https://kupdf.

com/download/hipnoza-si-fortele-nelimitate-ale-psihicului-irina-holdevici-ilie-p-
vasilescu_59f4b2d0e2b6f59326f858d1_pdf#

Hipnoza Si Fortele Nelimitate Ale Psihicului - Irina Holdevici - Ilie P. Vasilescu

Hipnoza Si Fortele Nelimitate Ale Psihicului - Irina Holdevici - Ilie P. Vasilescu

January 19, 2017 | Author: mariquita_ro | Category: N/A
60p

Short Description
Download Hipnoza Si Fortele Nelimitate Ale Psihicului - Irina Holdevici - Ilie P. Vasilescu...

Description
\

.' Colectia OMUL, ACEST NECUNOSCOT

IRINA HOLDEVICI

ILIE P. VASILESCU

Din cuprins: LUPTA INDELUNGA TA A ~TnNTEI CD MAGIA SECRETELE ADEVARA1'E ALE HIPNOZEI
INDUCTIA HIPNOTICA HIPNOTlZA 1'ORUL, UN MAGICIAN 1 CARAC1'ERIS1'ICILE S1'ARII
HIPNOTICE PROFUNZIMEA HIPNOZEI sA pATRUNDEM IN TAINELE HIPNOZEI FALSELE
PERICOLEALE HIPNOZEI' VALENTELE COMPENSA1'ORII ALE HIPNOZEI CUNOA$TERE ABISURILOR
FIINTEI NOAS1'RE 1'ULBURARILE ~I IMBOLNAVIRILE CARE ASCUL TA DE PUTEREA HIPNOZEI
AUTOHIPNOZA, 0 ~ODALITA TE DE A FI S1'APINI PE FORTEL}5:NOAS1'RE SPIRITUALE

SI FORTELE NELIMITATE ALE PSIHISMULUI •

Pret lei 67 ISBN 973-9070-08-5

FDlTURA ALOOMARS

Bucure~ti 1991

IRINA HOLDEVICI

ILIE P. VASILESCU
SI

FORTELE NELIMIT ATE . ALE PSIHISMULlJI

Lector: C.pAUNESCU Redactor: Nic PENIUC TEHNOREDACTAREPECALCULATOR MACINTOSH

HOLDING REPORTER - SRI., Tiparulexecutat la Tipografia "LUCEAFARUV' Sectia Buftea

EDITURA ALOOMARS Bucure~ti 1991

CUPRINS •

I. LUPTA tNDELUNGAT A A STIINTEI CU MAGIA - pag. 9 i~"-

,:".,r •.... ~_."

H. SECRETELE ADEV ARATE ALE HIPNOZEI - pag. 16 a) Modificari ale sferei sensoriale: iluzii,
halucinatii. - pag. 17 b) Modificarile atentiei - pag. 17 c) Modi fcarile amnezice (ale memoriei) -
pag. 17 d) Modificari in sfera gindirii - pag. 17 e) Modificari in domeniul activitatii motorii - pag.
17 f) Modificari inusfera afectivWltii - pag. 17

.,,_

III. INDUCTIA HIPNOTICA - pag. 20 a) Faza de pregatire - pag. 20 b) TestuI oscilatiei corpului - pag.
22 c) Testul incle~tarii degetelor - pag. 23 d) Catalepsia pleoapelor - pag. 23 IV. HIPNOTIZATORUL,
UN MAGICIAN? - pag.25 a) Conditille unui bun hipnotizator - pag. 25 b) Metoda de inductie
hipnotica prin fixarea privirii - pag. 27 c) Adincirea transei - pag. 30 d) Dehipnotizarea - pag. 32
V.C~CTERlSTICILE STARrI HIPNOTICE - pag. 36

a) b)

c) d) e)

f) g) h) i)

Reducerea functiei de planificare ~pag, 36 Redistribuirea atentiei - pag. 37 Capacitate a crescutli

a productiei imaginative - }lag. 38 Reducerea controlului - pag. 38 Cre~terea gradului de
sugestibilitate - pag. 39 Accentuarea c9mportamentului de jucare a unor roluri - pag. 39 Aparitia
amneziei post-hipnotice - pag. 40 Starea de relaxare psiho-fizica - pag., 40 Scaderea a'~uitatii
perceptive -"pag. 40
'II. PROFUNZIMEA a) b)

ffiPNOZEI

- pag. 42

Somn superficial - pag. 42 Starea somnambulic~ profunda - pag. 43

VII. sApATRUNDEM

a) b) c) d) e) f) g) h)

IN TAlNELE HIPNOZEI - pag. 48 Teoria fluidului vital - pag. 48 Hipnoza, fenomen psihopatologlc -
pag. 48 Hipnoza ~i somnul - pag. 49 Hipuoza ~i teoria rolului - pag. 50 Hipnoza ~i teotiiile
inv~~nrii - pag. 51 Hipnoza ~i psihanaliza - pag. 51 Teorii eclectice ale hipnozei - pag. 52 Teoria
comportamentului asupra hipnozei - pag. 53 Teoria disocierii personalitatii - pag. 54 Fi\.LSELE
PERI COLE ALE HIPNOZEI - pag. 57

ALENTELE COfvIPENSA TORn ALE HIPNOZEI - pag. 62 Sugestiile terapeutice - pag. 63 Tel:mica
disocierii - pag. 66 Tehnica substitutiei - pag. 67

d) e)

Tehnica modificarii imaginii durerii - pag. 67 Tehnica imaginatiei dirijate in stare de hipnoza - pag.
71

X. CUNOASTEREA

a) b) c) d) e)

f) g) h) i)

j) k1

ABISURILOR

. FIINTEI NOASTRE - pag. 79 Tehnica asociatiei libere - pag. 83 Inducerea visului - pag. 83 Tehnica
scrisului automat - pag. 84 Desenul hipnotic - pag. 85 Terapia prin joc - pag. 85 Tehnica dramatic
a - pag. 86 Regresia de virsta - pag. 87 Tehnica pdvirii in bila de cristal - pag. 88 Tehnica
tensiunilor experimentale - pag. 89 Prmcipii ~i tehnici hipnoanalitice - pag. 90 Tc.hnica teatrului -
pag. 92 Tehnica mozaicului - pag. 93 Tehnica serrmalului ideomotor - pag.94

XI. TULBURARILE SI tMBOLNA VIRILE CARE ASCULTA DE PUTEREA HIPNOZEI - pag. 97 a) Stnrile
anxioase ~i fobice - pag. 100 b) Starile depresive - pag. 100 c) Simptomatologia de tip isteric -
pag. 100 d) Reactiile obsesive- pag. 101 XII. AUTOHIPNOZA. o MODAUT ATE DE-A FI STAPtNI PE
FORTELE NOASTRE SPIRITUALE - pag. 105

1. LUPfA lNDELUNGATA A ~TIINTEI CU MAGIA

PosibilWltile hipnozei au fost /cind exagerate, a~teptindu-se de la eei care 0 praetieau adevllrate
minuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu le puteau rezolva alte metode medieale sau
psihologice, dnd minimalizate sau chiar negate de cMre sceptici, care insll nu se strllduisera
suficient sa cunoascll metoda in detaliu. Se pare ell un deserviciu insemnat I-au tacut hipnozei
apropierea exageratll a acesteia de fenomenele parapsihice considerindu-se ell persoanele care
0 practicll trebuie sa dispunll neaplirat de forte supranaturale, dt ~i performantelr.·
hipnotizatorilor de estradll care au indepllrtat pe multi eercetlltori serio~i de acest domeniu. De
asemenea, multe luerari din cadrul literaturii ~tiintifico-fantastice au aeeentuat ideea ell
subiectul hipnotizat devine un fel de robot uman, controlat pe clli paranormale de elltre eel care
a indus hipnoza, fapt ee a generat temeri nejustifieate din partea unor pacienti care ar fi putut
beneficia de avantajele acestei tehnici. Hipnoza nu este un fenomen supranatural, ci doar 0 stare
modifieatll de eon~tiinta, asemllnatoare eu relaxarea sau eu stllrile meditative ,speeifice unor
eulturi orientale. Fenomene asemllnlltoare eu eel hipnotic se intilnese freevent in viata
eotidianll. Astfel, cineva 9

poate fl. atlt de absorbit de lectum unui roman san de vizionarea unui film la televizor, incit nu
mal aude soneria de la u~ sau poate fi atit de cufundat in ginduri incH nu mai sesizeaz~ ceo!
spune interlocutor'Lll eu care tocmai discuta. Se apropie de hipu'oza ~i fenomenele de reverie,
(i~nd,furati de propriile constructii imaginative, parc~ ne transpunem in aite locuri ~i tr~im aite
stari dccit cele legate de realitatea imediata sau cele de extaz religios pe car~ le WHesc adevaratii
credindo~i. Soferul, care conduce noaptea ~i este fascinat de dunga luminoasa a ~oselei, care ii
produce 0 ingustare a cimpului con~tiintei ce se poate uneori solda eu accidente, este ~i el
victima unei stari aseman~,toare cu hipnoza. Aceste sUlri le denumim in limbaj comun cu
ajutorul unor ~:ermeni ca: "a te lasa furat''' "'a fi pe alta lume" etc. Cei care tr~iesc astfel de stllri
i~i orienteaza de fapt gindurile in interiorul lor. Fenomene de tip hipnotic au fost descrise inca
din' antichitate ~i se intilnesc inca frevc.ent in practicile magice specifice culturilor primitive.
Putem vorbi de hipnoza moderna 0 datll cu experientele medicului austriac Franz Anton Mesmer
.. (1734-1815), care a descris hipnoza 1?istllrile speciflee acesteia sub denumirea de "magnetism
animal". Sistemu] de tratament utilizat de Mesmer a fost ironizat de catre medicina 4in acea
perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pacientii. (Pacientul era introdus intr-un
fel de butoi cu apa, fHnd inconjurat de sirme 1?i tot felnl de magneti, care aveau menirea sa
puna in evidenta t1uidul deDumit "magnetism animal". Adesea pacientii sugestionabili erau
cuprin1?ide convulsii). 10

comisie instituita in anul 1784 de cMre regele Frantei, comisie din care a facut parte ~i Franklin,
ambasadorul Statelor Unite, a primit sarcina sa cerceteze experimental "magnetismul animal".
Comisia respectiva a ajuns la concluzia ca aceasta nn era altceva decit un rezultat al imaginatiei.
De~i Mesmer a fost discreditat, teoriile sale fHnd nefondate ~tiintific, multi pacienti continuau sa
se vindece prin rnetodele sale t?i aceasta a convins ca de:;;i teoriile erau grer?ite, totu~i
fenomenul respectiv exista ell adevarat. De hipnoza s-a folosit ~i abatele Johann Joseph CJ3ssner
(1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga "foqele negative" care
puneau stapinire pe padent. Medioul englez John Elliotson (1791.,.1863) a realizat prime Ie
interventii chirurgicale in stare de transa hipnotica, iar James Esdaile, medic scotian (1808-1859)
a relatat 345 operatii de chirurgie majora realizate in India, in sornn hipnotic (cf. E.Hilgard ~i
J.Hildrad, 1975). Termenul de hipnoza este introdus de englezul James Braid (1795-1860), de la
grecescul hipnos care inseamnll somn, el considerind hipnoza ca pe un '"somn nervos'". o
atentie deosebit~ este acordat~ hipnozei de catre cele doua mari ~coli ale psihiatriei franceze,
~coala de la Salpetriere, reprezentata de Jean-Martin Charcot (1835-1893) ~i ~coala de la Nancy,
al c~rui reprezentant de seama a fost Hippolyte Bernheim ( 1840-1919). Daca Charcot considera
hipnoza ca pe un fen.amen patologic, specific istericHor, dimpotriva, Bernheim era de parere ea
hipnoza este un fenomen nOf11

mal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in mare masura influentat de rezultatele
deosebite ale unui mediC de tara - Liebeault (1823-1904). Utilizarea in scopuri terapeutice a
hipnozei a fost sustinuta ~i de succesele cunosacutilor psihiatri Breuer ~i Freud. Ulterior, Freud
abandoneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii ~i metode - psihanaliza - ceea ce a filcut ca,
pen~ru moment, interesul pentru hipnoza sa inregistreze un regres. tn 1889 a avut loc primul
Congres International de Hipnoza Terapeutica ~i Experimentala, ~i carn in aceea~i perioada,
marii teoreticieni in domeniul psihologiei incep sa se intereseze de fenomenul hipnotic: Wilhelm
Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza. William James include un capitol dedicat hipnozei in
celebra sa lucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza ~i el hipnoza din
perspectiva disocierilor de personalitate. in timpul primului razboi mondial Mc Dougal a tratat,
cu ajutorul hipnozei, soldati aflati in stare de

~oc. Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark Hull
(1933) - "Hipnoza ~i sugestibilitate" . Si in timpul celui de-al doilea razboi mondial, hipnoza a fost
utilizata cu succes in tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile ei s-au extins in
stomatologie !?iobstetrica. in annl 1955 Asociatia Medicala Britanica ~i in 1958 Asociatia
Medicala Americana au hotarit ca hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamii:1tin ~co1iIe
medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psihologilor Americani a dat 0 recunoa~tere oficiala a
utilizarii terapeutice a hipnozei de catre psihologi. 12,

La ora actuala exista, in afarl:i. de societl:i.tile nationale, Societatea europeana de hipnoza,

Societatea internationala de hipnoza ~i Societatea de hipnoza "l\1ilton Erickson", dupa numele
fondatorului ei, unul dintre cei mai talentati ~i mai creativi hipnoterapeuti ai lumii. tn vara anului
1990 a avut loc in Germania cel de-al 5-lea Congres de hipnoza in psihoterapie ~i medicina
psihosomatica, la care au luat parte peste 900 de medici ~i psihologi din aproape toate larUe
lumii, incluzind ~i tara noastra. Hipnoza are 0 serie de aplicatii practice, atit in clinica, pentru
psihoterapie, cit ~i in alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea performantel or
umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatirea psihologica a sportivilor de inalta perf
ormanta, cit ~i al cosmonautilor pentru obtinerea unui echilibru emotional de ,nivel superior,
pentru perfectionarea capacitatii de concentrare a atentiei, a deprinderilor motrice, cit ~i pentru
0 mai buna autoreglar~ a comportamentului in. ansamblu .. De tratament . liipnotic pot beneficia
~i arti~tii eu trac de scena sau· elevii ~i studentii- hiperemotivi, care au tendinta. de a se bloca la
examene si .. de a obtine rezultate sub posibilitatile lor reale. Cercetarile din ultimii ani au
demonstrat ca ..hipn02i poate" contribui ~i la .cre~terea efidentei invatarii, dt ~i la dezvQltarea
unor disponibilWlti creative latente. tn clinica hipnoza se aplica in foarte muIte domenii. Astfel,
ea se folose~te .eu succes in chirurgie, pentTu realizareaunor operatii rara aneste~ie sau Cll o
cantitate mai hredusg' de anesteziee atuncf dnd .. subiectul prezintaintolerant~la astfel de
substanle .

'.'

..'

13

sau dnd acestea lipsesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila ~i pentru
reducerea anxietatii pre-operatorii cit ~i pentru realizarea unei evolutii post·,operatorii dt mai
bune ~i dt mai rapide. Un domeniu unde hipnoza poate face foarte mult il reprezinta combaterea
durerii; este vorba atit de durerile din holile cronice, de migreIie, cit ~i de cele ce apar in timpul
na~terii sau in timpul unui tratament stomatologic. In medicina psihosomatica hipnoza se
utilizeaza in terapia unar afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, digestiv sau
endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, varsaturi, colici, colite, astm bron~ic, obezitate,
tulburari sexuale etc.). Ea are, de asemenea, aplicatii in domeniul unor afectiuni dermatologice
(prurit, psoriazis, reactii alergice, tratamentul negilor) ~i in recuperarea unor deficiente motorii
produse de accidente vasculare sau traumatisme. Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are
tratamentul prin hipnoza in cazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri depanica,
anxietate, tulburari ale atentiei ~i meJ;Iloriei). Cercetllri recente au evidentiat faptul ca prin
hipnoza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutia unorholi grave, cum ar ficancerul sau SIDA.
Astfel, la ultimul Congres european de hipnoza din 1990, Simonton din S.U.A, a elaborat de
curind 0 Iucrare denumita "Rolul psihoneuroimunologiei consiliere ~i factorul psihic in cancer";
Specialistul german Lenk (1990) a condus un seminar pracUe dedicat utilizarii hipnozei in cancer,
iar un coleg al sl1u, tot german, Otremba (1990) a prezentat. date clinice ~i experimentale
incurajatoare obtinute pe pacienti bolnavi de SIDA. 14

Adeptii psihoterapiei, in care includem hipnoterapeutii, au ajuns la concluzia ca daca prescriem

medicamente pentru probleme de natura psihologica, nu facem decit sl1 mascam problema
reala! Inteleptii orientali spuneau ctt dttruim cuiva un pe~te ii Yom potoli foamea pentru citva
timp, dar dactt 11 invata,m sa pescuiasctt el va fi capabil sa-~i procure hrana pentru tot restul
zilelor. La feI, daca ii invatam pe pacienti prin intermediuI hipnozei ~i apoi al autohipnozei
(hipnoza reaIiz,ata de pacient singur, in absenta terapeutului) cum stt se insanttto~easca ~i stt
ram ina sanato~i, cum saS1 rezolve problemele de viattt, Ie punem la dispozitie un mijloc care ii
va ajuta stt-~i mentintt echilibrul sufletesc ~i 0 stare buna tot restul vietH. Majoritatea oamenilor
nv sint con~tienti de resursele interioare pe care Ie au la dispozitie, ei ignorind faptul ca exista 0
cale de a intra in contact eu aceste resurse pentru a ameliora ~i mentine sanatatea ~i pentru a se
autoperfectiona fizic $i psihic. Mentalul con~tient al omului iI ajuta sa rezolve 0 serie de
probleme, sa inteleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise~i caile pentru
cunoa~terea intuitiva care are Ioc prin mecanisme subcon~tiente ~i aceasta se face mai u1?or cu
ajutorul relaxarii, hipnozei ~i autohipnozei.

15

II. SECRETELE

ADEV ARATE ALE HIPNOZEI

Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este o stare modificata a organismului produsa prin
repetarea unor stimuli ~i in care sugestia este mai efieienta decit de obicei. Majoritatea
speciali~ti1or definesc l1ipnoza ca 0 stare .indusa, de regula in mod artificial, asemanatoare
cusomnul~ dar iIi acelas.i timp diferita de,acesta din punct de vedere fiziologic, stare
caracterizata prin sugestibiIitate crescuta, ca rezultat al careia pot fi induse subiectului, mai u~or
decit in stare normala, 0 serie"de modificari senzoriale, perceptive, mnezice ~i motorii (dupa
Weitzenhoffer, 1963). Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare d,~ hipersugestibilitate selectiva
produs(!/ subiectului prin anumite proceduri specifice, de natura' fiziologica sau/~i psihologica
de catre 0 alta persoana (hipnotizator) sau de catre subiectul insu~i (in cazul autohipnozei). In
timpul hipnozei, pot fi induse 0 serie de' mo,dificar,i spe,ctaculoase ale proceselor psihice ~i ale
comportamentului, modificari ce pot ,imbraca as.;. pecte pozitive sau negative in functie, de
continutul sugestiilor administrate (Gheorghiu, 1977). Astfel; pot fi realizate: A) MODIFICARI ALE
SFEREI SENZORlAlE iluzii (perceperea distorsionati:l a unor obiecte existente in realitate),
halucinatii (perceptii far~ co16
respondent in realitate), precum ~i modificarea unor praguri senzoriale, hiperestezie -
accentuarea sensibiHtatii, anestezie - reducerea generala a sensibilitatii ~i (l1]algezie .. reducerea
sensibiIiti:ltii dureroase. DatoTita acestor afecte, este posibil~ utilizarea hipnozei in combaterea
durerii; B) MODIFlCARI PROSEXlCE (ale lltenfiei): in hipnoza se produce 0 orientare selectiva a
atentiei, care este indreptata predominant spre cele sugerate de terapeut s.i intr-o mat mic~
rnasura spre stimulH ambiantei. C') MODIFlL'"'AR1 MNEZICE (ale 111emorje~,): prin hipnoza se
poate obtine 0 amnezie (ultare) total:! sau partiala a unor obiecte, evenimente, date, dupa cum
se poate obtine 0 hipermnezie sau accentuare a func~iei mnezke, subiectul retinind ~i redind
mai m~or 8,i mai exact materialul memorat; D) A/GDIFlCARl IN SFERA GlNVIRlI: in urma inductiei
hipnotice poate sa functioneze la unii subiecti ceea ce speciali~tii numesc "logica transei"~
datorita careia ei accepta ca fiind logice situatii pc care nu le-ar considera ca atarc in stare
normala. De pilda, subiectul care, in urma sugerarii faptului ca estepre~colar, se comporta ca un
copil de 6 ani, poate discuta in acela~i ti'mp cu sotia sa, fara ca acest lucru sa se para eiudat sau
nepotrivit; B) MODIFICARi iN DOMENIUL ACTIVITATII MOTOR/i- reJaxare musculara, actiuni
automate, rigiditatea corpului, mentinerea' timp indelungat a unor pozitii incomode, cit ~i
modificarea comportamentului de ansamblu al subiectului; F)'MODIFICARI IN SPERA
AFECTlVITATII. Aceastea cap~aa continut specific in functie de cele sugerate de terapeut.De
regula, majoritatea su-

Hipno"", - 2

17

biectilor care au fost hipnotizati, afirma in mod spontan ca au trait in timpulhipnozei 0 stare
afe:ctiva pozitiva, de calm, lini~te ~i relaxare profunda, Frecvent hipnotizatorii profesioni~ti
sugereaza subiectilor regresia de virsta. Cind sugestiile au actionat, subiectul se comporta ca ~i
cum ar avea 0 virsta mai mica decit cea reala, el modificindu-~i comportamentul astfel incH sa
corespunda virstei sugerate. La subiectii foarte sugestibili se modifica vocea, mimica ~i chiar·
scrisul, caracterele utilizate in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuri in care
subiectii regresati pina la virsta copilariei ~i-au amintit 0 limba pe care 0 vorbisera in copilarie ~i
pe care 0 uitasera in prezent, conversind sau chiar scriind in limba respectiva. As (1962) relateaza
cazul unui subject care, regresat Ii! virsta copilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu
(1977) pe cel al altui subiect, care vorbea maghiara. Nici unul din ace~ti subiecti nu-~i mai
amintesc de limbile respective in stare de veghe. Hilard (1975), la rindul sau, dteaza cazul unui
subiect care fusese crescut in C1dna, in copilarie, ~i care in urma regresiei de virsta !?i-a scris
numele cu caractere chineze ceea ce nu a fost capabil sa faca in stare de veghe. Regresia de
virsta este mult folosita de catre hipnotizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirile
psihotniumatizante uitate, care au produs la subiecti tulburari de tip nevrotic. Sugerarea starilor
descrise mai sus, cu exceptia regresiei de virsta, nu se utilizeaza decit rareori in clinica ~i atunci
mai mult in scopuri didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profun-
zime al hipnozei. Trebuie facuta totu$i precizarea ca datorita posibilitatilor neobi~nuite de
modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utilizarea terapeutica a acestei
tehnici, prin hipnoza putindu-se realiza vindecari ce par de domeniul miracolului.

18

19

mai pasiv cu putinta, sa nu incearce in nici un fei sa-l ajute pe experimentator, dar nici sa nu
incerce se sa reziste sugestiiIor terapeutului. Trebuie sa arate ea este in interesul s~u sa
beneficieze de metoda pentru a scapa de problernele sale, iar daca intentioneaza sa nu se lase
hipnotizat, este mai bine sa se adreseze altui specialist. De asemenea, se da subiectului indicatia
de a nu-~i analiza starile, de a nu incerca sa afle ce se petrece Cll eI, el fiind instruit sa lase sa se
intimple ce "trebuie sa se intimple", lasindu-se "dus" de instructiunile terapeutului. Inductia
hipnotica cuprinde ace Ie comportamente pe care i Ie cere hipnotizatorul subiectului 1a
inceputul ~edintei, precum ~i ceea ce spune ~i face hipnotizatorul. Toate tipurile de inductie au
in coml,ln distragerea· de la stimulii perturbatori externi, sugerarea relaxarii ~i somnolentei,
stimularea jocului liber al imaginatiei ~i concentrarea pe un obiect de dimensiuni mici (sau pe 0
parte a corpului) ~i pe ceea ce spune hipnotizatorul. Kubie ~i Margolin (1944) descriu inductia
hipnotiea prin trei comportarnente: sugerarea imobilitatii, fixarea privirii ~i administrarea unor
stimuli monotoni.

III. INDUqIA HIPNOTICA. Starea subiectului, denumita transa hipnotica, se realizeaza prin
procedeul denumit inductiahipnoHca. Aceasta presupune concentrarea pe un obiect de
dimensiuni mid (de preferat stralucitor), pe un s imul monoton (pendul, metronom), pe 0
anurnitll zona a corpului (de pilda, concentrare asupra punctuiui situat intre sprincene), cit ~i
administrarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare, somnolenta.
Indicatia hipnotica consta din trei faze (Hertland, 1971): a) faza de pregatire; b) inductia propriu-
zisa; c) adincirea transei. A) FAZA DB PREGATfRE 1n aceasta etapa se explica sub1ectului in ce
comHi hipnoza, ce se a~teapta de la el ~i ce efecte poate avea aplicarea metodei asupra
psihicului sau, insistindu-se asupra avantajelor pe care le are hipnoza in inlaturarea unor
simptome de care subiectul dore~te sa se debaraseze. Se insista mai ales asupra f:,>ptului cl.\
pacientul nu are de ce sa se teama ~i ea \'3 trai 0 experienta interesanta. Daca subiectul anxios
in eontinuare, el trebuie interogat in legatura ell natura temerilor sale ~i apoi incurajat. Astfel, de
pilda, subiectilor care se tern sa nu fie manipulati de terapeut H se spune ca ei nu-~i vor pierde
starea de con~tienta ~i crt vor putea ie~i din hipnoza oricind vor dodo Este bine sa se ceara
pacientului sa ramina cit

i
i

20

Gi1l~i Brenman (cf. Hilgard, 75) deseriu ceea ce -face hipnotizatorul in timpul inductiei, astfeI:
-contribuie Ia sarhcirea stimularilor senzoriale ale subiectului prin limitarea mi~carilorcorporale;
- incearca sa altereze imagineacon~tientizarii CorporaIe a subiectului; - sugereaza un fel de
procesde disociere, focalizind atentia subiectului asupra mi~carii insa~i astreI incit unele mi~cari
care se produc in mod normal pe cale voluntara, devin involuntare; 21

_ sparge tiparul relatiilor adaptative normale ale subieetului, ereind 0 atmosfer~ magi ca. tn
timpul induetiei, hipnotizatorul are la dispozitie doua strategii speciale:eea a deprivarii
senzoriale ~i eea a dezvol~rii unui tip de relatie internmana speciala, de tip simpatetic, intre
terapeut ~i pacient. Inainte de a treee la inductia propriu-zisa, experimentatorul testeaza gradul
de reeeptivitate la hipnoza al subiectului prin administrarea unor teste de sugestibilitate in stare
de veghe. Facem precizarea ca sugestia reprezinta 0 incitatie susceptibila sa declan~eze reactii
spontane, nemediate de instantele reflexive ale ratiunii (Gheorghiu, 1982). In .cele ce urmeazA,
prezentam, pentru exemplificare, eiteva din cele mai eunoscute teste de sugesti-· bilitate directe,
princare elinicienii i~i testeaza subieetii pentru a vedea in ce masma ei pot beneficia de tehnica
hipn.ozei: B) TESTAREA OSClLATJEI CORPULUl. Subiectului se cere sa stea cu spatele la
experiment ator ~i sa relaxeze toti mm;ehii (este indicat ca subieetul sa aiba tocuri joase).
Instructajul care i se administreaza este urmlUorul: "Dorese sa stai in picioare, cu virfurile
apropiate. tnchide oehii ~i relaxeaza-te. In citeva momente iti voi spune sll-ti imaginezi ea vii pe
spate. Eu voi pune miinile pe spatele tau ~i vei simti· cum miinile mele te trag tot mai mult, vii
tot mai mult pe spate. Nu-ti fie teama. Lasa-te dus. Eu voi sta in spate Ie tau~i te voi prinde ...
etc". Se considera sugestibil acel subiect care are tendinta de a eadea in directia sugerata.

C) TESTUL lNCLE$TARII DEGETELOR.

I se

cere subiectului sa-~i scoata inelele !?i i se administreaza urmatorul instructaj: "Doresc s~ prinzi
degetele unele in altele (se demonstreaz~). Aeum uita-te in ochii mei !?i stringe bine degetele
unele intr-altele. Stringe degetele eit poti de bine. Pe masura ce stringi degetele unele intr-altele
vei constata ca degetele tale devin tot mai incle~tate, tot mai bine strinse unele in aIteIe, ea !?i
cum ar fi sudate. Degetele sint tot mai inele:?tate, tot mai strinse, tot mai incle~tate, incit nu
poti sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa Ie desfaci. Ineearca sa desfaci degetele, incearca!... dar nu
poti! Cu cit incerei mai mult sa desfaci degetele, eu atit reu~e~ti mai putin". tncearca! Dar nu
potU". eu 5ubiectii care nu pot desface degetele sau Ie desfac hipnotiea.daar partial se paate
trece la inductia

D) CATALEPSIA PLEOAPELOR. Subiectului, a~ezat intr-o pozitie comoda, i se administreaza

urmatoarele sugestii: "Daresc sa inchizi ochii ~i sa te relaxezi. Nu te teme, nu te voi hipnotiza
inca. Hi atent la vocea mea ~i relaxeaza-te. Pe masura ce te relaxezi, pleoapele tale devin tot mai
grele, din ce in ce mai grele, grele ea de plumb. Curind vei constata ea ti-e foarte greu sa deschizi
ochii, deoarece pleoapele tale sint greIe, foarte grele, grele ca de plumb. Iti va fi foarte greu sa
desehizi ochii dnd iti vai spune 5-0 facio Pleoapele tale sint foarte grele. Foarte grele ~i strins
lipite. Ochii sint atit de bine inchi~i inch nu-i poti desehide. Incearca sa deschizi ochii. tncearca!
Dar nu poti, nu poti deschide ochiL.".

22 23

Ca ~i in cazul celorlalte doua teste de sugestibilitate, daca subiectul are dificultati in dechiderea
ochilor, terapeutul 11poate considera un bun subiect pentru hipnoza.

IV~ HlPNQTlZATORUL, UN MAGICIAN? Iatl:1ce ne spune, referitor la aceasta problemll,

cunoscutul hipnotizator Melvin Powers (1965): A) COND/TIlLE UNUI BUN H/PNOT/ZATOR 1. Un
hipnotizator bun trebuie sa stapineasc~ foarte bine tehnica aplicata, sa fie un specialist
competent in probleme de psihologie ~i psihiatrie ~i sa fie, in acela~i timp, 0 persoana cu
integritate morala. 2. EI trebuie sa cunoasca foarte bine particularitatile psihice ~i problematica
pacientului inainte de inducerea hipnozei trebuie sa realizeze un interviu clinic amanuntit ~i,
daca este po sibil, chiar 0 examinare psihologica a subiectului. 3. Hipnoterapeutul trebuie sa aiba
rabdare, intelegere ~i bunavointa fata de subiect, sa mani- , feste ·0 atitudine simpatetica fata de
acesta ~i fata de problemele lu1. 4. Personalitatea hipnotizatorului trebuie sa fie perceputa
favorabil de catre majoritatea oamenilor. (Hipnotizatorul trebuie sa aiba forta psihica ~i farmec
personal). 5. Hipnotizatorul trebuie sa aiba foarte multa incredere in sine, in eficienta tehnicilor
sale, sa nu oscileze in aplicarea lor, sa se exprime cu siguranta de sine, autoritara. El trebuie sa
aiba totdeauna un rbpuns la orice intrebare a subiectului, sa nu raspunda niciodata "nu ~tiu~,
deoarece aceasta ar

24

25

zdruncina increderea subiectului in terapeutul s~u. 6. Rareori un subiect recunoa~te c~ este

hipnotizabil (de regul~, el sustine c~ nu poate fi hipnotizat). Dac~ acesta afirrna c~ are 0 voint~
prea puternica pentru a putea fi hipnotizat, terapeutul trebuie sa-i expIice c~ aplicarea tehnicii
este in avantajul s~u (doar pentru asta a venit la cabinet ~i a platit consultatia), terapeutul
trebuind 5a-l invete tocmai modul in care i~i poate [olosi propria vointa pentm a intra in hipnoz~.
7. Chiar un subiect care dore~te sincer sa fie hipnotizat, poate sa nu raspund~ bine la sugestii, fie
pentm c~ are un grad de sugestibilitate, fie pentru ca este prea incordat ~i anxios. In acest din
urma caz, este bine ca subiectul sa invete 0 tehnica de relaxare, inainte de a i se induce 0 stare
hipnotica. 8. Blocajele cele mai frecvente care intervin in acceptareahipnozei tin mai ales de
tearna de a nu dezvalui ceea ce subiectul nu dore~te sa dezvaluie sau de a nu accepta ceva ce ar
parea inaccesibil. Ond se ivesc 'astfel de probleme, terapeutul trebuie 5a-1 asigure pe padent ca
el nu-~i va pierde (;ontrolul asupra sa ~i ca va putea ie~i' din starea indusa atunei cind va
considera necesar. 9. Terapeutul trebuie s~ ~tie ca 0 stare de transa profunda nu este neaparat
necesara pentm scopuri terapeutice sau de reglare a compartamentului. 10. Pentru a avea a
expectatie corecta, .mbiectilor trebuie' sa Ii se atraga atentia ca nu vor adormi in adevaratul sens
al cuvintului, ci ca se vor ana mai curind intr-o stare de relaxare mai profunda. 0 buna stapinire a
tehnicii, o. atitudine care impune pacientului .,~i 0 infati~are agreabila sint suficiente. De
asemenea, daca inainte se credea c.3, doar bl1rbatii pot 26

fi buni hipnotizatori, iar femeHe subiecti, rezultatele obtinute astazi in domeniul hipnozei clinice
~i experimentale arata c~ ~i femeile pot fi hipnotizatori tot atit de buni ca ~i barbatii. Exista in
Hteratura de speeialitate foarte muIte tehniei de realizare a inductiei hipnotice. Ne simtim
obligati sa avertizam pe eititor cll utilizarea de ciHre nespeciali~ti (cei care au dreptul legal de
practica sint medici, psihologi) este pedepsita prin lege. In ceea ce prive~te aplicarea acesteia de
catre reprezentanti ai profesiunilor amintite, pentru a obtine rezultate pozitive este necesar un
stagiu de invatare a. tehnicii, realizat pe tinga un hipnotizator experimemntat. In caz contrar,
terapeutul incepator fie nu obtine rezultate, fie poate produce chiar unele efecte negative
asupra subiectilor sai. Prezentam in cele ce urmeazl1 doua dintre tehnicile de inductie care ni s-
au parut mai simple:

B) METODA DE INDUC[IE HIPNOTICA PRIN FlXAREA PRIVIRII (Hartland, 1971) I se cere subiectului
sa se a~eze cornod pe un scaun sau fotoliu ~i i se dau urmMoarele instructiuni: "Dorese sa
prive~ti un punct din tavan, sa-ti fixezi atentia asupra luL Orice punct este potrivit. Alege un
punet pe care ti-e cornod sl1-l prive~ti. Nu-ti face probleme dac~ privirea se abate de la punctul
respectiv sau daca ai tendinta de a clipi. Dac~ ti se intirnpJa acest lucru, readu incet privirea
inapoi la punctul fixat. Fixeaza..,l cit poti de bine. Stai relaxat. Relaxeaza-te ~i fii atent daar la
voce a mea, la ceea ce voi spune. Corpul tau se relaxeaza din ce in ce mai mult, tot mai multo Pe
masura ce prive~tii punctul ales ~i asculti vocea mea, te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai 27

mult. Re1axeaza labele picioarelor, gleznele, gambe1e; coapsele, bratele, miinile. !ntregul tall
corp devine tot mai relaxat :;;i simti· 0 stare .de "toropeala placuta, care te cuprinde tot mai
mult. Simti tot mai mult toropeala, destindere, relaxare. E~ti tot mai toropit. FH atent la vocea
mea.,. ea te face sa te simti tot mai toropit. Simti 0 greutate pillcuta care iti cu-· prinde tot,
~orpul. Corpul devine greu, tot mai greu, foarte grell. Bratele devin grele, foarte grele, tot mai
grele. Picioarele devin grele, foarte grele, din ce in ce mai grele. E~ti tot mai relaxat, toropit ca
atunci dnd te pregate~ti sa dormi. 0 senzatie de caldura placuta, adormitoare, cuprinde tot
corpul. Curind te vei cufunda intr-o stare de rela-xare adinca, 0 stare care seamana cu un somn
profund, odihnitor. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Iti este tot mai somn. Pleoapele devin
grele, din ce in ce mai grele, foarte grele. Ginde~te-te la toropeala ~i sbmnolenta care te
cuprinde. Vocea mea te face tot mai toropit, tot mai relaxat, tot mai somnolent. Nu mai poti tine
ochii deschi~i. Ochii au tendinta sa se inchida. Clipe~ti, clipes,ti tot mai des, pentru ca nu mai
poti tine ochii desehi~i. Clipe$ti tot mai des s,i in curind nu vei mai putea tine ochii deschis,i
pentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, grele ca de plumb. Devii tot mai taropit, tot mai
relaxat. Pleoapele sint atit de grele, incit, in curind nu vei mai putea deschide oehii. Pleoapele
devin tot mai grele 5,i mai strins lipite. (Dacll subiectul nu inchide ochii in mod spontan, i se
spune pe un ton ferm: Acum inchide ochii s,i fii atent in continuare la , ceea ce iti voi spune).
"Ochii sint inchis,i acum s,i te vei relaxa tot mai profund, tot mai profund, vei fi tot mai relaxat,
tot

mai toropit, mai relaxat, tot mai toropit. Vei fi atent numai la vocea mea" Iti vei reveni din stare
Dumai atunci dnd iti voi spune eu s~ reviL Te vei simti foarte lini~tit ~i relaxat. Nimie nu te va
tulbu .. ra. Te vei relaxa pro fund, foarte profund. Dac~ se va intimpla cevacare te poate pune in
perkol, te vei trezi imediat $1 vei face falll ell bine situatiei. Te relaxezi adine, profund, foarte pro
fund". lata ~i 0 alta tehnica de induclie propusa de Powers (1965): Subiectului i se cere· sia stea
foarte Telaxat, sa inchida ochii ~i apoi se vada pe sine, "ell ochii mintii", intr-o salcl de clascl, eu 0
tabla neagr~ in fata. Daca subiectul realizeaza imaginea, se cere sa se imagineze pe sine
desenind un cerc eu creta in mijlocul tablei. E d.in nou intrebat daca a izbutit. I se sugereaza apoi
ca deseneaza un X in rriijIocul cercului. Daca a reu$it, se ceresa-~i imagineze cercul gol in care
deseneaza litera A, apoi 0 s,terge ~i deseneaza litera B. I se cere sa continue cu procedeul pina
dnd vaajunge eu numaratoarea la sfir~itul alfabetului, sugerindu-i-se c~, atunci dnd va ajunge la
ultima literl1 a alfabetului se va afla lntr-o stare de toropeala .~i relaxare profunda. 1n timp ce
subiectul continua s~-~i imagineze literele alfabetului, terapeutul ii administreazl1 sugestii de
calm, relaxare, greutate in membre etc. Autorul considera cll aceasta tehnica de~i foarte
eficienta este mai dificil~, deoarece nu toti subiectii sint capabili sa se conccntreze suficient
pentru a ajunge intr-o stare de hipnOZllprofunda. Multi subiecti se piing de faptul ca IDintca lor
continua sa vagabondeze, in ciuda eforturHor pc care Ie depun in directia concl 1trarii.

28 ,

~, I· I

29

111111f[
Sugestiile specifice inductiei hipnotice trebuiesc date cu 0 voce calma, ferma, lips ita de
stridente. Dupa cum se poate observa din lectura instructajului prezentat mai sus, ele au un
caracter repetativ, monotonia contribuind la intrarea mai rapida in hipnoza. Tonul poate sa fie
autoritar (caracteristic hipnozei de tip pat em) sau, dimpotriva, blind, cald, insinuant (specific
hipnozei de tip matem). Studiile clinice au demonstrat ea hipnoza de tip matem este mai bine
tolerata de un numar mai mare de pacienti, comparativ eu -cea paterna, care trezel?te la unii
subiecti tendinte opozitioniste. C) AD1NClREA TRANSEI De regula, dupa ce a realizat inductia,
terapeutul se va stradui sa obtina 0 mai mare profunzime a starii hipnotice pe care 0 atinge
subiectul sau. Del?i, nu totdeauna 0 transa profunda este necesara pentru atingerea unor
obiective terapeutice, totu~i pentru explorarea unor conflicte din sfera personalitatii subiectului
este de dorit sa se obtina 0 trans a mai adinca. Pentru adincirea transei se procedeaza astfel
(Hartland, 1971): »E~ti pro fund relaxat, dar poti intra intr-o stare de relaxare ~i mai adinca decit
cea in care te afli acum. Dore~ti foarte mult sa. atingi 0 stare de rei axare Cll mai profundft,
pentru ca aceasta este 0 experienta agreabila, care iti va aduce mult bine. Te vei relaxa tot mai
pro fund ~i toate sugestiile pe care ti Ie voi da vor fi foarte eficiente. Eu voi numara acum pina la
5 (se poate numara pina la 10, 20 etc.)~i pe masura ce numar, te vei cufunda

"

Comments
About | Terms | Privacy | Copyright | Contact

Copyright © 2017 KUPDF Inc.