tot mai bine, zi de zi te descurci tot ori de cite ori pacientul se afill intr-un'impas el tre-
mai bine"; buie sl1 se adreseze specialistului pentru a-I ajuta
- "lnveti santi utilizezi tot mai bine resursele sa-si rezolve problema.
interioare" . Pentru a, evita aceastl1 situatie ~i pentru a
Este bine sa i se reaminteascl pacientului faptul incuraja independenta ~i autonomia pacientului, hip-
ca fiecare om are un mare bagaj de resurse interi- noterapia modema pune un accent tot mai mare pe
oare nefolosite~ care sint la dispozitia sa., hipnoza hipnozl1 indusll de subiectul insu~i. All1turi de tehni-
fiin:d unul din instrumenteJe posibile de acces la cile de relaxare~ autohipnoza poate fi considerata ca
aceste disponibilitati latentt'\ a.le fiintei umane. o metoda de autoterapie :?i de autoreglare a stl1rilor,
psihice. Clinicienii sint de parere cl1.parcticarea au-
tohypnozei este indicata dupa ce pacientul a realizat
citeva :?edinte de heterohypnozl1. sub indrumarea u-
nui terapeut calificat ce are misiunea de a-I invl1.ta
principiile ~i tehnica de autohipnoza.
Utihzarea hipnozei pentru abandonarea fumatului.
Majoritatea celor care se adreseaza medicului
pentru ca vor sa se lase de fumat sint deja gata s-o
faca, au deci 0 motivatie suficientl1. pe baza cl1.reia
poate incepe psihoterapia.
tnca de la inceput tratamentul va sublinia faptul
ell 0 datl1 ce pacientul a fost capabil sa ia 0 decizie
atit de mare, inseamna cl el este deja stl1pin pe si-
tuatie ~i ca vagasi in sine forta sa duca la bun
sfir~it ceea ce a inceput. Pacientul este invingatorul~
terapeutul subliniind faptul dlel nu are decit roluI
de a-I invata 0 tehnicl1 pentru a se autodepa~i.

104 105
Experienta clinica a demonstrat ci:t pentru 4. 1.3" aceste, tehnici se poatead11uga ~i eea are·
fumMori faptul ca l!?i distrug sanatatea nu are 0 condition~rii (tehnic~ descrisa sus) prin care se
semnificatie prea mare. De cele mai multe od, pa- asociaza, in hipnoza, satisfal~p legate de fumat eu
cientul spune: "~tiu cl1 ar trebui sa ml1 las de fumat, imagini ~i stari afective negat;;\'e.
dar ... ". De aceea e lipsit de sens sa-i rationaliZl1m Multa vreme s-a considerat diferenta dintre au-
pe pacienti; nu facein decit s~-"iculpabilizam ~i sa-i tohipnoz~ ~i heterohipno:m ar c,onsta doar in aceea
depriml1m, demobilizindu-i sa ·mai incerce vreun ca heterohipnoza era indusa de catre 0 .alta per-
tratament. soana. Un studiu experimental realizat de carre
Hunter (1987) propune urmMoarea tehnicl1 hipno- Erika Fromm (1975) a pus in evidenta faptul ca su-
terapeutica pentru abandonarea fumatului: biectii inalt hipnotizabili realizau 0, diferentl intre
1. In hipnozl1 se face subiectului un antrenament trairile subjective din cadrul autohipnozei ~i cele
mental in cine se descrie in imagini mai sugestive ale heteroiypnozei, ceea ce a dus la ideea ca ceJe
cit de ·nociv este fumatul pentru organism, ce efecte doWl fenomene, defiji:msemanatoare,nu sint identice.
dezastruoase are acesta asupra sanMatii omului. Daca in heterohi 'pno~?,fi terapeutul da sugestii in
2. I se cere subiectului, anat in hipnoza, sa e- legatura eu indicatia ~i \~uexperienta transei, suges-
xamineze daca motive Ie care I-au facut sa se apuce Hi ee structureaza comportamentul hipnotic, in auto-
de fumat la 13 - 14 ani mai sint valabile ~i acum. hipno~ subiectul pune in evidenta un comportament
cind acesta are 40 de ani. Daca nu, se poate autodirijat.
intrevedea un motiv pentru 0 schimbare. Apoi i se Erika Fromm ~i colaboratorii (1981) au studiat
cere ace~tuia sa alcMuiasca 0 lista ell 3vantajele pe fenomenele de autohipnoza comparativ eu cele de
care Ie-ar avea dac~ n-ar mai fuma: heterohipnoza, stabilind unele asemanari ~i deosebiri
- mai multi bani; intre cele doua categorii de fenomene.
- un miros mai placut; Autorii mentionati afirma ea atit in heterohip-
- mindria de a fi reu$it sa se autodepa~easca; noza, cit ~i in hipnozll se constatrt prezenta senti-
- mincarea va avea un gust mai bun; mentului de implicare imediata in situatie, in eveni-
- va scapa de cicaleala neintrerupta a soth~i. mentele caracteristice transei, preeum ~i 0 deta~are
3. Sugerarea unor artificii pentru a diminua c;anti- de stimuli perturbatori externi.
tatea de tigari. Spre deosebire de heterohipnoza, in cadrul careia
Se poate sugera subiectului. sa a~eze tigarile in se eonstata 0 concentrdre $1 0 focalizare maxim~ a
locuri diferite, pentru ca gestul de a aprinde 0 atentiei, in autohipnoz:t atentia este libera sa vaga··
tigarl.\. sa nu mai fie automat •. sa nu mai cumpere bondeze, avind ca obiect un dmp mult mai larg de
tigari (in cur.ind prietenii se vor sMura sa-i mal stimuli ai ambiantei. .
imprumute), sau sa nu mai fumeze pina la () anu- Studiile au demonstrat, de asemenea, ctl. in auto-
mita ora. "hipnoza se inregistreaza mai multe fluctuatii ale
106 107
nalitatii, in timp ce in cazul heterohipnozei se
profunzimii transei pe ansamblu, profunzimea tran- a~teaptn ca instruetiunile terapeutului sn fie urmate
sei atinse de subiect fHnd mult mai putin adincl cu exactitate.
fatn de cea obtinutn de heterohipnozn. S-a .constatat Nu trebuie neglijat nici faptul c~ in timpul hete-
!?i faptul cn· in autohipnozn cantitatea de imagini rohipnozei apar mai frecvent conseeinte legate de
care se perindn pe ecranul mental al subiectului prezenta un or fenomene eu caraeter regresiv (su-
este mult mai mare decit in heterohipnozn (imagi- biectul adoptn eonduite infantile, inferioare nivelu-
nile specifice autohypnozei au un caracter mai viu lui actual de ev.olutie, Fromm, 1968).
!?i mai realist). De asemenea, trebuie subliniatn ob- Autohipnoza este privitn de multi subiecti ca 0
servatiei cn in autohipnozn imaginatia este mai cen- modalitate de exploatare creativn a eului, in care
tratn pe problemele personale ale subiectului, pe subieetul poate crea ~i se poate supune actiunii pro-
conflictele tr~ite de acesta, pe experiente creative !?i priilor sale autosugestii. tn acest context, autohipno-
pe rezolvari cognitive de probleme. Se poate spune za poate fi abordatn ca 0 activitate de rezolvare de
c~ in autohipnou imaginatia joacn un rol mai probleme referindu-se la trecerea in revistn !?iinven-
insemnat decit in heterohipnozn, reprezentnrile fiind tarierea grijilor cotidiene ale subiectului, la dezvol-
mai bogatedin punct de vedere calitativ ~i orientate tarea unor deprinderi mai eficiente de studiu l?i ac-
mai direct spre problemele personale ale subiectului. tivitate, cit ~i la unele modalitati concrete de
Astfel, subiectiiconsidera autohipnoza ca fiind autoterapie.
mai incnrcatn de semnificatii personale in raport cu tn acela~i timp hipnoza poate fl privitn !?i ca 0
problemele lor. tn heterohipnozn subiectul este di- modalitate eficientn deautoexploatare a lumii interi-
rectionat sn urmeze cu exactitate sugestiile date de oare a subiectului. tn autohipnou, p~cientul investi-
experimentator, fapt ce are drept consecintn reducer- gheazn mai bine lumea sa subiectiva, gindurile,
ea implicnrii personale a subiectului ~i snrncia rep- amintirile ~i fanteziile sale pentru a afla mai bine
rezentnrilor de tip imaginativ ale acestuia: cine este el de fapt. Aceastn explorare implica 0
Studiile au realizat insn cn in heterohipnoz~ se sensibilizare crescuta a meeanismelor gindirii l?i i-
realizeau mult mai eficient experimentele legate de maginatiei.
regresie de virsta, eele de hipeimnezie, decit cele Foarte multi subiecti consider~ ea autohipnoza se
ce au in vedere prezenta unor halucinatii pozitive ~i caracterizeazn prin aeeea ca te la$i dus, lucrezi asu-
negative. pra unor probleme personale ~i trnie~tiexperiente
Continuturile experientelor traite de subiecti in autorevelatoare in raport cu propria personalitate.
timpul autohipnozei depind in mare mnsurn de ne- Exist~ mai multe tehniei de inducere a autohipno-
voile, trebuintele, tendintele, interesele ~i struetura zei. Dupn ce subiectul a pareurs eiteva ~edinte de
personalitntii subiectilor. Studiile cHnice au arntat heterohipnozn, modalitatile de a obtine autohypnoza
c~ majoritatea subiectilor considern autohipnoza ca i s~ vor pnrea deosebit de simple. Hunter (1987)
pe 0 modalitate de auto-explorare creatoare a perso-
109
108
afirma ca se poate intra uf$or in autohipnoza prin poate recurge la unele strategii empirice de a scltpa
urmatoarele tehnici: pentru moment de problema. Acestea nu dau inslt
rezultate durabile. Astfel: .
,;;numarati rar in gind pina ajungeti' lao cifra
mare (peste 100); 1. Se poate manipula situatia prezentlt pentru ca
- repetati de mai multe ori mental 0 serie de ea sa devinlt tot mai suportabillt. Cind situatia ne
numere; prive~te numai pe noi im~ine, metoda se potrive~te.
- repetati de mai multe ori literele alfabetului; Daca insa dorim sa fortam ~i pe altii sa intre in
- imaginati-va ca urcati 0 scara, treapttl Cll schema propusa de noi, s-ar putea ca lucrurile sa nu
treapta, spre teras a unui castel situat intr.:.o gradina mearga.
frunoastl; 2. Un alt mod empiric de a solutiona un conflict
- ascultati in gind zgomotul placut produs de un este a da vina pe altii. Luptindu-ne cu alte per-
riu de munte, care curge lovindu ..se de pietre ~i soane, nu va mai ttebui sa facem fata problemei
lasati··va purtat de imaginea ~i sunetul respectiv; reale. Persoanele care obh,muiesc sa procedeze ast-
- utilizati orice alt vis treaz cu care v-ati fei, se pIing de faptul ctl ceilalti ii persecuta.
obif$nuit; 3. 0 alta modalitate empirica de a scapa de 0
- bucurati-va de stimuli care va sint familiari: problema este ignorarea ei ( s-o ingropam cit mai
tic-tac-ul unui ceasomic, sunetul valurilor marH, 0 adinc) ..
piesa muzicala favorita sau propriul ritm respirator, Prietenii ~i rudele bine intentionate TIe spun ade-
pentru a intra intr-o stare de autohipnoza. sea sa uitam ,din necazuri, dar acest lucru este
Trebuie sa ne obi~nuim sa ascultam semnalele de foarte periculos deoarece stresulreprimat poate iz-
alarma ale organi5mului, pe care ni Ie transmite bucni pe alte cai, producind simptome nevrotice sau
subcon!?tientul. Od de cite ori ne gasim· intr-o 5i- psihosomatice. Este mult mai indicat sa reinter-
tuatie care ni se pare fiira solutie trebuie in autohip- pre tam experientele stresante·' dintr-o noult perspec-
noza sa reinterpretam situatia, 5-0 transformam tiva care ne poate indica noi modalitati de a face
dintr-o situatie destructiva lntr-una utila. fata dificultatilor ~i din acest punct de vedere auto-
"Ma simt ca intr..o inchisoare din care nu mai hipnoza ne poate ajuta foarte mult.
pot scapa". Nu mai sint capabil sa fac 0 serie de Pentru ca ~utohipnoza sa fie eficienta, aceasta
lucruri pe care Ie fl1ceaminainte. Deocamdata nu trebuie practicatazilnic timp de 10 - 12 minute.
am de ales. Temporar voi accepta situatia ca atare Subiectul trebuie sa utiHzeze sugestii cu caracter
~i voi pune de-o parte acele probleme pe care va repetativ .~i afirmativ, de tipul:
trebui sa Ie rezolv atunci cind voi scapa din aceasta "zi dupa zi ma simt tot mai bine";
situatie". Daca nu dorim sau nu putem sa abordam "este foarte placut sa fii liber de dominatia al·
direct factorii care au candus la criza in care ne coolului" ~i in acela~i timp sa gindeasctl pozitiv, de-
aflam ~i care au declansat semnalele de alarma, se oarece, a~a cum am mai .subliniat, incon~tientul nu

110 111
opereaza cu negatii. Astfel, daca subiectul i~i ad- autohipno2a:
ministreaza sugestii de tipul: "nu am sa mai beau", 1. Deschideti-vA spre 0 noua perspectiva.
in subcon~tient se inregistreaza mesajul: "am samai Reexaminati situatiile de viatl cu care sinteti
beau" iar mesajul: "nu roa voi teme de aceasta", de.,. confruntati dintr-o noua perspectiva, mai actuala.
vine "mA voi teme de aceasta". Ceea ce ii opre$te pe multi oameni sA.faca acest lu-
De asemenea, nu este indicata utilizarea unor su- cru este teama cA au fost stupizi sau ridicoli cind
gestii de tipul: "incerc sa slabesc" pentru ca astfel au actionat intr-un anumit feI.
de formulari contin in sine posibilitatea nereu~itei, o varianta a acestei tehnici consta in abordarea
pe care~subcon~tientul 0 preia imediat. propriei probleme ca ~i cumar fi problema altuia.
o modalitate eficienta care poate fi utilizata in Hunter (1987) spune ca adesea cind se lovea de
timpul autohipnozei este convertirea energiei nega- vreo dificultate intra in autohipnozA $i i$i imagina
tive in energie pozitiva. Cind oarnenii traiesc 0 cA avea 0 pacienta care Ii purta numele. Adesea noi
stare de stres sau de anxietate, ei emit, in mod .$tim foarte bine ce sfat. ar trebui sA dam altei per-
spontan valuri de energie negativa. daca ei- se bla- soane care s-ar afla in aceea$i situatie •dar cind e
meaza pentru lucrurile care nu merg inseamna, de yorba de noi in$ine, Jntram indificultate. Autohip-
asemenea, eA ei elibereazA mari cantitati de energie noza ne ajuta sa ne transpun.em mai bine in rolul de
negativA. client $i de consilier ~i sA acceptam sfaturi pe care
Se poate converti energia negativa in energie altfel Ie-am respinge din motive emotionale sau din
pozitivA pdn urmatorul exercitiu realizat in cauza imposibilitatii de a ie$i din rutinA.
autohipnoza: Bandler (198.5), unul din intemeietorii "Pro-
"lmaginati-va 0 situatie in care va autoacuzati gramarii neurolingvistice" - sistem de psihoterapie
sau va autoblamati. Cautati sa retraiti situatia in $i autoformativ foarte la moda astazi in Statele
plan imaginativ pina cind va dati seamacum Unite ale Americii, recomanda ~i el pacientilor sAi
reactionati la ea. Imaginati-vA apoi 0 situatie pozi- exercitiul Dumit "schimbarea perspectivei".
tivll. $i comparati modalitatile de a reactiona la cele "lncercati sa vA reamintiti 0 tdisputa avuta cu ci-
doua situatii. Yeti constata ca .ceea ce e~tecomun neva clnd ati fost sigur cA aveti dreptate $i derulati
celor doua trairi sint reactiileneurovegetative de in minte filmul discutiei rspective. Acum incercati
descArcare de adrenalina. Odata stabilit acest adevAr sa revedeti filmul mental al aceluia~i eveniment, dar
se· dau subcon~tientului sugestiide' tipul: de aceastA datA ca ~i cum v-ati privi pe dumnea-
"De-acum irtainte doresc ca tu sA-mi transferi voastra pledind pentru cauza adevArului.
energia in scopuri pozitive, in loc s-o risipe~ti in Pentru' unli oameni punctul de vedere se schimba
mod negativ". foarte multo Mai sinteti tot atit de sigur ca ati avut
lata $i alteciteva tehnici de autoreglare a starilor dreptate 1".
psihice, tehnici ce pot fi utilizate cu succes in Acela$i autor ne invata ea putem privi 0 anumita
112 Hipnota - 6 113
discutie ~i din punctul de vedere al unui observator in autohipnoza, pacienta care este framintata de
neutru, privindn-ne pe noi in~ine cit ~i pe partene- ideea daca sa schimhe sau nu serviciul, i~i imagi-
rul de discutie de la 0 distanta egala. Un~ori este neaza ca pune cele doua scale in balanta, ,obligind
uti! sa privim 0 situatie de undeva de sus, acest subcon:;;tientul sa adopte 0 decizie intuitiva. Apoi ea
mod de abordare dindu-ne un grad mai mare de de-' adauga in balanta argumentele exterioare pe care
ta~are fat a de problemele care ne supara. De pilda, le-a aflat din ziar, in favoarea ~i in defavoarea nou-
daca cineva i:;:liprive~te micul necaz de la scara sis- lui loc de munca.
temului solar, acesta parca scade din intensitate. Argumente pentru noul loc de munca
2. Stabiliti-va prioritatile - posibilitatea de a calatori
Puteti utiHza autohipnoza pentru a afla daca tre- - probabil un salariu mai bun
buie sa continuati sa faceti un anumit lucru sau tre- - 0 noua directie pentru cariera profesionala
buie sa faceti altceva. Exercitiul se nume~te "ba- - posibilitatea unui nOll mod de a se exprima
lanta" ~i are reluI de a cintari argumentele pro ~i - scapa de dificultatea de a lucra in compania
contra pentru diverse actiuni (Hunter 1987). Sub· fostului prieten
cOll$tientul stabile~te doua tipuri de scale continid Argumente contra
argumente ~i contraargumente pentru 0 anumita de- - teama c~ nu va face fa~a noHor sardni
cizie (de pilda, a schimba sau a mentine serviciul). i
. poate noul serviciu nu se potriYe~te
Argumente pentru a mentine vechiul serviciu ,. poate nu are aptitudini
- 6 ani vechime - poate nu-i va face placere sa lucreze ell
- i~i cunoa~te bine munca publicul
- 0 face bine - poate va avea dificultati de a intra in relatie ell
- se considera competenta persoanenecunoscute
- salariu bun - poate Ii va fi dor de casa
- relatii bune eu colegii - poate va avea difieultati sa-~i gaseascli un prie-
ten stabil
Argumente pentru a-I schimba Pacienta va cintari in gind parte a cea mai grea a
- rutina 0 plictise~te acestei scale, comparind-o cu partea cea mai grea a
- dore~te ceva nou primei scale.
- are nevoie sa fie promovata Ril.spunsul in cazul ei va fi:
- dore~te mai multi bani 1. E chiar absolut necesar sa fad 0 schimbare?
- ii este greu sa lucreze in aceIa~i loc de munca 2. Ce schimbare ar trebui sa fad ne,.
impreuna cu fostul prieten voia unei schimbati?
- nu sint barbati interesanti, necasatoriti Ia ve- aIt mod de a stabiH prioritatHe se
chiul serviciu compararea normelor ~i obligatiilor impwse
114 1
cu acele comportamente care fac in mod real parte din nou~i yeti constata ea dupa ee ati aruncat cele
din noi ~i ne fac placere. doua cutii, ea apare altfel. Cu elementele care au
3. Cautati ~i formulati clar elementele problemei ramas, aveti ~ansa sa faeeti ceva. Aruncati 0 privire
pe care 0 aveti. asupra propriei contributii la problema in cauza.
Uneori este utH sa aplicam unei situatii reale 0 Daca nu va simtitipe moment capabili sa modifi-
formula artificiala. V.aloarea procedeului consta in eati ceva din propriile sentimente legate de situatia
aceea ca situatia nu se va potrivi chiar exact sche- problema, tot ce va rnmine de Oi,eut este sa
mei ~i atunci trebuie sa 0 fortam putin pentru a in- con~tientizati trairile respective ~i sa Ie a~ezati
tra in schema. Aceasta 0 face sa se clatine putin ~i intr-un spatiu accesibil. Cind va yeti simti pregatiti
o bre~a cit de mica ne poate ajuta sa atacam proble- Ie yeti putea extrage, reexamina ~i eventual
ma din alta perspectiva. modifica.
Un model de schema ar fi "formula celor trei De pilda, sinteti intr-o situatie dificila cu cel mai
cutii". Se impart componenteIe problemei $i se bun prieten. Modul in care acesta s-a purtat cu dum-
a~eaza in trei sertare separate, denumite astfel: neavoastra' va face sa va simtiti jignit ~i ineanu
- cutia I -" Alte persoane" sinteti pregatit sa renuntati 1.a.sentimentele negative
- cutia II - "Faptele" (cuprinde deserierea exacta pe care vi le-a trezit comportamentul aeestuia. In
a date lor problemei) acest eaz, nu luati niei 0 decizie in legatura eu vii-
- cutia III - "Eu" (contine aeele parti ale proble- torul relatiei respective ~i pentru moment puneti
mei la care am contribuit noi in~ine; cuprinde sentimentele respective de-o parte la pastrare.
reaGiii la evenimente: furie teama, mindrie) 4. Acordati-va un timp pentru reverie
Cind toate cutiile s-au umplut, luati prima cutie Cel mai eficient mod de a utiliza utohipnoza
$i aruncati-o. Nu puteti schimba cu nimie contri- este sa va acordati zilnic 10-15 minute de reverie,
butia altora la situatia ereata, a~a ca nu merita sa cind subcon~tientul poate sa luereze asupra proble-
va bateti capul eu ceea ce ati plasat in prima cutie. melor dumneavoastra.
Acestea sint problemele altora, nu ale dumnea- Aeordati-va 0 vaeanta imaginara la mare, in Aus-
voastra. Asigurati-va insa ca nu ati plasat chiar per- tralia sau in India.
soane in intregime in cutia de aruncat! Nu va puteti Fiecare subiect traie~te autohipnoza la modul sau
permite sa scapati prea u~or de cei din jur. Ace~tia personal. Exista totu~i citeva aspeete comune pe
sint prea importanti pentru dumneavoastra. care Ie relateaza majoritatea eelor care practica
Examinati cutia a doua. Nici aici nu e nimic de aeeasta tehnica:
schimbat. Bineinteles, situatia se poate modi fica eu - tremurul pleoapelor;
timpul ~i atunci vor aparea noi fapte de analizat. - deta~area fata de stimulii exteriori;
Nu are rost sa consumati energie eu lueruri pe - 0 stare de relaxare eeva mai profunda decit cea
care nu Ie puteti modi fica. Acum priviti problema specifiea antrenamentului autogen al lui Schultz.
116 117
12.-Powers~ M. Advanced Techniques of Hypno-
1965 Wilshire Book Compo Hollywood, California,
sis.
Bibliografie selectiv~
13.- Unestahl, L.E. Self-Hypnosis in Sports and
1.- Bandler, R. Using Your Brain for a Change. Life in Applied Sport Psychology. Williams, J.M.
(eds.), 1987
Andreas, Steve; Andreas Coniral (eds). Real People
Press Moab Utah, 1985. 14.- Weitzenhoffer, A.M. General Techniques of
2.- Barber, Th. 'X; Spanos, N.; Chaves, J .F. Hyp- Hypnotism. Grune anq Straton, Inc. New York and
Lo~don, 1957
nosis, Imaginations and Human Potentialities. Per-
gamon Press Inc. New ..Y ork - Toronto - Frankfurt. 15.- Weitzenhoffer, A.M. An Objective Study in
F.a. Suggestibility. Science Editions, John Wiley and
3.- Graham: G. How to change your life. Real Sons, Inc., New-York, 1963
Option Press, 1990.
4.- Gheorghiu~ A. Hipnoza - realitate ~i Detinne.
Ed. ~tiintifici1, Bucure~ti, 1977.
5.- lIilgard, E.R. The Experience of Hypnotic
Susceptibility. A Harbinger book.' Harcourt, Brace
and Worald, Inc. New-York. F.a.
6.- Hunter, Marlene. Psych Yourself in! Hypnosis
and Health. Seawalk Press LT.D. 1987
7.- Hartland, J. Medical and Dental Hypnosis and
its Clinical Applications Bailliere Tindall, London,
sec.ed.1979
8.- Hilgard, R.H.; Hilgard Josephine.· Hypnosis in
the Relief of Pain. William Kaufmann, Inc. Los Al-
tos, Calif omia, 1975
9.- Lankton, St. Practical Magic. Meta Publica-
tions. Cupertino, California 1980
10.- Le Cron, L.M. Self-HYPQ.otism.,The Tech-
nique and its Use in Daily Living, Prentice··flall,
Inc. Englewood Cliffs, N-Y 7-th ed.l978
11." Marcuse, FL Hypnosis. I'llct and Fiction. Pin-
guin Books, 1959
118
119