Chartier Introducere in Psihanaliza Lui Sigmund Freud

Coordonatorul colectiei: dr.
LEONARD GAVRILIU

MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE

Redactor de carte: MARIA STANCIU

Co~cep~ia grafica a copcrtci colectiei: VENIAMIN & VENIAMIN

JEAN-PIERRE CHARTIER

Tchnorcdactare computcrizata: MARIANA MARZEA

INTRODUCERE IN PSIHANALIZA LUI

SIGMUND FREUD

Traducere ~i note de MICHAELA BRANDU~A MALCINSCHI

Prefata si note de

dr. LEONARD GA VRILIU

ISBN 973-98377-3-5

~

EDITURA IRI Bucuresti, 1998

CUPRINS

II 12 15 10

Caphoiu! l GESTAT1A PSIHANAUZEI (l85n-JX94)

19 19 21

Traducerea s-a facut dupa

Jean-Pierre Chartier, Introduction a La pensee freudienne.

Les concepts fondamentaux de La psycnanatvse Editions Payot & Rivages, Paris,1993

ro. Abreactia

n 2k 29 )0 31 30 38

Toate drepturile pentru traducerea In limba romans sunt rezervate Editurii IRI

6, PsihanalizA ~i vindecare

R. Cura pe divan .

411 40 4::? 40 47 51 52 53 55

5

57 hi 62 63 65 67 69 711

15_ Functiile construqiei Hi. Intcrpretarea vicarianra

CapitolulIl l TINERETEA PSIHANALIZEI (llN6--1905) I. Wilhelm pfiess ~i autcanaliza

75 75 77 7K 79 83 90 93 94 ')5

].lnterpretare'{ viselor 4. Tipuri de vise

1_ Teoria Jibidou[ui

2. Suportul lmpulsulor

97 97 99

8. Disidenta lui Jung

9. Raspandirea psihanalizei In Franta: Soc;:ietalea psihanahnca din Paris (1920)

10. Societatea Iranceza de psihanaliza (1953) 11_ Asociatia psihanalitica dill Franta ~i Scaala freudiana

din Paris (1953)

12. CreareaGrupului al panujea

lUI [UJ 104 lOS 107

109 110

III 113 113 114

Capitolul V MATURITATEA PSIHANALIZEI (1915-1939) I . Doliile ~i geneza impulsjei mortii

2. Cancerul, recidi v ele acestuia ~i moartea lui Freud

3. Topicile ~j mc:tapsihologia a.jnconsnenrul .

116 117 us 120 12U

6

121 122 122 124 124 125 127 127

12. Te starnentulteoretic: abordarca mctap~ih{)[ogidi. 13_ Tehnica psihanahnca: analistul "nJllfe~or" ~i aualistul "instructor" (1895-11)()4)

'" 129

130 13() IJ2 111

IS. Analistul-"ogiiml;l" (l9IR) [(i. Hilantul practicii: analiza terminahila si Hnalid intcrminabila 17. Sfflrsituf curei

Ill. Factorii care pot face ell 0 analila sa fit: intcrminabila

CONCLUZIE: AUTONOMlZARF SAU SUPRAAUFNI\RE A SUBIECTULUI

137 138 139 140 141 141 143

LEXIC CRONOLOOIA SCRIERILOR LUI FREUD iN LlMBA FRANCEZA INDICE DE NUME

. 145 149 159 167

PREFATA

"L'Uf/(J/YSt' t',\/IIfU! /rm,J.:1I1' patience" Jean-Pierre CHARTIER

Membru marcant tn randurile unci organizatii psihanalitice numite Quatribne Groupe: si director al Ecole de psychotogues praticiens de pe langa Universitatea catotica din Paris, el tnsusi psihanalist practician , Jean-Pierre Chartier nc olcrii poate cca mai clara si mai exacta introducere in doctrina freudiana, prin prismn evolutiei istorice a accstcia. Idcca autorului de a suprapune spectacular peste biografiu lui Freud expunerea marilor sale descoperiri si de a Ie urmari destinul In contextul acelui adcvarar "Turn Babct'" reprezentat (nu numai in Franta') de miscarea psihanalitica s-a dovcdit cat sc poate de fericita, fix and durabil in memoria cititorului atat datele cardinale ale vietii parintelui psihanalizci, cat ~i sensul conceptelor fundamentale ale psihologiei si psihotcrapici axate pe inconstient .

Demna de remarcat, in acest cadru, este valorificarca de catrc Jean-Pierre Chartier a propriei experiente de practician al psihanaIizei, cele 25 de cazuri clinice originale prezcntate in carte, alaturi de celebra cazuistica treudlana (Anna 0., cazul Dora, Ornul eu sobolani etc.), ilustrand in mod pregnant conceptele abordate (inconstientul, refularea, amintirea-ecran, teoria seductiei, rezistenta, fantazarea, construcua, interpretarca viselor, transferul, irnpulsia mortii, viscozitatea libidoului etc.).

9

LEONARD GA VRILIU

De 0 utilitate certa, nu doar pentrn cei neinitiati, este tabloul sinoptic finaJ, care pune in paraIel evenimentele importante din viata lui Freud si conccptele psihanalitice fundamentale, dar cste util ~i Le ucul in care sunt definiti ell claritate peste 50 de termeni-cheie at psihanalizei.

"Secrctul" caracterului captivant al textului lui Jean-Pierre Chartier sta In primul rand In optica sa de practician , care a mcditat hy doing 0 doctrina desttnara nu speculatiilor abstracto, ci dlauzirii actclor tcrapcutice concrete. Animat de interesul practicianuiui, autorul si-a pus In mod ell totu1 firesc problema atitudinii unalitice corecte , pc care 0 vede sratuata Intr-un pasaj memorabil dintr-o scncrc a lui Freud consncrata tehnicii psihanalitice: .. Psihunalistul nu trebuie ,~'a caute sa edifice soarta pacientuiui sau, nici sa-i inculce idealurile sale, nici sa-t modeleie imaginea cu orgoliul unui creator. "] Ceea ce jnscamna ca psihanaliza autcnticf cultiva respectul pentru pcrsoana umaria.

Dr. LEONARD GA VRILlU

NOTE

I .Numita esrfel - explica J.-P. Chartier - pentru eli este cea de a perra organizatie psihanalitica de limba frenceza", dupa La Suciete francaise de psychanalyst', L'AI'.wciation psychanotyuque de France ~i Ecole freudienne de Paris,

2 J.-P, Chartier este, tntre altele, autorul unui text intitulat "La psychanalysc en France: tour de Babel ou horde sauvage'' (1991),

l Apud Paul Roazen, Comment Freud analysair, Navarin, Paris, 1989.

INTRODUCERE

Azi jargonul psihanalitic infiltreaza Iimbajul de toatc zilele.

TeoriiIe freudicne au devenit .puncte de referinta dominante in sriintele umanistc". Cultura noastra ar fi pe cale de a sc descornpunc in "psihanalismul triumfator' l.

Victima a succesului la bursa valorilor culrurale , nu risca oare psihanaliza sa-~i piardf idcntitatea? Celc mai man revistc franccze prezinta cu regularitate articolc de pagina intai asupra Iegirinutstf ~ysau pcricolelor acestei practici tcrapeutice. Un cpigon allui Lacan analizeaza la orice pas inccnstientul oamcnilor politici ~i chiar evenimentele istorice. tn fiecare saptamana, un jumalist de televiziune. care face pc psihanalistul, of era divanul sau unor vedete ale zilei>. Cum sa te rnai orientezi, Intre tezele inconciliabile ale unor vulgarizatori lingusitori zelosi", intre acelea ale unor hagiografi patentati (carora Ie voi trece numele sub tacere , din complezenta) ~i acelca ale detractorilor Invcrsunati atat de numerosi Incat un editor le-a consacrat nu de mull un volumas tn colcctia "Que sats-jc?". Cum sa determini daca psihanaliza cstc 0 ~tiint1i, 0 ana sau un artificiu?

Lectura psihanalistilor contemporani nc permite ea sa clarificam lucrurile? Se pare ca foarte adesea scrierile acestora Ii deruteaza pe neinitiati prin complexitatea lor teoretica, dad, nu cumva ii dezgusta definitiv din cauza ermetismului lor. M5. gandcsc in mod. cu totul deosebit Ia studentii in stimtele umaniste si la acei .profanl foarte

11


cultivati" pcntru care Freud a scris ale sale Prelegeri" ~i conferintele cunoscute sub numele de Introducere in psthanaliea-,

In aceste lucrari, inventatorul psihanalizei face dovada unei inegalabile aptitudini de a transmitc noutatea mesajului sau. Dcscoperirc revolunonara. psi hanaliza apare la un moment binc dcfinit al istoriei si a1 gandirii occidentale. Intr-un context "scientist", psihanaliza propunc 0 abordare radical dlfcrita a omului si a manicrci de a-! studia. La inccputul sccolului XX, descopcrirea etiologiei infcctioase a tulburarilor pxihicc ale sifilisului gcncrcaza spcranta de a pune in cvidenra factori organici indiscutabil i care stau lu originca cricarci disfunctii psihice.

Frcnologia lui Franz Joseph Gall sc laudii ca dcscrie caractcrul indivizilor pornind de 1.1 studicrea oasclor craniului ("bosa matematicianului'' i). Cesare Lombroso ii diagnosticbeaza chiar pe .xriminalii innascu]i" prin masuraron ale cutiei crunienc!

Freud, fara a tagadui importanta ereditatii , fara a subesuma utilitatca tcrapcuttca a unor substante chi mice viitoare, dcscopcra inconsticntul", iar toate cunvingenlc sale tcoretice ~i tehnice sufcrb o bulversare.

De acurn incolo nimic nu mal rarnane in afara determinismului.

Mintea iscoditoare a lui Freud interoghcaza ncfncetar aparentclc si sirnptome1e, In beneficiul unci aprofundari a investigatiei interioritAtii ~i biografiei individului. Teoria psihanalirlca este construira in mod progresiv, pomindu-se de 1a ipotczele formulate de Freud in Incercarea de a-si ingriji pacientii si ca unnarc a progreseJor Inrcgistrate in propria sa psihanalizare (autoanalizif).

Voi defini patru mari perioade 'In evolutia gandirii sale, care corespund unor dcscopcriri cheie ~vsau unor schirnbari de directic In cercctarilc sale.

Cele patru penoade ale evolutiei gtindirii freudiene

Caire anul 1895, anu1 aparitiei Studiilor asupra isteriei, Freud porneste de la clinica istcrici si descopera 0 cauzalitate unica a

12

INTRODUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

nevrozelor: traumatismul sexual suferit irur-o perioada antcnoara pubertatii si reactivat mai tarztu. Se degajasc el indeajuns de rnodclul generalizator al stiintelor naturii? Ce influcnta au avut asupra lui in eceasta privinta spcculatiile prietcnului sau Wilhelm Riess? In oricc caz, el i~i asuma riscul de a formula, In manuscriscle sale, 0 teoric generals a functionilrii psihicului normal ~i pntclcgic: faimoasn .,Schita a unci psihologi i stiintificc'?

Dar foarte repcdc dernersul sau riguros, care il face sa-~i supuna conceppilc rcalitatii din clinicii si sa-si supuna teoriile ccrmtclor practiciiv Il ducc Ia abandonarea ctiologiei traurnatice a ncvrozelor ~i Ia renuntarea la speranta zadartuca de a explica In mod cxhaustiv enigmclc psihicului (Psyche). Inccpand din anul 1900, pcntru Freud sc pune problema de a descopcri sensul ascuns fa Ienorrcnelor psihice ~i de a explica tot ce parea incxplicabil in conduitele oamenilor. EI introduce 0 nouune revolutionara, reiesita din observatiile sale ~I din fapte clinicc , dupti el indiscutabilc , notiunea unui inconstient dinamic, care opcrcnza atilt in sirnptomelc nevrotice, cat ~i in p~usele normalc ale psihicului, cum sunt visele ~i actele ratate din viata cotidtanh. Prima topica, primul model dcscriptiv al activitatii psihicc, care Intcgrcaza notiunea de inconstient, opereaza o ruptura epistcmclogjca radicals ell loate cclclalte modurt de a concepe viata mcnrala. Chiar si in prezent , psihanaliza frcudiana se dccsebesre de celclalte demersuri psihoterapeuticc prin utilizarea spcciflca a acestui concept.

Douazeci de ani mai tarziu , Freud, care In mod vadit 11-a uitat adagiul barrdnului sau magistru Charcot -, "La theorie, c 'est bien, mais ,,·a n'empeche pas tes fuits d'exister"? -, I~i revizuiestc tcoriile ~i propune noi descrieri ~i formulnri ale acnviriltii psihice . Acestea sc suprapun peste precedentelc sau Je tnlocuiesc. A doua topica introduce instantclc devenite celebre: Sine, Eu si Supraeu. Freud Inlocuieste de asemenea duahsmul impulsional initial (impulsia de autoconservare ~i libidoul) prin opozitia ireductibila dintre un instinct al mortii (Thanatos) ~i fortele vietii (Eros),

La sfar~itul vietii, Freud va Incerca sa faca bilantul cercetarilor sale, atat teoretice, cat si practice. Perspectiva metapsihologica rezuma

13


originaiitatea si compJexitatea analizei freudiene a psihicului. "Tehnica psihanalitica" - reluam aici titlul francez al uncia din carnlc sale - defineste reguJile care trebuie respectate In conducerea curci. in pragul rnortii sale, un ultim text, neterminat, care sc 'vola 0 sinteza, reabiliteaza uncle nonun! ce pnrceu abandonatc, mai ales aceea de traumatism. Comperuliu de psihunalizd ilustrcazf pentru ultima oara acea subordcnare totala a tcoriilor lui Freud bancului de prob5 al tcrapcuticii , dar faptul ci:i Iucrarea cste neterminata ne Jipseste de un instrument de Intclegere cxhausttva a gandirii sale. Cu atat mal mult ell cat - noteaza Peter Gay - "Freud nu prea dl1 ntentie expticarii importantei reale a remanierilor .W11e seoretice, nespecifictsnd niciodata prin ce a modificut of on nul are data, ce a abandonat si ce (1 pastrcu; /(tsdndu-le cititorilor sarcina de II acorda propozitii tn aparenta tnconciliubile")". Acestc contradictii au facut jocul detraetorilor psihanalizei , dupa cum au stat si Ia originea schismelor care au jalonat istoria rnrscarh psihanalirice. Elc fae dcoscbit de anevoioasa 0 buna intclegerc a opcrci.

Rcunind sub titluri inventate de ei articole ale lui Freud sense in epoci fcarte diferite, cditorii francczi au complicat si mai mult sarcina ciritorului It.

A~ dori sa vin aici In ajutorul ciutorului, urrnariud in mod cronologic aparitia conccptelor ~i tcoriilor frcudienc. Biografia lui Freud va constitui deci canavaua earth mele. Studicrea vietii va trebui deci sa ne pernuta sa descalcim opera. Nu voi czita sA-i aphc metoda de analiza pe care cl ne-a invi"it-at s-o folosim, sprc a Intclcge nu numai pxihicul (Psyche), C1 ~i opcrelc de arta, religiile ~i ins<l~i cxisrcnta culturii. Didier Anzieu, cu a sa carte dcsprc "autoanaliza" lui Freud!", a deschis deja calea unei abcrdari a psihanalizei care s-a aratat a fi Iecunda.

Dar, mai intili, sa vcdem ce este psihanaliza. Ea este in acelasi timp:

I) "un procedeu de investigare a proceselor psihice ~i psihosociale neaccesibile in mod direcr»:

2) 0 teorie noua a psihicului , ale carei concepte Ic voi prezenta pe masura aparitiei lor, retrasand evolutiile lor succesive;

3) 0 metoda originala de tratare a tulburarilor psihice. in special a nevrozelor din vremea lui Freud, iar azi a starilor z:ise ,,lirnit:.1l" , a psihozelor ~i a tulburarilor de comportament rue delincventilor+'.

14


"eel care traiesc din tratamentuL bolnavtlor mentali trebule sa se straduiasca sa fuca ceva pentru ei", spunea Freud. Ceea ce spune totodata multe despre atitudinea psihiatrilor din vremea sa ~i ramnne un avertisment solemn pentru psihenalistii contemporani prea inclinati , sub influenta lui Jacques Lucan. sA asteptc ca "vindecarea sa vina ca de la sine".

Munca psihanalistului: 0 prima ilustrare clinica

Psihanaliza, deci , cste 0 practlca in planul pslboterapici. care genercaza 0 teorie ce scrveste drept ghid ~i scut ale psihanalistului In activitatea sa profesionala. M~ voi stradui In accasta carte sa ilustrez conceptele abordate prin exemple din clinica zilelor noastre, luate din munea mea de psihanalist, cum estc eel de mai jos:

Caz clinic nr. J

Cecile este 0 pacienta in varsta de 40 de ani. Ea recurge la psihanallza pentru dl nu reuseste la concursurile care i-ar permite stabilizarea vietii sale profesionale. Profcsoara de canto sl cantlli'eata, apreciata de colegii ci, nu a putut obtine pana in prezent 0 titularizare care se dovedeste presanta la varsra ei. Ori de cfite ori cantil in fata publicului, Cecile este coplestta de ideea obsedanra ca nu este dedit 0 uzurpatoare.

Dupa mai multi ani de psihanalizare, tirnp in care au fost expuse si travaliateo intense afecte deprrsive paralizante, ea ajunge sa evocc modul In care mama ei .mistiflca orice cantec: .Ba nu asista niciodata la recitalurile pe care Je dau. Tocmai a ineeput sa tnvete sa cante la pian. Credett tnsa ca mi-a cerut vreun sfat? Dupa parerea ei, eu nu fac muzidi." Dat fiind faptul ca rna arat mirat , ea continua: "TataJ. ei, institutor, invatase muzica la Scoala normala. Canta la pian intr-o mica orchestra de camera, unde a facut cunostima ell viitoarea-i sotie. Ba chiar a trecut un exarnen aJ municipalitatii Parisului ea sa predea cantul. Dar, convins eli a fost respins, nu s-a dus s4 consulte lista celor reusiti, pe care de fapt

15


flgura." Mai trebuie, oare, scl adaugam ca mama pacienrei i~i idealiza tatal?

l-am spus pacientei mele: "Pana in prezent ali Impartasit. Hl.ra a 0 ~ti, credinta mamei, anume di rnuzica nu putea face dedit bunicul. Lucrul acesta poate explica de ce aveti sentimentul de a fi o uzurpatoare ori de calc ori cantati in public. Luati atunei in moo inconstient locul acclui hunie mort, idcalizat de mama cumncavoastra. Drept urmare, tntocmai ca el, nu puteti reusi la concursurile de canto Ia care va prezcntati."

In psihanaliza, acest tip de intervcntie sc numestc .Jnrerprctare"!".

Psihanalistul TIU Interprctcaza decal visclc sau aetele ratate. Studierca semnificantilor , adica a cuvintelor unlizate de pacicnt. permite uneori accesul Ia scnsullor uscuns. Intcrprcrarea este proccsul unalitic eel mai important, instrument de neinlocuit care Ii permitc practicianului sa taca intcligibil scnsul latcnt a1 discursului ~i al conduitei.

Accstc instrumcnte , ca si alte proccdcc pe care Jc utllizcaza psihanalistul, nu pot fi aprcciate ~i folosite dccat in dinamica a ceea ce Freud a nurnit .jransfer" ~i .contratransfcr''. concepte ale carer avataruri Jc voi arata si care, rnai mult ca oricfind. raman fortele morrice ale oricarui tratament psihanaiitic.

Cele trei tipuri de discurs auzile in sedinta de psihanaliza In sedinte., psihanahstul aude:

- relatan, in care pacientul i~i povesteste propria-i via~ sau pe accea a celor apropiati lui;

- disertatii, in care el f~j expune conceptiile asupra vietii, bolii, mortii si tot felul de idei generale;

- in sffirsit, asociatii. Ele fl inrcrcscaza pe psihanalist in primul rand. Aeestea sunt idei involuntare care se prczinta constiintei analizantului in momentul In care evoca 0 tematica personala sau povesteste un vis.

Lucrarea de fata este sensa din perspectiva unei sedinte de psihanaliza: cele trei tipuri de discurs evocate mai sus le vom gasi

16

INTRODUCERE IN PSIHANALlZA LUi SIGMUND FREUD

aici incrucisatc. Relatarea va fi biografia lui Freud, care ne va permite sa situam cronologic .jiisertatiile", adica cxpuncrea. pe masur:l ce acestca apar, a conceptelor-cheie ale teorici 5i practicii psihanaliticcll.

In smr~it, asociatiilor pacientului Ie vor corcspunde ilustrarilc clinice extrase din practica mea, care vor clarifica aspcctc ale teorici.

Considerand opera lui Freud ca pc 0 fiinta vie, voi distingc III diferitelc capitolc ale cartii: gcstaua, nasterea, tincretea , varsta adulta si, in fine, rnaturitatca corpusului psihanalitic. intr-o perspective pe care am voit-o categoric didacticii ~i curlsttca. Daca aceasta lucrare arc arnbitia de a ajuta In cunoastcrca opcrci lui freud si a tehnicii psihanalitice , trcbure oarc sa mal precizarn ca nu pretinde nicidccum cxhaustivitate? Incornplcra ~i - 0, tnca cum! - Impcrfccta, scopul ei va f atins daea. trczestc la eititor dorinta de a sti mai multe citind tcxtclc Ireudicne ~i scricrile psihanalistilor contemporani".

va raspundc accstf carte inccmodei Intrcbari privind asteptartlc omului contcmpornn fata de psihanaliza? Sau, ca sa Iorrnulam acesta chcstiunc intr-un mod mai incisiv: tchnica invcntara de Freud ca sa elibereze omul de lcgaturile sale ncvrotice TIU s-a transformat de atunei tncoace Intr-o mastna de supraallcnarc a pacientului , din cauza cfcetului pervers al unor practici care au transformat doctrina In dogma ~i tehnica in ritual'?

Mai mult dccdt oricand , sc irnpune 0 intoarcerc la Freud!

NOTE

! Rebert Castel. Le Psychanatysme, P.U.F., Pans, 1969.

2 Klio Boumcva. "La psychanalyse a une", Journal des p<I}'chohWue:l·, janvier 1991

3 Pierre Daco, us Triomphes de fa psychanatyse, Marabout, Paris, 1965; Marie Cardinak Les Mots pour ie dire, Le livre de poche , Paris. 1977.

17

JEAN·PIERRE CHARTIER

4 Renee Bouveressc-Quilliot ~i Roland Quilliot, Us Critiques de la psycbanaiyse, P.U.F" Paris, collection "Que sais-je?", 2620,1992.

5 Exte vorba de seria de prclegeri [inure de S. Freud in Statele Unite ale Amcricii, in 1909, publicate in gcrrnana sub titlul Oher Psychoanalyse. A se yedea Sigmund Freud, lntroducere In psihnnalira, Pretegeri de psihanaitza, Psihopatotogia vietii cotidiene, traducere, stu diu introductiv si note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Didactica ~i Pedagogics. Bucuresti, 1980, precum .~i Sigmund Freud, Open' IV, Inceputunte miscarii /nihanulitice, Stem de. intcres laid . d~ psinanatira. Preiegeri (inure ta Clark University, Psihopatologia vietti cotidiene, ell 0 prcfuta postuma de acado Vasile Pavelcu, traduccre , avanprefata ~i note de dr. Leonard Gavriliu, Edituru Stiintifica. Bucure~ti.1Y96. (;..iota trad.)

6 Titlul original: V(ll"lesun~en WI" Ein/l.ihrunK in die Psvchanatvse, 191&--1917. (Nota trad.)

7 A!;e vcdea, In aces! scns , Leonard Gavnliu, "Conceptul de inconsticm inainte de Sigmund Freud", In Alfred Binet, Dedubtarea pt.'rsunalira·(ij si inconstientui. truduccre ~i note de Michaela Brandusa Malcinschi,eseu introductiv de dr. Leonard Gavriltu. Editura IRL Bucuresti. 1998. (Nota trad.)

a Titlul in limba gerrnana: Ertoruf einer Pxychniogje (Ncxa.trad.l

v .rcoria cu reoriu. dar accasta nu irnpicdica faptcle sa existe''. (Nota trad.i to Peter Gay, Freud, une vie, Hachette , Paris, J 991. p. 457.

11 De exemplu. On" i'sychanaiyses, care rcuneste texte elaborate tntre anii

1899 ,~i 1914

>112 Didier Anzieu, L'Auta-anaivse , PLl.R, Paris, 1959. (Nota trad.) 1.1 Colette Chilend, Homo psychanaliticus, P.U.F., Paris, 19S9, p. 82.

14 Jean-Pierre Chartier, les Adolescents difficiles, Privet. Toulouse, 1992 15 A se vcdea "Lexie", lu fineje cartii.

16 Voi dezvolta aces! aspect esential al practicii in capitolul V. 17 A sc vedea "Lexie".

18 A se vedcu "Cronologia scrierilor lui Freud", 1a finelc cartii.

Capltolul I

GESTATlA PSlHANALIZEI (1856-1894)

I. Copilaria si tineretea lui Sigmund Freud: un secret defamilie

Sigmund Freud s-a nascut la 6 mai 1856, in Freiberg, Moravia, erase; din actuala Cehoslovacie', asa dupf cum el Insusi ne-o spune in Sigmund Freud presente par lui-memes .. .Parimii mei au fast evrei, eu insumi Tllmanand evreu.ln ceea ce priveste familia mea pe linie paterna, cred ea detin informcuio ('£1 a trait multa vreme in Renania (K6In) si ca, drept urmare (J prigonirii evreilor, in secolul al XIV-lea sau ul XV-lea, s-a refugiat spre est, pentru ca in cursul secolului al XIX-lea sa revinil din Luuania, prin Galltia. spre 0 (ara de limba germana, Austria. "3

Freud avea patru ani la instalarea familiei sale la Viena. El i~i cvoca In felul urmator scolaritatea: "La liceu, timp de sapte ani am fast primul din clasa, beneftciind de 0 pozltie privilegiata: abia daca eram examinat. "4 Dar, acela care va descoperi importanta primilor ani ai vietii va fi discret si foarte pudic in ceea ce priveste propria sa copilarie. Este adevarat ca. familia sa constituie 0 constelatie destul de bizara.

Tarat sau, Jakob Freud. se cssatortse in mod oficial de doua ori (In realitate de trei on, dar nu posedam practic Informatii asupra femeii cu care s-a Insurat a treia oara) , Acest episod. al vietii

19


conjugale a fost ell grijil ascuns copiilor din mariajul urmaror. in orice caz , un mare secret familial a preexistat nasterii lui Freud. A stat ella originea viitoarei sale pasiuni de dczlcgaror al enigmelor psihicului? Nimic nu ne-o poate confirma: dar, fara indoiala, Freud nu ar f dezavuat 0 interpretarc de felul acesta. Prima data Jakob S-3 casatcrit la vnrsta de 27 ani ~i din acea prima casatoric a avut doi fii , Emanuel ~i Filip.

La varsta de 40 de ani sc va casatori ell 0 tanara de 20 de ani, Amalia Nathanson, care sc vede avand fii vitregi de varstn ci. Cel mai mare, Emanuel, s-a casatont aproape in acelasi timp. Micul Sigmund, primul-nascut a1 Amaliei, va f crcscut ell ncpoti de varsta S3, ell atat mai mult cu cat farniliile triuau In case vecine. Primul tovaras de joaca allui Sigmund, de care a ramas profund atasnt. a fost nepotul sau Iohan, mal in varsta decdt cI cu un an; Amalia, mama sa, precum ~i eel de-al doilca Irate vitreg , Filip, aveau exact acecasi varsra.

Dad este sa privim luerurile din punet de vedere psihanalltic, reunirea a trei gcncraui sub acelasi acoperis a fi trebuit sa fie pcntru micul Freud prilcj de multe Intrebari. De cxemplu: de ce Amalia nu se culca scara in acelasi pat eu Filip? De ce 0 facea ell batrfinul Jakob? Asa cum am spus rnai lnainte , Freud a dimas extrem de rezervat cu privire 13 accusta perioada a vietii sale, mergand pan a la a face sa dispara in doua randuri (1910 si 1938) toate documcntele ce ar fi putut da 0 idee mai prccisa despre eeea cc traise el In ace] timp. Circumstantc ell totul cxceptionale vor pcrmitc recupcrarca unci piirti din accle documente. Vern revcni asupra acestui fapt.

Pe scurt, uceasta situauc a familiei cste suficient de complcxa ca sa excite imaginatia unui copil inteligent, trezindu-i dorinta de a vcdea ce se :i'ntfunpla in spateJe usilor inchise ale dormitorului parintilor ..

Aceesta curiozitate va sta poate Ia originea rezultatelor scolare care i-au pennis Jui Sigmund intrarea la universitate. Deceptionar de medicina, va deveni medic farit voie. Mai tarziu va spune:

20


"a tortura animalele ~i a-i face pc oameni sa sutere nu rn-a interesat niciodata" . Medicii din acea epcca erau forman In ideea ca singurclc care contau erau fcnomenele anatomice ~i flzice. Ei nu erau deloc prcgatiti sa acorde psihismului vreo valoare .

Nernanifestand decat Indifcrcnta ~i averslune fata de fenomenul "psy", universitatea nu eredea in posibilitatca unui tratament stiintific al afectiunilor mentale ... Dar Freud va trai expericnta unei alte forme de orbire ideologica pe bancile facultdtii .

2. Anii de ucenicie: laboratorul, Charcot si istericii

.Universitarea, unde am intrat in 1873, mi-a adus in primul rand unele deceptii usturatoare. M-am confruntcu tnalnte de toate cu pretemiu ea trebuiu sa ma simt inferior, deoorece eram evreu ... 0 prima consecin(a importunta peruru mai tdrziu a ucestor prime impresii din universitate a [ost insa [aptul u1 m-urn impacat de timpuriu cu situatia de a mil gaJ; in opozitie si de a ji proscris de cafre 0 «majoritate compacta», infelul aceJta am jost preeatit pentru o anumita independenta a opinie! ... in Iaboratorul de firiologie at lui Ernst Brucke mi-am gasit. in cele din tlrma, iinistea si deplina sastsfactte. "5

AstfeJ, I'D plan universitar, Freud a fost inaintc de toate un om de laborator, un fiziolog. EI a decIarat, de altfel: .Nu intelegeam nimic din aeweze. "6

in 1882, Freud paraseste laboratorul , unde se slmtise atat de bine, in favoarea spitalului, inderrmat de Briicke, care I-a sfatuir sa paraseasca studiile tcoretice, prea put-in lucrative ~i nepotrivite eu siruatia sa materiala proasta. .Jsam urmat sfatul, am parasit [aboratorut de jiziologie si am intrat ca aspirant la Spita/ul universitar, "1 A urmat, Limp de cinci Iuni, cursurile de neurologic si de psihiatrie ale lui Meynert. Motive de ordin privat l-au determinat si'i Ia in considerare deschiderea unui cabinet de consultatii: in 1880,0 i'ntalnise pe Martha Bemays, ell care nu s-ar fi putut casatori inainte de a-si face 0 situatie. Dar, inainte de a-si instala cabinetul,

21


Freud doreste sa asiste la prestigioasele cursuri ale lui Charcot, la Paris. 0 bursa de studii ii va pennite sa-si realizeze visul: "Am intrut ca discipollu Satpemere. fn primavaro lui 1885. "1$

• Lucrarile lui Charcot la Salpetriere, revolutionare In acea epoch, constau esentialmente In studierea ~i tratamentul isterici cu ajutorul hipnozei. Freud a venit cu ideea ca toate manlfestarile corporale legate de problemele isteriei nu sunt de originc somatich. ci psihica, ceca ce contrazicea stiinta din vrcmea sa.

inaintc de a se Intoarcc in Austria, Sigmund va petrece catcva saptam5.ni la Berlin, sprc a dobandi uncle cunosuntc asupra maladiilor generate ale copiilor (sfaryitul anului 1886). Nu va deveni torus! niciodata, ca fiiea sa Anna, specialist In psihopatologia infantila. Singura observatie pe care a facut-o asupra unui copil este conscmnata in Cinq Psychanalyses: analiza .jnicului Hans'".

Micul Hans (Herbert) era fiul rnuzicotogului Max Graff. Accsta, la indemnul sotici sale, a recurs la 0 pslbanaliza. De fapt, Freud, nu l-a Intdlnit pe Hans dedit de doua ori, prima data In timp ce tatal sau se gasca in tratament la el, iar a doua oara dupa douilzeci de ani. Hans Graff a devenit un marc sef de orchestra si a trait pana prin anii 1970. Toate obscrvatiile realizatc de Freud in legatura ell copiii, in afara eelor cateva saptamani petrecutc la Berlin, ~i a cazului Mieul Hans se refera Ia propriu copii ~i ncpou 10. Unul dintre ncpoti ii va permite sa tcoretizeze joeul Cll mosorclul Uurt-da)l! care va ilustra conceptul de cornpulsie de repcuuc. asupra canna vom reveni.

Deocarndata, In 1884, Freud este de parere d. puun i-a Iipsit ca sa devina celcbru.

3. Cocaina: 0 glorie ratata?

Om de laborator, Freud descopcrise anumite prcpnetnn ale cocainei, pe care el 0 extragea din .Jrunzele de coca". utilizate in mod traditional de indienii din America. Experimentele le-a facut asupra Marthei, careia Ii trimitea mici cantitati. Ii spunea Marthei: .Ja

22


cocaina. te va pune in forma, vci avea obrajii ca trandafirul." Freud Insusi era un utilizator ocazional: 0 Iua spre a-si ccrnbate depresia cronies si tulburhrile digestive. Era convins ca acesta substanta avea cfccte curative multiple, iar autorii conternporani au dcnuntat prozelitismul sau pentru acest drog redutabil.

Trebuie toms! sa intelegem cc rcprezinta pentru un om de Iaborator descoperirca unui produs nou, caruiu TIU i sc cunosteau propnetatile. Freud era sigur ca era verba de un medicamentmiracol. Prietenul sau Flcischl, pentru care el uvea 0 marc admiratie, sufcrca de 0 boala mortal a cxtrem de durcroasa. Freud i-a prcseris cocaine. in loc de hero.na. pcntru a Iupta contra durerii ~i pcntru a suprima fcnomenele de ohisnuinta (in teonc. cocainu nu provoaca obisnuinta), Dar, vai , Fleischl va dcveni cocainoman ~i va utiliza mai mull de un gram de drog pc zi, ceea ce li va grabi sfarsltul.

Ueenic vrajitor al prescriptiei , Freud nu si-a putut duct: la capat ccrcetarile eu privire Ja proprietanlc acestui dreg: "Cujundar in aceasta cercetare, mi s-u deschis perspectiva de aiace 0 calctorie .~pre a-mi revedea togodnica, pe care nu () mai vaZIO'em de vreo doi ani. Am incheiot rapid inve.~tiga,ia asupra cocaine; sc. in scurtul text pe care l-um pubiicat, am inserut anun(ul ca in curdnd vor fi date fa iveota sl alte utilinlri ale substantei.t'» In acest limp, oculistul Konigstcin descopcra efectele anestczice ale cocainei, iar un prieten al lui Freud, Carl Koller, face alte experimente decisive, pe care le-a prezentat 1a Congresul de oftalmologie din Heidelberg.

Koller este considerat, asadar, descopcritorul anesteziei locale eu cocaina, devenita atfit de importarua in mica chirurgie. lar Freud, care nu a retinut din aceasta afacere dedit aspectul anecdotic, va pastra urma acestui esec in ceea ce ei va numi .ammtire-ecran''.

4. Amintirea-ecran

Cu toata importanta sa, acest concept este rareori evocat in literatura psihanalitica din zilele noastre. Oare pentru ca acest text autobiografic allui Freud a avut un destin singular'? El a scris acest

23


articol in 1894, I-a publicat intr-o rcvtsta cinei ani rnai terziu, apoi I-a uitat. Numai sagacitatea elevilor sai va permite ca Freud sii fie rccunoscut in spateie personajulu! anonim pus in scena de rext».

Freud nc dcscrie un lanar barbat de 38 de ani, de formatie univcrsuara. care a pastrat intcresul pentru ceca ce estc fapt psihologic: .Acest barbat mi-a indreptat atentia asupra amintirilor sale din copilaric. El a recapitulat pentru mine lucrurile in fclul urmator in lcgatura ell 0 amintirc care Ii revenea ell rcguJaritatc in minte: «Permitcti-rni - spune eJ - S3 v-o descriu. Vad 0 pajisre patrata, oarecum in parua, verde, eu multi} inrba. tn acel verde, multc flori galbcne , papadii [in limba germana. «dintii leului»]. In susul pajistci , 0 casa ~araneasca. In picioare , in fata portii , doua fcmei sporovarcsc insufletitc. 0 ti'iranca tmbrobcdna ell un fular si 0 dadaca. Pe pajistc se joaca trei copii ; In varsta de la unula trei ani: unul dintre ei sunt eu»."

Este yorba aiei, deci , de 0 arruntire din prima ccpilanc a lui Freud. Ccilalti doi copii de pe pajistc sunt Iratclc vitrcg" al lui Freud, mai in varsla eu Ull an decat el , 5i verisoara lui. de aceeasi varsta, "NuL eulegem fIori galbcnc ~i uvem In mana buchete. Penta are buchetul eel mai frumos , Dar noi, haietii, tilbaram asupra ei, ca 5i cum nc-am fi Jntclcs. ~i Ii smulgem florile.jnlacrirnata. ea alcarga in susul pajist» si. ca s-o consoleze, taranca ii di'i 0 bucata mare de paine neagra. Capatam ~i noi paine. Taranca taic painea ClI un cutit mare. Gustul acelei paini este in amintirca mea absolut delicios".

Asa se rermma scena. Freud a numit acest tip de arnintire .camintire-ecran'">. Dar cum sa diferentiem amintirea-ecran de amintirile traumatiee ~i de alte amintiri din copilarie? Claritatea amintirii , ba ehiar hiperrealismul former caracterizeazf amintireaecran. Aceste rememorari trapeaza prin caracterul lor de trairc intensa. S-ar putea spune d. sunt prea frumoase ca sa fie .,cinstitc". Ai impresia ca perceptia acestor amintlri cste de 0 acuitatc cornparabila nu ell visul, ei eu realitatea. In amintirea-ecran a lui Freud, galbenul este srralucitor, iar gustul painii este deosebit de intens.

24


A doua caracteristica a amintirii-ecran este aparenta insignifianta a continutului ci: a culege flori sau a manoa paine nu reprezinta nimic extraordinar. Am, deci , in acelasi timp 0 insignifiantf a ccntinutului ~1 hiperesrezia tormci. lata, drept exemplu. amintirea unui pacient: un scranciob i-a provocat 0 imprcsic nemeipomcntta. de neuitat: cste, cu toate acestea, 0 scena de 0 mare banalitatc pentru un copil.

Cc ascunde 0 arnintire-ecran? Ecranul nu pennitc dczvaluirea a ceva, ascuns In spatelc sau. Arnintirea-ecran aseunde deci altceva, de excmplu u Iantasma. Aceasta estc formula sa constitutiva.

Cum sa decriptam amintirea-ecran a lui Freud? In limba germana, .xtudii come rei ale" sc spune Brot-Studien, care s-ar putca traduce prin "a-Ii casuga painea". Cc ascunde nceasta poveste ell p5padii, eu Ilori xumbrc ~i bucdti de paine? Este yorba de 0 dragostc treciitoarc din mediul rustic. Se sue di Freud a fost extrem de pudic in ce pri vcste viata sa amoroasa ~i d nu a furnizat niei 0 informatie despre cmonile ~i trairile sale de adolescent, distrugfind, cum am spus , multe din documentelc care ne-ar fi pcrmis sa Ie cunoastcm mai binc azi . Sa uotam, in accasta prtvima, d el nu sufcrea de modestie scriindu-i logodnicci sale ca a distrus toate scrisorilc care le-ar fi dat de lucru viitorilor sal biografi ... Nu subzlsta dcci decat foarte putine informatii asupra victii adolescentului freud, iar noi nu dispunem decat de ceca cc scric cl in Freud explique pur luimtmer. Sub 0 forma .ucdificata". el atribuic amintirea-ccran unuia dintrc pacientii sai. Relatand pretinse asociatii de idei ale pacientului situ. Freud ne spune: ,,AsIa se intdmpla fa raril, uveam 17 ani, fuca garaetor mete uvea 15, iar eu m.am tndragostit numatdecat de ea. Era pentru prima data cand inima mi se tnflacara uta! de putemic, "

Freud se indragostise Intr-adevar de 0 tanara fata, Gisella Fluss, sora unuia dintrc colegii sai de clasa. Sa eratam ca. Fluss, numele tinerei fete, scamana eu acela a1 oftalmologului Fhess, care va juca un rol capital in viata lui Freud. Vern vedea ca Freud a avut pentru Riess 0 pasiune extraordinara, care va deveni fermentul

25


teoriei sale pe cale de a se naste. Corespondcnta lor nu tnceteaza de a pune probleme psihanalistilor contcmporani.

Dar care este raportuf dintre Gisella si amintirea-ecran? Ni sc spune ca ca uvea 0 roc hie galbcna stralucitoare atunci cand a tntalnit-o Freud. .jmi pot aminti ell precizie vcsmantul pe care-I purta in ziua in care ne-am Intalnit pentru prima data. A dimas gravat In spmtu! rneu _.. EI ne spunc mai departe d. papadille au cufoarea rochiei tinerei fetc. Papadiile reprczmra atat rochia fetei cat ~i vointa de a 0 .xlcflora'' (de a-i "smulge florile"). Estc Jed vorha de 0 Jorin~a de viol.

Amintirca-ccran - nc spune Freud - ascundc fantasmc sau 0 expcricnta scxuala rcfulata. In consecinta, accastf amintirc-ccrun ascunde 0 fantasma-cheie a problcrnaticii scxuale din copilaria subiectului . La Freud avern de-a face ell dorinta de a-si deflora vcrisoarn. dar si ell 0 revendicarc agrcsivn fata de tatal sau. .vinovat'' de a fi facut afaceri proastc ~i de a-I f crescut in saracic. Bucata de paine gustoasa rcprezintf 0 rcparatic pcntru eele suferite in copilarie. Adolcscentul Freud, de altfel, i~i suspecta taral si unchiul de a dori sa-J insoarc eu 0 vensoera, dad el accepta si1-~i abandoneze studiilc speculative, pentru 0 cancra rentabila (BrotStudien},

Amintirea-ecran perrnite astfel accesulla fantasmele infantile, cruciale pentru subiect, anume la fantasmele-cheie pe care el Ie-a claborat in copilarie ~i care continua sa guverneze mai mult sau mai putin comportamentul sau de-a lungul vietii. Recurgand la analiza amintirilor-ccran , In maniera lui Freud, putem rcgasi fantasmele originare» .

Sa rezumarn:

1) Amintirea-ccran este descopenta de Freud Inainte ca el sa f Intrcpnns propria-i autoanaliza. Ca orice revelatie insuportabila, ea va fi apoi retulata. Nu coniine ea "in mod potential" secretul cornplexului lui Oedip al viitorul ui inventator al psihanalizei?

2) Arnintirea-ecran arc aceeasi structura ca si simptomul nevrotic. Ea ascunde si in acelasi timp atrage atentia asupra unci fantasme refulate.

26


3) Amintirea-eeran este talmacirea, facuta de cutare copil singular, a unor fantasme originare de seductie, de castrare si de scena primitiva.

4) Dupa "pozitia rcspectiva" a fantasmei st amintirii , am putea distinge 0 amintirc-ecran anteretrcgrada (situara tnainrea fantasrnei), retrograda (cazul invers), precum si pozitiva sau ucgativa, dupa cum continutul sau csre in acord sau opozitie ell Iantasrna rcprimata.

Astfel , fetita eu pi"ipadii 0 ascunde pc Gisella Pluss, care 0 ascunde pc verisoara. care cvoca dorinta Incestuoasa a tanarului Freud pcntru mama sa. Intclcgcm astfel reticentele de a publica ucest text autobiografic. apoi uitarea totald de entre Freud a accstci scricn "C()mpromitatoarc"

Dar cum se prczfnta azi amintirea-eeran In cura pacientilor?

Cai clinic nr . 2

Pacienta mca, in vnrsta de 30 de ani, prcda dansul dasic. Ea consulta un psihanalist dcoarecc - dupa spusclc sale - traieste cu .jeama permanents di sotul ci 0 in~ala cu 0 alta femeie". Este constiema de caracterul total excesiv al acestci tcmeri , ceca cc ii otravesrc viata, conduita sotului ci nejustificand-o eu nimic. Este eu atst mai stanjenita de aceosta fantasma, in care asista la 0 relatie sexuala a sotului ei cu c alta Iemeie , care lui ii procura 0 de ncspus si inexplicahila juisanta.

Cativa ani de curf ii vor permite sa descoperc 0 amintire din copilarie ascunsa in spatele aeelei fantasme. Aceasta amintire este foarte vie, prcgnanta: se vede bebelus in Jcaganul ei, ell picioarelc Intr-o lumina vie si cu umbra tatalui ei aplccandu-se deasupra-i . Asccianllc pc care i le-arn suscitat reveleaza, sub insignifianta aparenra a continutului, 0 fantasmatica terifianta. Tatal s-a trezit din eauza tipetelor sugarului ~i se pregaresrc s11-1 lnabuse eu 0 pema. Nici azi nu poate dormi , fam sa se sufcce, intr-o camera jnrunccoasa. Pacicnta va reconstitui scena fantasmatica urmatoare: ea upa ca sa-~i Impiedice parintii sa faca dragoste, iar tatal, furios, vrea s-o sugrume. Donnta sa de a impicdica copulatia parintilor sta astfel

27


la originea fricii ei infantile de a fi In~elata si a placcrii stranii pe care 0 traieste la aceasta idee. Frica de razbunare parcruala s-a transformat in pli'iccre In masura In care se poate identiflca (tara risc) ell cealalta femeie, amanta tatalui-sot.

• Sa vedcrn insa acum rnodul in care un Uinar medic lipsit de cxperienta chnrca a rcvotutionat stiinta timpului sau,

5. lnceputurile practicii medicate

In lRS6, Freud S-3 instal at ca medic specialist In boli ncrvcasc .

In ziua de 25 aprilie , zi de Paste. putcm citi tntr-un cotidiun viencz urmatorul anunt: .Doctoru! Sigmund Freud, core preda un CUf.\' de neuro!ogie la jacuhatea din Viena, S-(1 Inters .lupa () sedere de sase luni fa Paris si locuieste in present pe Rathaustrusse 7."

Pentru a tntclegc statutul mcreu controversat al psihanalizei estc important sa cvocam opozitia si ostilitatea lumii medicale rata de teoria freudiana care se nastea. In Freud expliaue par lui-mime, el ne clarifica asupra OpOZi!ICi colcgilor sal: "Aveam obligotia sd preuns, la Societatea medici/or, un referut despre ceea ce vtlzusem ~'i invd(asem la Charcot. Numui ed nu prea am fost bine primit acola. Persoane cu autoritate, cu presedlntele Bamberger, specialist in medicina interna. au declarut ell cele spuse de mine nu emu den-me de creeare. Meynen m-a poftit sa caul in Viena cazuri ea acelea descrise de mine si ~'a le fnfa(i~'e? Socletatii medici/or. Asta era ceea ce Incercam si eu sa lac, dar medici; primari in sectiile carora se xdseau asemenea camri refueau sa-mi permita ,ra Ie observ sau sa Ie trater, Unui dintre acesti medici, un ehirurg In elate. mi-a ,V{JllS-O de la obrar: «Cum se poate, stimate colega. sa Iasati sa va scape din gura astfel de absurditaii? Hysteron fnseamna. asadar, uter. Cum poate, nare, safie lsteric un barbut?"18

Freud a depistat totusi , in afara spitatului , un caz de hemianestezie istcrica la un barbat ~i l-a prezentat la Societatea medicilor. EI i~i aminteste: "De data aceasta am jost uplaudat, dar tncoto nu mi s-a mat acordat nici un irueres. lmpresiu ca monte autoritdri in domeniu respinsesera noutaiile cu care venisem mi-a

28

I]',"TRODUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

ramal' nerdruncinata ... De utund incolo nu urn mai viruat Societatea medicilor"

In acca vreme, Havelak Ellis, un scxolog celebru , va spune dcsprc lucrarile lui Freud ca aveau aerul unui .basm stiinnflc" . Mat tarziu. Freud s-a confesat unuia dintre elevii sai di ii era tcama en .uriasul orb, barbatul ell hormoni si cu seringa sd nu [aca 0 muitlme de stricaciuni duca piucu! nu-l expulzeara din magorinut de portelunuri ,.

Dupa instalarca sa prccara si aceastii scric de opozitii , Freud decide sa sc perfcctionczc 5i sa plece Ia Nancy In vara anului 1889. El lntalncste aici practicicni de autoritatc: Licbault si Bernheim, Ei .rni-au Iasut cele mai puternice impresii referitoure fa posibilitatea formidahilelor procese psihtce, ramose ell toate acestea aSClinse constiintei omului " De altfel, Freud luase ell cl pe una dintre paeientelc sale: "Era 0 istericd distinsa, genial dotuta, care imi [usese pasata pentru cd nimeni nu stiuse ce sll faca ell ea. "j~

De la accst stadiu Ja Nancy st-a format el convingcrca privind putcrea mecanismelor psihice situate in afara constllntci. Sugestia posthipnoticii, in care subiectul executa ordine date sub hipnoza, tara a-si aminti apoi ceca ce a rttcut. demonstrcaza di uncle actc .scapa constiintei individului. gasindu-sc. dupd formula psiholog,ului Fechner, "pe 0 alt71 sccnn" ,

6, Joseph Breuer, hipnoiu si AIlIUl 0,

Irur-o prima pcrioada, Freud folosca mijloacele disporubilc Ia vrernea sa pentru a trata pe eei numiti .jrolnavi de nervi"; electroterapia, curclc tcrmalc etc. Apoi l-a Intalnit pe medicul Joseph Breuer, care se bucura de 0 mare notorietatc in Viena. Accsta ii trimite pnmil pacicmi si Ii dezvaluie 0 utilizare revoluttonara a hipnozei.

Intr-adevar, Breuer Ii cufunda pe bolnavi intr-o hipnoza profunda ~i Ii Iasa sa povesteasca ce le sUi pe suflet. Aceasta metoda, pe care ova numi "cathartica", inaugura 0 noua era in medicina psihiatrica.

29


Din toate timpurite. rnedicul prescria, era activo Cu Breuer el acccpta pnzitia Invcrsa: se mentine tntr-o asteptare pasiva a ceca ce Ii va revela bolnavul . In accst C3Z, bolnavul este acela care 11 informeazf sl care chiar il Invata pe medic ceva despre natura holii sale. Bolnavul nu sue ce sue. dar tcrapcutul va 'invata ca holnavul nu ur putea su rara ajutorul sau. Freud. de altfel, va recunoaste ceca cc Ii datorcazf lui Breuer: acosta a ingrijit 0 bolnava cunoscura in literatura psihanalitica sub pseudonimul Anna O. [sterid geniala. "h()fnav{l .\'-(1 vindecat si de atunci incolo nil (J mal dat semne de boata, ba enter a devenit copabila de acuviuni utile "211,

Anna 0., pc adcvaratul ei nume Bertha Pappenheim, va devcni una din primele asistcntc sociale din lurne. Breuer a obtinut deci un succcs terapeutic considerabil deoarccc , In acel timp, isteria era considerata 0 maladic incurabila.

Freud nu Intelegea insa de cc Breuer refuza sa vorbeasca de lucrul acesta si nu Iacuse public accst caz exceptional. Breuer tinea sa pastrcze sccretul acestei reusite deoarece la sfarsitul tratamentului Anna O. prezenta toate semncle unei graviditati nervoase. Intr-o sedinta de cura. ea a strigat: "lata copilul doctorului Breuer, care vine pc Iume." lnnebunit. Breuer a fugit cu sotia sa 13 Venetia, pcntru un al doilea voiaj de nuntn. Acela care ar fi trebuit sa fie inventatorul psihanalizei va opri alarmat tratamentul acordat pacientei sale si I~i va trimitc .jstencele'' la Freud.

7. Emmy yon N. sau inventarea metodei psihanalitice

Una dintre pacientele sale celebre, cunoscuta 'in literatura psihanalitica sub numele de "doamna cu cocosul-de-munte", Emmy von N., sc numea de fapt Fanny Moser. Ea cste aceea care i-a permis lui Freud descoperirea metodei psihanalitice.

Intinsa pe divanul din salonul ei, Fanny Moser n asteapta pe Freud.

30


Din pcrspectiva practicii psihanalitice actuale, faptul di Freud se deplasa la domiciliu poate sa para bizar. Dar sa nu uitam di in acel timp el era considerat medic.

De Indata ce el sosestc la Fanny Moser, aceasta srriga: "Nu vii miscatr! Nu va apropiau' Nu rna atingeti!" Freud, care inca nu inventase regula abstinentei, nu ezita in acea vreme sa-si aunga. sa-st .cvada", sa-si rnaseze bolnavii. Dupa exemplul lui Charcot 5i Bernheim, el punea mana pe Iruntea pacientilor si exercita ,,0 presume" dcsunata sa-i ajute sa vorbeasca. Emmy von N. s-a opus atingerilor lui Freud, spunandu-i: .jncctatt de-a rna atinge!" sl a adaugar: .Lasati-rna sa vorbesc, am a va spune unele Iucruri."

Psihanaliza s-a nascut atunei cand un medic a acceptat sa nu mai fie aceta care prcscric reteta - care "ordOna';21 -, ci accla care accepta pozitia de receptivitate, in care lnvata ceva desprc celalalt si desprc cl insusi. S-ar putea spune ca psihanaliza a fost inventata de isterice. Ce voiau, de fapt, acestc istericc? [n mod cert voiau sa aiha posibihtatea de a sc cxprima in voie. Un alt factor, farll Indoiala, a contat In dcscopcrirca psihanalizei: daca Freud nu ar fi fast arragstcr. s-ar fi "dezvi.'iluit" pacientelc sale asa cum au facut-o? Lucrul ucesta poate sa para iconoclast, dar psihanaliza nu ar fi ceea ce a devenit dad Freud nu ar fi fost un pcrsonaj seducator din punet de vcdere intelectual si fizic.

8. Teoria seductiei

Scductia ramane 0 piatra de temelie a practicii psihanalitce: atst ceva fundamental, cat si nerecunoscut. Si totusi teoria seductiei este una din primele teorii ~]aborate de Fre~d. Yn~e 1895 si 189·7, el se convinge, ascultandu-si pacientele, ca, de au fast seduse sexual de o persoana adulta, in mica copilarie.jmr-o prima etapa, spre a evita invinuirea tatalui, eI ii va acuza pe unchi; istericele ar fi trait a adevarata seductie scxuala la 0 v§rsta .presexuan'', spune Freud, care incA nu descoperise existenta sexualitatii infantile. Pe atunci el gandea, ca toti contemporanfi sai. ca sexualitatea se trezeste la

31

JEAN· PIERRE CHARTIER

adolesccma. Seductia traumatica s-a produs ell mult inainte de pubcrtatc, in timpul acelei perioade prcsexuale in care pacienta era pasiva. Agrcsiunca scxualn ur genera 0 marc groaza si. mai tarziu, stmptome ncvroticc: "in toate cazurite de nevroza obsesionala am Jescoperit, la () v/irsiafoarte timpurie, n experiema pur pusiva de seductie sexuata. ceea ce nu s-ur datora hamrdului."

Sa subliniem ca, invocflnd valoarea cuclogica a traumatismului sexual in constituirca unci ucvroze , Freud nu Iacea decfit sa dca curs bunului simt popular. Ce spun de fapt oamenii de rand In fate unci fete ell un comportament lunatic'? .Asta ii va trece 0 data ell miiritisul." Era, ell toate acestea, scandalos sa prezinti acest fapt ca pc lin adcvar stiintific. Drept urmarc , Freud va abandona teoria seductiei. Dar va revcni asupra ei in forme difcritc ~i nu se va hotari niciodata sa 0 abandonczc cu totul; avem aid de-a face cu 0 problema ncrezolvata a teoriei psihanalitice.

Acest traumatism infantil trait In .uncccnta copilaric" va capata sernnificatie patogena atunci cdnd va fi asociat ell Iantasmc infantile "retrospective", spune Freud. lntr.adcvar potrivit tcorici psihanaliticc, totul sc petrccc .jetrospectiv" Acest traumatism i~i afla sensu! in mod .rctrospectiv". dcoarecc el va fi rcdesteptat In perioada pubcrteui sau rnai tarziu. Nevroza se va cristaliza prin prisma unci scene siruilare, care va cvoca In mod foartc direct traumatisrnul din prima copilaric.

Un caz clinic ne va pcrrnitc sa ilustriim teoria seductiei si consccintclc sale.

Co: clinic nr. 3

Este yorba de 0 pacicnra in varsta de 40 de ani, care prezinta ritual uri obscsionale de spalarc. cu impresia ca totul este murdar la ea si di. ca insa~i este ,jegoasa". Ea i~i spala lucrurile in fiecare zi, iar dupa cc si-a Jacut dusul i~i spala prosopul fclosit. Arc, de ascmenea, impresia ca este ,,0 obsedata sexual". Raporteaza cu un accentuat sentiment de culpabilitate un episod de prostitutie la varsta de 30 de ani si acest caz it Ieaga de 0 amintire din copilarie. La vsrsta de sase sau sapte ani ar fi fost violata de un unchi. Dupa 0

32

INTRODUCERE IN PSlHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

luna de terapie, ea va preciza ca unchiul nu a violat-o realmente, ci se dedase la exhibitii masturbatoare in rata ei. in timpul unor plimban prin psdure. Marturiseste foarte rusinata ca ~i ea era responsabifa de accst fapt, pcntru ea de mai multe ori I-a incitat la aceste plimbari,

Tot ea povesteste ca alerga dupa fetite: "Ma culcam pe ele.

Preotul, de altfel, m-a ccrtat." A plecat usurata dupa ce i-am cxplicat mecanismul identificaru eu agresorul, clasic In copiii de care s-a abuzat. Continuarea curei a dus mai tarziu Ia 0 calmarc a ritualurilor obsesionale.

Pe scurt, vcdcm ca traumatismul a determinat 0 perturbare importanta a imaginii de sine, dificultatca de a se identifica ell 0 imagine fcminina, 0 culpabilizarc si devalorizarc de sine, ceca ce a provocat episodul prostitutiei si ritualurilc obsesionale ulrerioarc.

Dar de ce a ahandonat Freud, in 1897, teoria seducerii de catre adult a copilului care nu poate intelege ce i se lntampla?

Analizand propriile-i visuri, prccum ~i pe acelea ale fratilor ~i surorilor, el va descopen ea ton au trait aceleasi traumatismc scxuale. Tocmai descoperind 0 sccna de seductie de accst fel in autoanaliza sa, el a conchis ca traumatismul sexual nu a putut exista in realitate.

In ziua de 21 scptembrie 1897, Freud 'ii sene lui Flicss:

"Trebuie sa-ri martunsesc marele secret care mi s-a revelat incetul cu incetul in aceste ultime luni: DU mai cred in a mea neurotica", - adica in a sa teorie a seductiei, Dupe parerca sa, seena scducuct era 0 constructie a imaginatiei.

Freud pune in fclul acesta bazclc conccptuale ale psihanalizei: lntr-adevar. aceasta nu cauta sa analizeze realltatea rnateriala, ci realitatea psihica, realitate care se manifcsta tocmai prin fantasmele care sunt obiectu1 psihanalizei.

Mai tarziu, totusi, constatand activitatea sexuala a copiilcr mici, Freud va reveru Ia notiuaea de seductie reala, Cfmd 0 marna se ocupa de sugarul ei, ea suscita de fapt emotii cu caracter erotic.

33

lEAN-PIERRE CHARTIER

Asadar, pcntru Freud, mama este aceca care va trczi sexualitatea nasdinda a copilului. Aceasta este o realitate pentru noi toti, fete sau baicti . Ccva real, care s-a petrccut ca atare: nu cste vorba doar .de funtasma!

Freud oscileaza intre Iantasma ~i realitatca seductiei . tn mod global, cI cstimcaza ca este vorba de 0 fantasma: dar sc Inversuncaza sa descopere rcalitatca traurnatisrnului. In analiza Ornului ell lupi el va arata ca pacientul a asistat la 0 rclatie scxuala intre parinti! s~i, care a scrvit de material pentru organizarea fantasmei lupilor cocotau pc un arborc>. Un flcs clinic TIe va servi sa ilustram prohlcmatica seducerii la 0 isrerica. in legatudi ell medicul ei.

Ca: clinic nr. 4

Doamna H. mi-a fust trinusa dupa ce a fast V;]zutii fad succes de patru psihiatri , Ea sufcra de paralizii diverse, schimhatoare . precum ~i de ceea ce am putca numi fobie generalizata. Ii este teama de toate: de automobile, de oameni , de traversarca strazii ... Pc scurt, ramnnc toata ziua inchtsa in casa.

Esre cbsatorita si are doi copii, un baiat ~i 0 fata. Mi-a fast trimisa prin intermediul serviciului social al unui trihunal.

Sa notam ca modul in care specialistul vorbeste de tulburari mentalc cste Intotdcauna fals si in acclasi timp semnificativ: magistratul care mi-a trimis acest caz considers ca aceasra femcie este gray bolnuva mmtal. in realitatc. doaruna H. nu cste gray bolnava. Ea nu arc nici psiboza rnaniaco-cepreslva. niei schizofrenie, ci este "pur si simplu'' isterica. Cu toate acestea, tulburarile pc care lc prezinta determina anturajul ei sa creada ca sufera de 0 maladie grava,

La prima noastra convorhire, ca povcsteste ca a avut 0 sincopa inainte de a veni la mine. Pe deasupra, este arona ~i dcci greu de auzit. Prezmta 0 serie de simptome care te fac sa te ginde~ti la a isterie in stil vechi; astazi istericele, oarecum la curent cu Iucrarilc lui Freud, au abandonat simptomele prea vizibile, folosind altele, mai accentuat psihice ~i care se extenorizeaza mult mai putin: in

34

INTRODUCERE IN PSlHANALlZA LUI SIGMUND FREUD

special cefalee si spasmofihe; cele mai frecvente cazuri se intglnesc in Occident.

Doamna H. traduce in mod destul de tragic sirnptornele care 0 tortureaza. Ea i~i tnfloreste si i~i exagcrcaza povestea. Un practician tanar este adesea impresionat de valul de cuvinte dramatice , tntrerupr de plansete si gemete.

Ea povestestc .xosmarul trecutului ci". mai ales dcsprc momentul in care a tncercat sa se arunce pc fcrcastra cand se afla la psihiatrul ci. Acest cosmar provine dintr-o scena reala: ea incercase intr-adcvar sa se arunce de pc balcon. Povcsrestc de ascmenea despre moartea tatahu ei, care si-a dat su11etul in bratele sale.

In urma convorbirii, ii explic cum sc vor dcsfasura sedintelc viitoare. 1i spun ca nu va trcbui s5 se exprime decat verbal, nu prin acte. Scdintclc continua, rar , insa cu regularitate. Putin catc putin. pacienta incepe sa-mi vorbeasca despre relatia spcciala avura eu unul dintre medicii ci: Ia varsta de 18 ani, fiind manechin, se indragostise nebuneste de cl ~i voise sa se arunce pe fereastra. Azi e sigura ca il urasrc. ti arat ca acest sentiment are doua motive: mai intai faptul ca el a lasat-o sa spere intr-o alti1 solutio decdt cea terapeutica, apoi faptul ca nu a mers pana la capar. Replica ei: .Lln punct hun pentru dumneavoastra - ati ghicit. Imi va fi mult mai user sa va vorbesc," ~i a adaugat: "Cand v-am vazut pcntru prima oara, mi-am spus: «Cu el nu-mi va merge usoe-.v Inu marturiseste atunci ca accl psiholog iesea eu ca in zilele lui libere, rara sa-i spuna ca este Insurat. Inrr-o zi, dupa ce dejunascra. a aflat desprc existenta sotiei.

Psihiatrul sau 0 cherna uneori la ore foarte matinale. .,EI Imi spunea: «Te chern pcntru ca am nevoie sa-ti aud vocea!» Dar a fast intotdeauna coreet cu mine. Ne plimbam tinandu-ne de mana. Inu-o zi, tnsa. i-am spus: «Esti pederast, sau ce?» M-a apucat de umeri, rn-a aruncat Ia pamant si mi-a spus cit e medic ~i imi interzice sa-i spun asemenea lucruri. Alta data, Ia 0 sedinta, a plans pe um:1ru1 meu, pentru ca sotia it tnselase."

Intr-o zi mi-a spus: .De cdnd v~ vad, am putut accepta ceva imposibil pentru mine: disparitia tatalui meu, care a murit in

35


bratele mele. Azi, In sfaqit, 0 accept." Alta data a tncercat si1 se sinucida ell niste med.icamente si, in legatun1 ell aceasta,a precizat. "Va multumesc ca m-ap facut sa Inteleg ca nici un barbat nu rncrita sa te sinucizi pentrn el."

• 'in timpul vacantei, a gasit mijlocul de a fi spitalizata timp de trei saptamani. Cum se inampla de obicei, un medic i-a facut avansuri, .Nu stiu ce au medicii, dar toti alearga dupa mine." De atunci ca si-a redescoperit .jiimfornania care disparuse" . Aceasta nimfomanie se explica, dupa ea. prin faptul ca nu-i poate vorbi sotului. ell nu-i poate rnarturisi anumitc lucruri pe care Ie doreste.Ti spun: .Daca nu-i puteti spune acele lucruri, tincti un jurnal ~ scnen ceca nu i-ati putut spune. Dar tineti acel jumal bine ascuns, ca nimeni sa nu stie de el." Sunt convins di, printr-o lntamplare, acest document va ajunge la destinatarullui.

Mutismul ei psihogen (de origine psihica) evidentia deci tot ceea ce era incapabila sa spuna, sol verbalizeze , in special in fata sotului ei. Constientizarea progresiva, in accasta cura demna de Studii asupra isteriei'>, a impactului traumatic aJ donntclor de seductie - ale sale si ale celorlalti - 0 fac pe paclcnra sa-si abandonezc simptomelc si sa aceepte relatiile sexuale eu sotul ei (ceea ee ea refuza mai Inainte). A ramas gravida, ceea ee i~i dorea de mult. Copilul fantasmatic al psihanalistului, de care Freud, spre deosebire de Breuer, ne-a Invatat sa nu ne mai temem.

9, Studii asupra isteriei: metoda catharticd

Studii asupra isteriei>, publieate in 1895, sunt ele certificatul de nastere al psihanalizei? Greenson face aceasta afirmatie in cartea sa Tehnicu si practica psihanalirei: .Putem spune ca eie marcheam nasterea psihanalhei. Este posibil sa urmaresti aiel efortul lui Freud, de-a lungui tratamentului istericilor, de a descoperi esentialul procesului terapeunc." De fapt, ele anticipeaza descoperirile teoretice ~i metoda psihanalitica, ce ramanea de elaborat.

36


Din punct de vedere metodologic, am vazut c! Freud renuntase si1-~i trateze pacientii cu ajutorul hipnozei. Din mai multe motive. Primul este de ordin tehnic; a Inteles col hipnoza nu dadea decat rezultate limitate in limp: efectele sale nefiind de Iunga durata, se pune problema fiabilitatii. Al doilea motiv (oficios) este ca Freud nu era deosebit de dotat si de interesat de hipnoza.

Studii asupra isteriei marcheaza, deci, sfsrsitul utilizarit unci tehnici si introducerea alteia, metoda cathartica, preconizata de Freud pe unnele lui Breuer. Cathartic vine de la termenul grecesc catharsis, care Inseamna .purificarev.]n teatrul clasic, catharsis este mijlocul de a purga sufletul de sentimente nefaste. Suflctul nu poatc fi purificat decat prin eliminarea lucrurilor rele. "Breuer a numit metoda noestrs metodJ catharticJ; scopuJ tcrepeutic content metodei este de a conduce pe em normetc euanta. afectiva utilizata 1a menpnerea simptomuiui, care a nimerit pe piste false $i a riimas ecoto oarecum (intuiCa, cai normaie prin care ea s-sr putea purge (abrcacrie). '"25

Cu multi ani mai tfirziu, Freud anunta in mod profetic, In Freud explique par lui-mime: Unii au ramas la metoda cathartica. a.c;;a cum a descris-o Breuer. De fapt, aceasra metoda consta in a-I determina pe pacient sa-si exprime sentimentele sau, mai exact, emouile blocate ~i refulate. Exprimarea emotiilor refulate trebuia sa-l eJibereze pe pacient de simptomele sale, Multe terapii actuale , numite .califomiene" - tehniea lui Wilhelm Reich, bioenergia sau strigatul primal -, functioneaza dupa metoda catharsisului. Este suficient sa-l determini pe un individ sa-~i expnme sentimentele, emotiile blocate in trecut, sa dea cxprcsie sentimentelor sale, pentru ca subiectul s3 fie considerat vindecat.

Aceste tehnici pretins postfreudiene sunt in rea1itate prefreudiene. Ele se inspira din metode preconizate inainte ca Freud sl! fi inventat psihanaliza si pc care deja le uti1izau Breuer, Charcot, Bernheim. Ele se deosebesc de psihanallza, refuzdnd dirnensiunea transferului. Aceste terapii acuza la riindul lor psihanaliza eli neglijeaza caracteristicile corporale ale pacientuJui. Dad psihanaliza pune accentuJ pe limbaj, psihanalistuJ nu ar trebui sA fae! abstractie

37


de uncle date: cand i se spune pacientului "strange mana", aceasta este uscata sau umcda? Care este tonicitatea sa musculara? Ce semnifica modul sau de a se tolani? Pe scurr, corpul este prezent .ca indicativ si ca revelator de rezistenta.

10.llbreac(ia

Abrcactia (ahreagieren) este 0 descnrcare emotionala prin care un subject se ellbcrcaza de afectul atasat amintirii unui cveniment traumatic>.

Astfcl, de exemplu , subiectul reacuoncaza prin plansete, strigate. fuga. Absenta reactiei rnotorii si emotionale face ca procesal sa fie patogen. CuantumuJ de afeet ueexprimat va fi refulat. El va sta la originea unor evcntuale simptome isterice, care se vor dezvolta ulterior. Descopenrea Iacuta de Freud si Breuer privind refularea ~i rezistenta, ca factori care dctcrmina abreactia, marchcaza nasterea psihanaiizei.

NOTE

I Actuala Cehie. (Nota trad.)

2 Titlu dat de edirorul francez scrierii intirulare in limba germana Selbstdarstetlung, adica "prezentare de sine", aparuta in 1925. (Nota L.G.) J Sigmund Freud, Autobiografie, traducere, cuvnnt intrcductiv , doua capitole aditionule ::;i note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Stiintifica, Bucuresti , 1993, p. 12. (Nota rrad.)

4 Ibid. (Nota Irad.)

5 lbid.. p. 13. (Nota trad.)

6 Ma vie et La psycnanatyse, GaJlimard, Paris, 1971, p. 17. 7 Sigmund Freud, Autobiografie, ed. cit., p. 14. (Nota trad.) 8 Sic! (Nota trad.)

9 Titlul in Iimba germana: Analyse der Phobie einesfiinfjiihrigen Knaben (1909). (Notli L.G.)

38


W Ca si Piagct si cu multi mari teoreticieni ai psihologiei.

II Freud observa copilul care arunca departc un mosorel, pcnrru ea apoi sa-l rraga la el de firul de ala ell care era lcgat. Copilul Insoteste accsrc mi~d'iri de vocalizari pe care Freud Ie intcrpreteaza ca fiind cuvintclcJort tdcpartc) 5i da (aici). Copilul ur tncerca s::I.-5i stapaneasca prin eccst joe simbolic angoasa provocata de absente mamei.

12 Sigmund Freud, Autabiografie, p. 18. (Nota trad.)

1.1 Cf. amintirea-ecran in Nevrase, osychase et perversion, P.ll.F., Paris, 1990. Siegfried Hcmlcld arata. ill 1946, ca este verba chiar de Freud

14 Nepot. (Nora trad.j

15 Freud rrareaza pc larg aceasta tema in alta parte: a se vcdca capitolul IV din Psihaoatotogia vieui cctidiene. (\'ota L.G.)

In Nu de mult a aparut, in Statelc Unite ale Arrcricii. 0 culegere de scrisori ale lui Freud, cele mai multo dinrre ele din adclesccnta; a se vcdca Sigmund Freud, Scrisari din tinerete carte Sauard Sitherstein (J B71-1881), introducerc ~i note de Walter Bcehlich, traduccrc din Iimba gcrmana de Ion Milcu. cditie ingrijita de Florin V. VliidcsCll, Edituru Sigmund Preud. Hlnghampton, New York, 1993. (NotJi L.O.)

l7 Didier Anzicu. L'Auio-Analvse de Freud et fa decouverte de la

psydu.l.fluly,\"t'.P.U.F., Paris, 19B5.

I~ Sigmund Freud, Autohiografie, p. 19. (Nota trad.) 1<) Op. cit., p. 22. (Nota trad.)

20 Op. dr., p. 29. (NOla trad.)

21 "celui qui prescru l'ordonnance - qui «ordonne» - ". in tcxtul original. (Nota trad.]

22 Cinq Psychanalyses, P.U.F., Paris, 1990. Freud cxplica visul anxios al pacientului , care vedea ~ase sau saprc lupi albi cocotati tntr-un capac, prin amintirea unci viziuni desprc parintii sai care faceau arnor pc cund el era in varstu de aproxirnativ un an ~i jumararc. In studiul sau. Freud cauta .~a stabileasca realitarea fuptelor traumatice traite de pacient.

2J Tttlul cartii sense de Freud In colaborarc cu Breuer, aparuta in I ~95.

(Nota trad.)

24 Sigmund Freud, Josef Breuer, Stuaes sur t'hvsterie. P.U.F., 1973. 25 Sigmund FreuJ,AulObiograjie, p. 3]. (Nota trad.)

26 Cf. Jean Laplanche, Jean- Baptiste Pontalis, vocabulaire de La psychanatyse, P.lI.F., Paris, \990

Capitolul II

NA!;>TEREA PSIHANALIZEI (1895-1900)

In ce an, in care text ~i In care Iimba utilizcaza Freud pentru prima oars tennenul .psihanaliza"? Accst termcn apare pentru prima oara in anul IB96, intr-un text scns In Iimba franceza - L'heredtte et l'etiologie des nevroses - care i-a fost comandat de 0 revista de neurologic in limba franceza'.

Accst concept implica 0 analiza, deci 0 dcscompunere. Analiza gramaticala nu consra si ea in decuparea frazei in diferite elemcnte lcxicalc , iar analiza chimica in fragmentarca unui corp complex in componcntele sale rnolecularc? In psihologie, unii practicieni prcferau sa vorbeasca tie psihosinteza. Oricum, s-a impus tcrmenul de psihanaliza.

I. Asociatiile libere

Utilizarea metodei asociatiilor Jibere este modlficarea' care a consacrat eu adevarar debutul metodei psihanalitice, diferentiind psihanaliza de orice alta forum de psihoterapie.

Cum si1 definim regula asociatiilor Iibere? Este yorba de un procedeu care consta In a exprima tara. discriminare toate gdndurite care i1i tree prin cap. Exista diferite moduri de a utiliza asociatiile

40

IN1'RODUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

libere: aceea pusa la punct de Freud si cele dezvoltatc de alti psihologi,

Primul care a folosit asociatiile libere a fost Wilhelm Wundt. El nu Je utiliza 'in scopuri terapeutice, ci le cerea subiectilor siti sit asocieze idei pomind de Ia cuvinte inductoare, eu titlu de metoda experirnentala, in vederea masuraril timpului de reactie. Carl Gustav lung va realiza numeroase studli privind timpul de reactie , iar cercetarile sale i'1 vor duce la descoperirea eomplexelor. El Ie eerea subiectilor sol asocieze cuvinte Ia fiecare termen dintr-o lista pe care Jc-o prezenta; unele persoane se ararau incapabile sl1 pronunte vreun cuvant, Acest blocaj parea prilejuit de un fel de noduri psihicc. lung a numit .complcxc" locurile in care asociatiile se blocau.

Dar asociatia poate fi utilizatd si ln alt mod, pomind de la vis.

Psihanalistul il va indemna pe pacient sit faca asociatii asupra diferitelor elemente ale visului sau, ea fn excmplul urmator.

Caz clinic nr. 5

o femeie in varsta de 50 de ani dorea sa devina consilier in probleme conjugale , Ea a apelat la mine, deoarece i sc ceruse 0 pslhanalizare prcalabila.

Mi-a povestit urmatorul vis: se gasca eu un prieten intr-un tum medieval. Baza turnului era evazata, iar ea privea pe fereastra. Prin acea fereastra vedea doua autoturisme, mentinute in aer eu ajutorul unor chingi. Nu tntelegea prea bine de ce erau agatate. Prietenul, mai t3nar dedit ea, 0 linea de umeri si amandoi priveau autoturismele suspendate. Unul dintre autoturisme a cazut si a zdrobit multimea de dedesubt. Prietenul ci voia s-o impiedice sol priveasca scena, dar ea insista sol veda. Cand a putut privi, nu mai era acolo decat nisip sau cenusa.

Numai tehnica asociatillor libere pennite sa se scoata ceva din acest vis. I se cere pacientei sA spuna ce 1i evoca diferitele elemente ale visului. Am tnrrebat-o ce mardi avea automobilul care se peabusise, Era - mi-a spus - un Dauphine. Hind verba de 0 ~im care nu se mai fabnca, aeest element permite situarea scenei in anii 1%0.

41

JEAN· PIERRE CHARTIER

Ea Imi preclzcaza ell in acea pcnoada se maritase: .Jvl-am casatorit intr-un lee numit La Tour Noel," Totusi , preclzeaza ea, locul in care se casatorise era In ruina, pe cand in vis era perfect Iocuibil. Pomind de la un element a1 visului, in cazul de fa~a automobilul , pacienta poate face 0 retrospectiva de douazcci si cinci de ani: casatoria. Interpretez in acest caz visul ca pe 0 dorinta de a face tabula rasa ceea ce a trait ell sotul ci. Sa nu fie decfit .prar ~i pulbere". Bhrbatul care se ana ell ea in vis ar fi trebuit sa fie sotul ei; or, era un tanar barbat, intiilnit recent ~i eli care ca avea 0 mare afinitate intelectualii. Sensul visului se precizeazn cftnd ca marturiscstc di niciodata nu a avut ell sotul ei vreo discutie pe tcmclc ezotericc care (1 interesau ~i asupra viitoarei ei profesii de consilier conjugal.

2. Regutafundamentala

Al treilca mod de a utiliza asociatiilc libcrc cons-a In a se servi de ele In permanenta, tntr-un timp oat. Psihanalistii vorhesc atunci de "regula fundamentala". Accasta regula consta in a-l invita pc pacient sa spuna tot ceca ce gandcste svsau simte , far~ alegere, fad a priviJegia sau a omite ceva din cclc ce-i Yin in minte. Psibanalistul trebuie sa insiste asupra faptului ca tot ceea ce este gandit sau simtlt trcbuie exprimat, fanl a neglija emotiile. "Fie ca acestea va sunt agrcabile sau dezagreabile, sau ar fi pentru mine agreabile sau dezagreabile", Ii poate el preciza pacicntului,

Dar in ceea ce priveste accasra regula lucrurile stall ca ~i in cazul regulii monastice: ea este imposihil de rcspectat In intcgralitatea si durata sa. Acesta este secretul "fundamental" al oricanu demers psihanalitic: regula fundamentala nu poate fi decat tncalcata.

Dupa cum 0 dovedeste experienta, nu poti vorbi libcr ~i sa spui totul intotdeauna. Vine un moment In care un afect este Indcpartat si cand se vorbcstc de altceva: se prezinta 0 idee care este socotita neconvenabila sau prea pcrsonala ca sa fie evocata. Sa adaugam ca pentru a face asociatii hbere trebuie sa fii tntr-o stare de constienta speciala. care evoca hipnoza, Am putea vorbi de starea care se

42


constituie In momentul trezirii din somn sau de starea care are loe In momentul adormirii, Avem deci de-a face aici cu 0 prelungire a hipnozei, desi psihanaliza neaga perpetuarea tehnicii lui Charcot. Detenta corporal a pc care 0 implica pozitia In decubitus dorsal pe divan favorizeaza in mod cert miscarea asociativa. Dupe cum spune Freud, In cadrul asociatiilor ideilc "cad" In spirit: Einlull.ln limba gcrrnana. Accstc idci care cad In spirit ~i care provin din inconstient - chiar dad nu sunt produselc dircctc ale accstuia -, aceste idei , aceste cmoui. aceste imagini nu vor mai fi enuntabilc de catrc subiect la un moment dat. Interesul regulii Iundamentale cstc de a scoate in evidentf rnomentele sau locurile in care aceasta va fi incalcata. Accst moment dcscmncaza rezistenta: ceva in inc onsticntul subicctului 11 lmpicdica sa dca curs productiilor spintului sau. Am vazut ca lung vorbestc de complcxc.

In practica se pot prezenta doua cazuri extreme In utilizarea asociatiei libcre:

1) Pacicntul este incapahil sa utilizezc asociatia libera; el este mut. jntreagn artil a psihanalistului va consta in a asculta acea dicere. o tdcere poate fi agrcsiva. Poate fi , de asemenea, 0 manifestare de sideratie: persoana este impietrita de angoasa, de teama, de efectele vorbcl~r sale svsau de vorbcle aiteuiva. Accst fcnomen sc intalncstc Ia pcrsoane pentru care a gandi, a zice ~i a face sunt in mod inconstient echivalente. La copilui de trci ani, a gendi. a zice ~i a face sunt unul ~i acelasi lucru. De exemplu, faptui de a gandi sa asasinezi pc cineva Inscamna pentru inconstientul sau ca actul a fast savsrsir. Tiicerea se poate astfel datora faptului cit persoana se terne de ef~ctele propriilor sale cuvinte, ca ea Ie considcra distructive , Tacerea poate, In sfflrsit, sa fie a donnta de manifestarc a unci armonii primitive, devenind pozitiva 111 eadrul caurani fuziunii cu psihanalistul. in relatiile amoroase, de exemplu, nu este necesar sa se vorbeasca pcntru ea indragostitii sa se rntcfcaga unul eu altul.

2) Pacientul utilizeaza prea multe ascciatii de idei. EIIe produce fm.1 contenire, sarind de Ia scripca la iepure. S-ar spune ca pentru el viata este 0 uriasa sedinta de psihanaliza, EI face tot timpul asociatii libere, in aparenta facl dificultate.

43


Aceste doua cazuri par opuse. De fapt. avem de-a face en dona forme de rezistenta. Acela care estc incapabil sa faca asociatii face in mod evident sa esuezc psihanaliza, caci numai asociatia permite sa. ajunga Ia produsele patologice inconstiente ale subiectului: f'ad "asociatie. psihanalizarea este imposibilh.

Caz clinic nr. 6

Este verba de un tanar In vsrsta de 26 de ani, care are mari dificultati in a intra in relatie ell ceilalti ~i indeosebi ell fcmeile. jntamplarea fl aducc la mine: a rasfoit un anuar profesiona1.

Sc prezlnta palid, nelinistit, foarte srsngacl. Si-a refacut nasul, din motive estetice - zice el, - bineinteles nevcrificabile. Se crede foartc urat. Parirnti. de origine mediteraneana, au drcpt patronim un nume care incepe en C. Pe el I-au botezat Walter, ceea ce da initialele W.C. Se va arara eu totul incapabil sa facn asociatii. Nu-i vine nimic In minte, raspunsul sau c mereu acelasi. de ani si ani:

"Nu rna gandcsc la nimic."

A-~i rasa spiritul in voie este pentru eJ sinonirn eu eatastrofa psfhica. probabil cu descompunerea psibotica: pe scurt, lucrul acesta l-ar face nebun. Acesti pacienti i~i mentin echilibrul grape faptului d1 nu cornunica nimic din ceea ee constituie de obicei materialul psihanalistului. Daca i g-ar apliea un test proiectiv, el s-ar multumi sa descrie plansele testului! Evident, nu prea viseaza, lar cand viseaza simte ca dad nu se trezeste va avea 0 halucinatie. Deci se rrezeste ca sa cvite halucinatia. Este rnereu Ia limita nebuniei. Demersul terapeutic pare sa se opuna echilibrului sau, punandu-l in pericol daca se insista prea mult.

Drept urmare, nu-i mai cer sa face asociatii; rna rnulturnesc 8.11-1 ascult ~i sa-i dau din cfmd In cand sfaturi practice, pc care se fereste sa le unneze. Povesteste evenimente insignifiante. Via\a sa cotidiana este Iipsita de contacte. Este, de asemenea, gal de orice afect, neresimtind nimic altceva dedit phctiseala. Cura Ii este in mod cert utila. deoarece vine mereu sli ma veda. Ea constituie un fel de carj~ tn viata sa. Foarte sarguincios Ia sedinte, soseste adesea ell a jumatate de ora inainte. Dar adesea se serveste de eforturile mele

44


ca sa-~i Inr~utaleasca situatia. Acest pacient, prea putin recunoscator, se straduieste sil demonstreze In permanenta neputinta psihiatrului , Toate tentativele de evocare a trecutului sau sunt zadarnice.

Sa spunem, in final, ca pacientul s-a rcfugiat intr-o lume imaginara. in care se crede actorul Alain Delon. Pe strada viseaza di toata lumea il admira. Vrea sa se creada el insusi Delon, vrea ca si ceilalti sa creada di traiestc ca aetornl, dar, spre deosebire de un psihopat autentie, stie prca binc ca TIU e Delon. Constata luerul acesta de indata ce se prlvcsre intr-o ogfinda ~i i~i spune: "E ingrozitor, niciodata nu voi reusi sa stamcsc interesul unci fete ell mutra asta a mea!"

Accst Icl de gandire vida, exclusiv concreta, nira posibil itatea de claborare, 0 regasim la bolnavii ell afectiuru psihosomatice'. In general, pacientii incapabili de asociaui au personalitatea foartc grav perturbata. La ei s-a produs un scurtcircuit intre conflictul psihic si expresia mentala a accstuia. In Icc ca accl conflict sa se traduca prin simptome psihice, el se traduce prin maladii fizice: cste ceca ee caracterizeazf pacientul psihosomanc. In lipsa dezvoltarii unci nevroze el va face, de exemplu, un ulcer gastric. Altii , incapabili sa-sl .rnentalizeze" tcnsiunile psihicc, vor dcveni "structuri ell cxpresie psihopatica,'?

Vor utiliza ea solutio a tensiunii lor psihice trecerea la actul agresiv si distrugator. Este cazul marilor delincventi si al toxicomanilor. Pe scurt, sublcctul incapabiJ s3 faca asociatii se va situa intr-unul din aceste trei registre: psihoza, psihopatie sau maladie psihosomatica.

Regula fundamentala fixeaza relatia psihanalitica intr-un raport de limbaj: vor fi schimbate cuvinte. Cura implied sil spui totul , dupa cum te obliga sA nu faci nimic. Obligatia de a spune se asocieza cu interdictia de a actiona, inca de la intrarea in joe, cura psihanalitica se plaseaza Intr-un raport exclusiv lingvistic". Acest protocol il obliga pe pacient sa formuleze 0 cerinta faVl de un aItul. Acestea sunt primele efecte ale regulii fundamentale. Dar imposibilitatea de a respecta acesta regula pune in evidenta un factor nou, care a fost

45

JEAN~PIERRE CHARTIER

pentru Freud un prim obstacol in calca curei si care va deveni apoi una din pietrele unghiulare ale terapeuticii; rna refer Ia rezistenta, Subiectul nu poate respecta regul a fundamentala tntrucat el

• manifcsta 0 rczistenta.

3. Rr-istcnta

Freud se intreaba: "Cum se face ca pacientii mei au uitat atatea faple din viata lor interioara ~j exterioara?"

Pentru a regasi arnintirile tngropatc . .efortul cerut din partea mcdicului cste de 0 intensitate variahild de la cal. la caz; el este proportional ell dificultatea luerului de remcmorat. Consumul de cncrgie a1 mcdicului d5 mdsura rczistcnrc! cxistentc la pacient" Rezistenta constituie , asadar , canavaua curei.

Ca sa dam o definitie simpJa a conceptului de rezistenta. sa spuncm cil este eeva legat de un lueru despre care pacientul nu vrea cu nicl un prct sa auda vorbindu-se.

Definitia lui Laplanchc 5i Pontalis prcctzccztt: numim rczistcnta tot ceca ce, In cuvintele celui psihanalizat , se opune accesului acestuia la propriul sau inconstient. Tot ceca cc impicdica munca terapeutica va fi numit rczistcnta. Freud ia cunostinta de accasta foarte timpuriu; cl a evoca deja in 1896, in Studii asupra istaiei, in legatura cu cazul Elisabeth von R. Ea era atinsli de paralizie, iar Freud i-a explicat ca simptomcle ei sc datorau faptului di se jndragosusc de curnnatul ci. Elisabeth von R. a refuzat aceasta intcrpretare socanta. plangandu-sc in acelasi timp de dureri vii In picioare. Aceasta pacienta, care era gata sa vorbeasca despre toate, eu excepua dorintelor ei erotice si sexuale, 11 va determina pe Freud sa ia cunostinta de dimensiunca activa ~i dinamica a rezistcntci. care i'l tmpiedica pe paeient sa-si aminteasca.

Freud a Incercat sa fnfranga aceasta foI1il, spre a-I permite subiectuIui sa-si regaseasca amintirile uitate. La timpuI sau.el utiliza persuasiunea, sugestia si toate mijloacele active pentru a a invinge.

46

INl'RODUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

Vom vedea ca mai tflrziu el va scsiza obstacolul rezistentei ca sa fad. din el un instrument pretios al psthanalizaril-.

Psihanaliza, ca ~i judo, cauta sa utilizczc forta adversarului ca sa~l barn. Freud va proceda la fel atunei cand va dcscopcri fenomencle de transfer. Dar cum" procedat el ca sa faca utilizabil ceea ce tl stingherea in demersul tcrapeutic? A inceput prin a repcra rezistcntele , le-a detenninat natura. apoi le-a supus analizei , Dupa Ralph Greenson, .fnanuirca rezistentclor rsmane una dintre cclc doua pietre de temclie ale tehnicii psihanalitice"?

4. Modalitati de manifestare a rczisteruci

Cum se manifeta ea 111 mod conerct In cadrul curer? Sa aratarn. in prirnul rand, c5 cxistf trci tipuri de rezistcnta: inconstientli , prcconstienta ~i consticnta.

Rextsrcnta eea mai evidenra cste aceea 'in care pacientul nu spunc nimic, ramanand eu totul tacut. Este si cea pc care 0 Intalnim eel mai adesca. Dace pacicntul nu comunica nimic cstc evident ca psihanalistul nu poate Iucra. Care c natura accstct taceri? Dupil cum am vazut, taccrea poate f de opozluc, de agresiunc. de sideratie sau de fuziune. De celc mai multe ori pacieutul tace pcntru di TIU vrea sa abordeze un subicct si nici s5. dczvaluie ccva dezagreabil. EI spline: "Azi nu am chef sa vorbesc."

Sau subiectuJ vorbesto, dar 0 face Intr-o rnaniera dezafectiva: nu manifesta nici 0 cmotie, discursul sau estc stereotip ~i monoton, simtim ca nu este implicat in ceca ce spune. Subiectul se apara 1n~irand banalitati, ca s5. evite emouile sau sentimentele Pc care refuza sa Ie retraiasca, Acest hipercontrol al emouilor se tradeaza in postura corporala. Cum il saluta el pe psihanalist? Cum se asaza pe scaun? Accepta sa-si scoara mantoul? Aceste observatii permit decelarea unei rezistcnte. exprimate in primul rand in gesturi ~i In habitusul corporal. Bxisra, de asemenea, mai multe moduri de a vorbi stereotip: a incepe intotdeauna Ia fel, a povesti tntordeauna

47


un vis sao a spune c~ nu a visat, a face un rezumat a1 slipthnlinii precedente etc. Toate acestea arata ca rezistenta este la lucru.

Se poate observa ~i 0 atitudine inversa: pacientu1 vorbeste tntr-un mod logoreic. Vorbeste fara ragez ca s.\'i nu spuna nimic, ca sa-~i mascheze jncurcatura. Se intampla. de asemenea, ca pacientii sa minta. Atunci cend psihanaJistul observa lucrul acesta, e necesar sa o spuna: .jrni dau seama cIi rna rnintiti. Pentru mine nu este prea grav. Mai gray este di va mintiti pe dumneavoastra."

A uita sa vii la sedinta este 0 aWl modalitate de exprimare a rezistentei. De altfel', orice atitudine poate indica 0 rezistenta. daca observa~ ca este constanta. rigida. invariabila. Astfel, atunci cand pacientul este mereu rnultumit de ceea ce i se spune, atunci dod nu manifests nici 0 emetic negativl1, In timp ec ar avea motive sa o manifeste, el rczista in mod inconstient.

Caz clinic nr. 7

Este yorba de un barber In varsta de 30 de ani I care mi-a fost trimis de direetorul unci clinici psihiatricc. Acest medic l-a urmarit timp de noua 1uni, In mcdiu spitallcesc. pentru depresie. Are a statura tnalta ~i aspect atletie: cantarcsre 105 kg, la inru~imea sa de 1,85 m, nivelul intelectual si cultural ridicat; dupa a clasa pregatitoarc in litere, el s-a reorientat, din motive politice, spre a profesie marginala. de~i este fiul unui patron de braserie, care a facut avere la Paris.

Pacicntul e atins de abulie, neavand nici 0 dorinta de a inrreprinde eeva. Sufera de astenie, e depresiv. De altfel, are ~i motive sit fie depresiv: tocmai a suferit, unul dupa altul, un esec profesional ~i un esec sentimental. Ne spune ca, la moartea tatalui sau, in loe sA reia braseria, a incereat sA exploateze 0 ferma In Cantal, 0 veche proprietate de familie.in aceeasi perioada. s-a insurat cu 0 fatJI care nu avea niei un chef sa se intoarca la tara. In scurtf vreme, dubla sa intreprindere a cunoscut un fiasco total: si-e pierdut si ferma si nevasta.

La sedinta de dup4 vacanta, el declara: "N-am mare lucru de spus," Apoi, dupa 0 lung4 tJlcere: .Am avut doll:! vise; de unul

48


nu-mi amintesc: in celalatt am visat-o pc nevasta-mea ~i pc un anume domn X."

Vom vedea mai tauiu ca acest damn X este Andre, un prieten din copilarie. In loe sa-~i continue relatarea, el tace. 11 incurajez: .In acest vis era exsotia dumneavoastra ~i Andre." El precizcazn: ,,Ea era Ia coafor." ~i face un comentariu general: .Ah! nu este om mai tncapatanat ea unuJ din Auvergne! ... " Il tntrcb: .Dare eu sunt mai incapa\i1nat decat unul din Auvcrgnc?" EI imi povestestc atunci fatarea unui vitel.pe care a vazut-o la telcvizor in ajun.cu unul din amicii sai.

Dupa cum vedem, .rnasina de asociatii" a fast acrivata. Cact ceca ce cvoca cl pe neasteptatc nu are nimic de-a face cu cele precedcntc - eel putin in aparenta: .Privearn Ia tclcvizor si am putut macer sa fac dovada de cunostintelc melc, ca nu sunt un raren de salon!" Or, se pure ca tocmai asa a fast cI perceput atunci cand a scsit in acel sat, cu sotia sa. Trehuie sa fi fast [inta osrllitatii celorlalti agricultori. vrca sa vorbeasca din nou ell sotia, careia Ii tclcfonase cu cateva zile Inaintca visului: a dat peste socrul sau, care i-a spus ell nu putea vorbi cu ea, dcoarecc era la dentist.

In visul sau, coaforul s-a substituit dentistului. Accste profcsii au, de altfcl, un punct comun: acela ca tndeparteazn din corp unele din elementele acestuia. In spatele visului - fapt care explica rezistenta - se ascunde 0 amintire extrem de dezagrcabila pusa in evidenta de asociatiile pacientului: el a aflat ea CXS01ia tocmai nascuse un copil (fatarca vitelului), al carui tata era amicul sau din copilarie, Andre X, pc care e111 numeste, ca s:1-1 puna la distanta, "domnul X".

Trebuie si'i tinem binc minte un lucru: facta care alimentcaza rezistenta este una si acccast cu cea care a determinat refularea. Mecanisrnul care a cufundat in uitare amintirile sau emotiile penibile Ie impiedica sa redcvina constiente,

Cal. clinic nr. 8

Este yorba de un tamIT barbat in vfu-sta de 26 de ani, la care ne-am mai referit in legl1tu~ Cll imposibilitatea de a face asociatii.

49


EJ este incapabil de relatii durabile ell serrenil, in special ell femeile. Pacientul incepe sedinta ell declaratia: "Am avut un vis, dar nu merita sa vi-I povestesc, Intrucat deja l-am Intelcs." Ii propun ea totusi 8;1-1 povcstcasca. lata visul: trece printr-un mie sat ~i e bombardat de pretutindeni de mingi de ping-pong; de fapt - zice eJ - este a repetitie (ea 13 teatru): gcrmanii trag asupra lui de foarte aproapc. trag ell gloantc rcale ; el ar f un rczistent francez. Dupa aceasta scurta povcstlre, tace. 11 tntrcb cum se termina visul: .,M-au ucis", raspundc cl. De obicci , atunci cand visezi ca mori te dedublczi ea sa asisti Ia sccna sau te trezcsti inaintc de momentul fatidic. In cazul de fata, pacicntul spune c5. c ucis , ceca cc sc inHimpla destul de rar intr-un vis. Cum sa te reprezinti , in plan psihic , mort'? Care estc, dcci, semnificatia accstui vis?

incerc sa relansez dinamica asoclativa: .Dc Fapt, ce Iacea tatal dumneavoastrf in timpul rdzboiului?" Replica sa: "Dar ce legatura are asta eu problema mea din prezent? Tat1il mcu a fest pur 5i simplu prizonier in timpul razboiului, nimic altccva." Dupa 0 Junga tacere. continua: "in timpul rdzboiului , generalul - c secretul familicil Dar asta nu are nici in din nici in mancca ell imposibil itatea mea de azi de a gasi 0 Iata! Nu vad de ce am vorbi dcspre asta." Insist: "Ce general? - Un general. in fine, un unchi, unul care ne trimite din vremea aceea bani. - Dar de ce va trimite generalul bani?"

Dupa atatia ani de analiza infructuoasa. in sfars.t el va rcvcla un secret de care niciodara nu indraznisc sa vorbeasca, secretul familiei sale. lara istoria accstui secret, legat de Italia din anii ultimului razboi mondial. Gcncralul in chestiune, sot a1 unci surori a bunicii sale - de unde .jmchi'' - a devcnit amantul bunicii. Bunicul pacientului.afland cum stau Jucrurile, i-a taiat nevestei sale gatul si s-a sinucis. Bunica a supravietuit, iar generalul, care era vatul unci actrite italiene, s-a ocupat dupa aceea de familie. Pacientul rna acuza d. il fae sa plarda timpul. El nu vede cum ar putea istoria aceasta sa interfereze eu faptuI eli nu poate avea relatii sexuale ell fetcle. Cu toate acestea, respective tragedie familiala Il priveste lndeaproape. In familia sa, 0 Iegatura (relatii

50

INTIl.ODUCERE IN PSIHANALlZA LUI SIGMUND FREUD

sexuale) a dus la moartea bunicului, A avea relatii sexuale este deci deosebit de periculos in aeest context!

Dar cum sa .fratezi" rezistenta?

5. Travaliul psiiianalitic (Durcharbeitung)

Ca sa analizam 0 rezisrenta este mai inuh necesar sa 0 recunoastem. Pacientul nu vrea sa vorbeasca de visul sau: trebuie sa-t demonstram ca avern de-a face eu 0 rczisrenta. Una din tehnieile [0108ite este cresterea aeestei rezistente, spre a dovedi ca ea exists. Vom cauta apoi sa clucidam motivele rezistentei ~i modalitiltile de exprimare. Aeeasta lnsearnna a decela afectele, emotiile , sentimentele dureroase, amintirile care it impiedica pc pacient sa-si continue munca psihanalitica, incitandu-l Ia rezistenta, Un al patrulea stadiu va viza interpretarea acestci rezistcntc. adica punerea in lumina a fantasmei sau amintirii refulate responsabile de rezistenta.

Fantasma arc 0 origine inconstienta. dar fonnularea sa este constienta sau devine constienta. Fantasma constienta a unuia dintre pacientii nostri' era de a fi Alain Delon; dar originea acestci fantasme Ii ramanea necunoscuta. Ea are fadi Indoiala ceva cornun ell acel general, vru- al cclebrei actrite. In mornentul interpretarii rezistentei trebuie sa ne asiguram de intrarea in functiune a travahului psihanalitic (Durcharbeitung), Travaliul psihanalitic se va face pe parcursul repetarii si elaborarii a patru etape, pe care Ie-am evocat.

Dupe Laplanche si Pontalis, travaliul psihanalitic? este .,un proces prin- care eel psihanalizat integreara 0 interpretare $; depaseste rezistemele suscitate de ec'?", Travaliul psihanalitic este deci un travaliu psihic care are loe in pacient si care li permite sa integreze elementele anterior refulate , degajand mecanismele repetitive in care el S-3 Impotmolit. Trava1iul psihanalitic cere timp pentru a se face integrarea a ceea ce n-a putut fi suportat. Repetam. Insa, lucrul acesta nu se face bruse, dit ai clipi: este necesara 0

51


munca de interpretare ~i repetarea. Freud spune cii acest travaliu continua Ii dupa psihanalizare.

Travaliul psihanalitic reflccta eficacitatea psihanalizei. Dar iotre teoria care descrie etapele trudei ell rezistenta ~i travaliul psihanalitic al acestuia subzista numeroase dificultati,

Sa reluam cazul nostru clinic: constatarn ca nu este atat de user 511-1 facem pe pacient sa admita ea istoria ell secretul de familie are o Iegatura eli problema sa. Elaborand teoria rezistentei, Freud spera ca, ell timpul, vom reusi sa analizam toate rezisrentele. Cu doi ani inainte de moartea sa, in 1937, el a inteles ca anumite rezistente sunt inanalizabile. El va expune acest nou punct de vedere In articolul intitulat "Analiza terminabila si analiza Jntertninabila":". Acest text precizeaza Iimitele generale ale psihanalizarii.defineste locurile in care trebuie depus efortul spre a face s~ progreseze, in limitele posibilului, tehnica, restrsngand frontierele analizabilului (vom reveni tn mod detaliat asupra acestui text, in capitolul V).

6. Psihanaliza si vindecare

Ce putem astepta din partea psihanalizei?

Nu ne vom ocupa aici de contributiile teoriei ~i metodei psihanalitice aplicate Ia elucidarea unor fenomene sociale, culturale, religioase ~i politice, care se inspira dintr-un demers inaugurat de Freud inca in 1907, tn Delir # vis fn "Gradiva" de lensenn si pe care el le continua pana in ajunul mortii sale prin publicarea cartii Moise Sf monoteismulv.

Fideli optiunii noastre terapeutice, sA tncercam acum sa descriem modul tn care aceasta functioneaza coneret pe divan, in vecinatatea fotoliului, si care sunt uneltele manuite de psihanalist ca sa determine a schimbare pozitiva !i durabila la pacient.

[ntreprinzand 0 analiza - treaba lndelungatll !i costisitoare -. pacientul doreste sa-~i conduca mai bine viata, sa-si rezolve conflictele, s~ se debaraseze de inhibitiile ~ complexele sale. Pe scurt.Intelege s~ se vindece de trasaturile nevrotice !iSau psihotice

52

INTRODUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND PREUD

personale , care ti srlrbcsc si impiedica dorinta ~i relatiile cu semenii. Are psihanalistul dreptul sa evite aceasta ccrinta de vindecare, pretinzand ca ea va veni "de Ia sine"? "Triumfurile psihenalizei''!' sunt rare si numai pacientii nepreveniti asteapra 0 vindecare magica.

7. Vindecarea miraculoasa in psihanaliza

lncoronarea le conferea regilor Frantei statutul de taurnaturg; consacrati In felul acesta, ei ti vindecau pe scrofulosi. La fel , s-ar putea crede ca, 0 data psihanalizat, psihanalistul capata puterea singulara de a "vindeea eu ajutorul spiritului"!", intrand 'in cohorta tamaduitorilor, a medecine men16 si a altor samani de care nici 0 societate umaria nu s-a putut 1ipsi. Hipnoza, uneori sub forma de transa hlpnotica si sugestie, a fost si a ramas un instrument principal a1 oricarei terapeutici psihice _ Sa TIe mai miram d. aceste procedee au fost cele dintai utilizate de Freud pentru a-i trata pe istericii incurabili si ca azi raman eel mai adesea active in ceea ce apace drept vindecare miraculoasa, uneori demna de povestirile evanghelice?

Apostolul Luca relateaza vindecarea unui copil surdcmut posedat de demon. In afara registrului credintei, terapeutul nu poate decat admira intuitia clinica a lui Hristos ~i maiestria sa terapeutica, Adresandu-se indirect copilului, despre care se crede eli este surd ~i mutt el deplaseaza simptomul asupra demonului _ Atins de surzenie nu mai este copilul, ci duhul eel rau. Copilul va putea auzi ~i vorbi de Indatll ee diavolul va iesi din corpu1 sau, Practica ,,nemaiauzita" a -lui Hristos, care vorbeste celui caruia DU i se mai vorbeste, ca sa~i spuna dl el a inteles cauza simptomului sau, determina 0 vindecare imediata. Azi Yom vorbi de somatia paradoxala ~ de exteriorizarea terapeutica a raului. Practici care De amintesc suceesele stupefiante ale psihanalistei Francoise Dalto cu sugarii ~i autistii. Intr-adevilr. pentru cea mai celebra dintre psihanalistii contemporani. vindecarea depinde de gasirea cuvintului

53


.potrivit". a semnificantului exemplar, care dA sensul sau unei trairi pan~ atunei absurde si, Ja drept vorbind, .jnrehunltoare''. Verbalizarea experientei fantasmatice tr3ita de copil ti va anihila efectul ~iderant. asemeni acelor demoni din Sfanta Scriptura care i~i pierdeau orice putere cnnd Ii se descoperea numele. A numi ceea ce nu poate fi nurnit ~i a sfida ceea ce este rusmos sunt resorturile terapeutice ale acestor succese.

Caz clinic nr. 9

o rnamica ne-a consultar intr-o zi 10 Iegatura ell starea fetitei ci de 22 de luni, care refuza ell cbstinatie sa manance altceva dedit "desertun ambalate". Anorexia a inceput de cand a Iasat copilul, atins de bronsita, 1'0 grija soacrei. ea plecand ell sotul Intr-o vacanta de 0 saptamana. Culpabilitatea mamei. agresivitatea fetitei "abandonate" nu au rezolvat lucrurile Ia regasire. De atunci ea nu mai mannnca dedit aceste faimoase deserturi invelite In celofan. I-am spus mamei ca. pentru fiica ei, ca pentru ton copiii de eceasta varsta. este posibil ca mama sa reprezinte temporar mastera, vrajitoarca din basme, aceea care a otravir-o pe Alba-ca-Zapada. Ar trebui sa-i cxpticc fetitei ca. nu avea nici 0 intentie s-o orraveasca si ca hrana pe care 0 pregatca acasa era sanatoasa. De altfel, lucrul eel mai bun ar fi ea tatal ei sa-i dea sa manance, incepand cu week-end-ul urmator. Spre marea uimire a parintilor, anorexia a disparut. S-ar zice ca culpabilitatea refulata si inconstienta este uneori de ajuns ca sa suprimc simptornele morbide pe care ea le-a gcnerat.

Caz clinic nr, 10

Doanma B., marna a unui baiat toxicoman si delincvent, irni cere o ccnsultatie urgenta, Mol temeam ca este yorba de 0 noua pozna a fiului ei, autor a numeroase de1icte ~i tentative de sinucidere, pe cand ea venea sa-mi vorbeasca des pre ea insa~i.

"De dOlla luni - spune ea - sunt foarte deprimata, nu mai ies si nu mai vad pe nimeni." Ea, care a fost 0 femeie iubitoare de casa, nu mai are chef de menaj si, mai diu, ne-a marturisit cu rusine, se neglijeaza ~i nu se mai spala decn cu greutate. Se plange cu

54

INTRODUCERE IN PSIHANAUZA LUI SIGMUND FREUD

amaraciune ca "s-a rupt de toata lumea" ("coupee de tous"). Cand o chestionez asupra debutului stfrii sale depresive, imi evoca ultima tentativa de sinucidere a fiului ei , la ea In baie: .El mi-a spus «La revedere, mama» si si-a taiat gjitul sub ochii mei. Nu m-am pierdut eu Jirea, am telefonat la pompieri si la Salvare, care l-au luat. Toata noaptea am curatet sangele improscat peste tot si m-am culcat epuizata," l-am spus: "Cred ca am inteles ceca ce vi s-a intamplat - v-ati culpabilizat din cauza taieturii (coupure) pe care fiul dumneavostra si-a facut-o 13 gat si v-ati taiat tcoupee) de toti prietenii, ca sa va pcdcpsiti. Ea a acceptat aceasta interpretare si a cerut sa rna revada. In saptamana urmatoare se simtea mult mai bine, reluase legatura cu cativa pricteni, care insistasera s-o revada. Se declara vindccata ~i n-u mai dorit sa continuam convorbirilc noastrc.

Rcpcrarca deplasari i mctaforicc a taicturii de la gatul fiului la relatiile mamei si faptul de a numi culpabilitatea sa rctulata au detenninat brusca disparitic a simptomelur. Mai trebuie, oare, sa precizam ca succesele obtinute Intr-o ~edin\a sau doua de psihoterapie sunt exceptia care conflrma regula? Psihanalizarea este 0 lunga rabdare, careia ii Yom expune acum marile directii de functionare.

Sa notam, in aceasta privinta. ca Freud a putut elabora conceptele-chcie ale rcfularii si rezistentei Inca din 1895. El a inlocuit hipnoza si sugestia prin utilizarea asociariilor libere: cura psihanalitica se nascuse.

8. Cura pe divan

Banalizarea practicii psihanalitice, la care asistam azi, nu exclude nicidecum 0 recunoastere profunda a acestei tehnici. Toata lumea este convinsa ca psihanalistul ia note in timpul sedintei. Nici verba de asa ceva. Freud Insusi deconsiliase categoric acest procedeu, care 11 tmpiedica pc psihanalist sa face el Insu~i asociatii pomind de la cuvintclc pacientului. Numai "aten\ia flotanta" a psihanalistului permite contactul eu inconstientul

55


analizantului ~i conditioneaza existenta unui travaliu psihanalitic autentic. Psihanahstul care ia note azi va fi fie un mnM practician care serie ceea ce Ii povestestc pacientul, in scopul de a-si aminti de aceasta in rata celui care II controleaza, fie un psihanalist care

• serie un articol ~eoretic despre temele abordate ...

Prima problema ell care se confrunta eel care are intentia sa recurga Ia psihanaliza cstc alegerea psihanalistului. Nu rna numar printre eel care socot ca psihanalistul nu are nici varsta, nici sex. si ca 0 cura se poate dcsfasura Intr-un mod satisfacator, indiferent de personalitatea practicianului. Un psihanalist va fi eficicnt ell un anumit tip de pacienti sl va simti repulsie sau va esua In fata altora, care prezinta patologii pc care el TIU le .ximte'' sau pe care TIU Ic suporta. Freud, de exemplu, .nui iubea pe psihotici" si avea groaza in mod dcosebit de delincventi si de psihopati. De unde celebra sa fraza: .Psihunaliza nu este facusa pentru canalli."

Informatia, Insa, nu cstc lesne de cules pentru candidatul la psihanalizare. eel mai adcsca functioneaza zvonul, in afara de cazul In care eel interesat nu consults pc autorul unci lucrari psihanalitice de succcs. Nici In acest caz nu lipsesc deceptiile. Psihanalistul celebru este prea scump si prea angajat si te trimite numaidecat la unul dintre elevii sib. Sa inca si mai diu, modul sau de a conduce cura poate sd para foarte departe de principiile descrise savant in carnle sale. Trebuie stiut ca principalclc societati de psjbanaliza furnizeaza, Ia eerere, lista membrilor pc care ii agreeaza. Recunoasterea oficiala a unci competente in materic de psihanaliza constituie 0 garantie de scriozitate pentru viitorul analizant. Aceasta nu inseamna ea printre psihanalistii nelnscrisi in grupurile abilitate nu se gasesc terapeuti de talent.

Cu toate acestea, l-as statui eu msistenta pe vntorul pacient sa intalneasdl. mai multi psihanalisti inainte de a se decide sA fad. pe unul dintre ei psihanalistul sau, asa cum Ii va spune adesea dopa aeeea. Dad! procesul mconstient ~i materialul patogen nu se modificA deloc prin a1egerea unui anwnit terapeut, accesibilitatea lor risca sa fie considerabil Jacilitata sau impiedicata, dupa tipul de relatie care se srabtleste intre psihanalist si pacient co ocazia primelor

56


intalniri numite .convorbirt preliminare", Cura va progresa daca analizantul arc suficienta tncredere in capacuatile tehnice ale psihanalistului sau si daca este capabil sa lege cu terapeutul, in pofida tendinrclor transferentiale, ceea ce nurnirn 0 "aliantA de Iucru", Aliama in Jipsa careia rezistentele eele mai puternice nu vor putea fi dcpasitc. iar proeesul se va impotrnoJi sau pacientul ii va pune capar In mod prematur.

In sfarsit. dincolo de orice competcnta psihanaliuca propnu-zlsa, aprecierea cahtatilor umane ale psihanal istului , eu ocazia convorbirilor preliminare, nu trebuie ncghjata: nu lui urrneazn a-i fi incredintate sperantclc de schimbare, 0 parte deloc ncglijaoila din autonomia personala si. uncori, supravietuirea? .Buna alegere" este mai impcrtanta In psihanaliza dedit In once aIt domeniu! Aceste intalniri inaugurale, in mod clasic neremunerate, lc vor perrnite psihanalistului si pacientului de a se analiza si de a cantari posibiIita~ile lor de munca in comun. Dupa opinia mea, se cuvine a fi discutate ~i modalitatile practice ale curei. Psihanaliza este un contract. Sa chiar acest contract trebuie si1 fie sinalagmatic ~i sa nu genereze, cum prea adesea este eazul, 0 situatie leonina, in care pacicntul nu poate decat sl1 admita dictatele psihanalistului in matcrie de orar, tarif si data vacantclor. Freudjustifica aceasta practica din ratiuni economiee, spre a asigura un venit constant terapeutului. In ceea ce rna priveste. doar sedintele ratate intr-un context de rezistenta, eare trebuie In acest caz imcrprcratc. trebuie sa fie platite. In caz de obstacol profesional sau familial, mi se pare echitabil sa. nu fie sanctionata absente pacientului, care nu a avut aid nici un cuvant de spus. Afortiort. nu ar trebui platitc sedintele din timpul vacantclor ana1izantului, cand acesta nu poate decide data lor.

9. Cadrul psihanalitic

Cadrul, in sensul precizat de Jose Bleger, anume "ansamblul etementelor invariante care vor permite procesuJui psihanalitic sa se desfasoare"; cuprinde locul, ritmul ~i durata sedintelor, dar mai

57


ales regula de abstmenta, care interzice psihanalistului sa intervina in realitatea vietii pacicntului sau!'.

Sa dezvaluim raporturile concrete ale accstui cadru.

• Cubinetul psihanalistului trebuie, oare, sa fie impersonal: un fotoliu standard, un divan ad-hoc si tapiseric pastel? Uzajul contemporan proscrie 0 prea mare personalizare a spatiilor , considerandu-se ca dezvaluie intimitatea psihanalistului st. drept consccinta. orientarea fantazsrilor analizantului . Amintim ca. dimpotriva. biroullui Freud era ticsit de obiecte de arta, de statuete care marturiseau pasiunea sa pentru arheologie ~i de carti pcrsonale. pe care uneori Ie imprumuta pacientilor, recomandandu-le sa ia biDe aminte la ccle citite. Cum sa nu te uirrcesca acea discretie mobiliara a practicienilor pe care nu ezita, de altfel , sa 0 cxpuna in scrierile lor, in ccnfcrinte sau in emisiuni radio sau televizate!

Divanul ramanc piesa de baza a dispozitivului material. vestigia al hipnozei, Freud I-a pastrat pentru ca ~ spune el - -eu nu suport sa fiu privit timp de opt ore pe zi'', La origine. divanul era camera plina de peme In care se rcuneau ministrii sultanului ture. Termenul a desemnat apol consiliul insusi. La fel vor sta lucrurile in psihanallza, unde divanul , mai mult sau mai putin utilizat de primii psihanalisti , a ajuns sa reprezinte ortodoxia curei , Azi, tinerii psihanalisti se tem ca nu sunt vcritabili practicieni dad nu fac LIZ de un divan. Oricare ar fi importanta - indiscutabila - a acestui dispozitiv care favortzeaza regresiunea, asociatia Iibera ~i fantasmatizarea, experienta mea clinica lmi permire sa afirm ca poziua luata pe divan nu anclanscaza in mod necesar proccsul psihanalitic ~i ca., a contrario, pacientii tratati in Iata ochilor efectueaza uneori un autenric travaliu de acest tip. De altfel , in cazul anumitor paclenu (stari-limita sau depresii anaclitice), poznta "divanescii" poate fi contraindicata ani In sir. Trebuie, in acest caz, s3-i Iasam pacientului optiunea de a sta asezat sau lungit? Oricum, practicianul care utilizeaza divanul inainre de a fi aflat suficiente lucruri despre structura mcntala a pacientului mi se pare ca procedeaza la voia hazardului ~i eel mai adesca in mod periculos.

S8


Panil In 1921, Freud i~i primea pacientii in fiecare zi , mai putin duminica. A valansa de noi anahzanti americani 11 constrsngea sa restranga numarul de sedinte ale flecaruia, ca sa-i poata accepta pe toti. Acesta a fost inceputul practicii de cinci sedinte pe s1iptamanl1, din care unii au facut odinioara a obligatie doctrinala. Azi, din motive financiare si de disponibilitate a orarului, psihanalistii se multumesc sa-si primeasca pacicntii de trci sau patru ori pc saptamana, iar adcsea chiar de mai putine ori, in cazul psihotcrapiilor analiticc. Daca. in prineipiu, numarul de scdintc este fix, evolutia curei Il poate deterrnina pe psihanalist sa Ic sporcasca sau sa Ic restranga. Multe finaluri de psihanalizarc se fac astfel gradual. Orieum, ritmul actual, mult mai putin sustinut dccat In treeut, permitc cxplicarca, in parte, a duratei crcscandc a curelor. De ia cdteva saptiimani, in primele psihanalize ale lui Freud - chiar noua sedinte, ca In cazul lui Stekel, sau 0 sedinta umca, In cazul compozitorului Gustav Mahler -, durata analizei a crescut considcrabil deja din timpul cfind mai traia inventatorul ei. In 1913, Freud considera ca 0 cura eerea In medie sase luni, pana la un an. In 1933, In Nouvelles Conferences d'introduction il lu psychanatysew, el nu excludea necesitatea de a tine "sub supraveghere psihanalitlca" pentru toata viata pacicntii gray atinsl. Astfel, .Dmul cu Iupi", dupa o prima transa de patru ani, a urmat ell Freud 0 a doua psihanaliza de sase luni, dupa care acesta l-a incredintat uncia dintre clcvclc sale, Ruth Mac Brunswick. Tratamentele de lunga durata diman, totusi, o exceptie.

Azi psihanalizele care dureaza cinci sau zece ani sunt foarte numeroase. F<lra indoiala, scopurile curei au evoluat, dupa parerea mea, mai mult decat patologiile , in pofida a ceea ce se intelege adcsca in mediile psihanalitice. Esre adevarat, de asernenea, c~ Freud i~i examina scrupulos pacientii timp de 55 de minute. In zilele noastre sedinta-standard dureaza intre jumatate si trei sferturi de ora, ell cxceptia epigonilor lui Jacques Lacan, care continua sd practice sedintele cu durata vanabila, care se traduc eel mai adesea prin interventii foarte reduse, de la un sfert de ora la cdteva minute. Desigur, efectul de sondare (l'effet de scansion), care consta tn a

S9


opri prematur 0 ~edintl1 pe un cuvant sau tema importanta, poate fi dinamizant pentru cura, ell conditia de a frunane 0 exceptie. Mit numar printre cei care gandesc ca un optimum de limp este nece.sar subiectului pentru a intra in sedinta, pcntru a expune materialul si a face asociatii libere.

Tacerea absoluta ~ysau analiza doar a semnificantilor lingvistici sunt de asemenea practici lacaniene pe care trebuie sa Ie prcscriem din tehnica psihanalitica, in rnasura in care efectele lor sunt contrarii eticii curei 19. Dupa ce vom arata, ell ajutorul unui exemplu concret, cum poate psihanalistul sit utilizeze un semnificant ea sa lucreze ell pacientul, vom dezvolta pe larg conceptul de interpretare, nITa de care nu ar exista travaliu analitic autentic.

Car clinic nr.ll

Este yorba de un gestionar in varsta de 35 de ani, care a cerut sa fie psihanalizat din cauza unui anumir numar de tentative de sinucidere, aparent nemativate. Are din copilarie sechele de poliomielita si a amintire traumatica cu privire la spitalizarile la care a fast supus in urma accstei maladii. Ma voi multumi sa relatez un fragment din una din primele sedinte, in care el spune ca este absedat de un nume care ii vine neincetat in minte: "Hilton McConnico" . Este inventatorul unei carafe Cll buson in forma de cactus, line el s~ precizczc, gasind ca ideea este amuzanta. Ii spun:

"In acest patronim exista doua numte de hotel. - Da, raspundc el, Hilton si Nikks, Dar pe al doilea nu-l cunosc." Deoarece tace, il tntreb: "VA jeneaza ceva? - Nu stiu de ce gsndesc «hotel de trecere»." fnsIDlez: .Ceva c. susunator I. Nikko (Mac au Nikko)?" Pacientul trni povesteste atunci di Hilton li aminteste de ceva neplacut, de faptul eli a fost "tr.tat c. 0 sluga de doi dintre sefii SID care au cesdgat 0 multime de bani din munea sa, inainte de a-I da afara pentru presupusa mcompetenta," Aceasta istorie - zice el - "mi-a ramas in gat", Ca acel cactus in gatul sticlei? ..

Literatura profesionala conremporana este plina de psihanalize profunde ~i complexe ale uoor semnificanti-cheie ai dorintei

60

INTI!.ODUCERE IN PSIHANALlZA LUI SIGMUND FREUD

blocate a subiectului. Aceste texte jntaresc eititorului credinta in eficienta rnagica a curei, orient de putin expert ar fi psihanalistul tn arta de a transforma un cuvant banal tntr-un "Sesam, deschide-te!'' al inconstientului. Am subliniat varietatea vindecarilor miraculoase obtinute' astfcI. tn general, esentialul constientizarilor elibcratoare ale pacientului va proveni din rravaliul interpretativ , caruia Ii vom defini ocum caracteristicile ~i modafttatilc de utilizarc.

10. lnterpretarea

tn teoria freudiana, intcrpretarea detine un loc atat de central incat, dad. estc sa-i credem pe Laplanche si Ponralis, "am putea caructeriza psihanalizu prin uutirarea interpretarii. "20 lnterpretarea ar fi .procedeut psthanautic eel mal important Cllruia ii sunt subordonate Wate celelulte "21. Ea este instrumentul de neinlocuit care ti pennite psihanalistului sa Iaca inteles sensul latent al discursului sau al conduitei.

Comunicata pacientului, ea vizeeza sl1 determine 0 schimbare intrapsihica. ba chiar comportamentala. Dar, chiar dadl este facutn dupa regulile artei , provoaca ea in mod sigur un efect mutativ la analizant? .Mai ramane ca ea sa fie inteleasa ea interpretare de catre pacient", spune cu bun-simt Michael Balint>. conditie departe de a fi indeplinita in cazul abandonicului si al psihopatului si, desigur, In mod freevenl, in cazul subiectului normal nevrozat.

Dificultatea de a separa "plumbullipsit de valoare" al sugestiei de .nurul pur" al interpretarii autentice este, oare, cauza pentru care un mare numar de psihanalisti contemporani s-au refugiat intr-o tacere prudenta ~i sistematica? lntre 0 conceptie teleologica (ideologlca'') a inconstientului, pe care ar Ii suficient sa-l lasi sa "vorbeasc;l" ca sl1 disipezi contlictele interioare, ~i cautarea unei interpretari .magtce" exista cumva loc pentru 0 strategie Interpretativa care sd tind seama de idiosincraziile pacientilor nostri?

61


11. Ctimpul interpretarii

Pentru psihanalist. a interpreta este atilt 0 operatic subiectiva,

• care ii este propric, cat si, eventual, un "act de vorbire'' adresat pacientului. Este yorba de a intelcge sonsul ascuns (latent) al unci conduite, al unei fantasme, chiar a unui acting23, deci de a-I restaura In dinamica inconsticnta. propric Ilecarui subiect.

Terapeutul poate in acest caz S3-i comunicc pacientului ceea ce a traeles. Laplanchc ~i Pontalis subliniaza ca termenul german Deutung cstc mult mai putin tndoiclnic si mai putin conotat de arbitrariu dedit termenul .mtcrprerare''. Deutung este mai aproape de cxplicatie , Iamurire, cum 0 arata Inrudirca sa lingvistica ell Bedeutung (semnificatie).

Oricum ar sta lucrurlle , comunicarca interpretarii - spune Sandor Ferencz: -- "va fi 0 interventic active". Accasta decizic de a verbaliza ,,0 miscarc afectiva a psihanalistului" ar viza un dublu SCOp24: alimentarea posibiliratilor de insighP5 ale pacientului ~i restaurarea .jiomeostaziei emotion ale optime a psihanalistului".

Dar, in afara de a postula. cum face Michel Neyraut, ca "oriee rupere a tacerii de cafre psihanalist este 0 tnterpretare">, determinarea momentului in care ea trebuie fscuta si manipularea mterpretarii vor f probleme tehnice deosebit de cruciale; cu aliit mai mult eu cat activitatea interpretativa are in vedere fcnomene-eheie ale curei, visul, rezistenta ~i transferul.

Traumdeutung? inaugureaza 0 utilizare pana atunei inedita si cvasisistematica a interpretiirii de catre Freud>. Spre deosebire de diferitele ehei ale vise lor care propuneau intcrpretari tip bazate pe continut si tndepartandu-sc de modelul interpretativ jungian bazat pe arbetipuriw. Freud se straduicste sa resitueze simbolica universals in cadrul dinamicii mconstiente singulare a pacientului. A interpreta visul consta in a pomi de Ia continutul manifest al acestuia ~i "a ajunge la ideile visului", la semnificaVa sa latenra. Asociatiile autorului visului vor fi vchiculul obligatoriu care va permite

62


elaborarea de catre terapeut a interpret3rii dorimei inconstiente aflata la originea visului.

Freud va distinge diferite categorii de vise, in functie de gradul lor de Iizibilitate si de accesibilitatea lor la interpretarea psihanalitica, Visul, de alrfel, nu ar putea fi interpretat integral. Oricare ar fi profunzimea analizei, subzista un reziduu inanalizabil numit .mnbilicul visului"?".

Oricare i-ar fi limitele, interpretarea visului ramsne ~i azi "magistrala care duce fa inconstientul" subiectului. Ea va fi, de asemenea, instrumentul indispensabil de anihilare a rezistentefor ~i de analiza a transferului.

Trebuie insa ca psihanalistul sa stie sa 0 formulczc la momentul potrivit.

12. Momentul potrivit pentru interpretare

Iruelegerea de carre psihanalist a semnificatiei latente a unui vis povesnt de un pacient nu inseamna nicidecum ca analizantul ar fi in masura sa intclcaga interpretarea data de psihanalist.

lntr-un articol din 1912, Freud arata cum sa fie utilizata in cura interpretarea viselor": Problema este daca este necesar ca visele sa fie interpretate integral. Or, pacientul estc capabil sa aduca atata material incat aceasta sarcina. devine imposibil de realizat. Psihanalistul se vede "obligat sd admita cd acest fet de bogaiie de materiale nu este dedit expresia unei rezistente "32. Pacientul fuge de situatia sa conflictuala actuala neevocand decat material imaginar. Cura rises astfel sa .. ptarda ortce contact cu reulitatea preiewa'', Pentru Freud, interpretarea viselor trebuie sa ramanii subordonat3 scopului terapeutic>.

in acest caz, regula va consta in limitarea interpretarii unui vis la durata unei scdinte, fara ca interpretarea sa continue in sedinta urmatoere. Intr-adevar, numai respectu1 psihanalistului pentru libera asociatie a pacientului poate face cura sa progreseze. SA

63


notam, in treacat, ca aceste sfaturi date debutantilor nu reflecta catusi de putin practica personala a lui Preud«.

Cu toate acestea, ar fi periculos sa vrem sa Interprctarn ,.temeinic" visele cele mai complexe, caci ele rezuma, lntr-un fel, nevroza si in consecinta pun 10 joe ansamblul rezistentelor pacientului. Freud numeste aceste vise .vise-programe'' sau "vise biografice": .Jnseroretarea tolala a unor astfel de vise trebuie sa coincida cu perfectionareo anatizei ."H

Nu risca tnsa terapeutul sa piarda un material pretios refuzand sa-!?i aprofundeze interpretarea? Freud De linistestc , afirmand ca .. emotia inconstienta" aflata la uriginea visului nu va pierde ocazia de a produce ulterior altele.In sffirsit, el ii previne pe psihanalisui deveniti .xleosebit de abiJi in interpretarea onirica", tentati sa explice imediat tot ceea ce ei au inteles.

Se pune in acest caz terapcutului problema dificila a alcgcrii momentului interpretarii". A intcrprcta echivalcaza cu a aduec in constlmta. la pacient, cmotillc ~i reprezentarilc de care el nu estc constient. Intrcaga arta a psihanalistului-interpret este deci aceea de a sti sa asteptc momcntul oportun in care pacientul va fi capabil sa recepteze 0 scmnificatie noua a conduitei sau discursului sau. Dar cum sa detennini momentul favorabil in care interpretarca va avea efcctul de sens ?17

De fapt este vorba de a evalua, pentru un material dat, distanta dintre constientul ~i inconstientul pacientului. Sa posmlam di interpretarea va fi eficicnta dad distanta dintrc datele constiente si inconstiente este suficient de redusa pentru ca inrerventia psihanalistului sa aiba eject de umplasare a unui pod. Ea devine un soi de pasarcla care pennite trecerea elementului refulat in constient.

Dar cum sa apreciem distanta care separa reprezentarea inconsticnta de eventualul ei acces in constiinta? Anumite indicii ale materialului livrat de pacient ne pot pune pe calea cea buna, Mecanismele primare infiltreaza in acest caz discursul, actele ratate, lapsusuriJe care ajung la nivelul reprezentarilce latente. Dar, mai mult dedit aceste emergente simptomatice, concordanta de fazJ1 intre ceea ce resimte psihanalistu1 ~i asociatiile pacientului ii arata

64


terapeutului ca tema latenta este aproape de suprafata constienta, Calitatea comunicarii de la inconstient la inconstient se traduce printr-un fapt clinic latent: discursul pacientului pare in acest eaz brodat pe asociatiile generate de ella terapeut.

Caz clinic nr. 12

o pacienta imi cvoca durcros moartca unuia dintre prictenii ei, regizor japonez, deecdat de SIDA. Idei ca sable si crizantemau irni vin in minte. Ea asoclaza: "Ml1 gsndcsc Ia din~ccul bunului rege Dagobert si nu stiu de ce." Ii cer sa precizezc. .Da, Ia al doilea cuplet, desigur, acela in care bunul Sfunt Eloi ii propunc sa schimbe marca lui sabie de fier ell 0 sabie de lemn .."

Comunicarea fiind astfel stabilita, interpretarca devine posibila.

Ea se va fabrica la una dintrc cele dowl persoane care mcrg in acest caz mana In mana, fari1 a-si control a firul ideilor: psihanalistul In postura de ascultator cu 0 atentic .flotanta", si pacientul care face asociatii libere. Adesca analizantul va descoperi sensul ascuns la discursului sau fl1di intervcntia activa a terapeutului, Uneori acesta din urma va interprcta, adica va adauga piesa Iipsli ce va complera aeel puule» psihie, sau va aplica tusa flnala care da tabloului toata valoarca sa,

Daca interpretarea estc intotdeauna 0 arta diflcila, exista cazuri in care ea pare imposibila, .Peruru ca interpretarea sa fie postbila. este necesar ca sabiectul sa fie situat in cdmpul limbajului.w' Vreau s11 insist asupra aeestui aspect: eficienta sa, cum am vazut, presupune un minimum de acord intre limbajul digital si eel

analogic, intre afectul inccnstient ~i discursul ccnstient. .

Psihanalistul , in toate cazurile dificile, risca un forcing interprctativ, 0 psihanaliza zisa "salbatidl", practica aparcnt la fcl de veche ca psihanaliza, deoarecc Freud a crezut de cuviinta sa

trateze ecest subiect in 19H)41. .

13. Interpretarea zisa "salbatied"

o femeie inc.l1 tdnAIi se adreseaza lui Freud din cauza unor crize de anxietate aparute dupl divert. Aceste crize s-au intensificat dupa

65


ce un "tan~r medic de la periferie" i-a declarat d\ anxietatea ei era provocata de dorinte sexuale nepotolite. El ar fi consiliat-o sl1-~i ia un amant sau s11 se masturbeze, Ura a tine seama, cum facea Freud, ·de dimensiunea imaginara a sexualitatii si de problematica nevrotica a acelei femei. lntrun fel el acttonasc ca si cum problema repulsiei sexuale a pacientei era rezolvata. Ba ~i mai diu, el s-ar fi facut vinovat de 0 croare de diagnostic, preconizfind 0 uerapeusica actuala La () nevroza care nu existu, luiind drept nevroza anxioasa o nevroza fobica "42 (Istcric anxioasa).

S-ar putca spune, de fapt, ca accl medic rarnascsc la conceptiile freudienc din Studii asupra isteriei si cit habar n-avea de rezistenta care face ca, "revelilndu-se holnavilor inconstietuul lor. sa Sf provoace intotdeauna recrudescen(a con.flictului lor si 0 agravare fl simptomelor "43.

Aruncarea brutala in capul pacientului a "secrete lor" pc care terapeutu1 a crezut ca. le-a ghicit va detennina, pe deasupra, inimicitia bolnavului, si, adesea, fuga sa de tratament.

Astfel, dopa Freud, interpretarea nu devine posibila dccat daca:

1) matcrialul refulat este foarte aproapc de idcilc pacientului;

2) transfcrul pozitiv este suficient de instalat ca s~ evite intreruperea curei.

Este elar ca psihanalistul trebuie sa urmeze aecstc reguli care inlocuiese un "dar special", eu care nu toata lumea este dotara: "tactuJ medical".

Freud i~i incheic articolul condamnand practica psihanalizei salbatice din ratiuni institutionale si reabilitand intr-un fel interpretarea tin~lui sau confrete: "Am constatat cd un tratament suinguci de acest gen sfarseste adesea - nu tnsotdeouna - prin a da bune rerulsate. "44 Pe scurt, interpretarea salbatica ar fi daunatoare cauzei psihanalizei, pc care tinde sa 0 discrediteze In opinia publica, dar nu cu adev!rat pentru pacient.

66


14. Constructia: 0 reconstructie problematical

Ce este de facut eu cei pentru care interpretarea nu este posibila Intr-c prima etapa? Sa se uzeze de ceea ce am nurnit interpretare paliativa, adica de constructia Ireudiana.

Constructia freudiana are drept scop suplinirea - indeplinirea, ea sa zicem asa - a functiet de interpretarc, care estc aceea de a permite pacientului .suspendarea refularttor de fa tnceputurile deivottarii sale "45 si reusita constientizarii celei mai complete posibi! a biografiei sale infantile.

Dar accasta biografie se poate dovedi inaccesibilb indeosebi la subiectii politraumatizati precoce. Psibanalistul - ne spune Freud - nu trebuie In acest caz sa faca 0 rnunca asemanatoare Cll aceea a arheologului. El va reconstrui trecutul subiectului pomind de la ..jriinturi de amintiri, de asociatii si declaratii active ale celui psihunalirut. in acetasi mod in care arheologul, dupa bucui de rid ramase in picioare, reconstruieste peretii edificiului sl. pornind de ia cavttatile solului, determina numarul si loeul coloanelor, iar pomind de fa vestigiile gasite in daramaturi, reconstitute decorurile si picturile care au ornat altadasa zidurile "46.

Vorbind de .reconstrucne" ar fi de fapt mai potrivit in accasta perspectiva decat sa evocam "construqia, termen utilizat Indcobste de psihanalisti ca sa desemneze ,,0 elaborate a psihanalistului mai extensiva si mai distanta de material decat interpretarea si esentialmente destinoia sa reconstituie. in aspectele sale in acetas! limp reale sifanmsmonce. 0 parte din istoria copitanei subiectului'r",

Dar nu risca terapeutul sa-i impuna subiectului propria sa versiune? Freud i~i apru-a cauza, propunand 0 utihzare dinamica a constructiilor=: .. Psihanalistul petfecteaza un fragment de constructie si U comunica celui anatizat in ~a [el inciit sa actioneze asupra lui; cu ajutorul naului material care afiueasa, et construieste un all fragment. pe care fl utittzeuza in acelasi mod"; in felul acesta .. presupunerile noastre se transforma in convingere la pacient", Dar poate .convingerea de nezdruncinar dobanditl de analizant in ceea

67


ce priveste veracitatea constructiei sa acopere ell adevarat absente rememorarii?

La aceasta Intrebare, mereu deschisa, Irene Delcros raspundea: .La cincizeci de ani aupa moartea lui Freud, nu putem decal sa sublintem dependenta constructlilor noastre, caracterul lor necesarmente incumplet, aproximativ. Certitudinea de needrunciruu nu rtsca in acest ccz sa Sf! osiftce tntr-o directie univoed. intr-a istorie prea bine construita, cu consecin(e reductive sau inductive asupra elaborarii si llbenatli [antasmatice a pacieruilor nostri? "49

Adeziunea fara conditii a .Omului ell lupi" la scenariul freudian al relatiei sexuale a terga a parintilcr sai, extrasa din visul ell lupii, De face sa ne gfindim la eventualele efeete ale sugestiei ~i transferului, care pot "face accesibila munca psihanalistului" pentru pacient. Freud ar stcrgc aceste eventuate obiectii dintr-o tras~tura de condei. Dupa el,,,o comtructie lnexacta este lnofensiva. deoorece constructia eronata nu lasa mai multe urme decat duca nu ar fifost niciodatiJ.ji.lcuta"so.1n eel mai diu caz, ea risca, mtocrnai ca interpretarea salbatica, sa eiba un efect benefic asupra pacientului. Recunosc cil. am verificat uncori acest fapt la personalitati abandonice si 1a psihopati,

Car clinic nr. 13

1i comunic lui Christian - in mod sigur baiatul eel mai interesant si mai dificil de care m-am ocupat - versiunea mea in legatura eu ceea ce a trait el atunci cand mama sa s-a vazut parasita de sotul ehemat la armata si de tatal adoral care a murit subit. Comunicarea mea 11 face sa retraiasca amintirea unor fapte lntamplate cand avea un an sau doi. .Eram ell mama mea tntr-o o~ita. Pe podea era 0 piele de tigru, cu gura Impaiata deschisa. Intra tatal meu ~i rnA loveste - prima mea palma. Am dizut ~i m-am ranit la spate in dintii tigrului."?'

Christian uitase cu totul aceasta scena. care revine eu claritate si hiperestezic, ca tntr-o amintire-ecran. Nu trebuie uitat ca aceasta condenseaza elementele esentiale, ba chiar, cum spune Freud, "intreaga esen(a a vietii de copil a subiectulut':x,

68


15. Functiile constructiei

Care sunt functiile efective ale constructiei?

1. Favorizarea reintoarcem - pe banda, am putea spune - a elementelor refulate, Se intampla ca 0 constructie sit "suscite un fenomen mnesic, cvasihotucincuor.facana sa apara aminttritoane vii; nu evenimentul care este coruinutul constructiei, ci detaliile Invecinate cu acest cantinut, Uneori au lac adevanue halucinatii':»,

Aceasta constientizare de catre Freud a .efectului halucinator" al unor constructii lJ va determina sa modifice radical teoria psihozei, Pentru el, de aeum inainte, nebunia "ar coruine unfragmen! de adevar istorlc" si mai dcgraba decflt vrern sa-I convingem pe bolnav de nebunia delirului sau "vom baza munca terapeutlca pefaptul de a recunoa.~te cu el nucleul de adevar continut In detirul sau"54.

2. Constructia va permite, de asemenea, autentificarea traumatismelor reate sufcrite de subiect in prima sa copilaric. Recunoasterea realitatii pagubei suferite este 0 necesitate care foarte adesea permite demararea partidei terapeutice eu cei care a refuza de frica unui contact insuportabil cu rcprezentari interne neintegrabile.

3. Construcuile vor juea in acest caz un rol de decontamlnare psihica. Ele permit, dupa exemplul tehnieienilor care suprima radioactivitatea in zonele contaminate, cobordrea pragului de periculozitate al reprezentarilor arhaice care au putut .xfisuada" pe acesti subiecti sa utilizeze calea psihica spre a-si regia tensiunea interioara. Verbalizarea, chiar si intr-un mod aproximativ, a efectelor ~ imaginilor insuportabile va face mai putin imposibila figurabilitatea lor. Piera Aulagnier noteaza pe bun! dreptate ca "constructiile figurative" permit uneori .. jigurarea tncercarilor prezente in aceste momente de groaza pe care le traieste Eul confruntat cu apamta unei repreientari de lucruri indiclblle, care scapa oncarei numiri -fi a caror putere exptoriva este atat de mare lncdt subiectul nu poate decdt stl rc'Jnulna stana de piatra "5S.

69


Constructia poate in acest caz sa aduca un enunt ce poate fi gandit, Iacand in star~it figurabila 0 viziune care a generat groaza ~j imposibilitatea de a gandi, Aceasta tnseamna a recunoaste importanta acestui procedeu in tratamentul pacientilor "imposibHi", care fae obiectul unei prime forme de strategic intcrpretativa, pe care 0 numesc .Jnrerpretare vicarianra''.

16. Interpretarea vicarianta

Ea mi se pare obligatoric la inccputul oricarui travaliu terapeutic ell subiecti a caror insuficicntf Inscriere in ordinea simbolica este patents. Actul terapeutulul va indeplini 0 functie vlcananta. ceea ce inscamna ca cl va Inlocui interpretarea, care nu ar putea fi tnteleasa in accst stadiu de catrc abandonic sau de catre subiectul prizonier al aetelor. Este yorba de un act de vorbire sau de un gest semnificativ constient ~i voluntar, care se inscrie intr-o strategie terapeutica si include coordonarclc specifice pacientului fard voie (patient maigre lui).

o atare interventie mi se pare a se justifica in rnasura in care ea nu cxprima 0 dcnnta propric psihanalistului . Ea va fi eu atflt mai necesara eu cat "in zona dejectului fundamental lin care se afla acesti subiecti J, cuvintele sunt rau tmelese. iar ejectete lor sunt inversul celor tsuelese de interpretare">. Un exernplu clinic va ilustra spusele noastre.

Caz clinic nr. 14

Henri este un adolescent delincvent ingrijit intr-un spital de zi.

Mi-a fost incredintat de un judecator de copii, nelinistit de actele grave Ia care a trecut mama sa, doamna X. Sora lui Henri este plasata in internat, pe cand el a refuzat mereu dcsparprea de mama sa, mergilnd piln~ intr -acolo indit s~ sara pe fereastnlla 0 interventie autoritara a jaudarmilor.

Doamna X este 0 mensa in vfu-stil de 32 de ani, care a avut 0 copililrie carentiala si baotica. A fost victima unor maItrat3ri, de un

70


sadism nernaipomenit, din partea propriei marne. Devenita adulta, a fost eu regularitatc spitalizata in plasamente din oficiu (de sase ori in anul care a prceedat interventia mea), pentru actc impulsive de 0 marc periculozitatc. Traind cu un amie politist, i-a furat anna si nu a ezitat sa-i amcninte eu ea pe jandarmii veniti s-o recupereze. Mai de curand, a incercat sa-~i dca foe, irnpreuna cu fiul ei. Pe scurt, ea terorizeazs scrviciilc soeiale, agresand fizic persoane sau distrugand obiecte, pana ~i in biroul primarului orasului. Psihiatrul care 0 ingrijea rna informcaza ca Ia ultima consultatie a trebuit sa. stea asezat pe ea timp de 0 ora (sict], timpul nccesar sosirii unci masini a politiei. Violcnta ci cstc exaccrbata de aleoolul pe care il ingereaza in mod dipsomanie.

Soscsc In vizita la dornlciliu, pcntru prima oara, intr-o dimineata, catre ora 9,30. Doamna X pare deja turmentata. Dupa ce irni deschide , dcstupa 0 noua sncla de bere ~i incepe sa bea, tinand un discurs depresiv sever, in care se declare "pierdutii, bolnava rnintal si alcoolica". Nu-i mai ramane dedit sa se sinucida, iar de data aceasta pompicrii nu vor mai putea 5-0 impiedice. Afectele depresive se inrnultesc pe rrstsura ee diseursul ei progreseaza.Inccpc sa se agite in mod series. Hira a da niei 0 atentie prezentei mele.

Pe scurt, asisr Ia prodromul unci noi eventuale treceri Ia act.

Interviu: .Doamna X, de ee nu-mi dati ~i mie un pahar?" Se souza d. nu s-a gnndit la aceasta, se scoala irnpleticindu-se, confuza. sterge anevoie un pahar si mi-l aducc. Imi marturiseste ca a baut sapte beri inainte de a sosi eu, apoi tmi vorbeste de tatal ei, expert In acte de agresiune: "Ce veep, ii seman, fac ca el." La vizita urmatoare ea era treaza.

Acolo unde 0 interpretare - si ce interpretare? - se dovedeste irnposibila.o cerinta neobisnuita din partea unui medic are efect de sens (e}jet de """Jlntr-adevilr, cerandu-i un pahar, nu 0 confruntam eu, Intr-un mod care angaja Supraeul, cu faptul ca pentru mine ea nu era nici bolnava rnintal ~i nici alcoolidi.? eli purtarea ei nu era atat de infamanta ~i de bizara pe cat credea, deoarece eu 0 puteam implrt~t~i, ci cd se comporta ca 0 amfitrioana care nu-si cunostea

71


Indatoririle? Bineinteles, in calitate de moment aJ unei strategii interpretative, interpretarea vicarianta, ca ~i constructia - dupa Freud -, nu va fi dedit .jm travaliu preliminar'?", susceptibiJ s~ ajute Ia srabilirea unui spetiu terapeutic. Mai mult decal orice alta 'forma de intervenuc psihanalitica, ea cere interogarea riguroasa a contratransferului psihanalistului ~i vegherea asupra fonnelor pe care Ie poate Iua transferul pacientului.

Sa spunem, deocamdata, ca un transfer nerecunoscut asupra unui prieten, Wilhelm Fliess, Ii va permite lui Freud, care toemai i~i picrduse ratal , sa acccada Ia sensul ascuns al visului, inaugurand astfel a etapa decisiva in cunoasterea enigrnelor Psyche.

NOTE

I Freud spune: "Am putut practice psihanallza [psycho-analyse] completa a treizeci de cazuri de isterie" (Nevrose, psychose et perversion, P.U.F., Paris, 1990, p. 54)

2 "fa modification technique". tn textul original. (Nota trad.)

) Michel Fain vorbeste de "gfuldire operatoare'' pentru a descrie feoomenele cognitive ale unor maladii psihosomarice.

4 Cf. Hubert Flavigny, "De la notion de psychopathic". Revue de

neuropsyctuatrie infantile, 1971 .

5 "exciu.sivement langagter", in textul original. (Nota rrad.)

6 Sigmund Freud, La Technique psycnanalytioue, P.U.F., Paris, 1989. 7 Ralph R. Geenson, Technique et pratique de Ia psychanalyse, P.U.F.,

Paris,1977.

8 A se vedea .Caz clinic nr. 6". (Nota trad.)

9 .pertaboranon", in texrul original. (Nota trad.)

10 Jean Laplanche, Jean-Baptiste Pontalis, VocabukUre de /Q psychanaiyse, ed. cit.,p. 305.

11 Titlul in limba germana: Die endliche unci die unendlicJte Analyse, 1937. (Nota L.G.)

12 A se vedea Sigmund Freud, Scriert despre lueratura ~i ana, traducere ~i note de Vasile Dem. Zamfirescu, prefalA de Romul Munteanu. Editura Univers, Bucuretiti.1980. pp. 57-138. (Nota trad.)

72


13 A se vedea Sigmund Freud, Opere I, Totem .ri tabu, Moise $; monoteismul, Angoa ... ·a in civilizatie, Viilorw une; iluzii, traducere. cuvant introductiv ~i note de dr. Leonard Gavrillu.Editura Stiindfica.Bucuresti. 1991, pp. 169-288. (Nota IT.d.)

14 Titlul unei lucrari de vulgarizare de Pierre Daco (Marabout, Paris, 19(5). U Stefan Zweig, La Guerison par t'espru. Mary Baker. Mesmer, Freud.

Belfond.Paris , 1982.

re in limba engleza, in textul original = vraci , descantatori. (Nota trad.) 17 Jose Sieger, Crises. ruptures et depassements, Dunod, Paris, 1979, p.255.

tx A se vedea Sigmund Freud, Vina de a fi femeie, No; pretegeri de tntroducere in psihanaliza. traducere, prolog ~i note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Mediarex, Ploiesti, 1996. (Nota trad.)

19 A se vedea "Concluzie"

20 Jean Laplanche. Jean-Baptiste Pontalis, vocabulaire de la psychanalyse, ed. cit.

21 Ralph R. Greenson, Tetvuque et pratique de fa psychanatyse, ed. cit.,

p.53.

22 Michael Balint, Le DeJaut fondamentat, Payot, Paris, 1990. 2) A se vedea .Lextc'' .

24 Sandor Ferenczi, "Prolongement de la «technique active» en psychanalyse" , Oeuvres completes, Psychanalyse III (1919-1926), Payor. Paris, 1990,p.117.

205 Piera Aulagnier, Conference sur I' interpretation donnee au Quarrieme Groupe en 1988.

26 Michel Neyraut, Le Transfen. Etude psychanaiytique, P.U.F., Paris, 1979.

27 A se vedea Sigmund Freud, lmerpretarea viselor, traducere, preambul la verslunea in limba romlin~ ~i note de dr. Leonard Gavriliu, Editura $tiinlifidi., Bucuresti, 1993. (Nota L.G.)

28 Sigmund Freud,L'lnterpretarion de .... rives, P.U.F., Paris, 1987.

211 Inadvertenta a lui Jean-Pierre Chartier: teoria arhetipurilor a lui lung si, in general, activitatea sa in ecest domeniu este mult ulterioara cercetarilor ~i scrienlor lui Freud. (Nota trad.)

30 Se poate citi to aceasta privinta Laurence Bataille, L'ombilic dl4 reve.

D'une pratique de lapsY<'hanaJyse,Editions du Seuil, Paris,1987. (Nota L.G.) 31 Sigmund Freud, .Le maniement de l'Interpretation des reves en psycbanalyse", anlraJb1aJt. 2, 1912, ~i La TecluUque psychanalytique. ed. cit., cap. V.

32 Ibid., p. 44.

73


33 .Aproape niciodatll. nu se cuvine ca scopul terapeutic s~ cedeze pasul interesului suscitat de interpretarea visuluiv.foc. cit.

34 Paul Roazen, Comment Freud anatysan, Navarin, Paris, 1989.

.H Sigmund Freud, .Le maniement de l'Interpretation des reves en psychanalyse", op. ctr., p. 46,

3fi "til ce moment ~i eftt de repede trebuie s~-i revelam bolnavului lucrurile

care ii sunt psihic disimulate?", op. cu., p. 48 .

. n lean-Pierre Chartier. us Adolescents difficiles. eo. cit.

38 J, Stoetzel , La psycnologie sociale. Flernrnarion, Paris. 1978.

w In limba engleza, In textul original = problema dificila, enigma. (Nota trad.)

40 Piera Aulagnier. up. cit., p. 80.

41 Asupra psibanelizei "sIDbatice", cf. Sigmund Freud. Zentralblau, 1, 1910,

~i La Technique psychanatytique, ed. cit., cap. IV. 42 Ihid., pp. 38-39.

4] tbia., p. 40

44 lbid., p. 42

45 Sigmund Freud. "Construction dans lanalyse" (l937).lntenUJtionale Zeitschri]t [ur Psychanatyse, 23-24. pp. 451~69, si Resuuats. idees, probtemes, P.U.F., Paris. 1984.

4ti Sigmund Freud, "Construction dans I'analyse", p. 271.

47 A se vedea definitia lui Laplanche ~i Ponralis, in vocabuuure de la p~y(:hanaly.w!, ed. cit.

4& "H'd. sa. rnalaud. pot afirma d niciodata nu s-a produs un asemenea abuz de sugestie in practice mea psihanalitica" (Sigmund Freud "Cosntruction dans l'analyse", op. cit., p. 274).

4'0' Joelle Delcros, "Quelques reflex ions sur les constructions en analyse", Topique, 4{), 19MB.

50 Sigmund Freud, op. cit., p. 274.

51 A se vedea in eceasta privinta lean-Pierre ~i Laetitia Chartier. "us Parents martyrs: passions, haines et vengeances d'adotesceas", Privet, Toulouse, 1989; reed. «Petite Bibliorheque Payot 163", 1993.

52 Asupra amintirii-ecran, a se vedea P. 23 si articolullui Freud in Risultats,

idees, probtemes, op. cit., 1.1. 51 Freud. op. cit., p. 274. 54 lbid.. p. 280.

55 Piera Aulagnier, .Les constructions psychanalytiques", Un isuerprete en qultt! de sens, Ramsay, Paris, 1986.

56 Michael Balint, Le Defautfondamental, ed. cit., p. 231. 57 Sigmund Freud, "Construction dans I'analyse", p. 272.

74

Capltolul III

TINERETEA PSlHANALIZEI (1896-1905)

J. Wilhelm Fliess si autoanaliza

In 1986, tatal lui Freud moare la varsta de 80 de ani. Moartea tatalui sau va fi, ca pentru orice om, un moment-cheie al evolutiei personale, psihologice si poate ~i fiziologice a inventatorului psihanalizei. Tocmai incepgnd din 1896 dispar aproape complet tulburarile cardiace obsedante de care el suferea de multa vreme si care Il faceau sa-~i prevesteasca un sfarsh prematur, Intre 30 ~i 40 de ani. Din anul urmator eJ se Ianseaza intr-o prodigioasa aventura de investigatie psihologlca flrit echivalent: autoanaliza. Sa ne gandirn la simaria exploratorului care s-ar lansa pe mare far:l a sti unde merge, flirit harta si fara compas, incapahil si'l-~i imagineze de ce instrumente de navigatie va avea nevole':

Dar acest voiaj in profunzimile psihicului n-ar fi dus tara indoialit la niei un capat fhrA rolul jucat de un medic si prieten berlinez, timp de aproape 12 ani.

Wilhelm Fliess era un otorinolaringolog cunoscut, care urmase catva timp cursul de neurologie allui Freud. intre cei doi barbati se va lege 0 prietenie pasionala care a stat In centrul vietii lui Freud

~i a orientat In mod cert calea operei sale. .

Este neindoielnic cl aceasra relatie, care Il va determina pe Freud sa rad din ,,scumpul sau Wilhelm" medicul sau personal, mentorul

75


si publicul sau obligatoriu, poate fi numita transfer, amt de flagrante au fast intensitatea sa ~i lipsa de obiectivitate.

lntr-o prima perioada (pan. in 1895), Fliess este pentru [nvcnratorul psihanalizei un gcniu, una din acele flinte care "TIU ar trebui sl1 dispara niciodata", inspiratorul necesar, caruia ell} scrie de ncnumarate on in ce masura Intalnirile lor stiintifice (ei le nurncau poIllJXJS ~i in der:idere .xongrese") ii erau indispensabile sursc de idci. Freud supraestimeaza lucrarile lui Fliess si este total Iipsit de spirit critic fata de speculatiile si teoriilc extravagante ale prietenului sau, cum este cazul in orice relatie de transfer. Fliess crease 0 noua entitate nosografica, .nevroz« nazala reflexa", care corespundea tntrucutva simptornelor ncurasteniei si pe care el 0 trata prin cauterizari si operatii la nas. Freud a acceptat de altfe1 de mai multe ori sa se lase operat de sinusun de catrc Fliess ~i i-a trimis pacienti, Faimosul vis ell injectia fi'icut<'i Irmei (primul vis interpretat de Freud in 1895) tradeazi'i totusi, cum vom vedea, un inceput de ambivalenta 10 relatia sa cu .savantul Flless".

In anii '1895-18~n, Freud, care gasisc un tcren de cercetare si un instrument specific 1n vise, Ii cornunica lui Riess, aproape zilnic, continutul fanteziilor sale nocturne. El incepe totusi sa ia 0 oarecare dlstanta fata de vederile himerice ale prietenului sau, care se sileste sl1 demonstreze existents de periodicitilti biologice de 28 de zile la femei si de 23 de zile la toate celelalte fiinte vii ... , cand nu pretinde sa-i vindece pe copiii mici de strabismul lor racaindu-le cu unghia arnigdala stanga! Ideea de bisexualitate, al caret inventator se credea Fliess, tl va inspira totusi in mod pozitiv pe autorul celor Trei studii privind teoria sexualitatii-,

Incepand din 1897, Freud intreprinde in mod sistematic, zi de zi, autoanaliza. iar pe masura ce face dcscoperiri asupra functionarii propriului psihic, el se tndeparteaza de conceptiile cosmice. neverificabile stiintiflc ale prietenului ssu, care a trecut acum de Ia bisexualitate la bilateralitate (fiecare liin\il umana ar poseda 0 parte dreapta masculina si 0 parte stang3 esentialmente feminma). Cu toate acestea, Freud va continua sa-I tin~ cu regularitate la curent pe Fliess in legatura eu cereetarile sale, cu lndoielile, cu momentele

76


sale de descurajare. Acesta va ramane, pana la ultimullor .congres", din 1900, .. judecatorul suprem" si lectornl necesar al scrierilor sale. Corespondenta dintre Freud si Fliess' constituie deer un material inegalabil pcntru sesizarea in statu nascendi a aparitiei psihanalizei-.

2. Moartea tatalui lui Freud si complexul lui Oedip

rn 1897 ,insa, Freud nu sue nimic desprc destinul scrisorilor sale.

Deccamdatn ole ilustreazil ceca ce ii spune lui Fliess in Iegatura cu moartea tatalui: "eel rna; mare traumatism pe care fl poate tndura o fiinta umana." tn aceasta situatie, Freud a avut un vis. Yom compara celc doua versiuni cxistente in opera sa. Acest vis e eunoscut sub titlul .Esti rugat sa inchizi ochii", pe cfind 0 alta versiune se Intituleaza .Esti rugat sa inchizi un ochi". Prima, versiunea originaUi, estc povestita intr-o scrisoare trirnisa lui Fliess. A doua versiune se gasestc In lnterpretarea vise/or (1900) si difera mult de prima, Freud remaniind unele detalii: vor fi fast elemente refulate, si de ce?

In scrisoarea catre Fliess, visul a avut loc in noaptea de dupa inmormantarea tatalui. Freud se vedea acoperit de reprosuri din partca familiei pentru ca venise ell intarziere la cimitir. £1 viseaza o pancarta, cornparabila eu cele din salile de gara. pe care scrie .Pumatul interzis", dar care purta inscriptia "Sunteti rugat sa Inchidef ochii". Ceea ee vrea sa spuna sa-ti faci datoria fata de morti, dar care pare de asemenea sa solicite indulgenta [ata de ei. Freud va explica visul evocand culpabilitatea ooisnuita a supravietuitorilor atunei cdnd are loe decesul unei fiintc dragi. tn eea de a doua versiune, publicata In 1900, visul s-ar fi produs in ajunuL tnmormantarii, iar inscriptia .Purnatul oprit" dispare in favoarea uneia dublu ortografiate: .Sunteti rugat s<'i 'inchideti ochbun ochi". In limba gerrnana indulgenta se spune "a Inchide un ochi". Vom emite ipoteza ea eulpabilitatea lui Freud. mostenire a agresivitdtii sale - mconstiente atunei - fatA de tetal sau, l-a facur sa soseasca in intarzie:re ~ sl1 avanseze data visului, ca sa evite ca acesta sl1 epera drept 0 consecinta directa a decesului. Astfel se profileaza, ca in

77


filigran ~i in ignoranta, ceea ce va constitui, dupa descoperirea sensului viselor, un element de 0 importanta considerabila "in tntelegerea nevrozelor: complcxullui Oedip!

3. lnterpretarea vise/or

ln 1899, cartea la care Freud lucra de mai muli ani, si de la care el astepta gloria. estc terminata. Traunuleutung va fi tradusa in limba franceza de tatal filosofului Vladimir Jankelevitch, sub titlul neferieit La science des rives, apoi reeditata sub titlul L'lnterpretation des rives', Freud face si un rezumat clar si precis, Le Rive et son interpretation", Freud vorbeste despre i nterprctarea viselor C3 despre "cca mai frumoasa descoperire" pc care a fi'icut-o, .probabil singura care Imi va supravietui": .Jtuerpretarea vise/or este magistralu care duce fa cun()a.~terea inconstienudui. "1

Teoria intcrpretarii viselor joaca - dupa parerea lui Freud - rolul unci schibboleth, termen ebraic care Inseamna 0 probll decisiva desnnata judecarii capacitatii cuiva. Originea cuvantului este blblica. servind sa-i diferentiezc pc oamenii din Galaad de cei din Efraim, din triburile lui Israel, atunci cand acestea erau in razboi: oamenii din Efrairn nu-l pronuntau corect si erau sugrurnati pc loe de inamicii lor. Interpretarea visului cste un schibboleth al psihanalizei: eei care se pot servi de el vor fi psihanalisti sura la suta, pc cand eei care refuza sa-l utilizeze nu vor fi conslderati de catre Freud analisti.

Cu toate acestea, la apariua sa lnterpretarea vise lor este un esec editorial. I-au trebuit sase ani lui Freud ea sa yanda 351 de exemplare, asa tncat editorul, nemultumit, a dat restul la retopit. Apoi luerarea a cunoseut succesul stiut, iar reeditarilor nu Ii se mai tine socoteala.

. ln aceasta luerare rara pereehe Freud avanseaza 0 serie de axiome:

- visul este util nu numai pentru psihanalist, ci ~i pentru eel ce viseaza. EI este paznieul somnului ~i nu perturbatorul sau, cum s-ar

78

INTRODUCERE IN PSIHANALlZA LUI SIGMUND FREUD

putea crede. Freud demonsrreaza lucru1 acesta sprijinindu-se pe urmatoareie fapte: cand esti sub influenta unci tendinte interne (ti-e sete, de exemplu) sau a unei perturbari externe (un zgomot ce vine din afara). visul integrceza sursele de excitatie (eu conditia ca ele sa nu depaseasca 0 anumita intensitate), ccea ee va face sel nu ne trezim;

- Freud distinge apoi continutul manifest de eel latent al visului, Ceea ce autorul visului I~i aminteste la trezire estc continutul manifest; manifest fnseamna vizibil. Dar el postulcaza d1 sub acest material se ascundc un continut latent, care sta la originea producerii visului. Demersul psihanalitic arara ca sub aparcnte cxista cmotii. dorinte. impulsii inconstiente, eare,printr-un proccs numit .Jravaliu oniric", Traumarbeit, au dus la produecrea continutului manifest. Psihanalistul va incerca sa descopere continutul latent al visului aetivat de .resrunle diume", care sunt evenirnentele din ziua precedenta. Travaliul oniric consta in transformarea continutului latent in reprezcntari suficient de acceptabile pentru constient. Vor fi utilizate simbolurile. Uneori, insi'i., travaliul oniric esueeza: apar atunei vise anxioase si cosmaruri, din cauza ca nu a existat suficienta transfonnare. Esecul travaliului oniric atrage dupa sine iruptia de continuturi insuportabile pentru constilnta. Singura solutie a celui ee viseaza este trezirea din somn. Daca unele vise anxioase nu ne trezese eu totul, cosrnarurile, in schimb, ne trezesc Intctdeauna.

4. Tipuri de vise

Dupa Freud, se pot distinge trei categorii de vise. Aeestea se diferentiaza in Iunctie de gradul de rationalitate ~i de veridicitate a continutului.

Visele de primul tip sunt vise simple, asa cum au copiii, Ele mai sunt numite si vise "clare". Aceste vise nu pun nici 0 problema speciara de interpretare: sunt vise inspirate mai mult sau mai putin

79


de probleme fiziologice. Freud citeaza, in aceesta privinta, visele propriilor copii.

Fetita sa Anna s-a tmbolnavit rnancand capsune; este pusa la dicta. tn noaptea urmatoarea ea a visat, vorbind in somn. ~i-a pronuntat mai iutai numele, Anna, apoi "tartina" ... capsune", .jerci". Freud deduce di ea visa capsunele de care fusese privata.

Cas clinic: nr. 15

Am avut recent un vis simplu de acest tip. Scena se petrece la tarmuf rnarii, unde sunt pe cale de a lua micul dejun. Un capitan ne serveste somon ~i 0 delicioasa salata de Iangusta. La sfarsit, rni se aduce caviar. La trezire constat ca suntem 'in ziua de 30 decembrie ~i ca a doua zi trebuie sa particip fa un .revelion-surpriza", Ce as putea avea mai bun In meniu?

eel de at doilea tip de vise corespunde la ceea ce Freud numeste "vise rezonabi1e": ele par, intr-adevar. sa aiba 0 anumita coerenta Iogica; dar aeeasta nu inseamna ca autorul visului nu sc va intreba la trezire de unde a .pescuir' el eele petrecute In vis.

lata visul unei paciente gravide, pe care am numit-o Cordelia.

Car clinic nr, 16

Cordelia este 0 lanara femeie in varstl de aproximativ 30 de ani, pe care 0 psihanalizcz de cativa ani. In momentul visului era gravida de mai multe luni. In vis, ea se vede pe strada Vavin, in apartamentul parintilor, Acesta i se pare gigantic; 0 camera e plina cu apa ~i ea se intreaba cum de apa poate sa ramana In camera. Descopera un fel de bariera din plexiglas, care izoleaza peretii. Pe fundul apei zarcste un copil care se joaca. Continutul visului nu este greu de interpretat: apartamentul reprezmta, desigur, abdomenul marnei, cu acea putere stranie de a reline apa, ~i un copil care se joaca acolo. Visul este, evident, reprezentarea situatiei sale de femeie gravida.

Doi ani rnai tdrziu, Cordelia are un alt vis. viseeza ca se uita la niste copii printr-un geam. Incaperea are 0 ~a care nu se deschide decat intr-un sens, ceea ce ea regrets. Ea face in aeest caz asociatii cu privire la placerea simptl tn timpuJ sarcinii, bueuria de a fi

80


gravida, Azi este fericita d are un fiu, dar, spune ea: .. Asta nu este totuna," Fae remarca: "Vai, usa nu se deschide decat Intr-un singur sens ~i nu puteti face ea micutul sa ramana in burta dumneavoastra si s1i retraiti placerea simtita pc csnd erati gravida." Ea acceptd bucuroasa aceasta interpretare cvidenta.

A treia categorie de vise cuprinde viscle obscure, incoercnrc si absurde, acelea care Ii mtereseaza pe psihanalisti ell priori tate, deoarece clc pun in scene probleme importante. lata visul unei paciente, cu care ilustrarn aceasta categorie: sa-l numim .visul sagetilor",

Ccz clinic nr, 17

Este vorba de femeia in varsta de 50 de ani, pc care am mai intdlnlt-oe, aceea care dorea sa devina consilier conjugal.

Ea viscaza ca este urmarita de niste barbati intr-o casa a scarilor ~i ca se ascunde Intr-un ungher. Barbatii coboara. 0 vad ~i ii Ianseaza doua umerase. Ea le prinde ~i le infige In gatul celor doi , pana cand vede carligui iesind pe partca cealalta. Prccizeaza:

"Cam ca la pescuit'': dar niclodata nu a fast Ia pescuit. Adauga ca e un vis absurd ~i di ea crede ea psihanalistul nu va scoate nimic din el. 0 Intreb: "Ce va evoca?" Replica ci: "Topor." Acest desenator, Topor, a facut pentru Amnesty International un afis care reprezinta UTI om eu gura infundata de 0 lovitura de ciocan. Ea spune ca nu vede nimic altceva decat pe Topor si afisul lui. Regula enuntata de Freud TIe obliga sa TIC interesam de elemcntele in aparenta cele mai absurde ~i insignificante. Ii cer, deci, sa-mi descrie urnerasele.

Raspunsul ei: .. ~titi, sunt umerase banalc, de boiangerie, din acelea care servesc Ia aranjarea hainelor in dulapuri." tmi vine in minte 0 amintire legata de povestea Barba albastrtl.1i spun: "Cu umerasele vreti Sa pescuiti barbatii ~i apoi sa-i aranjati in dulapul dumneavoestra.v ln acel moment ea imi rnarturiseste ell ar dori, cum se spune, ~ se aranjeze. AI vrea sa tennine cu toate aventurile. Si-a plrAsit de catva limp blirbatul pentru 0 viatli rna; Iibera si, de fapt,

81


viata ei sentimentala a fost destul de agitata. Dar, la 50 de ani, doresre "s:'t puna toate aceste istcrii la zid ~i s<1-~i regaseasca sotul," Nu rareori vise aparent inofensive ascund tragedii familiale.

Caz clinic nT. 18

Doamna K. este 0 ferneie in varsta de 32 de ani, care prezinta un tablou de dcpresie profunda si apragmatism total". De mai mul ti ani nu iese aproape deloc din acasa si nu traieste dedit din subsidiile acordatc de parinti. La moartea tatalui , un magistrat cunoscut, a dezvoltat un delir de persecutie tipic. Un tratament farmacologic prescris de un psihiatru la care am trimis-o, est si sedintele de psihanaliza i-au permis sa evitc pe drept 0 spitalizare. i:>oa.~a K. are 0 sora medic. sora care e divcrtara ~i si-a pierdut un fiu in conditii drarnaticc. La capann unui week-en(J 13 tatal sau, el ur fi murit accidental ('7) din cauza unui glom pnrnit in cap. Tatal s-ar fi sinucis de disperare.

Doamna K. povesteste visul urmator , cal se poate de laconic. Sa preciz3m ca viscaza extrem de rar sau mai ocgraba nu-si aminteste aproape niciodata viselc. Visul: ,,0 gmn5 ,i a pisica fac strambaturi impreuna. Poate ca exista un public. faptul nefiind Cll totul dezagreabil." 1i cer sil faca asociatii in legatura ell gaina, Ea: "Gfuna, sa zicem aceea castigata de tatal meu la sarbatoarca ziarului L'Humanite, cand cram copila, a fost pastrata 0 vrerne In balcon. A sfAr~it sub cutit si ered ca era firesc , pentru ea tatal meu i-a luat ga.,ul." In ceca ce pnvesre pisica, s-a multumit sa spuna doar atat:

"Pisieile imi excita paranoia." t atrag atentia ca animalele nu fae grlmase. Raspunde: .Erau oamcni, tnsa dcgbizati." Cotoiul 0 face sA se gandcasca. fara. sa stie de ce, Ia nepotul ei Lionel, deeedat. ti spun ca poate d eu stiu de ce: in prenumele lui exista numele unui animal: lion-ellO•

Cuvantul arninteste aici circumstantele tragice ale decesului nepotului. Ca si animalul, in tot cazul pentru inconstientul pacientei, el a fast ucis de tata.

sa atordam acum cea de a patra axioma, care se refera la mecanismele visului: este vorba, de fapt, de a analiza modul in care

82


continutul manifest al visului a fost fabricat, pomindu-se de la con~nutul latent. In rezumatul sau la lnterpretarea vise lor , Freud spune: ,,Ati Inteles d visul este 0 productie patologica (eeea ce poate parea secant, deoarece am ineereat sa aratam mai degraba ca visul este un garant al normalitatii), primul termen dintr-o serie care cuprinde simptomul isteric, reprezentarea obsedanta. ideea delirica, dar ca se deosebcste de aceste manifestari rnorbide prin aparitia sa in circumstantele vietii normale."!'

tn mod clar, mecanismele care intervin in fabricarca visului sunt ace.least care fabrica simptomele psihopatologiee. Exista totusi 0 mare deosebire intre vis. delir si un mecanism ncvrotic. Freud le simeaza totusi intr -un continuum, deoarece meeanismele fonnatoare sunt identic~. lnsusi patologicul se Inscric in Iinia nortnalitatii. Continuitatea lntre fenomenele normale ~i fenomenelc patologice este - niciodata nu Yom repeta-o indeajuns - 0 mare idee freudiana. care a revolutionat modul de tntetegere a maladiei mentale.

5. Mecanismeie onirice

Care sunt, Insa, mecanismele care intra in actiune?

Primul este transformarea ideilor in imagini. Freud postulcaza ca ideile nu sunt exclusiv coneepte, ci si dorinte - ceea ce el numeste "ideile visului'' sau continutul latent aJ visului -, transfonnate prin travaliul onirie In imagini , Avem deci de-a face, in sensul propriu al cuvgntului, eu un proces de "imaginatie". Visul este fabricat ca 0 banda desenata, eomportind 0 succesiune de imagini, cu 0 Icgcnda pentru fiecare din ele. to interpretarea visului vom trece de la imagine la idee: altfel spus, de la imagine Ia dorinta ascunsa, Un anumit numar dintre aceste imagini sunt simboluri. lntr-adevar, imaginile care rcprezinta dorintcle nu sunt aJese la Intamplare, ci vin in mod inconstient, pc drumuri deja trasate. Aceasta se raliaza in parte conceptiei jungiene a inconstientului colectiv, dar alaturi de aceasta subzista intotdeauna

83


simbolica personala, adica cutare sau cutare dorin\<! este reprezentatll pentru cutare subject de cutare simbol care Ii este propriu, fiind general de istoria sa singulars.

In consecinta. am putea serie In felul urmator formula freudiana

a. visului: (ideile onirice + resturi diume) X travaliul oniric ;;;; continutul manifest al visul ui,

Condensarea este un alt mecanisrn al visului: trebuie sa 0 tntelegcm ca pe 0 cornpresiunc. in vis, ideile onirice (continutul latent) sunt mult mai numeroase dedit imaginile continutului manifest. Acest proces realizeaza irnagini intrucatva hibride: ccndcnsarea creeaza himere in sensu! primar si medieval al termenului. De exemplu, Freud povesteste ca in unul dintre visele sale se afla intr-un compartiment de tren si ca tine pc genunchii sai un joben transparent. lata cum interpreteaza el aceasta eondensare: pe de 0 parte jobenul evoca respectabilitatea, dar, pe de alta parte, jobenul este transparent. Asociarute Ii evoca un bee Auer, utilizat la expcnentcle de chimie. Acest instrument a fost inventat de un medic contemporan eu Freud, care a dobdndir profit si glorie. Ca si Auer, Freud dorea sa faca avere eu 0 inventie care sa-i asigure considcrana din partea concetatenilor".

Freud deserie un al rreilea mecanisrn, deptasarea unci reprezentari sau a unui afeet asupra alteiaaltuia. Vi sui rastoarna importanta elementelor puse in scena, ceca ce este extrem de important atunci cand continutul latent se deplaseaza asupra unui element insignifiant al continutului manifest al visului, Detaliile continutului manifest vor fi revelatorii continutului latent eel mai important. In analiza se privilegiaza deci studierea elementelor aparent insigniflante pentru a se ajunge la continutul Iatent. In exemplul visului ferneii eu umerasele, acestea din urma stau la originea interpretdrii. A avut loe deplasarea ideilor ~i dorintelor interzise sau conflietuale asupra unor obiecte, anodine, pentru a Ie face aceeptabile consticntului.

Sa tncercam sa aplicam aceasra metoda de analiza la un vis avut de Freud insusi. Este celebrul vis non vixa''»: "M-am Jus, noaptea, in iuborutorul lui Brucke [De amintim ca. Brucke era profesorul Iui Freud, cand acesta lucra la laboratorul de fiziologie]; cineva bate

84


tncet In u~a; deschid (defunctului) profesor Fletschel, "14 Freud II idealiza pe Pleiscbl , atat in ceea ce priveste fizicul eat ~i intelectul. Am vazut ca i-a procurat cocaina, pentru ea era atins de 0 maladie evotutiva extrem de dureroasa, de care a si murit. Dar F1eischl a devenit toxicoman din cauza cocainei: Ja problcmele sale fiziologice s-au adauget efectele toxicomaniei, care dcsigur i-au grabh sfarsitul. "El intra cu mai multi strainl. care, rostind cateva cuvinte, se usara fa masa sa de iucru:" Urmeaza apoi alta scena onirica: .Prietenul meu FL. vine pe nevestite la Viena." Initialele F.L. i1 reprezinta pc Wilhelm Fliess: cle abia II deghizeaza, iar Freud trece In vis de la Fleischl Ia Pliess din cauza asemanarii accstor nume ~i pentru cit ii stima pe ambii sm prieteni. "it tnsalnesc pe strada, stand de varba cu prietenul meu P, (defunct)". P. este Joseph Paneth, alt prietcn si colcg din laboratorul lui Brucke. Vom tntelege din deznodarnaruul visului di Freud are probleme specialc ell prietenii sai, indeosebi Cll "Joseph". Uneori se identifica el insusi cu Josif din Biblie, talmacitor de vise. "Merg tmpreuna cu dansii intr-un toe unde ei se a,)'aza la 0 mescioara unul In fata celuilalt, mescioara la care rna a~ez ~'i eu. Intr-un colt, F Lc povesteste despre sora sa, spuniind: «in trei sferturi de ora u fost moarta», A adaugai apoi aproximativ asa: «Este inceputul». Deoarece P. nu tntelege, FL. se tntoarce spre mine si mil tntreoba core lucruri din ale care-t privesc pe et i-am divulgat lui P. In aceasta situatie, cuprins de un sentiment stranlu, vreau sa-i spun lui FL. cd P. (habar n-am de ce ell nu mal este in viata. Dar, cu toate cd tmi observ greseata. spun: «Non vixit»:" Ca s~ respccte conjugarea, Freud ar fi trebuit sa spuna, non vivit - non vixu fiind la trecut, iar non vivit Ia prczent. (Altfel spus: "El nu mai traieste'")

Freud continua: .Dupa aceea ti arunc lui P. 0 prtvire strapungatoare si, sub aceasttl cauuuura. el se face palid, strdveziu, ochii sa; devin de un atbastru bolnavicios, si, in cele din urma. se aescompune. Sunt nespus de bucuros de cele tntamplate sl tnteteg pe data cd si Ernst Fleischl nu era dealt 0 vedenie, un smgot si socat cd este cu totul posibil ca 0 persoana de felul acesta sa nu

85


existe decat atata timp ciit doresti stl existe si ell poate fi tndepanasa prtntr-o simpla dorinta a altuia. "

Putem fi sccap de contradictia vadita dintre concluzia terifianti1 a, visului si s~tisfactia pe can: 0 traieste Freud: el face sol dispara tmeva ~i se simte foarte fericir din cauza aceasta!

Freud Iimiteaza analiza visului sau. El pretinde ca nu poate spune totul, de teama sa nu dauneze reputatiei anumltor persoane. Dar accasta grija pentru discutie De arata dl. si el Insusi are probleme, i:tsupra carora vorn rcveni. Freud situeeza centrul scenei in rnomentul dczagregarii lui P. ell ajutorul privirii. El asociaza la ochii straniu de albastri din vis 0 amintire de pc timpul cand era monitor Ia Institutul de fiziologic allui Brucke. Acesta din urma aflase ell Freud venise de mai multe ori ell tnrarzierc la laborator. "lntr-o sl el s-a prezentut fa. ora lu care nu trebuiu sa fie acolo si m-a asteptat. Ceea ce mi.a spus a [ost scurt si cuprinziUor; dar nu cuvintele au importanta. Esentiulul a lost ceeu ce am vazut in terihiJii lui ochi ulbastri, sub a caror privire am simtit ca rna topesc," in vis, scena estc inversara, rolurile sunt schimbate: Freud este acela care are 0 privire pcnetranta. iar celalalt se dizolva. Visul fi permite 0 revansa asupra unui traumatism trait In tineretea sa. Are el si alte semnificatii ? Ace) non vixit Ii amintcste , pnn asociatic , 0 ins'criptie de pe soclul unei statui a Irnparatului Josif: .Saluti patriae vixit non diu sed tutus". Imparatuj Iosif il evoca pe Joseph Paneth, pricrenul pe care el Il reduce la neant in vis. Freud prcclzeaza: "fmi dau seama ca pe sana visului se tntotnesc doua curente de idei, dintre care unul este ostit prietenului meu, pe cdnd celalalt tt tnconjoara cu ufectiune; ostttitatea fasa de el este una de suprafata. In timp ce utitudinea binevoltoare este ascunsa in uddncuri; ambele sunt reprezentate prin aceleasi cuvinte: non vixit. Pentru ca el a adus servicii suintei, ii ridic un monument; dar pentru ca s-a jacut vinovat de 0 dorima rautacioasa texprimata inJinalul vlsului], fJ nimicesc. "15

Grape asocianilor, Freud consttenrizeaza una dimre cheile inconstiente ale acestui vis: ambivalenta referitoare la prietenul sau, adica sentimentele upuse pe care Ie are pentru el; putem spune pentru top cei carora i-au fost prieteni. Amintiti-va de certurile ell

86


Jung, Adler, Ferenczi, Rank si. bineinteles , ell Fliess, El explica accasta ambivalcnta. dandu-i 0 origine infantila. Vorbind de relatia eu nepotul sau John, mai in varsUi dedit el eu un an, fill al fratelui sau vitreg. el spune: .El era mai putemic dedit mine. Eram de nedespanit si ne iubeam mult, dar din cand In cand aveam certuri $1 ne incaieram. Totl prietentt mei sunt incarnari ale acesteifiguri din comtane." Freud dcscopera ca in relatiile eu prietenii trebuie sa fi fost in acelasi timp amicul lor intim si dusmanul, Dar visul contine ceva ce Freud inca nu obscrva: prelungirea declinului prieteniei sale cu Riess. 0 indiscrctic a lui Freud ell privire la teoria bisexualitatii. dcspre care Flicss eredca ca a inventat-o, va fi ocazia rupturii lor definitive, cativa ani mai tarziu.

Inrr-adevar. Freud i-a vorbit despre accasta tcorie unuia dintre pacientii sai, Swoboda, prietcn al filosofului Weininger, care va serie ° carte asupra bisexualitatii , de marc succes. Fliess va fi furios pe Freud, acuzandu-l ea i-a furat idcca si ca a divulgat-o. [n 1906 eJ chiar i-a intentat un proces pentru plagiat!

Vom vedea intr-un alt vis, analizat inca din 1895, • .Injectia facuta Irmci''», ca, in pofida aparentelor. ambivalenta pcntru Fliess era deja prczcnta. Acest vis pune in scena 0 receptie la Freud acasa. Printre invitati sc ami Irma. Freud 0 ia imediat de-o parte, caci ea nu aeceptase solutia pe care i-o propusese. Este de remarcat ca Irma cste 0 pacienta, dar ~i 0 apropiara a familiei , deoarece ea estc invitata, iar Freud 0 tutuicstc: .ti spun: Daca mai ai durer! este de fupt din cauea ta. - Imi raspunde: De-at sti cat de rau mil dor gatul, stomacul si burta, mil racaie, nu alta! - Md tngroiesc si 0 privesc ateru, Arata paliaa si buhaita; miJ. tntreb daed nu cwnva am pierdut din vedere vreun simptom organic. 0 trag langa fereastra ~i Ii examinez gatul ... Atunci deschtde gura mat mare ~i constat in dreapta existenta unei pete mart. a/be, iar in cealalta parte observ niste fomuuiuni neobisnuite, contorsionate, alland in mod vadu aspect de cornete nasate ... Alannat, it chem pe doctorul M., care confuma trfeata dupa examenul bolnavei, iar noi sum amdndoi de untie vine injectia ... Amicul meu Otto t-o facus nu de mult, tnsr-o zi cand ea nu se simtise bine, 0 injectie ... cu trimetilamina ...

87


Asemenea injectii nu sunt USOT de facut ... Si pesemne nici serlnga nu era curala."

Aceasta injectie 'ii aminteste, prin asociatie, de un alt prieten, care i-a comunicat informatii ell privire la chirnia proccselor sexuale. Acest arnic (pc care el nu-l citeaza), crezuse di a descoperit, printre produsii metabolismului sexual, prezenta trirnetilaminei.

Visul este faarte lung. iar inrcrprctarea data de Freud de asemenca'". In mod clasic, acest vis pune in scena culpabilitatea inventatorului psihanalizei confruntat eu esecurile sale in tratamentul istericilor. Dar visul are ~i un alt continut latent, pe care Freud inca nu-l poate accepta consticnt si despre care nu se vorbeste: indoictile sale ell privire Ia valoarea profesionala a prietenului sau Fliess. Irma, in rcalitate Emma Eckstein, era fiica unui vechi prieten allui Freud. El nu De spune ca a trimis-o pe Irma sit fie operata la nas de Riess, pentru a se vindeca de nevrcza. Operandu-i cometele nazale, Flies a uitat 50 em de gaz, care i-au provocat 0 infectie ~i au desfigurat-o pentru totdeauna; ceca ce atcsta vi sul, in mod inconstient, asadar, Freud ii reproscaza amicului sau stangacia, responsabila de 0 infectie grava. Apare astfel un element negativ in transferul pe care Freud 1-3 dezvoltat pentru Fliess.

Sa vedem aCllm, pomind de la un vis al pacientei mele, pe care am numit-o Cordelia, cum se poatc exprima transferui negativ .obisnuit" in vis.

Caz clinic nr, 18

Iata visul raportat de ea: "In colt pe avenue d'Italie, in arondismentul XIII din Paris, unde locuiam in acea vreme, se gaseste un hangar locuit de tigani". Ea precizeaza dl are impresia ca locul Ii este cunoscut si ca a si fost pe acolo. Pacienta remarca:

"De fapt locul ar fi hibrid: 0 bucata din avenue d'ltalie, peste care tnsa s-ar suprapune 0 bucata din avenue de Choisy" (fenornen de condensare). 0 tnrreb de ce avenue de Choisy, Este un cartier sumbru, unde se gasesrc Hotel des Imp6ts, in fata sindicului imooilului sau. Ea descrie imobilul cenusiu, din beton, CU 0 galerie de jur-imprejur, la exterior. Aceasta descriere coincide cu locuI unde

88


ea i~i face psihanaJiza. 1i spun pacientei: "ered ca visul dumneavoastra evoca locul analizei, cenusiu ~i recc". Pacienta vorbeste atunei de avenue d' Italle. pe care 0 descrie ca fiind Iarga ~i Iuminoasa. De fapt acolo Iocuieste ea. Spune ca sub apartamentul ei este un supermarket, unde poti gasi tot felul de vechituri. Aici sc situeaza scena hangarului din vis, Cll tigani, Aeesta are usi din plastic semirigid, cum se gasesc la supermarket. Face a asociatie cu Piata Tang, 0 pia~a chinezeasca: .Bste un supermarket la care merg duminica si unde traiesc un sentiment de ciudatenie ~i periculozitate, intrucat sunt aproape singura europeana care Il frccventeaza si mi s-a spus ca acolo se face trafic cu droguri."

Vorbcste despre prietene care apartin unei comunitati straine, libaneze , pe care le-a cunoscut in arondismentul XIll si care au voci frumoase (pacienta este cantareata). Accasta cornunitate are specificul ei, desprc care ea vorbesre pe largo Gandesc: 0 fi vorba de comunitatea pslhanahnca. cu tacerea , riturile, moravurile ~i diferendele sale? Vorbeste din nou despre hangarul cu tigani, care este .jm loe pcnculos. unde totusi nu-ti risti viata". 0 Intreb: .Ce sunt tiganii pentru durnneavoastra? - A, stiti , sunt acelc femei care vor eu orice prct sa va ghiceasca in palma! Sunt Intotdcauna inconjurate de copii ~i mi s-a spus ca sunt foarte bine organizate spre a vii subtiliza portofelul."

ln continuare, in vis ea se vede intrand in sura tiganilor. dar nu-i poate vedea, deoarece sunt acoperiti de un cearsaf. Ei ar fi pe cale sa danseze un fel de dans folcloric. Gandesc: "Sa fie psihanalistul, in fotoliul sau, pe care ea nu-l poate vedea?" Visul continua: ea se vede deodata in cabinetui meu, la sedlnta, ceca ce conflrrna prima mea asociatie. fi aplic un test, in scop de diagnostic: este vorba de o foarte lunga dictare, pe care 0 inventez ad hoc, Ea face asocieri cu privire la exercitiile pe care le efectua atunci cand a fost reeducata ortofonic (cantarepi profesionisti au nevoie sA-~i reeduce vocea obosita de prestatii ind.elungate.)

o intreb: .Bste cazul analizei, unde se pare ca va aplic o Iunga pedeapsa de scriere, pe care 0 inventez la fiecare sedinta?" M~ corecteaza. spunand cil pentru ea dicteul este mai degraba calmant,

89


pe cand .ju analiza nu ai nici 0 certitudine de progres ~i nu !lUi niciodata de ce s~ te agau''. Conchid: "Sub rezerva, chiar dad nu este prea periculos si, desigur, nu mortal, ca risti sa-v Iasi aici portmoneul!" Ea izbucneste intr-un hohot de ras.Intinzandu-mi banii pentru sedinta.

Unii pacienti pot spune ca pentru ei psihanalistul este un escroc. Cordelia nu-si poate perrnite sa fonnuleze clar lucrul acosta, iar vi suI Ii va da posibilitatea sa-~i cxprime agresivitatea inconstienta fati1 de psihanalistul ei. In acest vis de transfer punerea in scene a agresivitatii fata de mine ii permite sa-si regaseasca agrcslvnatca rap de mama cl. P:ina atunci ideea de a avca 0 atitudine ostila la adrcsa mamei depresive ii era de nerolerat: fantasrnatic, ii era tcama sa n-o ucida. in consecinta. niciodata 0-3 putut manifesta nici eel mai slab sentiment de ostilitate in privinta mea. Progresul curei Ii pennite de atunci sa vina uneori eu Intarziere Ia sedinta. Ea consnentizeazh incetul ell incctul Iaptul ca. poate nutri sentimente ostile fata de mama ei , fara ca aceasta sit fie distrusa ~i farli ca ea insi'f~i sa-si piarda drcptul de a trai.

Dar dad visul ramane - dupa formula lui Freud - .magistroia care duce fa cunow;terea inconstientului" 18, rateurile vietii cotidiene vor fi locul obisnuit in care se rcvclcaza sensul ascuns al eonduitelor noastre.

6. Sftirsitul autoanalizei: Freud profesor

Cartea despre vise nu i-a adus deci lui Freud succesul asteptat. lntr-o scrisoare catre Riess, el se plunge amamic ca nu mal are dedit trei pacienti: doi, pe care accepta sa-i trateze gratuit, sl pe el tnsusi», La inceputul secolului, Freud nu este tntotdeauna recunoscut de egalii SID, ramane tntr-o izolare aproape totala ~i este lipsit de sprijin financiar.

Pe scurt, esec, de~i el tocmai publicase 0 scriere care este 0 contributie originala capitals in directia Intelegerii psihismului normal ~i patologic. Numai progresele autoanalizei ii vor pennite

90

lNTRODUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

sa se debaraseze de inhibitiile sale nevrotice si sa acccada, in sfarsit, Ia notorietate. Cacl nu trebuie sa uitam ca. Freud era ncvrotic. El suferea in acel timp de astenie, de depresie. dupa cum prezenta si numeroase terneri ipohondrice: it bantuia idcca mortii apropiate si facea calcule stranii care urmareau sa dcscopere data deccsului sau: o fobie 11 irnpiedica sa ia trenul, desi adora dilatoriilc ... Multa vreme va fi incapabil sa vizitczc Roma, ell toate ca dorea foarte mult 5-0 vada; de doua ori a trebuit sa se oprcasca la portile Cetatil eterne ~i sa fad! drum Inters. Progresele autoanalizei si in special faptul de a-si retr5.i propriul complex Ocdip Ii vue pennite sa-~i infranga incapacitatea de a merge la Roma, realizandu-si dorintcle. In copilarie, Freud sc identifica eu cartaginezul Hanibal: ar f vrut sa distruga Roma pontificals si s5.-~i rszbune talal, cvreu umilit de un crestin.Il marcase putemic amintirea unci scene povestite dc tat~il sau in copilarie. Un crestin ii ordonase tatiilui sau , pc cdnd acesta era tanar: .Coboara.udanc. de pe trotuar si mergi prin noroi!" Cum Jakob ezita, crcstinul i-a smuls de pe cap palaria ~i i-a aruncat-o in noroi. Micul Sigmund I-a intrcbat pc tatal sau: ,,~i atunci, papa, tu cc-ai facut?" - asteptand un gest eroic din partea tatalui sau. Dar acesta i-a raspuns: .Jvli-am ridicat de pe jos palaria." Copilul a trait atunci 0 crunta deceptie., A merge Ia Roma rcprczenta in mod inconstient pentru cl a 0 distruge si a-si asurna rolul de cuceritor. Ell-ar fi depasit astfel pc tatal sau, incapabil sa sc apere, contra unui crestin. Realizarea unci atare dorinte oedipiene ii era in mod vadit msuportablla. pima cand progresul autoanalizei l-a eliberat de inhibitia sa>.

Dupa ce a parruns in Roma, el i-a scris lui Fliess: "La fntoarcerea de la Roma, am sinuit rendsciina in mine gustul de a traj si actiona. setea mea de martiraj dispardnd, Or, eu tineum sa revad Romo. sa-mi tnuez bclnavii si ,\·a le procur copiilor mei 0 existen(a agreabtla. Am decis sa rup cu scrupulele mele inguste si sa lac demersuri upropriute, ca toate fiintele umane. "21 EI era gata sa utilizeze toate rnijloacele spre a obtine un post care sa-i permita 0 tnlesrure materiala. TInea, de asemenea, S<1-~i oficializeze descoperirile.

91


Freud s-a servit de influenta uneia dintre pacientele sale, baroana von Ferstel, In scopul numirii lui ca profesor la universitate. A Incercat zadamic, timp de patru ani, s~ obtina gradul de profesor, care Ii era refuzat de ministrul Sanat3~ii, un antisemit notonu. Baroana von Ferstel, fcarte influentil pe langa ministru, I-a facut pe acesta sd promita numirea medicului care 0 Jnsanatosise. Ea l-a Inmuiat pc ministru , oferindu-i un tablou, 0 panza, deci, valera numirca lui Freud ca profcsor! EI a comentat evenimentul In felul urmator: .Aprobarea publicului mi-a fost pe data dobdndita, fagaduielile si buchetele de ftori ploua, ca si cum deodata rolul sexuatitatti aT fi fast descoperit de Maiestatea sa [mparatul, semnificaua vise/or conftrmata de Constttut de ministri. iar necesitatea unei terapeutici a isteriei ~'otata de Pariament cu 0 majuritate de doua treimi, lata-mil in mod viribit devenit onorahil, Admiratoru cei mai iruimidcui rna sa/uta de departe pe strada. "22 Aceasta Dumire marchcaza inceputul recunoasterii oficiale a psihanalizei. Aceasta scrisoare, In care eI se bucura de victoria sa, va fi praetie ultima scrisa de el pc adresa lui Fliess.

Astfel se verificau, chiar pe persoana inventatorulu i ei, posibiliUt~ile terapeutice ale psihanalizei. Freud putea, in sfarsit, sa puna capat doliului consacrat tatalui sau ~i relatiei de dependenta fata de Riess, recuperandu-si energia Iibidinalf ca sa 0 puni1 in serviciul propriilor interese. Mai tarziu. ii va scrie lui Ferenczi: "Am reusit acoto unde paranoicul queaza: m-am servit de investitia homosexuala spre a-mi largi proprlut Eu:"

Pe cat lnterpretorea viselor a fost un esec, pe atat Psihoputologiu vietii cotidiene, publicata 'in 1904, va fi un succes litcrar si popular. Jones povesteste d. in 1909, cand Freud s-a Irnbarcat la Bremen pe bordu! paebebotu!ui "George Washington", eu directia State!e Unite, el a descoperit pe punte un steward care citea Psihotxuotogia vietii cotidienel Aceasta lucrare permite, tntr-adevar, si\ dam un sens anumitor aete obscure, ca uitarile. despre care se simrea in mod confuz cl ele VO! sol spuna ceva, dar pe care panol atunci nimeni nu le putuse explica,

92


7. Uitari si lapsusuri

Ca si pentru lnterpretarea viselor, Freud a 1uat propriiie arnnezii drept obiecte de analiza pentru a descoperi ca rateurile actiunii sau ale discursurilor (lapsusurile) revelau ceea cc autorii lor intelegeau sll ascunda cu grija. rnd din 1897, el a analizat uirarea nwnelui unui poet pe care II cunostca foarte bine,Julius Moses, care purta acelasi nume ca Iratcle sau. decedat la varsta de opt luni. Uitarea numelui unui pictor ne va permite sa accedem la una din problemattcile

majore ale vieri! inconsticnte a lui Freud.

"Imi era imposibit sa regasesc numele pictorului caruia fi este utribuita Judecata de apoi de fa Orvieto. Am uitat numele de Signorelli in timpul unei excursii pe care () jaceam, insotit de un uvocat berlinee.In cursu! catatoriei. convorbirea naastra s-a axat pe picture, L-am intrebat pe interlocutorul meu daca II Vllzut fuimoasete fresce de fa Orvieto ale lui ... Ajuns uici, n-am fast in stare ,wl-mi amintesc numele pictorului, "23 Nume pe care Freud II cunostea perfect. Signorelli realizasc 0 Judecata de upoi din care s-a lnspirat Michelangelo pentru pictura Cape lei Sixtine.

Cu putin timp Inainte , Freud se Intrcunuse eu tovarasul san de drum asupra moravurilor turcilor din Bosnia: .Lsam relatat interlocutorului meu fapte povestite de un confrate care isi proctica meseria printre acesti oameni. care sunt plini de tncredere in medic si resemnati in fata monii." Acesti turci acorda de asemenea 0 tmportanta exceptional a placcrii sexuale. Freud va ex plica uitarea numelui lui Signorelli prin interferenta acesrci amintiri, pe care el a refulase Intrucat privea atat moartea.cflr si sexualiratea. Turcii se adreseaza medicului numindu-l Herr (damn), signor In limba italiana. Signorelli nu mal putea fi chemat in memorie, caci signor evoca faimoasa fraza a turcilor: "Herr, tu stii bine ca atunci cdnd viata sexuala nu mai merge, viata nu mai are nici un pret."

Corespondenta ell Riess ne permite azi sa avansam ideea ca Freud a cunoscut momente de impotents sexuala in perioada tulburarilor sale cardiaee. Signor din Signorelli evoca pentru el 0 tematica extrem de dureroasa: Iegatura mconsuenta pe care el 0

93


stabilise tntre moarte si sexualitate era de asa natura Incdt in ace! timp exercitiul sexualitatii ar fi determinat moartea. Dincolo de explicatia data de Freud uitarii, putern repera intrarea In actiune a unuia dintre complcxele sale inconstiente. ln final, cxplica el, uitarn an nume pentru a uita un alt continut pe care vrem 5a-1 pastram refulat. Uitam numele de care acosta este legat printr-o Icgaturit asociativa». Acelasi mecanism ar intra In actiune si In cazul actelor ratate?

8. Acte ratate

Cc sunt aetele ratate? Sunt erori , confuzii. stangacn. aete simptomatice sau accidcntalc. Un act ratat atesta faptul dl rczultatul vizat de un act nu a fost atins: in acest scns estc el ratat. Vom rczerva termcnul de act ratat unor acte de obicei rcusire de ditre subiect. Psihanaliza nu are prctentia de a suprima neincredcrea, sl nici hazardul sau lipsa de experienta! Dar un anumit numar de erori sau de lntarzten in tntalniri sau orare sunt purtatoare de sens.

Freud ilustreaza aceasta printr-un excmplu personal.

Intr-o calarorie. el Il Intfilneste pe unul dintrc tinerii sih prieteni cvrei. Tani1rul se plunge Cll amaractune de statutul social conferit de faptul cA el este evreu ~i citcaza versuri din Virgiliu in care Didona relareaza ultragierca ci din partea lui Eneas, cerand sa fie razbunata. Freud observa ca tanarul evreu a eomis erori in citatul sau, intervertind anumite cuvinte ~i uitand cuvantul aliquis, Tanarul barbat exclama: e de-a dreptul stupid sa uiti un cuvant atat de simplu! EI sfldeaza posibnitarca lui Freud de a interpreta aceesta

uitare,

Freud apllca metoda asoctatillor libere acestui pacient improvizat, dirijand asociatiile asupra termenului atiquis. Tanarul raspunde cd 1i vine ideea ridicola de a separa cuvantul in doua: ali-quis. Acesta recita: .Relicva, lichidare, herod." Asociatia se orienteeza spre religie ~i Parintii Bisericii, fndecsebi Origene. Se g3nde~te de asernenea Ia sfantul Ianuarie ~i Ia rniracolul sangelui

94


care, la Neapole, se lichefiaza spontan. Tanarul adauga; "Nu vad nici un raport intre eeea ce ne intereseaza si toate aceste lucruri si nu vad de ce am continua." Freud conchide: .Daca nu-mi spuneti ceca ce vii preocupa aetuairnente, nu-rni cereti sa vii explic cum v-a venit cuvdntul aliquis! Tanarul spune: .Bste adevarat di m-am gandit la 0 doamna de la care as putca prirni 0 veste la fel de ncplacuta atat pentru ea, cat si pentru mine." Freud: ,,!;;tirea ca i s-a oprit menstruatia?" Tanarul: "Cum de at} putut ghici?" Freud ii arata cum, pornind de la miracolul sfftntului Ianuarie , a ajuns la ceea ce se aseundea in spatelc tapsusului sau,

9. Mecanismele uitarii, lapsusului si actelor ratate

Lapsusul si actele ratate care smaltuicsc viata noastra cotidiana sunt produsul conflictului dintre doua intentii: una este manifesta, alta refulata. Ele sunt rezultanta, compromisul dintre a acuone sau a zice ~i 0 focta antagonista care si ea vrea sa se exprirne ~i care va utiliza eroarea In limbaj sau actiune sprc a da stire de un lucru nici acceptat de subiect si nici acceptabil pentru el. Acest compromis este, dupa Freud, "creatudi de sange amestecat" care poarta marca inconstientului, din punctul de vedere dinamic al fortelor ccnstiente sl inconstiente. RezuJtanta acestor forte produce manifestarile de care am vorbit, dar si visul ~i simptornele nevrotice.

NOTE

1 Cf Max Schur. La mon dans la vie de Freud. Gallimard, Paris, \954. 2 A se vedea, Sigmund Freud, Opere Ill, P.'tihanuiizd # sexualitase, traducere, eseu lntroductiv ~i note de dr , Leonard Gavriliu, Editura Stiintifica, Bucuresti. 1994, pp. 61-162. (Nota tred.)

95


3 A se vedea Sigmund Freud. The Origins of Psycho-Analysis, Letters 10 Wilhelm Fuess, drafts and notes, /887-J902. Edited by Marie Bonaparte, Anna Freud. Erik Kris. Basic Books, New York, 1954. (Nota L.G.)

4 Recomandnm cititorului cu toata caldura lucrarea lui Didier Anzieu ed. cit., care analizeaza 284 de scrisori din corespondenta lui Freud cu Fliess. ~ 5 Sigmund Freud, L'imerprt!tation des reves, P.U.F., Paris, 1967.

(, Sigmund Freud. La reve et Jon interpretation, Gallimard, Paris, 1925. 7 Ibid" p. 117.

8 A.~ vedea "C<lZ clinic nr. 5" (Nota trad.]

9 Apragmatumul esre incapacitatea de a actiona, ier uneori de a se misca. 10 in limba franccza, lion = leu. (Nota trad.)

II Sigmund Freud. Le Reve er son interpretation, ed. cit., p. 11.

12 Op. ('it., p. 68: A se vcdea .Condensare'' .~i .Deplasare", in .Lexic''. u Sigmund Freud, La Science des rives. ed. cit., pp. 312 si linn.

14 Sigmund Freud.lnterpretarea visetor, ed. cit.. p. 325. (Nota rrad.)

15 Ibid., pentru expuncrea ~i analiza tntregului vis "non vixil", pp. 325-328.

(Nota trad.)

Hi Sigmund Freud,L'lnterpretation des rives, P.U.F., Paris, 1967, p. 98. J7 Petru pagini format mare. (Nota trad.)

18 Sigmund Freud, lnterpretarea visetor, p. 464. (Nota trad.)

Iii cr. Marthe Robert, La. Revolution psychanatytique: la vie et t'oeuvre de

Freud, Payot, Paris, 1989,1. L

2() Sigmund Freud, l.a Naissance de fa psychanatyse, P: 298. 21 Ibid.

22 Ibid.

2J In pcfida ghilimelelor, citatele sunt condensari ale lui Jean-Pierre Chartier sau preluari din cartca rezumativa a lui Freud despre vise. (Nota L.G.)

24 "in rezumat - spune Freud -, conditiile necesare spre a se produce uitarea unui nume insotira de falsa recunoasrere sunt urmatoarele: 1) 0 anumita tendinta de uitare a accstui nume, 2) un proces de refulare care sl aibli toe cu putin mai fnainte; 3) posibilitetea srabilirii unei asociatii exierioare tntre numele respectiv ~i clemenrul refulat".lnrerpretarea vise/or, P. 414. (Nota trad.)

25 Sigmund Freud. Psychopainologie de 1(.1 vie ouotidienne, Payot, Paris, "Petite Bibliotheque II", 1972,p. 14.

Capltoiui IV

VARSTA ADULTA A PSIHANALIZEI (1905-1916)

Dupa celehra scrisoare din 21 septembric 1987, in care Freud tl anunta pe Fliess ca t~i abandoneaza neurotica, teoria libidoului a dimas in suferinta. In 1905 vine 0 lucrare care umple aceasta lacuna.

Cele Trei studii privind teona sexuolitatii vor revolutiona de fapt conceptiile panil atunci admise asupra acestui subiect si, de atunci, psihanaJiza are pentru public un rniros de sulf. in aceeasi perioada Freud va termina cu a sa .. splendida izolarc", dupa expresia lui Fliess. Se aduna primii discipoli; ei vor sta la originca miscarii psihanalitice Internationale, care se constituie tncepand din 1905.

1_ Teoria libidoului

De ce a fost un scandal publicarea celor Trei studii privind teoria sexuaiita(ii? Ca sa-\,i dai seama, e suficient sa consulti tabla de materii: capitolul unu - .. Aberatiile sexuale", capitolul doi - ,,sexualitatea infantila", capitolul trei - ,,Metamorfoza pubertatii" ...

Toate acestea sunt de fapt probleme axate pe sexuaJitatea infantill, in afara de faptul eli evocarea aberatiilor sexuale, deja cunoscute de primii sexologi, vor cauza necazuri, inclusiv in

97


randul primilor discipoli. Freud atrage atentia asupra ommprezentci pe parcursul copilariei a unei impulsii sexuale escntialmcnte autoerotice. Copilul prezintil conduite exhibitioniste, voycuristc. masochiste si sadice , iar Freud 11 va defini drept pervers polimcrf potential.

EI abolestc asrfel frontiera dintre scxualitatca unorrnalilor (perversii) -,?i sexualitatea zisi1 normala. A indrazni in acel timp sa afirrni ca in oricc fiintll umaria, barbar sau femcie, exisra a parucica de homosexualitate, nu putea decat sa indignezc. Evident. prin homosexualirate Freud nu intelcgc practicile homoscxuale, cl orientarea Jibidoului , adica dorinta. Freud introduce, de asemcnea , o notiune-cheic: nevroza ar fi negativul perversiunii . Mai exact: studierea ,.perversiunilor pozitivc'' da tocmai contrapartea nevrozelor. Tennenul "ncgativ" trebuie aici intcles ca ncgativui unci fotografii.

[n definitiv , trasarurllc sexualitatii considerate anormule sc regasesc la nevrozati fan'1 ea clc sa se exprimc, stand la origines simptomelor de inhibitie ~i de angoasa. La perversl. dimpotriva, ole sunt afrsatc ~i puse in act. Green interpretata, perversiunea ar putea treee drept idealul nevrotieului, cad ea ar pcrmite clibcrarca individului de inhibitiile sale si de angoase, ingaduindu-i sa exprirnc, sa-~i realizeze in sfarsit dorinta perversa. Este evident di Freud nu a prcconizat niciodata 0 asemenea solutie: este verba nu de a-l elibera pe individ de principiul realitatii, ci de a-I face sa concilieze principiul placcrii cu principiul rcalitatii. Ficcarc individ trebuie sa rcuseasca In realizarea unui echilibru annonios Intre cele doua principii: acesta este scopul psihanalizei freudiene. Sexualitatea normala ar fi constituira din toate perversiunile utilizate in doze homeopatice, spre a alimenta fantasmele aflate la originea jocurilor erotice. Invers, pcrversiunea este eu totul contrara hbertatii. Perversul este sclavul perversiunii sale, obligat sa 0 sansfaca, iar Sade se In.~aia ~i ne in~ala cand spune ca perversiunea echivaleaza eu 0 libertate absojuta.

98


2. Suportul impulsiilor

Freud introduce noriunea teoretica de sprijinire [suport], pe care Laplanche ~i Pontalis 0 defmesc drept .relatia pnmitiva a impulsiilor sexuale eu irnpulsiile de autoconservare'", ceca ce jnseamna d impulsia sexuala se va sprijini pe impulsiile de autoconservare, deci ca. irnpulsia erogcna i~i gaseste suport in ceca ce Ii perrrurc s5 supravienriasca. La nastere. omul extrage placerc din sanul mamei , gratie unci zone erogene reprezcntata de gura. Aceasts placere sc sprijina initial pe necesitatea de a sc alimenta, deci pe 0 impulsie de autoconservare. Faptul de a sugc va deveni apoi 0 sursa de placere independents de faptul de a se alimenta. Freud va distinge mai tarziu alegeri erotice prin sprijinire ~i altele pnn narcisism. In problematica ncvrouca. de exemplu, sirnptomele se vor sprijini pe practica sexualf a individului. Faptul acesta sc traduce prin teama, absenta de interes, imposibilitatea de a obtine placerca etc. Indlvidul lsi sacrifica sexualitatea pentru a ramane in viata. i~i jertfeste i~pulsiile sexuale in beneficiul irnpulsiei de autoconservare. Este ceea ce Freud numeste complexul castrarii. Oriee satisfactie sexuala va fi tditi1 ca riscdnd sa determine 0 pedeapsa consldernbila, care ar merge de Ia pierderea organelor genitale (minimum) Ia moarte (maximum). [ncercand sa trateze inadecvarea sexuala a unor paciente ca Dora", Freud va descoperi motorul ascuns al oricarui progres tcrapeutic.

3. Dora sau descoperirea transferului

Freud publica un articol asupra cazuJui Dora in acelasi an eu cele Trei studii privind sexualitatea, eu toate eli el l-a scns cu patru ani mai devreme, in 1901. De ce a tntarzrar el publicarea artieolului .Dora, fragment al unei analize a unui caz de isterie"? Bste, oare, pentru dl tine un discurs extrem de pe sleeu asupra sexualitatii. adresat unei fete de optsprezece ani?

99


Contrar celor afirmate de Marthe Robert}. Dora nu locuia Intr-un orasel de provincie; ea nu era Did complet necunoscuta la Viena, cum pretinde Freud in introducerea sa. De ce a ales eJ pseudonimul Dora? Breuer avea 0 fata numita Dora, de aceeasi vArsta ell pacienta. In acea vreme eei doi barbati erau inca buni prietcni. Drepr dovada, Freud a ales pentru una dintre fiieele sale prenumele sotiei colegului sau, carc se numea Matilda.

lata explicatia pe care Freud 0 da acestei mici erugmc, in Psihopatoiogiu vietii cotidiene: .Reconstituind observatiu uneia dtntre bolnavele mele, in vedereu publicarii, m-am tntreba: ce nume ii voi da. Un singur prenume mi s-a ofertt : ucela de Doror» Dar cine se numeste Dora, in afara de fiica lui Breuer? In mod. inconstient, acel nume Ii evoca lui Freud bona copilului uncia dintre surorile sale. Sora lui Freud se numcste Roza, iar bona. pe nume1e ci adevarat, tot Roza. I se ceruse deci s<l renunte la prenumele ci si sa raspunda la acela de Dora. "A doua zi, cdutc1nd un nume peturu {} persoana care nu-si purea panra numete real, mi-a venit in mime Dora."

Dora se numea de fapt Ida Bauer. Departe de a fi 0 tarancula necunoscuta, ea era sora unui deputat socialist celebru la Viena. Bineinteles, in cuvdntul tnainte. Freud ncega ca ar fi scris un roman cu cheie! Dora suferea de isterie, cu crize nervoase, afonie , migrene si depresie. Freud a reusit sa faca sa dispara anurnite simptome, dar cura a esuat din cauza plecani pacientei. Cum se explica fuga ci? Poate cauza este varsta (18 ani), 0 cura psihanalitica pretandu-se dificil la tratarea adolescentilor? 1n realitate, tatal ei 0 daduse pe mana lui Freud pentru ca acesta ,,5-0 puna pe calea eea buna", Dora il stingherea pe tatal ei din cauza simptomelor sale, dar mai ales pentru cl. ea i1 aeuza de infldelitate. Freud a lncercar zadarnic s-o fad. pe rata sa recunoasca dragostea ei pentru domnul K., un prieten al tatalui ei ~i SO\ complezent al amanrei acestuia. F:lri1 Indciala, Freud n-a fost insensibil la fanneeul Dorei In acea vreme in care, fnc! tanM, era frustrat, dupa spusele sale, de orice viati1 sexuaja din cauza sarcinilor repetate ale sotiei, Incapabil sa accepte punctul de vedere al unei adclescente in cautarea un adult fiabil,

100

INTRODUCERE IN PSIHANALlZA LUI SIGMUND FREUD

Freud a coplesit-o pe Dora cu interpretMi filr3 apel, care au facut-o sa tnrrerupa cura. Elucidand mai tarziu cauzele acestei rupturi, el a fiicut sa progreseze considerabil psihanaliza, recunoscflnd: "N-am reusit sa rna lac la vreme rtapdn pe transfer. "5

In urma acestui esec terapeutic, fenomenul de transfer va deveni cheia de bolta nu mrmai a teoriei psihanalitice ci si a tehnicii sale.

4. Transferul in prerent

Orieare ar fi divergentele de scoala. psibanalistii de pe ambele tarrnuri ale Atlanticului sunt azi de acord in a-i recunoaste transferului un loe central ~i 0 Irnportanta cardinal a in tratamentul psihanalitic. Destin singular at unui concept pe care Freud l-a introdus ca sa explice dificultatea, chiar esecul travaliului de rememorare ~1 care a devenit ulterior pivotul tratamentului ~i un instrument remarcabil de intclcgcre a fenomenelor relationale cele mai importante. Este transferul, ca limba lui Esop, eel mai rau ~j eel rnai bun dintre lucruri?

Cum ne-o arata cuvantul, transferul este deplasarea unei relatii afective vechi asupra persoanei psihanalistului. Una din regulile fundamentale ale curei psihanalitice este ca transferul nu trebuie interpretat inainte ca el sll se fi stabilit , Psihanalistul va trebui sa-l anunte progresiv pe pacient ca el retraieste 0 relatie deja trai~ in trecut cu un personaj-cheie din biografia subiectului.

Dar nu este transferentiala orice relatie afectiva? In relatiile erotice sau in relatia profesor-elev gasirn eel mai adesea 0 relatie transferentiala, Cum putem diferentia fenomenele de transfer de celelalte relatii? ~i cum S§ recunoastem partea transferentiala dintr-o relatie?

Relatiilc de transfer se caracterizeazliin esenta prin Iaptul c3 sun! inadecvate in calitate .cantitate ~ durata, ExistA 0 latura excestva, neadaptata, care pennite reperarea lor ca atare.

101


Caz clinic nr. 19

Una din pacientele mele a intrat, Intr-o zi , plangand Ia mine in cabinet, reprosandu-mr cit am Jacut-o sa astepte .un timp infinit", Intr-o saUi de asteptare lnrunecoasa. Intarziasem eel mult doua minute.

Manifestarile transferentiale sunt ambivalente , ele trecand foarte repcde de la adoratie la ura, Reactia este dcci inadecvata: ea este excesiva sau ambivalenta,

Aceasta pacienta mi-a spus in saptamana urmatoare: .Jrni cer scuze ca v-am insultat in felul acesta." Ca apoi sa se lnfurie, acuzfindu-ma ca nu 0 ascult suficient si trecand pe neasteptate de la 0 atitudine receptiva ~i surazatoare la ostilitatea cea mai vic.

Freud a distins ~i a opus rnai multe forme de transfer. tn mod traditional, retinern doua categorii de transfer: transferul negativ $i transferul pozitiv. Mai exact, ar trebui s1l spunem d1 avem de-a face eu aspecte pozitive sau negative ale transferului. Numim pozitiv transfcrul de sentimente .jandre'' - increderea, adrniratia, dragostea - ~i negativ transfcrul de sentimente ostile: neincrederea, agresivitatea, ura.

Cuz clinic nr. 20

lata un exemplu clinic de acest gcn de transfer. Este vorba de o femeie de 35 de ani, care lucreaza In cinematografie. Sosind la prima sedinta, ea imi spune ell a ales un alt psihanalist, care a primit-o mai repede. Deprcsiva. ea a trait 0 serie de esecuri sentimentale ~i profesionale severe. Trei zile mai tarziu, Irni tel~foneaza: "Va sun ca sl vii SpUD ca psihanalistul meu e ell adevarat dubios, s-a tnfuriat cane i-am pornenit de convorbirea noastra, Cum nu am venit la sedinta urrnatoare, rn-a sunat acasa sa tnrrebe ce s-a tntamplat. Creden ca se face sa-i suni pe oamcnl in felul acesta? Date fiind acestea, am facut ancheta mea ~i am descoperit cti e pederast." In final si-a fixat un rendez-vous cu mine.

in momentul in care Ii deschid usa care face sa comunice biroul meu cu sala de asteptare, constat c! manipuleaza ch\ile <lin biblioted. Face apoi turul cabinetului meu. "Dar ce fecen?-' Raspunde:

102


.Exarninez toate obiectele dumneavoastra spre a sti dad trebuie sa va acord incredere." A fjlcut 0 ancheta si asupra mea si se Intreaba daca profesorul care a trimis-o la mine este serios, caci tot el a trimis-o la un psihanalist homosexual. Ea manifesta deci inca de la intrarea in joe a dimensiunc de transfer negativ, sub forma unei ncincrederi intense, agresivc ~i provocatoare. Fliri'( tncrcdcrca pacientului in psihanalistul sau nici 0 cura nu va fi dusa la bun sfarsit. Asa cum spunea Freud, "dm'a transferul este esentialmeme negativ, ca La paranoici. nu mal exista nici un mijloc de a-t vindeca pe botnav",

5. Nevroza de transfer

Cura favorizcaza si chiar induce instalarca unei "nevroze de transfer". Acest termen, utilizat la plural sau la singular, defineste realitati clinice difcrite. La plural, .nevrozele de transfer" reprezinta afecti~ni psihice in care se poate stabili transfcrul. Acesta nosografie era bazata in vrcmea lui Freud pe capaeitatea pacientului de a transfera asupra psihanalistului, Psihoticii erau socotiti incapabili de transfer.

Freud distingc a clasa generals pe care 0 nurneste .psihonevroze", voind sa puna accentul pe etiologia psihlca. spre deosebire de contemporani, care invoca ereditatea. Printre psihonevroze el distinge nevrozele actualc, nevrozele de transfer si nevrozele narcisice. Nevrozele actuale sunt reactii Ia traumatisme imediate, reactii exagerate si incontrolabile, ca raspuns la stres. ln nevrozele de transfer regasim ceca ce numim azi in psihiatrie nevroze: nevroze fobice, isterice, obsesionalc. Freud numea nevroze narcisice ceea cc corespunde azi psihozelor: schizofrenia, paranoia ~i psihoza maniaco-depresiva.

Sll abordarn acum nevroza de transfer Ia singular, care este 0 ncvroza artificiala. Protocolul psihanalitic iJ va face pe patient sA reediteze nevroza infantila in interiorul tratamentului, din cauza regresiunii induse de situatia psihanalitica, fAcutA din abstinent! ~i

103


din absenta stimularii senzoriale externe. Astfel pacientul ar fi determinat sa retraiasca ell psihanalistul situ nevroza sa infantiHt Vindecarea irnplica dezvoltarea la pacient a unci maladii pe care el a pus-o rnai mult sau mai putin la distanta. Nu este gresit sa pretindem d1 psihanalistul n face pe pacient mai bolnav declt i'nainte de cura. Psihanaliza provoaca 0 cristalizare nevrotica in relatia pacicntului ell psihanalistul. Nevroza de transfer nu va f lnteleasa ea atare de pacient, care va spune: "Nu inteleg de ce Imi merge din ce in ce mai rau." ~i va dori sa se opreasca. Rolul psihanalistului estc sa-i explicc ca trebuie sa treaca prin asta lnainte de a se i'nsanato~i. Lucrul acesta s-ar putca Inrudi eu exemplul vaccinarii: i so inoculcaza un microb pacientului , in doza bomeopaticas. evident, pentru ea el sa nu contracteze 0 anumita boala. In cura psihanalitica e Iacut sa retraiasca 0 nevroza pe: care a avut-o In trecut ~i din care a iesit rau, spre a-l determina sa-si constientizeze angoasele, spre a-l .vacclna'' si a evita ea nevroza sa se declanseze din nou atunci cand eI se va regasi Intr-o noua situatic traumatizanta.

Mampularea transferului este in mod evident sarcina eea mai dificila a psihanalistului, dar - spunca Freud - "tocmai pe acest teren trebuie repurrata victoria". In transfer se stabilesc relatii de lubire ale pacientului fata de psihanalist. Aceasta relatie este comparabila cu aceea de dragoste veritabila. dar Freud Iegifereaza f~ra drcpt de apel: .Dricare ar fi pretul pus de psihanalist pe dragoste, el nu trebuie sa ccdeze." Ii ramane psihanalistului sa se descurce , avand suficicnte invcsttri in afara analizei. De altfel lui nu-i este intcrzis sa prornoveze eauza psihanalizeil

6. Inceputurile miscarii psihanalitice

Istoria miscarii psihanalitice incepe in anul 1902. in vacenta.

Freud trimite eiIrli postale la patru dintre apropiatii si!i: Adler. Stekel, Kahane ~i Reitler. Le propune s4 se reuneasca eu regularitate ii sa numeasca aceste reuniuni .. seratele psihologice de miercuri",

104


deoarece ete vor avea Ioc acasa la el, in fiecare scad de miercuri. Aceste patru persoane sunt: doi medici care trateaza bolnavi mintali, un militant socialist si unul dintre pacientii sai, Stekel. care a devenit apoi psihanalist. (Stekel a fast acela care a vorbit primul de impulsia mcrtii.)

in cadrul acelor serate, fiecare era obligat sa se exprime f1irn note scrise. Toata lumea era de asemenea obligata sa participe: la discuua care urma dupa expunere. tn 1907, aceste adunari vor ajunge de la patru Ia douazeci si doi de membri.In cadru1 grupului s-au ivit probleme, asa Incat Freud s-a vazut silit s<1.-1 dizolve , In ziua de 22 septembrie 1907, el trimite 0 scrisoare celor douazeci si doi de mcmbri, explicdndu-le ca socoteste de cuviinta sa Infiinteze 0 alta societate si ca aceia care nu var sa adere la ea sunt Iiberi sa n-o taca. Noua structure se organizeaza pe baza unor reguli mai liberale, iar participantii nu mai sunt obligati sa ia cuvantul. Asa ia nastere Asociatia vieneza de psrbanallza. care nu mai este 0 treaba privata. Dar.Ja zece ani de la aparitia sa, rniscarea psihanalirica va fi profund dlvizata.

7. Despartirea lui Adler de Freud

Mica societate, care in 1908 nurnara treizeci de membri, s-a rebotezat cu numele de Societatea psihanalitica din Viena ~i se reuneste , jncepand din 1910, Intr-o sala a Ordinului medicilor,

Alfred Adler, cu 14 ani mai putin varstnic decat Freud (1870--1937). a devenit presedinte al societatii, tntr-o vreme cand divergentele ell acesta din urma bulversau deja profund miscarea. Desigur, Freud Il aprecia din punet de vedere profesionaJ pe Adler. caruia i-a Incrediruat pentru psihanalizare pe soue fratelui sllu Alexandru. Dar totul sau aproape totul Ii opunea pe cei doi barbati. Aspectul lor fizic era la antipozi: Freud frecventa zilnie frizeria ~i avea 0 tinuta vestimentara perfecta; Adler, neglijent, nu avea nici o prestan!li. E1 s-a interesat foarte curand de problemele de educatie ~i de compensarea inferioritatilor corporate. Socialist ardent. spre

105


deosebire de Freud, pe care politica nu-l interesa catusi de putin, el a dezvoltat idei de reforma sociala care au sfarsit prin a pune pe planul doi interesul sau pentru psihanahza.

.Vointa de putere" a Iuat, In teoria lui Adler,locul pe care Freud it arribuise sexualitdtii . Conflictul devenind inevitabil , admiratia exagerata a lui Freud pentru Jung a fast factorul care a declansat cearta si plccarea lui Adler. Paul Roazen subliniaza pe drept cuvant ca "lui Freud si nu discipolllor sai tt revine responsobttitatea sciriunii">. Freud s-a ararat mereu intratabil in ceca ce priveste doctrina, refuzand ortce compromis. Cum unii discipoli i-au eerut pcrmlsiunca sa asistc ia reuniunile Socletatf de psihologie individuaia, intemeiata de Adler in 1911, el i-a constrans sa cpteze, iar sase membri ai Societatf psihanaiitice din Viena "au trecut la inamic". Estc adcvarat ei1 prestigiul psihanalizei era departe de a fi asigurat ~i ca Freud nu avea de ales: e-st apara eu vigoare ideilc era o necesitate vitala. EI spunea pe atunci: .Psihanaliia este creatia mea, limp de zece ani am fost singurul care s-a ocupcu de ea." Dcspre Adler spunea: .Am facuc mare un pigmeu:" Desexualizarea psihanahzcl aducea cu 0 crima de lezmaiestate, dar mai ales risca sa puna in derive teoria ~j practica spre tarmunle regrcsive ale psihologiei Eului. Astfel , dupa Freud, "protestul viril allui Adler, mecanism indus de teama de [eminitate ta barbas, nu esre dedit 0 denumire desexualizatil a complexului castrarii"K.

Resentimentul dintre eei doi barbati tinea mult de certurile privind prioritatea ideilor. Freud serie: · .. 1~ timpui a zen~ ani de mun('il in comun, autorul[AdlerJ a supt din surse accesibile tuturor tucruri pe care ar ji vnu sa le faca acceptate drept descopertn personale, cu ajutorul unei simple schimbari de terminologie . "9 In realitatc, filosofia reoriei adleriene ni se pare a fi la polul opus freudismului. Ea nu se preocupa catusi de putin de cauzalitatea nevrozei, ci Inceerca mai dcgraba sa-i dernonstreze modalltatile acesteia. Simptomui nu mai este efectul unei refulan inconstiente, ci .,un fel de siretlic spre a se eschiva de Ia 0 sarcina penibila". Schizofrenia va fi ehiar considerata drept consecinta unei descurajari

106

INlRODUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

radicale! Complexul Oedip devine rezultatul unci educatii proaste, iar psihanaliza adleriana tinde sa se confunde ell 0 reeducare.

Importanta pe care 0 da Adler "psihologiei Eului" va gi'isi un ecou la partizanii a ceea cc a devenit ego psychology americana a lui Hartmann, Kris, Erikson. Neofreudienii (Karen Horney, Harry S. Sullivan) vor relua, de ascmenea, pe contul Ior teoriile lui Adler, asa Incfit Roazen va putea scrie: .Eresia acelei epoci a devenit ortodoxia de azi din Statele Unite,"?" Sa adaugam ca Adler s-a intcresat Inca din 1920 de lnva~mfmt, instituind 0 consultatie pentru institutori ~i ca optiunile sale politice au facut din el un precursor al freudo-marxistilor si poate ~i a1 antipsihiatrici, care a avut epoea ei de glorie dupa 1968.

Finalmente , teoria si practica au fost din ce in ce mai oivcrgenre.

Adler este parinrele unei psihoterapii "fata in fat;}" ~i de durata redusa, vizand adaprarca scciala a subiectului, ceca ce nu are nimic de-a faee eu obiectivele psihanalizcl freudicnc. Teoria sa se prezinta de la bun tnceput ca un "sistem inchis" ,0 construcuc fara lacune, desavarsita. eu totul opusa gandirf si doctrinei freudiene supuse faptelor clinice ~i inevitabilelor schimbari implicate de clc.

8. Disidenta lui lung

Carl Gustav lung (1875-1961) este, flIrillndoiala, disidentul eel mai celebru si eel mai detestat de catre psihanalistii freudieni ortodocsi. Iksigur ca celebritatea sa, ca si pizma pc care el continua s-o trezeasca la treizeci de ani de la moarte reflects atat talentul sau, cat si amploarea sperantelor spulberate ale lui Freud, care f3cuse din e1 "prin~u1 sau mosremtor". Oare nu trebuia Jung sa-i aduca psihanalizei nascande. in 1906, garantiile indispensabile ale psihiatriei oficiale ~i ale intelighentiei neevreiesti?

In acea vreme el era primul asistent al lui Eugen Bleu1er, care era directorul unui faimos spital psihiatric elvetian, Burgholzli, si inventatorul termenului de schizofrenie. LucrlIriIe sale de psibologie experimentala asupra asociatiilor verbale l-au facut sl descopere

107


conflictele afective refulate, pe care eJ le-a denumit paDii la urma .. cornplexe", denumire al carei succes popular nu mai e necesar d.-I arnintim.

Telepatia, ocultisrnul ~i onirismul il fascinau pe lung si , intr-o rnt1surit mai mica, pe Freud. Parapsihologia a gasit in lung un adept militant care a inccrcat sa jnteleaga transmiterea de idei, astrologia, alchimia ~i chiar , rnai tarziu, fenomenul farfuriilor zburatoare!

lung simlea nccesitatea ernanciparii de sun tutela parintelui psihanalizei, ceca ce Freud nu dorea. In 1909, in ajunul plecarii lor in Statele Unite, Freud a 'incercat sa-l convinga pe lung sa bea putin vin. impotriva preceptelor de abstincnra totala pe care le preconiza patronul sau Bleuler. Freud si-a picrdut cunosnnta Ura Indoiala din cauza cd reusise sa-l inlocuiasca pe Bleuler pc langi'i Jung! In 1912, in plin conflict ell lung, Freud a facut 0 noua sincopa, pe care elvetianul a taxat-o drept feminine: "exact CQ 0 femeie confrunuua cu un adevar neptacut",

lung era fiu de pastor, iar religia a fost ~i ea un mar al discordiei Inrre cei doi barbati. In vtttorul unei iluri), Freud compare practicile religioasc eu ritualurile obesionale'". Pentru el faptul re1igios reprezenta, in definitiv, 0 ncvroza colectiva. Pentru lung, dirnpotriva, ncvroza putea fi 0 consecinta a pierderii credintei , Primirea pe care Statele Unite i-au rezcrvat-o lui lung nu a fAcut dedit si'i-I lncranceneze pe acesta in eritiea privind Jibidoul si expansiunca eonceptului de sexualitate in opera lui Freud. Pentru psihiatrul elevetian, expresia de pervers po1imorf utilizata de Freud in Trei studii privind tenria sexualitatii, pentru a caracteriza copilul , este o nonune Imprurnutata din teoria nevrozei si in mod abuziv aplicata in pslhanallza copilului normal. Freud a replicat cu Totem si tabu, unde complexul Oedip capara 0 irnportanta neooisnuita pentru intelegerea societatii si religulor, situandu-se chiar pe terenul lui Jung. Discordia dintre cei doi blirba~ a devenit inevitabila. Nu a fost oare lung eel dintai care a facut 0 apropiere tntre fantasmele nevroticilor si totemism? Introducand notiumle de introversiune ~i extraversiune ~i adaptand teoriile lui Adler ~i Freud la aceste tipuri in 1913, Jung a pus tntr-un fel paie pe foc ... ". Corespondenta diotre

108


cei doi barbati a lncetat. In februarie 1914,1'n Comribune fa istoria mi$carii psihanalitice13, Freud a denuntat .jloctrina regresiva" a lui Jung, adica abandonarea de catre el a teoriei scxuale ~i into~r~~rea sa la 0 psihologie a Eului si a constiintei. Ruptura era definitiva.

9. Raspandirea psihanalizei In Franta: Societatea psinonalitica din Paris (1926)

Franta ar fi putut fi .f'iica cea mare" a psihanalizei freudiene.

Freud ~i-a descoperit vocatia pe langa Charcot, tnca din 1 ~85. Terrnenul "psihanaliza" a aparut pentru prima oara Intr-un articol scris in limba franceza, in ianuarie 1895, pentru Revue neurolngique: "Obsession ct phobies: leur mecanisme psychique et leur etiologic."

Aceste dcbuturi promitatoare au fost totusi urmate de 0 lun~l1

perioadd de latenta, spre deosebire de ceea ee .s~ petrecea. III celelalte ~ri europene. S-a cvocat ehiar impermeabilitatea speciala a Frantei' fata de psihanaliz.1i14• Antrsemitismul si germanofobia acelei ~poci 'nu erau, desigur. straine de acest fapt. Va ~ebui deci sa asteptam anii 1920 pentru ca Rene Lafargue ~1 doat~lOa Sokolnicka, venita din Polonia, sa inceapa sa cxerseze la Pans 0 activitate psihanalitica. Dupa 0 scrisoare a lui Lafargue, cA~ Freud, in 1926, grupul psihanalitic parizian care se constituise sub sigla SPP (Societe Psychanalytique de Paris) cuprinde 0 duzina de membn, intre care un elvetian celebru, nul lui Ferdinand de Saussure. care va juca un rol de 'prim-plan In institutia abia nascuta, inai~te de a fi constrans sa emigreze in Statele Unite, in 1939. Inca din acea vreme, Iegaturile dintre psihanaliza ~i psihiatrie se tes pe un fond de ambivalenta. Laforgue a creat, impreuna ell Alexandre Minkowski, in ~ceI~i timp cu SPP .miscarea denumita L'Evolution psychiatrique, cilrcia Henry Ey, pneten al lui Lacan, dar mare denigrator al psihanalizei, Ii va da 0 dimensiune c~ns~d~ra~lli:l. L'Evolution psychiatrique va regrupa cei mai celebn psihiatri de

109


orientare organicista si va frfina difuzarea ideilor psrhanalltice in mediile medicale ,

Problema psihanalizei laice va vern intr-un fel sa ilustreze aceasta diviziune originaHi a practicii psihanaiitice franceze. Inca din 1925, Lafargue i-a recomandat-o lui Freud pc printesa Marie Bonaparte, care va juca un rol escntial nu numai in destinul personal al lui Freud ~i al scrierilor sale (ea va recupcra scrisorile catre Fliess), ci si In directia nuscarii psihanalitce Iranceze. In 1950, "va izbucm 0 afacere teribila':» care va pune in cvidenta diviziunea miscarii psihanalitice in Franta si 0 va opune pc Marie Bonaparte lui Sacha Nacht, unul dintre psihanalistii formati de Loewenstein, cum au fast ~i Lagache, Lacan, Male si multi altii in anii 1930. Margaret Willams Clark, terapeut la centrul psihopedagogic Claude Bernard, nou creat de Andre Berge si Juliette Bautonnier, sc vede acuzata de cxcrcitarc ilegali1 a medicine! ~i tarata in fata trihunalului de carre consiliul Ordinului medicilor. Achitata in prima instanta, ea va fi condamnata simbolic de entre Curtea de apel. Sa semnalam In treacat ca Elisabeth Roudinesco, care rclatcaza in detaliu acest proces, tara a f 'in aparcnta partinitoare , sc ferestc totusi sa evoce textul eelebru al lui Freud'>, in care el Iua pozitie Ia vremca sa in favoarea psihanalizei excrcitatc de nonrnedici!

10. Societatea franceza de psihanalira (1953)

in anii 1950, Jacques Lacan va deveni, fara a face prea mult caz, un campion al psihanalizei laice. Ceea ce reprezenta ceva In succesul viitoarei sale miscan!

in 1953, elaborarea statutului Institutului de formare al socielAtii pariziene provoaca prima sciziune ~i crearea de catre fosti! analizati ai lui Laforgue, reuniti 'in jurul lui Daniel Lagache , a Societatii franceze de psihaneltza, care nu neaga psihanaliza profana.In 1947, Lagache, devenit titular a1 catedrei de psihologie generals de Ia Sorbona, creeaza psihologia clinics. atat ca discipllna, cat ~ ca metoda care se inspira in acelasi timp din psihanaliza ~i din

110


fenomenologie. EJ ]~i consihaza elevii "sa nu urmeze studit medicate si sa te pre/ere 0 dipiomi1 de psihologie ''!". Filiera pry a la francaise de a cleveni psihanalist este astfel creata ~i functioneaza in mod cficient.

Laplanche si Pontalis , dupa ce au redactat, sub directia lui Lagachc , celebrul lor VocabuLaire de La psychanalyse, au creat Ja Ccnsier un DEA si un doctoral de istorie a psihanalizei, diplome ncprofesionale care lad sa planeze 0 ambiguitate ce va trebui desigur InHlturata in viitor, spre a se evita ea terapeutii si1 faca economic de analiza personala. fad de care nu ar putea sa exisre o forrnatie psibanahtica autentica.

11. Asocia(ia psihanalitica din Franta si Scoala freudiana din Paris (1963)

Cclebrul Discurs de fa Roma allui Jacques Lacan permite , inca. din] 953, reperarea divergentelor Intre fondatorii noii sccictau. Zece ani mai tarzlu, Lagache si Anzieu vor urma directivclc IPA (International Psychanalytic Association), care cer radierea lui Lacan (~i a Francoisei Dolto). Ei au crcat atunei Asociatia psihanalitica din Franta, eu Granoff, iar Lacan fondeaza propria sa miscarc. Scoala freudiana din Paris (1963), dcschisa tuturor eelor care "sc intereseaza de psihanaliza ell adevarat", fie ci psihanalisti sau nu. Dezbaterea asupra psihanalizei laice iese din uz, iar psihanaliza se .jransdisciplinarizcaza'' 'in contact eu filosofi, cu rnarematicieni eelebri, dar ~i eu psihiatri ca Berthera, care a murit asasinat de un paranoic Ia spitalul din Perray-Vaucluse.

Pe Avenue de l'Observatoire - in apartamentullui Francois Perier -, Xavier Audouard, Serge Leclaire, Jean Clavreul si primii fideli ai lui Lacan fondeaza ceea ce va deveni, ca nume si renume, cea mai Importanta societate psihanalitica franceza, Scoala freudiana din Paris. Desi nerecunoscuta de IPA, va fi singura ell .a.pandire In strainlitate, creilnd grupuri pful~ In America Latina. Dar fecunditatea coneeptelor, deja vechi in aeel limp, de "stadiu al

111


oglinzii" ~i .jriptic R.S,L" (Real, Sirnbolic, lmaginar), nu permite evitarea problematizarii interactiunilor dintre teorie si praxis. Practica sedintelor scurte , care a fost elementul esential al conflictului lui Lacan ell IPA, se generalizeaza Ia multi'dintre

discipoln sm. '

Se stie ca, dupa razboi. psihanalistii francezi au redus numarul de sedinte de 0 ad, pe care Freud si prirnii psihanalisti Ie practicau cotidian , la patru sau trei sedinte de cate trei sferturi de ora pe si'lptamanlt Lacan a mers mult mai dcparte. instaurdnd practica sedintelor ell durata variabila, pe care le tntrerupea dupa plae, fie ~i dupa cateva minute. (Am avut. In a doua transa, un exanalizant al lui Lacan care n-a suportat 0 ~edinta care s-a rezumat la enuntul unci singure propozitii din partea sa: .Arn problemc profesionale:·.) Pierre Rey relateaza eu fidclitate amintirea acestor sedinte ultrascurte sau nesf§qit de lungi, de care cl nu se plangc nicidecum: pentru el, ca si pentru Lacan, .j.impul nu intra in chestiune''. lnconsucnrul,

care, nu lgnora temporalitatea? '

In masura In care a permis lui Lacan si succesorilor sai de azi sa .formeze 0 multime de elevl" , arbitrariul acestui tip de ~edinta redusa 1a minimum, pe care 11 ocazioneaza, are indeoscbi ca efect alienarea din ce in ee mai sigura a celor supusi acestora. Dupa parerea lui Cornelius Castoriadis, in practica psihanalitica a lui Lacan, .Jotul este facut cu sa tmpiedice analiza transferutui"'», Putem vorbi, oare, de veritabile csinucideri Iibidinale':w, cand subiectii complet devastati se vad constransi sa-si refabrice un narcisism de Imprumut, poruind de la conceptele l~caniene?

Puun cate putin, daca e s3-1 credem pe Roustang, discursul lui Lacan a devenit singurul criteriu de recunoastere. Fideisrnul, chiar pietismul, proscris la timpul sau de catre fondatorul Scolh freudiene revine in forta, ce ocazia crearii revistet S~ilicel, revist~ psihanalitica in care toti erau obligati sa. scrie anonim (cu exceptia lui Laean) si eu ocazia instaurarii unui nou instrument de recunoastere a competentei psihanalitice, celebra trecatoare, membrii directoriului EFP s-au rasculat.

112


12, Crearea Grupului al patrulea (Quatrieme Groupe)

In 1969, Francois Perier, Jean-Paul Valabrega si Piera Aulagnicr, tntre altii , au fondat Grupul al patrulea (Quatrieme Groupe), numit astfel pentru ca este cea de a patra organizatie psihanalitica de limba franceza.

Daca este sa darn crezare ultimului autor al unei istorii a psihanalizei •• .principiile de functionare ale Grupului al patrulea, tndepanandu-se de ac:elea propovaduite de Lucan, se apropie de cele prevalente in SPP st APF"2U. Sa mai spunem ca modafitatile de formare pe care acest grup Ie propune tnccarca sa concilicze noningerinta psibanalistului cu a forma de control care relanseazd dinamica analitica a postulantului (analiza a patra).

13, Scoala cauzei freudiene

I

l

In 1981, in ajunul rnortii sale, cu un ultim gest revolutionar, Laean a dizolvat scoala fondata de el, spre a da nastere Scolf cauzci freudiene (L'Ecole de fa cause freudienne). Se stie di dupa rnoartea magistrului, epigonii sai cei mai apropiati au constituit 0 multime de grupuri de studii, cercuri de cercetare, institute de formare, care regrupeaza 0 rnasa enorma de psihanalisti sau de pseudopracticieni care se "autorizeaza ei tnsisi". dupa faimoasa formula lacaniana.

Azi, In Franta, dona "blocuri" se infrunta in mass-media, prin interpunerea unor lobiuri universitare ~i politice. Intolcranta ~i sectarismul grupal vor inlocui ele, oare, neutralitatea si bunavointa pe care psihanalistul trebuie sa Ie arate fatil de pacienui sill? lmpulsia mortii va reveni in foctA, in campul institutiilor psihanalitiee care uneori au negat-e? Cum slluptlm contra confuziei si a discordiei?

in 1902, primii psihanalisti incepeau s3 se reuneasca la Freud acasa, miercuri seara,lnca din 1910, ei se cearta in legatud cu teorfile lui Adler. De atunci Incoace ou au tihn~ ... Trebuie

113


recunoscut, tari1lndoiala, ca 0 institutie n-ar putea fi calificata drept psihanaiitica decdt in mod abuziv.

14. Miscarea psihanalitica: 0 conclurie provizorie

o societatc sau 0 scoala de pslhanallza n-ar putea scapa rivalitatilor , conflictelor de putcre si entropiei care ameninta oricc sistern de organizare sociala. Negarea (tagaduirea"), in numelc Analiticului pur, a proceselor psihosociale inerente oricarui grup uman (reperate de entre psihanalisti), trebuie analizata ~i depa~it1l pentru a sc pastra miscarii psihanalitice rigoarea si vigoarca, neccsare mai mult dedit oricand in fata tehnicilor reprcsive ~i a comportarnentalistilor Ia moda.

o data ell inaintarea In varsti1, in plini1 posesiune a mijloacelor intelectualc si In ciuda conditirlor de viap. grclc. Freud va serie 0 serie de texte magistrale, sintezf si consecinta a cercctdrilor intreprinsc dupa Studti asupra isteriei. Din aceasta perioada de maturitate dateaza conceptelc fundamentale ~i regulile rehnice retinute de posteritate.

NOTE

I Jean Laplanche, Jean-Baptiste Pontalis, vocabulaire de la psychanaiyse,

cd. cit.

2 A se vedea Sigmund Freud. Cazul Dora. Fragment de analiza a unci isterii , traducere din limbs germana ~i note de Georgeta Mitrea, studiu introductiv de Rugen Papadima, Editura .Jomatul ttrerar-. Bucuresti, 1994. (Not~LG.)

3 Marthe Robert. La Revolution psychanalitique, Payor. Paris, .. Petite Bibliotheque 2", 1964. p. 225.

4 Sigmund Freud, Psychopathologie de La vie quotidienne, ed. cit .• p. 49 . .5 Sigmund Freud. "Fragments d'une analyse d'hysterie", Cinq Psychanalyses, P.U.F., Paris, 1990. p. 88.

114

INTIWDUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

6 Autorul nu stie, de (apt, ce este un vaccin. (NotA L.G.)

7 Paul Roazen, La Saga freudsenne, P.U.F., Paris, 1986. p. 140. B Ibid., p. 143.

9 Ibid .• p. 144.

10 Ihid., loc. cit.

II Aceasta .. apropiere' este mult mai veche tn opera lui Freud. (Nodi L.G.) 12 Paul Roazen, op. cit., p. 197.

1] A se vedea Sigmund Freud, Opere N, ed .. cit. (Nota trad.)

14 Cf. Robert et Ilse Barande.Histoi,.e de la psycnanatyse en France, Privet.

Toulouse. 1975.

15 Elisabeth Roudinesco, Histoire de la psychanalyse en France, t. l, 1885-1939, t. II: 1925-1988.Seuil. Paris, 1986.

16 Este vorba de lucrarea lui S. Freud Die Frage der Laienanatyse, din 1926. (Not~ L.G.)

17 A se vedea Jean-Pierre Chartier. "La psychanalyse en France: tour de

Babel ou horde sauvage". Iauma! des psycnotogues, janvier 1991.

Iii Ibid.

19 Francois Perier. La Chaussee d'Antin, UGC, collection ,,10118" ,1978. 20 Roger Perron, Histoire de UJ psychanalyse, P.U.F., Paris, .. Que sais-je?"

2415,1988.

Capltolul V

MA TURITATEA PSlHANALIZEI (1915-1939)

Inca de I. sf'aryitul scrierii sale .Belbstdarstelhmg" (1925), Freud i~i avertizeaza cititorii ca starea sa de sanatare II obliga sJ_-~i tempereze activitatile ~i sa lase discipolilor sai sarcina de a explora inconstientul si de a formula legiJe functionarii activitdtii psihice. In realitate, cancerul de maxilar care s-a declansat tn 1923 va necesita vreo treizeci de operatii mutilante si it va disuada pe Freud sa ia cuvdntul in public. Dar maladia, oricat de cruda a fast, nu a alterat ell nimic, ba chiar dimpotriva - dupa spuse.le sale - vigoarea sa intelectuala ~i grija de a da 0 forma noua, cat mai perfects posibil, teoriei ~i practicii sale.

Din aceasra pcrioada de maturitate (1915-1939) dateaza marile texte care expun legile functionarn inconstientului, ale constituirii nevrozelor si ale dinamicii irnpulsiilor, metapsihologia. Animat de grija de a preciza ~i codifiea gandirea ~i practica sa, Freud va ajunge la concluzii care il vor surprinde. Aprofundarea reflectiei sale 11 va determina sa-~i revizuiasca ~i uneori sil-~i schimbe total vederile anterioare. Dar) noteaza Peter Gay, "in acest caz el se tngrijeste foarte P14in sd explicitete adevdrata importanta a remanierlior sale teoretice, El nu specified niciodata prin ce a modificar 0 formulare data, ce a abandonat $i ce a pastrat, tasimdu-i citititorului sarcina de a acorda propozirii in aparenta inconciliabile "I.

116


Este 0 obscuritate care a deservit psihanaliza, furnizand numeroase argumente adversanlor ~i detractorilor sal, prea fericiti sil staruie asupra contradictiilor lui Freud. Ele sunt totusi pretul inevitabil al unci gandiri dialectice. in permanenta evolutie si adl incetare pusa sub semnul Intrebarii. Freud i~i va supune tntreaga via~a ideile unui examen in fata faptelor clinice ~i va cauta cu ardoare sa se apropie de Adevar, trecdnd printr-o serie de adevaruri provizorii.

Dar, 'inainte de a tncerca sil clarificant evolutiile ultime ale gandiri! si tehnicii sale - ceea ce am putea numi testamentul s.l1u -, sa vedem cum a cazut Freud bolnav ~i cum a rezistat timp de 16 ani raului redutabil care va sf3r~i prin a-I rapunc.

1. Doliile si geneza impulsiei mortii

Dintotceauna Freud s-a ararat, in corespondenta sa intima, deosebit de nelinistit cu privire Ia sitniitatea sa. Tulburarilor cardiace pe care eJ le evoca ell regularitate In scrisorile catre Riess - care va tncerca fru-i1 succes s:1-1 faca sa. se lase de fumat - Ie vor succeda, toata viata, tulburari gastrice si intestinale, care il deprima ~i il Impiedica sa lucreze, Calaroria in America ~i .Jirana execrabila" pe care a trebuit s-o ingereze acolo au fast raspunzatoare, dupa el, de o colita pentru a carei remediere i-au trebuit mai multi ani. Tomsi , ca si parintii sai. Freud se bucura de 0 constitutie robusta si de 0 sanatare pe care multi dintre colegii si prietenii sill i-o puteau invidia. TatID sau decedase la 81 de ani. iar mama sa la 95 de ani! A fast scutit de moartea celor epropieti, trist de banala in anii razboiului din 1914-1918: fiii slU au revenit acasa miracuJos de teferi de pe frontul unde se evidentiasera.

Cu toate acestea.fncepand din anii 1920,0 sene de decese 11 VOl zgudui crud. Sunt ele la originea ~VSau au favorizat evolutia canceruJui de maxilar care va fi diagnosticat in 1923~ Inc~ din 1920 Freud pare a triii tntr-o atmosferll mortiferll. Intr-o scrisoare c~tre viitoruJ du biograf oficial, Jones, e1 exclamli interogativ: ,,Ali

117


cunoscut un timp atat de saturat de rnoarte?" Daca sinuciderea lui Victor Tausk, care i-a fost Intr-c vreme discipol stralucit si amantul frumoasei Lou Andreas-Salome, nu a pMlit 511-} zdruncine, decesul lui von Freund, berar ~i mecena al cauzei psihanalizei, l-a marcat destul de mult-. Moartea subita a fiicei sale preferate, Sofia, la cinci zile dupa rnoartea lui von Freund, va fi trl1it.{\ ca 0 adevarata catastrofa: ,.,Nu stiu dacafericirea de a (rai ne va reveni vreodata" scria el in aceJe zilel. Prietenului Sall Oskar Pfister, pastor, j se confcseaza dl .. pierderea unui copit este 0 ofensa narcisica /(rava". Cu lucidiratea sa obisnuita. el deceleaza, "in strafundul fiintei sale. 0 ofensa narcisica ireparabila'",

Se cunoaste azi, darorita lucrarilor unor cercetatori arnericani si Irancezi", ca un doliu imposibil face parte dintre declansatorii psihologici ai neoplaziilor, iar Freud nu si-a revenit niciodat~ dupi1 decesul fiicei sale. In acccasi epoca el a introdus in teorie notiunea de impulsie a mortii: Todestrieb. Unii dintre elevii sai ~i unii psihanalisti contemporani atribuie introducerea acestui concept contexmlui divers de dupa razboi ~i pesimismului unui Freud care Imbatranea. Aceasta inscamna a uita ea Stekel a fost prirnul , urmat de Sabina Spielrein, in articolul din 1911 (,.Dislrugerea considerata ea ranune a devenirii), care l-a devansat pe Freud in descrierea acestei impulsii de distrugere care opereaza in fieeare subiect. eel mult putem releva strania coincidenta care face ca Freud sa teoretizeze sl sa dea un statut metapsihologic rnortii in momentul in care maladia se manifesta la el.

2. Cancerul, recidivele acestuia si moartea lui Freud

La mijlocuJ lunii februarie 1923, Freud observa prezenta unei turnori pe maxilar ~i bolta palatina, La inccputul Junii apriJie el ii cere doctorului Felix Deutsch, sal al uneia dintre ana1izantele sale, s~-i examineze gura. Este, ficA nici 0 indoiali1, cancer. Totusi, Deutsch iI minte pe Freud. Comitetul credinciosilor, pus la curent cu starea sl!n!t!\ii "profesorului", face I. fel. Se instaleaza 0

us


adevaratA conspiratie a tacerii: este efectul unei gandm magice, care refuza sa admita moartea lui Freud?

Excizia tumorii, practicata in conditii deplorabile. a fost punetul de plecare al unor suferinte care nu-i vor mai lasa lui Freud ragaz pana Ia moartea sa, in 1939. Proteza instalata pentru a separa gura de cloazonul nazal si pe care Freud 0 va numi .jncnstrul", a fost 0 sursa de jena si chinuri pcrmanente, Impiedicflndu-I in special sa vorbeasca. Freud ia obicciul de a-si trimite fiiea, Anna, 8a-1 reprezinte la congrese si la reuniunile Asociatiei psihanalitice intemationale. Ea a devenit purtatorul sau de cuvant si a dimas 0 infirmiera devotata, care l-a asistat palla in ultima clipa.

Moartea nepotului sau prcfcrat, Heinclc, la putin limp dupa inceputul belli. a fost 0 Iovitura ingrozitoare data rnoralului lui Freud. Doar fiica sa Anna ~i psihanaliza it tineau in viata. Venirea unei noi analizante, recomandatii de doctorul Lafargue, Marie Bonaparte, a adus 0 reconfortare ~i un suport capital lui Freud si intregii sale familii. Stranepoata a unui frate al lui Napoleon sl sotie a frateiui regelui Grecici, "printesa", cum 0 numea Freud, .Jemcie remarcabila, un om ~i jumatate" , va juca un rol de neinlocuit pc Hlnga un Freud bolnav ~i imbatranit. Ea i l-a recomandat pe Max Schur, care a devenit medicul sau in locul Iui Deutsch, caruia Freud nu i-a iertat faptul ca nu i-a spus adevarul asupra naturii bolii sale. Max Schur I-a insotlt pe Freud pana in ultimul moment si ~i-a indeplinit prornisiunea facuta eu ocazia primelor lor lntfllniri:

"Cand va veni momentul, nu rna lasa sa sufar inutil."6 Cartea sa? relateaza eu forta documentelor Iunga lupta contra bolii si cele treizeci de operatli indurate de Freud. EI prezinta de asemenea un rezumat al ultimelor teorii psihanalitice pe care le-a putut cunoaste, Intr-un anumit fel, in statu nascendt. Marie Bonaparte va fi , Impreuna eu Jones si eu ambasadorul american Bullitte, artizanul eliberarii lui Freud. Banii, fannecul personal ~i relatiile ei vor permite Intregii familii a lui Freud sa pru-i'lseasdi Austria anexara de Germania nazista, Datorita ei, Freud va putea, dupa expresia sa, sa ,,moan! in libertate't la lomira, unde a avut parte de 0 primire entuziasta.O ultima recidiva a cancerului se va dovedi inoperabila. La

119

JEAN·PIERRE CHAR11ER

21 septembrie 1939, Freud. epuizat , i-a amintit lui Schur prornisiunea sa de a-l ajuta sa moara demn. S·a stins in ziua de 23 septembrie.

. 3. Topicile si metapsihologia

rod din 1915, Freud a tncepur s~ clarifice si sa sintetizeze, intr-o scrie de articoie, "ipotezele teoretice pe care s-ar putea baza un sistem psihanalitic". Din cele douasprezece texte prevazute initial, doar cinci au fost soconte demne de a fi pubIicate de Freud insusi , sub titJul de Metapsihologie. Bote vorba de 0 psihologie care merge dincolo de psihologia clasica, integrand dcscopenrea principala a lui Freud, inconstientul , precum ~i aspectele dinarnice ale conflictelor intrapsihicc pe care nevrozele i-au permis sa le perccapa ~j sa Ie aprofundeze, Spre a rezuma aceste concepte-cheie, dar greu accesibile, voi urma indeaproape textele freudiene.

4. Inconstientul

Afirmatia ca exlsta un inconstlcnt "care poate produce efecte'' este un laitmoti v al gandirii freudiene, lntalnit eel putin tot atat de free vent in opera sa ca ~i asertiunile referitoare la irnportanta sexualitatii infantile in etiologia nevrozelor. Freud considers e~ sugestia postbipnotica. rateurile vietii cotidiene, visul ~i succesele practicii psihanalitice bazate pe ipoteza inconstientului sunt ell totul suficiente ca sa demonstreze existenta acestei instante psihice pan4 atunei necunoscutev. Nwnai investigatia psihanalitica permite sl se puna in evidenta caracterele .. stranii ~i incredibile" ale anumitor procese Iarenre. Bxista acte psihice care sunt "simpIu, temporar Inconsnente'' ~i care nu se disting prin nimic de actele constiente. Altele au fest refulate !i au dobandit din aceasta cauza caractenstici foarte diferite fatJi de reprezentJlrile constiente, fiind situate pe 0 a1tl1 scena psihica.

120


Freud vorbeste din punct de vedere topic (tapos = loe) pentru a preciza Iocul ~i sistemul psihic la care apartine un anumit "act psihic" .

5. Prima topica: inconstient, preconstieru, constient

in aceasta conceptie "geografidi" sunt grupate de 0 parte cenzura, preconstientul ~i constientul; de ccalalta parte a barierei refulante se gaseste incon~tientul. In mcdelul sau spatial. Freud nu ia in considerare nici 0 Iocalizare cerebrala prccisa pentru instantele psihice, care par in conflict teritorial.lntr-adevar, preconsticnrul pare a voi sil se apere contra inriltrani pcsibile a unor reprezentan inconstiente. Dar Freud semnaleaza ca 0 reprezentare poate fi .. prez~nfa stmultan in doua locuri ale uparatului psihic", Ea poate fi in acelasi timp constienta ~i inconstienta. in special atunci cand psihanalistul ii comunica pacientului continutul refulat al simptomelor sale. Con~tientizarea reprezentarii este ea atunci suficienta ca sa determine vindecarea simptomului? In realitate, suprimarea refularii nu va avea lex: decdt atunei cand "reprezentarea con.rtienta, u data ce sunt surmontate rertstentete, va intra in legatura (.'u urmele mnezlce incon~·tjente", permitandu-Ie accesul in constimta si eliberarea subiectului de povara elementului refulat. Pentru aceasta este necesar sil reusim sa tnvingem "contrain~ vestirea", un fel de camp de foI111 generat de preconstient , care impiedica elementele refulate sa fad. iruptie in constient.

Reprezentarile situate in inconstient au deci proprietatl care le diferentiaza radical de productiile constiente. Ele nu cunosc .. nici negatia, nici Indoiaia". Prin rnecanismul deplasarii. 0 reprezentare poate transmite intregul sau cuantum de investire altei reprezcntari; pnn mecanismul condensani ea poate sa-si aproprie .jnvestirea multor altere"; astfel, nedatate, ele scapa cronologiei ~i 1mb1itrllniriL In cazul unei psihanallzdri , 0 reprezemare, care a putut fi refulatll tn prima copilarie a pacientului, va reaparea • jntacta": este cazul amintiriH,cran. In sf~it. aceste reprezentJlri sunt guvemate de

121


prtncipiul placcrii si nu sunt subordonate cerintei de a respecta realitatea. Mi~ci1ri de dorinta rezultate din impulsii, ele tind sil se realizeze printr-o descarcare de energie .nelegeta". dupa expresia lui Joseph Breuer.

6. Proces primar si proces secundar

Toate aceste modalitati de functionare corcspund ell ceea ce Freud a nurnit .proces primar". Acest mecanism se opune radical modului de funcuonare al constientului , pc care el il numeste .prcces sccundar' ~i care respects regulile Jogicii, ale temporalitatii ordonate ~i energiei "legate" ~ 0 energie .Jcgara" de realitate, franata de ea. Pe scurt, aceste caracteristici sunt acelea ale Eului care se protejcaza si vrca sa-!?i garanteze supravietuirea refulfind tot ceea ce ar putea ameninta adaptarea subiectului. Dar Iuarea In seams a unui anumit numar de fapte tulburatoare , ca existenta unor mecanisme inconstiente proprii Eului si necesitatea de a intelege anumite conduite de esec inexplicabile, cum sunt doliul patoiogic ~i melancolia, 11 vor face pe Freud sa propuna un nou model descriptiv a1 Iuncuonani psihice.

Aceasta a doua topica (1924) distingc trei instante: Sinele. Eul ~i Supraeul , Succesul acestei teorii larg vulgarizatc va genera erori grosolane, eum ar fi faptul de a asimila in mod abuziv Eul eu constientul ~:vsau Supraeul eu constiinta morals.

7. Supraeul: Eu ideal si ideal de Eu

Supraeul, pe care Freud incepe sa-l precizeze in 1920, este 0 lnstanta inconstienta interzicatoare. Copilul, de teama de a pierde dragostea parintilor, interiorizeaza interdictiile familiaJe, judecatile morale si exigentele mediului sau. Dar dad. acest Eu asrfej modificat functioneaza ca un judecatcr interiorizat care sancuoneaza uneori cu ferocitate'", el contine ~i ceea ce Freud a numit .~deal de

122

INTRODUCERE IN PSlHANALlZA LUI SIGMUND FREUD

Eu". Acest termen desemneazf imaginea unor modele la care subiectul aspira s.l1 se conformeze pentru a-si merita propria snma.

Psihanalistii francezi, in special Daniel Lagache, fae distinctie intre Eu ide;1 si ideal de Euu. Eul ideal corespunde unei instante arhaice guvernata doar de principiul placerii, vizdnd sa regascasca atotputernicia imaginara a copilului mic. Idealul de Eu propriu-zis , "socializat" , s-a faunt prin identificarea cu parinm. fiind substitutul lor si al idealurilor colective. EI poate de altfel sa fie proiectat asupra semenului: e cazul in special in dragoste , unde eel iubit reprezinta toate virtu tile ~i toate perfectiunile pe care subiectul aspira sa Ie posede. Freud prccizeaza di .Supraeul copilului nu se formeaza dupa imaginea parintilor, ci dupa imaginea Supraeului acestora':".

"SUPRAEUL" DUPA MELANIE KLEIN ~I SIGMUND FREUD

MELANIE KLEIN Supraeu precoce (arhaic)

FREUD Supraeu mostenitor at complexului Oedip

zero luni

81uni

2-3 ani

6-7 ani

Varsta

Delaten~

Depresiv

Oedipian

Schizoparanoid

Faz~ sau stadiu

Inrroectie-Idcntificere Simbolice

Proieqie-incorporare Nonsimbolizabile

Mecanisme efectoare

RefuJare Condensate

Mecanisme

Clivaj, negare, idealizare.

de aparare identificare, identificare Deplasare

etc.

proiectiva cu agresorul

de sine)

Natura angoasei

Persecutorie Depresiv A fi dominat,

(devorare, (abandon, torturat, Castrare

otravire. distrugerea sadizat

distrugere obiectului)

Culpabilitate Persecutorie Depresiva Oedipiana

Caracteristici Persecutor Depresiv Personalitate anonimizata

ale supraeului

123


8. Eul: un concept evolutiv

Conceptul de Eu va cunoaste ~i el 0 serie de evolutii in gandirea psihanalitica. Pentru Freud, Ell! a fost rnai intai un agent de adaptare la realitatea sccietaul (1911). El primeste mesaje pe calea perceptiei si controleaza raspunsunle motorii prin care subiectul reactioneaza la lumea exterioara. Apoi Freud ia cunostinta de ucele forte mconstiente ale Eului care sunt mecanismcie de aparare destinate sa protejeze emergentele impulsionale. Conceptui de narcisisrn va determina 0 revizuire a acestei teorii a Eului (1914). Libidoul se va Impart! de acurn Inainte lntre Eu (libido narctsic) si obiectelc extcrioare (libido obicctal). '

Libidoul narcisic constituind rezervorul de uncle va aparea libidou1 obiectal , cl va da Eului 0 origine diferita de conceptia freudiana buuala. De acurn Jncolc Eul nu se rnai constitulc printr-o diferentierc a aparatului psihic 10 contact cu realitatea exterioara ci prin identificarea ell celalalt, Eul devine astfel produsul unei serii de idenrificari succesive, in asa masura inc§t am putea spune ca este structurat ea 0 ceapa! Lacan va preciza momentul inaugural al constituirii sale in stadiul oglinzii, .. In care copilul ln bratele marne; sale, lnca intr-a stare de neputinta si de incoordonare motorie. anticipeaea imaginar uprehensiunea si dominarea unitatii lui corpora/e. Aceafttl unificare tmoginara se opereaza prin identificare cu imaginea celuilalt caforma totala"l] Astfel obiectul matem va fi prototipul si organizatorul viitorului Eu al copilului. Subiectul se vede radical alienat, adica ctimologiceste devenit strain Lui lnsusi Nu-i rnai ramane dccgt sa recunoasca, c~m spunea Rirnbaud, ca "j; est un autre"14. Suprema umilinta pentru sentimentul nostru amagitor de libertate si de autonomic aosoluta!

9. Sinele: rezervor de impulsii

Sinele, termen pe care Freud Il va Imprumuta de la Groddeck". reprezinta toate fortele care pastreaza un caracter impersonal,

124


cognoscibile in mod indirect ~i neguvemabile de catrc constient: forte generate de istoria speciei, dar mai ales impulsiile "care emana din organtrarea somatica si se gasesc in Sine, sub forme care ne ram{m necunoscute, un prim mod de expreste psihica" 16.

Intr-o prima perioada, adica pan~ catre 1915, Freud va opune fortele care concura la mentinerea vietii, sau impulsiile de autoconservare, impulsiilor scxuale. Sinele ncglijeaza conservarea vietii , "el cauta sd obtina satisfucerea trebuintelor tnnascute", Cativa ani mai tamu, in Dtncoto de principiul ptacerit (1920), Freud l~i va remania teoria irnpulsiilor, opunflnd de acum pulsiunea victii instinctului rnortii, pe care it numeste Thanatos, cu numele zeului grec al mortii,

10. Eros si Thanatos: 0 noua teorie a impulsiilor

Acest nou dualism al impulsiilor opune .cele doua instincte [utulameruale, Eros .)·i Thanatos". Eros, asimilat libidoului ~i vietii , are sarcina de a pastra viu subicctul care doreste si lupta contra impulsiei distructive. Agrcsivitatea apare In acest caz ea expulzare In afara a unci forte distrugatoare, originar dirijata contra subiectului Insusl. Thanatos, pe care Freud va srar~i prin a-l numi .Jmpulsic", tinde sa aduca subiectulla inanimatul de unde a iesit. Aceasta forta lucreaza eel mai adesea in tacere, ceea ce explica poate de ce atatia psihanalisti , pe timpul cand traia Freud ~i chiar In prezent, rcfuza sa-i admita exlstenta. Clinica maladiilor psihosomatice, 10 care asistam la brutale deteriorari ale si1ni1tatii, imprevizihile medical, ca ~i caracterul particular luat de autoagrcsivuarea anumitor pacienti, dernonstreaza - dupa opinia mea - existenta sa indiscutabiHi. Vom reveni asupra acestei cbestiuni atunci cand vom studia testamentul tebnic al lui Freud. Dar chiar de pc acurn cateva exemple clinice ne vor ajuta sa intelegem mai bine specificitatea agresivitatii in slujba Thanatosului, care, contrar agresivitatii defensive sau ofensive, viseaza moartea sadica de sine.

125


Ca: clinic nr. 21

Iata 0 pacienta, deceptionata si furioasa de un dineu nesatisfaditor eu barbarul de care e indragostita f;lra speranta, care aratA cum avea ea dorinta irezistibiia de a se arunca sub un autobuz sau trerrdc metrou: .Vedearn enorma mesa de metal sfasiindu-mi corpul care literalmente eclata, membrelc zburau, iar eu cram ca fascmata de acesta dorinta aproape incontrolabila de distrugere totals."

Ca: clinic nr, 22

Un toxicoman in varsta de 32 de ani,foarte gray angajat intr-o spirala mortifera, Inca din preadolescents. evoca Ia ccrerea mea ultima sa rentativa de suicid prin ingcstie de permanganat de potasiu, substanta ell efeete comparabiJe ell ale sodci caustice , care i-a perforat stomacul si l-a facut sa sutere ingruzitor: "Am Iuat acest produs pentru ca voiam sa fiu real mente sigur di mi-am distrus marunraiele." Christian este poate ilustrarea cea mai pregnanta ce mi-u Iost dat sa Intalnesc in ceca cc privestc activitatea impulsului rnortii la un tanar.

Caz clinic nr. 23

Christophe, ca toti eel la care impulsia morui (Thanatos) a fast intanta precoce, ba chiar exacerbata, este victima compulsiei de repetitie.

Christophe este fiul unei directoare de scoala si al unui tata bolnav mental. care ~ne in permanenta langa patul sau 0 arma Incarcara. La prima noastra Intalnire , tatal mi-a spus: .Jntre Christophe ~i mine e 0 rivalitate ireductibila: ramane de vazut cine va trage primul." La varsta de 16 ani, Christophe si-a tras un glonte de revolver in mana, deoarece tatal saul-a obligat sa-~i scurteze parul. A urmat 0 lung~ perioada de fugi de ecasa si de r~t~ciri. rnarcara de .jepetarea dernonica" a autoagresarilor. Dupa 0 convorbire eu mine, i-a cerut macelarului din cartier sa-l ascuta bine cutitul. Reintors in camera lui de hotel, st-a sectionat tendoanele de la mam. Toate eforturile noastre terapeutice de a Irnpiedica acest proces mortifer au fost zadamice ~i. timp de mai multi ani, am asistat neputinciosi la aceesta distrugere programata a lui Cbnstophe _ La

126


cei 23 de ani ai sAi, corpul sau este acoperit de cicatrici, de scarificatii si de urmele injectiilor cu heroina facute zilnic. Indragostit nebuneste de 0 educatoare care s-a ocupat indeaproape de el, acceptfindu-i intimitatea, Christophe nu va putea suporta despartirea ceruta de ea. El ii va serie scrisori sfasietoare si va sfarsi prin a se tmpusca in biroul tn care avusese loc prima lor Intalmre.

11. Compulsia de repetitie

Dupa Freud, un proces ineoercibiJ de originc Inconstienta 11 determina pe subject sa retraiasca situatii penibile, fl1ri1 a se putea degaja din elc. Inca din 1895, in Studu asupru isteriei, Breuer relua de la psihologul experimentalist Fechner notiunea de "principiu de constanta" care facea din repeutte mijlocul pe care iI utilizeaza organismul pentru a-s! salvgarda homeostazia'" amenintata de stres. tn 1914, in articolul sau .Rememorare, rcpetitie si travaliu psihanalitic", Freud introduce acest termen in tecria psihanalitici1 a nevrozelor traumatice si de razboi. Dar abia in 1920, in Dincolo de princlpiul placerii, repetitia va dobandi un statut metapsihologic veritabil. .Expresie a caracterului conservator al instinctelor", ea traduce forta demonica a impulsiei mortii,

12. Testamentul teoretic: abordarea metapsihologica

Dincolo de remanierile si inovatiile teoretice ale anilor SID de maturitate, Freud ril.milne fidel m.rl:lului sau energetic din 1895 (Esquisse d'une psychologle scientifiquev". Relatii de Jona guverncaza soarta reprezentanlor ~i le atribuie locul in constient sau inconstient (prima topica).

Dar raporturi de fortl exista in permanenta sl Intre instantele din cea de a doua topics - Sinele, Eul ~i Supraeul - ~i intre impulsiile din ultima sa teorie, care opun Erosul !i Thanatosul. Conflictele intrapsihice vor fi la originea simptomelor psihopatologice.

127


Combinarea de forte ale impulsiei vietii (Eros) ~j Thanatos, prevalenta uncia sau alteia dintre aceste trei instante (Sine, Eu, Supraeu) in functionarea pslhlca permit s~ se clarifice patologia .. aleasa" de subiect.

A. lua in considerare in mod simuitan punctul de vedere economic (care descrie cantitaule Iortelor prezente), topic (potrivit canna reprezcnrarile sunt situate 10 constient. inconstient, Sine, Eu sau Supraeu) si dinamic (care pune in cvidentd raporturilc de forta intre instante si impulsii) constitute abordarea metapsihologid1. Este vorba de 0 sinteza teoretica si de Incoronarea cercetarii psihanalitice capabile sa explice mai bine functionarca psihicului si tulburarile pslhoparologice pc care Ie stabilesc toatc psihologiile prefreudiene.

13. Tehnica psihunalitica. analistul .iconfesor" si analistul "instructor" (1895-1904)

Freud s-a prcocupat Ioarte de timpuriu de prccizarca tehnicii inventate de el , pe masura ce efectua tratarnentul bolnavilor sai deveniti astazi celebn'v. Astfel, "metoda psihanallticf a lui Freud" , ca sa reluam titlul unui arucol scris in 1904 la persoana a treia ~i destinat a fi integrat Intr-o lucrare a lui Leopold Lowenfeld, a suferit profunde rransformari de la procedeele care vizau sl1 favorizeze catharsisul si abrcacua, pe vremea Studulor asupra isteriei, Ia cura bazata pe analiza miscarilor transferentiale ~i contratransferennalc asa cum mai este ea practicata in zilele noastre.

Atitudinea psihanalistului s-a transformat ~i ea radical. In cursu] verii anului 1893, fatil de Katharina, fiica hangiului, Freud este extrern de directiv: el 0 asalreezf cu fntrebari, 0 someaza s11 marturiseasca, oarecum, traumatisrnul pe care ea I-a suferit ~i pe care I-a rcfulat.ln octombrie 1900, a renuntat definitiv Ia folosirea sugestiei, El continua totusi sa 0 bombardezc pe Dora eu interpretari lapidare, fiW a se indoi vreodata de validitatea lor. .. Daca pucienta le refusa. ea nu are drepuue. eu resista." Plecarea premature a Dorei, dupa unsprezece s,liptlnWU de tratament. a stat - dupa cum am vuut - Ia origioea unor modificlri profunde introduse de Freud in terapeutica sa.

128

INTRODUCERE IN PSlHANAUZA LUI SIGMUND FREUD

14.Psihanalistul "interpret" si "traduct1tor" (1904-1918)

Regula fundamentala, obiigatia de a spune tot ceea ce Iti trece prin minte , Uri alegere si Ura retinere , va decurge d~n constientizarea irnportantei asociatiilor de idei involuntare. In 1904, Freud a inventariat diferitele materiale care permit accesulla reprezentilrile inconstiente: visul. dar ~i ideile involuntare care vin sd tulbure cursul gandirii. actele ratate ~i alte rateuri ale conduitei si discursului. Tacerea ~i atitudinea retrasa a psihanalistului vor permite aparitia elementelor refulate. Psihanalistul nu mal este acela care se implies in convorbirea sa cu un pacient care Ii solicita parerea asupra dificultatilor sale sau sa-i furnizeze reguli de conduita, ci este in mod exclusiv traducatorul unor materiale lnconstiente.

.Jnstructorul' • "profesorul", "confesorul" intruchipat de Freud la inceputul practicii sale - dupa propriile-i spuse - cedeaza definitiv Iocul interpretului. De acum inainte - daca este sa-i credem pe Laplanche ~i Pontalis, .putem caractertra psihanaliza prin utlllrarea interpretarit ">. Pentru a evita expansiunea psihanalizei salbatice. care dauna cauzei psihanalizci, Freud va tncerca sa codifice practica tntr-o serie de articole publicate intre anii 1911 si 1915. EI avea ambitia sa scrie 0 metodologie generala a psihanaiizei. Aceasta nu a fost niciodata dusa Ia capat. Cu cateva rare exceptii, asupra carora voi reveni , Freud s-a ferit sa legifereze: "constelapile psihice individuale"?' sunt mult prea diverse ca sa permita apllcarea de reguli dogmatice rigide.

Oare Freud nu incalca el insusi directivele propuse tinerilor pslhanalisti? In pofida regulii abstinentei, promulgata de cI22, nu va ezita sa of ere un ospat .,OrnuJui eu sobolanl" ~i s11 initieze 0 cheta spre a veni in ajutorul •• Omului eu lupi", ruinat de revoluua rusa. dupa cum va interveni acti v de mai multe ori in situatia matrimoniala a pacientilor sai, Exernplul eel mai celebru de jncalcare va r;lm§ne psihanalizarea propriei sale fiice, Anna. Ceea ce I-a facut pe Paul Roazen 54 spuna: "Quod licet Jovi not licet bovi,"»

l

129

JEAN-PJERRE CHARTJER

Recomandanlc insistcnte ale lui Freud privind practica curei se rcfcrii indcoscbi lu notiunca de transfer ~i la utilizarea ei .

15 Analistul- .. oolindtt" (J918)

In Iq!atufa ell transfc-ul . Freud Jcgffcrcaza ~i propunc 0 atitudine glau:lli'i. "h1.wj"d la () porte once simpatie umana'' pentru pacient. Psibanalistul, .Jn Iclul unci oglinzi". nu trebuie sa ref1cctezc dedit CCC,] ce i se orata. La congre.sul de Ia Budapest» din 1918, el va merge pana ucolo incat sa susuna cil .urebuie veghcar ca suferintele holnavului sa nu se a!i!lHle~f vi-ibil in mod prematur'', Psihanalistul ffL:DUIC s;l ia drcpt model atitudinca chirurgului, pc care nu-t prcocupa dccfit xucccxul operatic:

Accste rccornandari vil.(;a1.5 cvttaroa alimentarii rczistentelor subtcctului . Elc vor Ii rilu inrclcxc de catre profani si. fara indoiala, de c:ilrc unii pSlh.lnal1?li care 8U tcndintn de a sc dezimplica afcctiv III cura ~i de a transfortna in dcgmc ceea ce n-ar trebui sa ric clccat 0 p<.lvJz.l a pr actici i lor.

Lui l-erenczi , care Ii repros» Iucrul acesta, freud i-a raspuns ci'i .Jntro zi vu trebuisn cort:'t'tl!::.e toate acestea "24. Din ncfericire , cl nu si-c Jcsavarjit }i 111(.'i nu si-a rcvizuit vreodata metcdologia, iar imprcsia care sc degaja din unele tcxte .risca saj(Jca sa ,,·e uite ceea ce Freud lOtwii n-ar ji de-avuat, tlfllllne cil insusirile !tmllne ale psihanulistului intra ill buna parte ill reusita teropeutica'»,

A trebuit asteptat anul 1939, pcntru ca, in ajunul mortii sale, Freud sa faca bilantul practicii invcntate de el, Intr-un testament mill dcgraba pcsimist.

16. Biluntul practicii psihanalitice: analiza terminabila si anntim interminabila

In acest text capital, Freud pune probleme cruciale pentru psihanalist: cand putem spune ca 0 psihanalizare este termmata?

130

INTRODUCERE IN PSIHANALIZA LUJ SIGMUND FREUD

Putem defini factorii care ne Iasa speranta tnrr-un sfarsit fericit al curei? lnvers: putem repera fortele opuse vindecarii ~i care nsca sa faca interminabila cura? in sf:ir~it, psihanalistul nu rises sa Intelneasca la unii pacienti obstacole insurmontabile, care ar putea sa taca tratamentul mai mult nefast dedit benefic'!

Otto Rank a gasit 0 tehnica de limitare a psihanalizei in rimp: este suficicnt sa regasesn arnintirea traumatidi a nasterii ca sa rcduci analiza la careva luni ~i sa-I e1iberezi pe subiect de nevrozclc sale lata ce spune Freud despre accasta: .Lncercareo lui Rank tinde .wl culaptere viteza tratamentului psihanulitic la ritmul accelerat ul vietii americane. Rezuiuuui acestei tehnici este jara tndotala comparahil cu rerultatul pe care J-ar otnine pompierii in (azul unui incendiu provocat de caderea unei tampt cu petrol, fncercand sc1 duca in afara tncapeni /ampa care a declunsat sinistrul, Din acest mod de a opera ar rerulta 0 scurtare notoblla a timpuiui de sttngere."> Desigur, a nu trata decat originea unui incident ~i a ignora stricaciurule ocazionate cere mai putin timp dedit de a te ocupa de ansamblul incendiului. Dar eu ce pret?

Freud ataca apoi Iucrarile lui Ferenczi , care a Incercat sa scurteze psihana1izarea prin tehnica zisa .jictiva". Aceasta consta, pentru psihanalist, in a raspunde emotional ~i riguros Ia cmctiilc analizatului.

Apoi Freud revine asupra unuia dintre esecurtte sale perscnale , cura .Dmului ell lupi". Acest exemplu, pe care el se fereste sa-l citeze in mod explicit, ll va determina s5 expunf formclc de reaistenta care fac sa esueze curele. Freud spune: "Am tntreprins de curand psihanalizarea unui tainar rus ale carui avutii S-QU risipit. El era incapabil sa Sf! conduca singur in via(a. "21 Pe cflnd Freud credea cit a avansat foarte mult in acest tratament, el nu reusea s~-l incheie. Este - ne spune cl - un caz de .autoinhibitie a curei" care chiar in momentul in care prezenta un sucees partial ameninta sa esueze.

EI a luat decizia de a fixa un termen curei. "l~am spus pacientului ca anul respectiv era ultimul al curd sale. "2B Astfel a Incercat si el sil accelereze procesul tratamentului. Freud spune ea

131


in careva luni a reusit sa recolteze toate amintirile cauzale necesare Intelegerii nevrozei din trecut. ~i adauga cit prin aceasra tehnica a izbutit sa-l vindece pe .Dmul Cll Iupi'' de nevroza sa: "Ciind m-a parasit, in 1914, fl consideram total virulecat. "29

Vai, tnsa, "Ornul cu Iupi" va recidiva ulterior, in rnai rnulte randuri. Aceasta tentativa de a scurta cura a fost un esec. Poate f

lnsa deterrninat sfarsitul unci psibanalizari? .

17. Sfarsitul curei

Freud da un raspuns umoristic sl Iapidar acestei Intrebiiri cruciale: "Analizu este terminata atunci cilnd psihunalistul .'ii pacientul nu se mai regasesc la ora fixata pentru sedirua de psihanaliul, "1() El edauga ca ar dori sa-l vada despsrtindu-sc dupa ce au atins doua rezultate:

I) disparnia simptomelor; in orice caz, este necesar ca cle sa fi devenit compatibile eu 0 existenta obisnulta:

2) abolirea refularii, .Refularea cea mai patogentl a redevenit constierua, iar retlstenta a putut ji depasua. "31 Rezistentele au fost suficient de prelucrate pentru ca subiectul si1 se poata feri de 0 posibila Intoarcere a proceselor patologice. tn principiu, n-ar mai trebui sa se teama de recidiva.

Acest sfar~it fericit se subordoneaza totusi anumitor conditii. Ele sunt in numar de doua: prima conditie este ca etiologia boW' sa fie de origine traumatica (nonconstitutionala). Freud reintroduce notiunea de traumatism, notiune veche par-asitA in 1897 ~i reluata in 1936.

Cand exisra traumatism, exista efractie a tesutului psihic. Dar de cele mai multe ori pacientii sutera de traurnatisme cumulative, Ceea ce este gray pentru un copil nu este un traumatism izolat, ci repetarea, de-a lunguJ anilor, a unui ciimat, a unei ambiante care va Iasa 0 amprenta durabila.

Pentru ca bolnavul s4 se vindece .. trebuie ca Eul sdu sa nufie in mod sensibil modificat". Aceasta a doua conditie este extrem de

132


arnbigua: vrea Freud s.11 spuna dl bolnavul trebuie si:i dmana normal?

In viziunea sa, aceasta modificare a Eului are un sens precis:

"Modificarea Eului se daioreaut Iuptei defensive." Mecanismele de aparare pot genera un Eu "dislocat" sau .Jngustat". Sc gandea Freud Ia Eul psihoticulul , pe care il socotea inanalizabil?

18. Factorii care pot face ca 0 analiza sa fie interminabila

Cu curajul sau intelectual nedezmintit, Freud cxamineaza esecurile sale terapeutice, pe care Ie atribuie unor rezistente inana1izabile, deoarece acestea ar fi Intr-un fel constitutive pentru functionarca psihismului.

.Fona constuutlonala a impulsiilor" poate dcpasi posiblfitatile de actiune ale terapeutului, care "nu dispune dectu de unele cantitati limitate de energie", Pentru Freud, "victoria va Ji truotdeauna a marilor batalioane", reusita sau esecul psihanalizei va depinde de fortele impulsionale prezente: iubirea si ura.

"Viscozitatea libidoului", adica faptul eil subiectul se arata incapabil sa-~i detaseze libidoul de vechile obiecte crotice este de asemenea un factor susceptibil sa fad. interminabila cura: 0 constatam in situatiile de delir putologic.

Caz clinic nr. 24

Doamna F., In vacsta de 50 de ani, apeleeza Ia consulrauc dupa o stare depresiva cronica, aparuta dupa decesul sotului, eu zece ani mai inainte. Pe atunci ea se casatorise cu un barbat mult mai in varsta oecat ea, iar cuplul proiectase s4 se mute intr-un apartament mai spatios. Doamna F. traieste de zece ani in mijlocul cuferelor ~i cutiilor de carton ale mutarii care nu a mai avut niciodara lac, Toate tentativele mele de a 0 ajuta sa faca un travaliu al doliului (Trauerarbeit) s-au dovedit zadarnice, ea ramAn lind neconsolabila ~i profund deprimatli.

133


De fapt, asemenca pacienti Ii cer psihanalistului sll restaureze magic situatia idilica de dinainte de traumatism ~i refuza psihanalizarea t Orice schimbare este considerata de ei ea un nou perieol. Eul , spune Freud, "nu mai respecta regula fundamentala. pacientul trateaea pe psihanulisti si psthanali:a ea pe niste dusmani, infelul unui copil care nu iubeste persoanete straine si care nu te acorda nici un credit".

In ncvrczele clasice , dorinta pacientului este nesatisfacnra din cauza interdictiei inconsticntului care ii impicdica realizarea. Obicctul dorintei estc totusi iubit si cautat. Ridicarea de ditre cura psihanalitica a mterdictiei instaurate de Surapeu Ii va permitc subiectului regasiri ferieite ell obiectul dorit. Freud are intuitia altar forme de patologi! si de pacicnti, pe care ali le numim stari sau cazuri-Iimita. Acesrl subiecu Iunctioneaza conform a ceea ce Andre Green a numit ,,0 togica a disperarii">, Pentru ei uniunea eu obiectul cste imposibila din cauza incapacitatii Ior de a se slmu iubiti sau de a-l iubi indeajuns. Ei dczvolta ceea ce Freud a numit .reactie terapeuttca negattva",

Aecasta estc 0 fOfl.a care "se cramponeara total de matadie sau de suferinte" . Ea cauta sa pastrcze eu orice pret suferinta ~i boala, Toatc tentativele [acute de psihanalisti spre a-l elibera pe pacient vor ramane zadarnice, deoarece fortcle sunt utilizate contrar scopului lor initial. Freud afirma: "Tot ceea ce trebuie sa aduca o usurare, un progres sau () schimbare determine 0 agravare a simptomelor pacieruului, " Acesta este pentru el obiectivul analizei. Din fericire, aceasta forta nu se gi1sC!?te decat la anumiti subiecti, 1a care impulsla mortii biruie impulsia vietii.

Reactia tcrapeutica negativa. atunci cand ea exista, este deci limita posibilitatilor analizei.

La aceasta constatare .jfezabuzata", nita Indoiala influentata de contextul istoric catastrofal al Anschlussului, 0 prefer celebrei formule din Nouvelles Conferences d'introduction d la psychunatyse, care Ii dli analizei scopul "de afortifica totui, de a-t face rna; independent juta de Supraeu. Ac% unde er;a Sinele, trebuie sa fie Eul. Este vorba de 0 problema de civiUza(ie"3J.

134


Ne ramane ca, sub forma de concluzie, sa examinam capacitatca psihanalizci de a-I autonomiza sau de a-I supraaliena pc pacient.

NOTE

I Peter Gay, Freud. unl::' vie, cd. cit., p. 457.

scris de Pretia si in .Jnt c rrutiona!ell

Psvcnoan.uvsc". Rd. VI. 1921). titllli f)r Amoll v. Frelt(l

(Noli;. L.G.)

'Peter Gav , 01'_ C// p 450

4 Corespondenta en Pcrenczi, 4 f c bruuric 19.21), III Sandor Fcrcnczi , Corresoondance, Calmann-Levy, Paris,

5 Cf. Carl Simonton, Gufrir enve!'s et

;/11

mataae et de .\('~- prochcs /,(Hlr sarmonter te cancer, P'Hi~.

6 Axe vedea ~i Sigmund Prcud.i.Autobiografic". cd. cit., p. 13 I (l\uLllr~ld._) 7 Referire ln rurtca UJ mort dans Ia vie de Freud, Oallimard. Paris, 1475 (Nota trud.)

~ A se vedea Sigmund Freud, Metaosvcnotogie. Gulfunard, Pariv.

Collection Idees, !96R_ (Nota trad.j

'! A sc vellea Leonard Gavrifiu ,.CUIlU:ptU! de incousticut lnalruc de Sigmund Freud", in Alfred Binet, DeJuh(urm paso/laihaJii .)i inconstientul. traducerc ~i note de Michaela Brandusa Malcinscbi, cseu uuroductiv de dr. Leonard Gavriliu , Editura Ikl , Bucuresti, i99S. (Nota L.Ci.)

1f) Melanie Klein, eleva a lui Sandor Ferenczi ~i celebra psihallali\U;: de copii, a propus , in teoria sa privind complexul Oedip precoce, un concept :lj Supraeului arhaic , deosebit de crud ~i de real, intrucdt c cornandar de mecanisme de aparare originare.

II Disrinctia 0 face in primu! rand Freud in Massenpsvcnotogie «nd tctiAnalyse (1921) si in Dos /(h und dos E.I (1923). (NOla LG_)

12 u Mui et te C;a (1923) til Essays de psychanatvse, Payor, Pans , "Petite

Bibliorheque''. 1973.p. IH6.

IJ Jacques Lacan, EUl/5, Seuil. Paris, 1066, p. 93 14 "eu este un altul''. (Nota trad.l

15 Georg Grodccck se definea pe sine drept un wild anatyst El a fest tata! medicinei pslhosomatice. Lucrarea !>OJ. cea mal cunoscuta, Le Livre du Ca (Gallimard, Paris, 1976), i-a inspirat lui Freud conceptul de Sine.

135


16 Slgrrnnd Freud. Ahregi de psychanalyse, P.U.F., Paris, 1973, p. 4 [A se vedea ~i Sigmund Freud, Abriss der Psychoanalyse. Einfuhrtmde Darstcilungen, Enleitung von F.-W.Eickhoff. Fischer Taschen Buch Verlag, Frankfurt am Main, 1994, p. 421 IPeranteza L.G.),

17 Homeosrazie; termen introdus de Cannon in 1930 pentru a descrie autcregulatorii care permit organismului s~-~i pasrreze constante rnarile functii. Tennoreglarea, de exemplu, mentine temperatura corpului in jur de 37°C.

1& Sigmund Freud, Esquisse d'une psychologie scientifique; 1895.

19,fo Cinq Psychanalyses, Dora, Micul Hans (Omul ell sobolani, Presedintele Schreber ~J Omul eu Iupi sunt vedetele teoretico-tehnice ale metodei psihanalistice, in curs de elaborare.

20 Laplanche, Pantalis,op. cit.

21 Peter Gay, op, cii., p. 339.

22 Analistul nu trebuie s4 intervina in viata pacientului. Trebuie, de asemenea, ,\il se fereasca de a-si dezvalui viata fa~ de bolnav.

n .Cc ii este Ingaduit lui Jupiter nu este tngaduit boului."

24 .Scrisoare catre Ferenczi, 1928: .Psihanalistii docili nu au perceput elasticitatea regulilor pe care le-am instituit ~i Ii se supun de parca er f legi. Peate acesrea vor trebui corectate tntr-o zi." (Correspondance Preud-Ferenczi. op, cit.}.

25 Ibid.

26 Sigmund Freud, .. L'analyse avec fin et l'analyse sans fin", 1937. 27 Sigmund Freud, Cinq Psychanalyses, op. cit.

28 Ibid.

29 Ibid.

30 Sigmund Freud, .L'analyse avec fin et "analyse sans fin", op. cit. 31 Ibid.

32 Andre Green, La folie privee, P.U.F., Paris, 1991.

33 Sigmund Freud. Nouvelles Confire1U:es d'introducuon a fa psychanalyse.

Gallimerd, Paris, 1984 [A se vedea ~i Sigmund Freud, Vinade a fifemeie. Noi prelegeri de introducere in psihwwliza. traducere, prolog si note de dr. Leonard Gavnliu, Mediarex (Ploiesti), 1996] (Paranteza trad.).

CONCLUZIE

PSlHANALIZA: AUTONOMlZARE SAU SUPRAALIENARE

A SUBIECTULUI

Dupa trecerea in revista a conceptelor fundamentale ale psihanalizei f3cuta In acest studiu introductiv cititorul poate resimti o dubla irnpresie, in aparen!~ contradictorie. Da, psihanaliza apare ca un procedeu de investigatie original si de neinlocuit al unor acte, conduite si, In general, al relatiilor umane. Si , la drept vorbind, nu prea vedem cum am face economie de notiunea de inconstient ~i de teoria generals a Psyche ce decurge de aici, a carei lent.!! elaborate dialcctica de carre Freud am Incercat sa 0 aratam. In schimb, ne putem indoi de eficienta ei terapeutica, iar lectura studiului Analyse avec fin er analyse SWIS ftn este departe de a ne linisti. Psihanalizele interminabile ar fi ele pe cale de a se generaliza?

Termenul "a aliena" trimite in mod efectiv, dupa parerea mea, la doua destine posibile ale psihanalizei, si anume: a face ca un individ s~ devina altul, adica s4 se schimbe si s4 se transfonne, ceca ce este obiectivul originar ~i principal aI acestei terapeutici; dar, de asemenea, a-I face pe individ strain, chiar nebun (ca in "aziluJ de alienati"), ceca ce se poate produce prin focta ln~i a acestei tehnici, dar mai ales ca urmare a anumitor teoretizari ~i practici psihanalitiee contemporane. Astfel, in chip de concluzie, voi ineerca s! arllt prin ce poate fi psihanaliza, tntre toate celelalte demersuri terapeulice, aceea care elibereazll eel mai bine subiectuJ suferind, dar ,i moduJ

137


in care ale sale .. pete oarbe" si anumite practici de azi risca s~ dcvina eel mai puternic mijloc de suprealienare a pacientului.

in snu~it> voi aminti uncle din principiile care ar trebui sa permita dcmersului nostru terapeutic sa ramana practica eea rnai atenta fa~ de singularitatile si autonomia persoanei.

1. Subiectul pseudostiilor

Sa Iucepern prin a recapltula modul in care tehnica dcscopcnra si pusa la punet de catrc Freud a devenit in mod progrcsiv mai eliberatoare dedit alre demersuri pstbotcrapcuticc utllizate In epoca sa.

La inceput, in 1895, nimic TIll distinge rnijloacele utilizate de Breuer si Freud de acelea pe care le utilizau pnmii terapeuti. Dupa cum am vazut, tehnicile folosite pentru pacientii din Studii asupra isteriei sunt chiar acclea fnvatate de Freud 13 Charcot,la Licbault ~i Bernheim, la Nancy, hipnoza (azi eriksontana). sugestia (instrument major al tuturor psihoterapiilor de susunere) , catharsisul (descarcarca emouonala pc care a ccrccreaza bioenergeticicnii si toate tehnicile corporale actualc).

Freud incil n-a descoperit de unde i1?i trage terapeutul putcrea, cu sau f<lra ciubar (Messmer), eu sau tara divan (Racamier).

Dau cuvflntul unuia dintre analizantii mei, venit foarte recent sa-rni ceara sil-l psihanalizez.

Cal clinic nr. 25

Ne-am cunoscut acum 20 de ani, pe cand el era Intr-un internat de reeducare pentru adolescenui dificili. Mai apoi drogul, fuga, condamnarea ~i 0 adaptare precara. cum nurnai acesu adolescenti stiu sa realizeze in mod creativ, fabricand giuvaiere pentru mari crcitori. Inci1 de la a doua ~dinta el evoca credinta In Dumnezeu:

"Ca si Pc psihanalist in fotoiiul sau, pe Dumnezeu nu-l vezi, Ii spui totul pentru ca e zadarnic sa-l ascunzi ceva, el stiind totuI. Pentru mine esti asemenea lui." Adica omniscient. "SubiectuJ despre care

138


se presupune ca stie" al lui Lacan, presupusa ~tiin\Jl a psihanalistului, iata ce 11 determina pe pacient sa riste aventura curei. Ce ~teapti1 el de la noi? Sa-i tmprutl&im acea cunoastcrc despre el tnsusi despre care se crede ca a posedam. Pe seurt, sa i-l relevam lui tnsusi prin prisma unei experientc traite de inconstientul sau. Deus cai, pesiva sau activa, se ofera terapeutului. Consecintele lor eu privire Ia autonomizarea pacientului nu sunt intotdcauna cele scontate!

Psihanalistul fie ca cste convins ca e suficient sa lase mconstientul sa vorbeasca spre a vedea conflictcle intrapsihice dizol~andu-sc de Ia sine, ceca cc implica 0 credinta de nezdruncinat intr-un fel de teleologic fericita a inconstientului care redevine constient, psihanalistul tdcfind cu obstinatie , fie estc convjn~, ca Freud, di numai un travaliu interpretativ poatc avca efecte mutationale asupra simptomatologici si organizarii psihice a pacientului.

2.1nterpretarea "dezalienanta"

Voi aminti succint ca interpretarea trimite simultan la un efort subiectiv facut de psihanalist spre a decripta sensul latent al materialului adus de pacient si Ia un eventual act verbal, cu alte cuvinte Ia comunicarea scnsului ascuns al viselor, fantasmelor sau conduitei analizantului.

lncepand cu Traumdeutung (1900), pentru Freud nu exista psihanalizf rm-a intcrpretare. Manipularea intcrpretarii pune de altfel probleme1e cele mai arzatoare ale practicii noastre terapeutice': _ cand trebuie interpretat materialul?

_ ce concordante de faza pot fi stabilite Intre asociatiile pact-

entului si psjhanalistului?";

_ ce este de facut ell subiectii care, in lipsa unei inscrieri suflciente in planul simbolic, nu pot integra mterpretarile?

Freud preconizeaza folosirea de constructii; in ce nUl pnveste. am propus interpretarea vicarianta", ,,Inspiratl[" de interpretare, adic~ fiind nesistematica, ali spune aprcape artistica, ca 0 tu~~ de albastru

139


care d! valoarc panzei unui pictor), este insusi instrumentul dezalienarii subiectului.

·3. Transferul alienant?

In 1912, in sa , Freud relanseaza problematica psihanalizei alienante, tcoretizand fenomenele de transfer. EJ va reg1a in felul acesta ceea ce era un obstacol in calea rememorarii, pentru a face din transfer instrumentul eel mai putemic al tratamentului: .Tocmai pe acest teren trebuie repurtata victoria", scria el in .Dinamica transferului". Analiza nevrozei de transfer va fi, de atunci, scopul ultim pe care si-l fixeaza psihanalistul. Dusa la capat, ea permite, dupa expresia lui Serge Leclaire, .ruperea farmecetor'" ,iar ell voi adauga .ruperea legaturilor nevrotice" cafe impiedidi ~Vsau captiveaza dorinta subiectului.

Dar ell transferul lucrurile stall asa cum stau eu orice medicatie puternlca: nu este lipsit de reactii secundare , putdnd fi ehiar la originea unei adevarate patologii iatrogene eu efecte alienante redutabile, Vom reveni.

S.i1 spunem deocamadata dl imensul merit al lui Freud a fost examinarea conditiilor regresiunii pacientului la dependenta de prune.

in ce ar consta ajutorul psihanalistului?

De acum Inainte (adica dupa Congresul de Ia Norenberg)" analiza eontratransferului tcrapeutului, adica a emctiilor si sentimentelor inconstiente suscitate de productiile inconstiente ale pacientului, nu va mai putea fi evitata. Acest travaliu de permanenra punere sub semnul Intrebarii a aptitudinilor psihanalistului va deveni chiar,o data cu Paula Heimann, In 1947, eel mai sigur garant al dezalienarii subiectului.

Vai. frecventarea anumitor analizanti sau psihanalistii devenrtl psittacisti" ne obligl! s~ ne indoim de aplicarea constanta a preceptelor evocate de noi.

140


Sil Incercam aeum sil in~legem de ce atitia praeticieni si pacienti contemporani par - dupa expresia lui Jean Paulhan din prefata la cartea Histoire d'O - .. sit-~i gaseasca fericirea in sclavaj"?

Exista grade in supraalienarea psihanalitica, cum exita grade In pacate: unul neinsernnat - cura tipica - este un pacat de mcarte: inductia unei pasiuni transferentiale.

4. Cum tipica

Am vaznt cit ea se naste din recomandarile facute de Freud tinerilor practicieni intre anii 1910 ~i 1920: .. Medicul ar trebui sa fie impenetrabit fata de pacient si, ca 0 oglinda, sa nu rej1ecte nimic attceva dedit ce i se arata. Ar trebui sa ia drepl model chirurgul, glucialitatea si insensibilitatea sa, el fiind preocupar de reusita corecta a ;nterven{iei sale." Elaborata Ia lnceput spre a-l proteja pe pacient de dtikirile psibanallstulul. prin ce ar deveni ea azi sursa de alienare pentru analizanr?

Nerespectand problematica sa smgulara, ea ar Iunctiona ca patul banditului Procust, obligandu-l s~ se asteama intr-un tipar, ba chiar sa-~i modifice simptornatologia pentru a fi conform cu ceea ce se astcapta de 1. eI, dad vrea sa fie psihanahzabil!

Pentru eel care va deveni psihanalist, riscu1 este i'ncit ~i mai mare: el va trebui s~ reproduca fara suplete si far~ creativitate modelul Invatat. controlorii s;li explicandu-i perfect c~ esecurile practicii sale nu pot fi atribuite decat Iaptului ca nu respects !ndeajuns regulile intangibile ale curet ideale. Reificarea si idealizarea cadrului terapeutic pot avea efecte inca ~i mai funeste!

5. Un destin pasional

Amintiti-va de prima iOdin" (sau imaginati-o). EI • devenit in acea diminea\lI sau in acea searl! psihanalistul dumneavoastrd. adica

141


cineva care nu are pereche. Infinit mai competent dedit terapeutul prietenulusprietenei san colegului / colegei dumneavoastra. De ce? Pentru cl dumneavoastra l-ati ales, dupa modelul de alegere a obiectului calificat de Freud drept narcislc. [nrr-adevar. cum sa te Indoiesti d. situatia psihanalitica nu ar fi In ea ins1i~i 0 sursa de gratificatii narcisice extreme? "Parler de moi. y a que ~a qui m' interesse", zice cantecul. Tocmai din cauza accasta continua curele. Psihanalistul detcrrnina astfel - cum spune Piera Aulagnier - .un fel de anestezie a judecatii critice"? a anallzantului. Pacientul risca sa fie fascinat, jnsparmantat de atitudinea rnirorizanta" a psihanalistului , asupra caruia e1 si-a proiectat idcalul de atotputernicie narcisica. Trebuie oare sa mai amintim dt elcmentele geograficc si axiologice ale cadrului psihanalitic favorizeaza 0 atare investire de-reala a terapcutuluis si ca el singur va putca sa-i risipeasca efectele? In caz contrar, psihanalistul risca sa devine obiectul unei pasiuni transfcrentiale.

Pierre Rcy, intr-o lucrare recenta. cta 0 prcgnama ilustrare accstui fapt: ,.Duell mi-arfi cena sa merg fa antipozi peruru 0 sedinsa de douaieci de secunde care sa coste rece milioane, asfi facut rost de bani si m-as ]i Jus." Cum spune si autorul car~ii Une saisun chez Laean, cxista practici care "te Ieaga de subiectul despre care se presupune cll stie"IO.

Cunoasteu proprietatile economiei libidinale stranii a pasionatului? Este 0 algebra paradoxala si foarte simpla: ell dit mai putin i se cUi, ell atat mai mult se atascaza pasionatul. Lucrurile pot sta la fel in analiza.

Astfel , excesul de frustrare, adica exfgentelc de orar ~i de ritm care nu respecta niei viata privata si nici viata profesionala a pacientului, taccrea totala a psihanalistului, pretul exorbitant ~i sedintele reduse Ia cateva minute sunt tot atalia factori care favorizeaza crearea unei legaturi pasionale cu psihanaJistul. Iar cine spune transfer pasional spune tnrordeauna psihanaliza Interminabila. Potrivit spuselor lui Pierre Rey, cdat ftind [aptul ca au aceasta fona. iegdturile de transfer sunt indivulbue", Ele vor fi cu alAt mai mult invizlbile daca acesti practicieni ai psihanalizei sunt efectiv

142

IN1RODUCERE IN PSIHANALIZA LUI SIGMUND FREUD

practicieni care au "trebuin(d sa fie pentru celatalt obiect de trebuinta", Daca psihanalistul vizeaza sa reprezinte pentru pacient mama arhaica ~i daca. narcisismul sau se nutreste din dependcnta !?i admiratia manifestate de clientii sai , ce-i ramane de facut pacientului ca sa iasa din alienarea sa? EI are nevoie sa devina, la randu-i, analist. Analist ca acela pe care l-a experimentat, adica infailibil pcntru di c mut (nu te poti tnsela atunei cand nu spui nimic) si ermetic in scrierile sale (nonstiutorul este obligat sa taca de frica de a nu trece drept un debil mintal). Pe scurt , un psihanalist eu personalitatc narcisica pentru care pacientul va fi intotdeauna acea oglind5. vrajttoare pc care 0 consulp pentru a te auzi spunand ca esti eel mai frumosfrumoasa!

Azi, mai mult ca cricand, .buna alegere" este eel mai important lucru in psihanalizf decat in arice alta aetivitate umaria. deoareee o atitudine analities "carecta" permite analizel sa ramana tehnica de psihoterapie care conscrva si restaurcaza eel mai tare autonomia celui care i se supune.

6. 0 atitudine psihanalitica "carecta"?

Dar ce este 0 atitudine psihanaliticd corecta?

Nu cste 0 atitudine de rigiditate caricaturala inspirata de un ideal de asepsie si de puritate doctrinala cvasiobsesionala, ci , dupa parerea mea, este aceea care se inspira cat mai mult din practica lui Freud. Asupra aeestui aspect recomand cartea lui Paul Roazen Comment Freud analysaitll, unde facem cunostinta eu un Freud plin de caldura, atent I. evenimcntele farniliale ale pacientilor sai, neezitdnd sa consilieze 0 lectura, un speetacol, chiar un mariaj! Un Freud care Ii ofera un ospat .Dmului ell sobolani' ~i care i~i pofteste discipolii ~j pacientii sa-si imparta ell el vacantele. Pe scurt, un terapeu~ nondogmatic ~i inainte de toate preocupat sA-!jii adapteze metoda ~1 discursul la idiosincrazille pacientilor sai, tlrll a-i aliena. Voi aminti aici celebrul citat din La Technique psyclumalytique: "Psihannlistul nu trebuie sa caute sd edifice soarta pacieniului sau, nici sa-t

143


fnculce idealurile sale, nic! sa-t modeleze lmagtnea. cu orgoliul unui creator."ll

Va merita deci calificativul de dezalienanta cura care se ce11- pe utilizarea interpretarii logice ~i pe analiza mecanismelor de transfer ~i contratransfer, care r~man cca rnai buna garantie de autonomizare a subiectului ~i antidotul eel mai putemic al eventualei sale supraalienari.

In consecinta, psihanaliza va fi in mod cert pentru eel care 0 exercita a pasiune, dar nu 0 pasiune exclusiva, aceea care 83-1 fuca sA serie "viata mea ESTE psihanaliza", pe cand Freud.In relatarea sa autobiografica, se multumeste Cll 0 conjunctie de coordonare 13. Cu acest pret, exercitiul nostru va ramanc 0 sursa de imboga\ire spirituala personala ~i colectiva incomparabila, pe cand,reiflcata in religie, ar cunoaste viitorul iluziilor!

NOTE

1 Sigmund Freud, L'lnterpretation des reves, ed. cit. 2 A se vedea capitolul Il.

3 Serge Leclaire, Rompre le charme, Seuil, Paris, 1981. 4 Piera Aulagnier, Topique. nr. 2, 1969.

5 Congresnl (eel de al doilea, al psihanalistilor) a avut loe In mertie 1910 .,Glndnl men - spune Freud - era s~ organizez miscarea psih.anelitica, s~ stramut la ZUrich centrul acesteia ~i d-i dan 0 capetenie capebila s.l-j asigure viitorul'' (,,Inceputurile mi~iirii psihanalltice", in Opere IV, ed. cit., p. 60). (NoIlL.G.)

6 Limbajul psittacist este, etimologiceste vorbind, aceta al pepegalului. In

consecinta.elevii psalmodiaza la unison discursul care le-a fest predat la curs. 7 Pierre Rey, Une saison chez Lacan, Laffont, Paris, 1989.

B De la miroir = oglinda. (Nota trad.)

9 Paul Roezen, Commem Freud analysait.ed. cit ..

10 Sigmund Freud. La technique psychanalytique, P.U.f .• Paris, 1953. II A se vedea nota 34 de la capitolul II. (Nota trad.)

12 Sigmund Freud, La lecMique psycluJrlalytique, ed. cit.

II Nu Freud este "vinont'" de titluJ Ma vie ella psychanalyse, ci editorel fnmcez aI ceca ce .. intiruleazll de fapt "SelbstdarsteUung". (Notlli L.G.)

144

TAB LOU SINOPTIC'

Anul Evenimente importante Conceptele psihanalitice
din viata lui Freud fundamentale
1856 Nasterea lui Sigmund Freud
1873 Intrarea la universitate
1885 Freud elev allui Charcot
i.'?i distruge notele manuscrise
1886 Medic 1a Viena. Casatoria
1889 Freud la Nancy
1891 Anahzeaza teoria afaziei
1894 Abreacna. Amintirea-ecran
1895 Studii asupra isteriei Entwurf einer Psychologie
(in col. cu J. Breuer)
18% Moartea tatalui lui Freud Foloseste pentru prima
data termenul psihanaliza
1897 Freud i.'?i incepe autoanaliza Utilizarea pentru prima
datll a tennenului ,,cetJZlJli("
1900 Ruptura cu Fliess Apare Interpretarea vise-
lor. Prima tooica • Cu uncle rc:ctifidlri ~ eompletlri fileulc de cr. Leonard Gavriliu.

145

TAB LOU SINOPTIC

1901 Serie Psihopatologia vietii
cotidiene
1902 Incep intalnirile "de micrcuri"
1902 Profesor. Primii discipoli
1905 Teona libidoului.
Cazul Dora
1906 [ncepe corespondenta
eu C. G. Jung
1908 Primul congres de psihanaliza
(Salzburg)
1909 Voiaj in SUA, eu Jung Dinamica transferului
si Ferenczi
1910 Scrie 0 amintire din copitaria Contratransferul
lui Leonardo da Vinci
1911 Sciziunea lui Adler Aplicarea interpretarii
viselor
1914 Dernisia lui lung Travaliul analitic; narci-
sisrnul
1915 Scrie articolcle Refularea. Dcliu si
mctapsihologice melancolie
1916 Conferinte de introducere
1917 in psihanaliza (Universitate)
1919 Incepe sil serie Dincolo de
prtnctpiul ptacerti
1920 Moartea fiicei sale Sofia Impulsia mortii; cam-
pulsia de repetitie
1922 Partictpa la Congresul
de Ia Berlin
1923 Cancer la maxilar -
prima operatic'
1923 Moartea nepotului preferat
Heinele (fiul Sofiei)
1924 Masochismul • Marthe Robert daleazl cu anul1922 acest evenimenl funest.

146

TABLOU SINOPTIC

1925 Moartea lui Karl Abraham
1926 Intalnire eu Einstein, la Berlin o noua teorie a angoasei
Ruptura eu Rank
1927 Aparitia eartH Viitorul Fetisisrnul, Clivajul Eului
unei iiuzi!
1930 Premiul Goethe
1933 lnccpe s~ sene Moise si
monoteismul
1937 Arderea cartilor lui Freud Constructia in
de carre nazisti psihaneliza
1938 Ansehlussul. Mutarea
la Londra
1939 Recidiva inoperabila a can-
cerului. Moartea lui Freud
si incinerarea LEXIe

ABREACTlE. De la verbul german ahreagieren, Concept creat de Breuer si Freud. Descarcare emotionala cu intarziere a unci tensium datorate unei amintiri traumatizante uitatc ~i pana atunei nclichidatc. Gratie abreactiei, bclnavul , rememorandu-si si exprimand evenimentul traumatic, sc clibcrcaza de un ansamblu de idci si de scntimcntc dureroase, perturbatoare.

ACTING. Termon introdus de James Strachey (1945), pcntru a traduce termenul german agieren, in loe sa-i rememoreze (Freud) amintirile patogene, subiectulle pune in act. Aceste actings apar in cura atunci dod interpretarea este deficitara sau, dimpctriva, excesrvn.

ACT RATAT. Nu aetul ca atare..ci rezultatul sau este ncsatisfacetor pentru eel care l-a savar~it. Se vorbeste de act ratat pentru a se dcscmna conduitele pe care in mod obisnuit subiectul este capabil sa Ie reuseasca. Freud a dcmonstrat eli actele ratate, ea si simptomele, sunt formatii de compromis rntre intentia constienta a subiectului $1 e1ementul refulat. Toate actele ratate au sens: cle cxprima impulsiilc ~i intentiile care se vrea sa fie ascunse fata de constiinta. .Tocmal prin e1e tradceza omul eel mai adesea secretele sale cclc mai inti me."

AFECT. De la latinescul affectare), .destinat unci folosintc".

Termen care desemneaza oricc stare afcctiva partial agreabila sau dezagreabila, spre deosebire de sentiment, care implied 0 continuitate ~i 0 durata mai mare. Freud desemneeza afectul ca fiind expresia subiectiva a cantitatii de energie impulsionala.

149

LEXIe

ANALIZA DIDACTICA. Psihanaliza obligatorie pentru eel care se consacra profesiunii de psihanalist. Ea constituie piatra de inccrcare a formatiei sale. In consecinta, nu poate fi psihanalist decal accla care s-a supus unei psihanalizari de Iunga durata si care a experimental pc el Insusi efcctele inconsticntului

'ANAMNFZA, De la tcrmenul greccsc mnesis, .anemorie". Evocare voluntara a trecutului. Ansarnblu de inforrnatii recoltatc de Ia un bolnav si de la anturajul accstuia. ell privire la biografia sa .)i 13 cvolutia holii

ASOCIA TIE. De la latinescul adsociare, "a uni , a asocia" Tcrmcn care descm neaxa legjiturn intrc imagini , idei san semnif'icanti. Psihanalistul j~i incita pacicntul sa .nsocicsc'' pc marginea materialului adus in setiin[a. asociatia permitand identificarea conpnututilor latcnte ale discursului constieru al subicctului

CATHARSIS -----j- Metoda cathartica

CENZURA. De la Iatincscul censura, .cenzura''. . Junette de cenzot" Mccanism psihic care tinde sa interzica dorintelor inconstiente acccsul in consticnt. Termen utilizat de Freud pentru prima oara in ziua de 22 dccembric 1897, intr-o scrisoare catre Fliess. Notiunea de cenzura va fi apoi dczvoltata in lnterpretarea viselor (1900).'

CUVAJUL EULUI. Freud introduce acest concept In 1927, in articolul sau desprc fetisism-. El face din accasra un mod de aparare extrcm de special, In care subiectul "se scindcaza" Intrucatva in mpOI1 cu rcalitatea sau spre deosehire de sexe. 0 parte a suhicctului tine seama de realitatca pe care cealalta parte 0 ignora. Octave Mannoni a ilustrat magistral acest mecanism prin formula ,,$tiu binc. totusi"

CUVAJUL OBIPCrULUI, Mecanism deserts de Melanie Klein ~i cousiderat de ea apararea cea mai primitiva contra angoasei: obiectul este scindat Intr-un obiect "bun" si un ohiect "diu". Clivajul obiectului este activ indccsebi in privinta situatiei paranoide a primelor Iutu de via{a.

COMPULWE. De la Iatinescul compul ... iio sau compeltrre . "a presa, a constrange' . in psihanalitizn. compulsia, zisa compulsie de rcpetitie (WiederholungszwanK), este 0 tendinta irezistibila la un subiect de a repeta anumite acte sau conduite (spalarea mainilor, mania dereticarii etc.)

150

LEXIe

CONDENSARE. De la latinescul condensure, "a face compact", tradus in limba germana prin Yerdictuung,

CONFLICT. De la cuvintele latine cum, .xu" 1ijinis, "a bate"). in cazul psihanalizei estc verba de opozitia dintre dorintele contradietorii sau de iupta dintrc 0 dorinta si a interdictie. Simptomelc ncvrotice apar atunci cand conflictul estc insolubil.

CONTRA TRANSFER. Freud introduce aceasta notiune in 1910 spre a desernna .jnflucnta bolnavului asupra seutimcntclor inconstiente ale medicului" Contratransfcrul este dcci raspunsul inconstient al psihanalistului la cmotiile pro vocate de pacient ~i in special la transferul rcalizat de aceasta asupra terapeutului.

DELIR. De la latinescul delirare, "a aiura". Mare agitatic cauzata de emetic. de pasium.jn psihaualizn. producerea psihopatologica de continuturi si de forme variate (gelozic, culpabilitate , persccutie ) caractcristicc psihozelor.

DEPLASARF.. Mecanism inconstient prin care 0 sarcina afectiva (cmotie. impulsie) estc transferata de la obiectul sau veritabil la un altul. Oeplasarea devine vizibila In special in travaliul onmc, prin care .jm element latent este lnlocuit printr-o aluzie si prin care acccntul psihic este transferat de la un clement la altul , putin important, in asa fel incat visul pare straniu.

DOVADA DF. REALlTATE. Aptitudine dobandita de subicct , in cursul dczvoharii sale, pnn care sc face diferentierea imaginilor create de subject de ace lea care parvin de la Iumea extcnoara.

F.RDS. Zeul iubirii la greci. Freud uulizcaza termenul In a sa ultima teorie a impulsiilor vietii , in opozitie ell impulsiile monii (Thanatos)

EU. Freud introduce accst concept in cadrul celei de a doua descrieri a aparatului psihic (a doua topica)". Eul este adese.a in mod abuziv asimilat ell constientul , desi eJ contine si mecanisme de aparare inconstiente. La~an va face din el 0 structura .amaginara".

FANTASMA. De la tcrmenul grecesc phcuuasma, "aparitic, viziune, imagine..fantoma". Dorinte inconstientc ale subiectului. Fantasm ar fi deci 0 Incercarc detumata si imaginara de a satisfacc impulsia.

FANfASMA ORIGINARA. Acest termen apare in scrierile lui Freud 'in 1915: ,,Este posibil ca toate fantasmele pe care Ie Intalnim in

151

LEXIC

analiza [ ... J sa fi fast odinioara, in vremurile de Inceput ale familiei umanc. realitate si , creand fantasme. copilul doar sa umple, ell ajutorul adevarului preistoric,lacunele adcvarului individual," In psihanaliza, fantasmele originarc sunt acelea care .xiescriu" originea subiectului (fantasma scenei primitive), difcrcntierca sexual a. (fantasma castraril) si viata scxuala (fantasma seductici).

F1XATIE. Mecanism prin care libidoul subiectului s-a atasat in mod . .fix" de un obicct erotic sau de 0 modalitatc particulara de satisfactie a impulsici Astfcl, in psihanaliza vorbim de fixatia la 0 imagine parentala sau de fixatia la un stadiu (oral, anal) de dczvoltare libidinala.

FOBIE. De 1a grecescul phobos, "fridi" Tcama intensa, irationala si obsedanta, rcferitoare la anumite obiecte sau anumite situatii. Ccle mai cunoscute sunt agcrafobia, claustrofobia ~i fobiile care sc raporteaza Ia animale si oameni. Mecanismul accstei ncvroze estc un conflict inconsticnt: toemai pentru di nu-si poate asuma impulsiilc, subiectul , ca sa Ie nege realitatea, i~i deplascaza angoasa asupr.l unui obiect simbolic.

IDENTIFICARE. De la latinescul identltas. Mecanism inconstient prin care un individ tinde sa se asemene ell un altul. La copil, de cxernplu , ,.a se identifica eu tatal inscamna. in pracuca. a adopta mcdul lui de a vorbi si actiona. ca si cum ar f exact asemenea lui si nu ar avea individualita~ distinct~ de'a sa" (Jung}. La copil , identifi~area este 0 etapa a formarii personalitatii. Aceasta se constituie ~i se diferentiaza printr-o serie de identificari partiale (fat~ de 0 anumita atitudine sau comportament particular) sau totale. Identificarea ell psrintele de acelasi sex cste semnul declinului complexului Oedipt.

IMPULSIE. Tradueerc a termenului german Trieb, Concept-Jimita Intre psihic si somatic, desemnand 0 fOf\l inconstienta de origine biologica (foame, sete, treouinta sexuala}, dotata cu 0 putcmica Incarcatura energetica ~i orientand subiectul spre un anumit object. spre a-i da satisfactie ~i a "reduce" tensiunea produsa de impulsie (Trieb a fast mai intai tradus prin "instinct"). Freud distinge impulsia vietii (Dinco de principiul placerti, 1920). care cuprinde impulsiile sexuale ~i de autoconservare ~i care provine din principiul placerii (Eros). si impulsia mortii, care reprezlnta efortul fiinte! de 8 se sustrage tensiunilor ~ de a se intoarce 18 starea inorganica (Thanatos). In cadrul acestei ultime tecrii a impulsiilor este de subliniat importanta

152

LEXIC

nctiunii de legatura. Legatura este caracteristica majora. a irnpulsiilor vietii , in opozitie co impulsia mortii.

INTROIECTIE. De Ia latinescuI intra, .Jnauntru'' ~i jacere, "a arunca". Proces psihologic incnnstient prin care un subiect. indeosebi un copil, tncorporcaza in mod imaginar 0 persoana sau un obiect Eului sau Supraeului sau. Introiectia este prototipui identifidirii. In consecinta, introiectarea intcrdictiilor ce Yin din parte a parintilor sau cducatorilor genereaza constiinta morata.

IZOLARE. Mecanism de aparare care consra in a scpara afectul de reprezentarea Ia care era atasat initial. Freud descrie accst mecanism, pentru el tipic in nevrcza obsesionala. in lnhibitie, simptom $i angoasdf>.

LAPSUS. De la latinescul Iepsns , .nlunecare". Un lapsus consta in a spune, a scrie sau a lntelege un cuvant in locul altuia. In psihanaliza este greseala tacuHi din neatentie In vorbire sau scris. con stand In a spune, a citi, a scrie sau a intelege un cuvant in locul altuia. In aparenta in mod Intamplator. Lapsusul exprima in realitate , dupa parerea lui Freud. impulsii si intentii pe care Je vrem ascunse fala de propria constiinta si care I~i au sursa in dorintele refulate. Freud a scos in evidenta sensul ascuns al Iapsusurilor ~i actelor ratate.

LIBIDO. De la latinescullibido, .rlorinta erotica. sexualitate", de la libel, "Ii place, ii face placere''. Pentru Freud, libidoul dcsemneaza manifcstarile dinamice ale sexualitatii , El se defineste prin sursele sale (zone erogene), scop (satisfactie impulsionala) si obiecte. Poate avea acelasi destin ca ~i irnpulsiile, anume refularea sau sublimarea. Libidoul reprezinta energia vitala a subiectului.

MASOCHISM. Termen creat de sexologul Krafft-Ebing pomind de la numele scriitorului austriac Sacher Masoch (1835-1895). Desemneaza 0 perversiune sexuala care face sa depinda sarisfactla de o suferinta lrmtl de subject. Freud a Birgit conceptul, distingand masochismul moral (subiectul, din cauza unui sentiment de culpabilitate, caun pozitia de victima ~i se pedepseste), masochismul erogen (perversiune sexuala care leaga placerea sexuala de durere) ~i mascchismul feruinin (fantasme mascchiste care plaseaza subiectul Intr-o situatie caractensuca feminitatii , "adieli pasivitaui", dupa Freud).'

153

LEXIC

MECANISM DE APARARE. Termen generic care se rcfcra Ia toate stratcgnle psihice inconstiente prin care subiectul cauta sa-si protcjcze Eul . Pentru Anna Freud, mecanismelc de aparere sunt refularea. rcgrcsia, f'ormatia reactionala, izolarea. proicctia. introiectia, sublimarea etc. Melanic Klein va descric dcfensclc cxtrem de primitive: clivajul obicctului . idcntificarca proiecuva. ne.garca rcalitatii psihice , controlul omnipotent <II obicctului , idealizarca primara, idcntificarea ell agresorul.

METODA CATHART/CA. Dc la grecescul catharsis, "purificare. purgatic" _ Pentru Aristotel este efectul produs la spectator de tragedic In psihiatric , cuvgntul sc rcfera la oriee forma de psihotcrapie care cauta sa descarce afcctclc patcgcnc , facandu-I pc subicct sa rctraiasca traumatismcle. Freud. in Studii asupra isterici, a ararat di afectclc care n-au rcusn sa efle calca sprc descarcarc raman .blocatc" .dcterminand aparitia de simptorne. Metoda cathartica arc dcci ca cbiect elibcrarea de accstc afcctc. Aceasta "elihcran:'; este "abrcaqia" Afectclc catharticc sc regasesc nu numai in psihanalizd. ci si in majoritatea psihoterapiilor , ca si in psihodrama. unde jocul pcrmite 0 dcscatusare de conflictele intenoarc

NARCIS/SM. Iubire de sine insusi. Freud reia acest termen de la sexologi , care l-au creat pomind de la mitullui Narcis, indragostit de propna-i imagine. In 1910, Freud introduce accst termon spre a cxplica alegerea obiectului la homosexuali . In 1911, cl postulcaza existcnta unui studiu intermcdiar al evolutiei sexuale Intrc autoerotism si iubi~a obiectala. in 1914l!, el inregreaza'temlenul in ansamblul teorici psihanaliticc. Narcisismul , fixatie oricntata spre sine, care se traduce printr-o invcstire a libidoului In Ell. estc 0 ctapa normala a dezvoltarii copilului. La adult narcisismul este 0 Intoarccrc la aeest stadiu arhaic de dezvoltare

NEGARE. Subiectul cvoca 0 idee, un sentiment, negand ca ar putea avea de-a face cu ele.

NEVROZA. De la grccesculneuron, .merv". Termen introdus de

W. Cullen in 1777, intr-un tratat de medicina. Nevrozelc sunt afectiuni psihice care perturba viata relationala si sexuala a subiectului. care pastreaza totusi un contact satisfacator ell realitatea. Se expnma prin sirnptome de angoasa. depresie, fobii, ritualuri obsesionale si somauzari isterice.

154

LEXIC

PARANOIA. De la grecescul para, "contra, alaturi". si n()u,<; "spirit". Sentiment de persecutie. In psihanaliza, cste 0 psihoza cronica ce sc caracterizeaza pnntr-un dclir bazat pe interpretari crenate ale realitatii. Caracterul paranoic se lntemeiaza pe patru clemente: hipertrofia Eului , ncincrcdere , falsitatea judcclitii , inadaptabilitate secrets. Prczenta accstui caracter nu implica In mod necesar psihoza paranoica. al canu delir de persccutie cste forma cea mai cJa~id

PIACERE )i PRINCIPIUL PLACERII. Din latinescul pta-ere, ..a placea. a f agrcabil" In psihologie. pol al vietii afectivc caractcrizat prin consticntixarca satisfacerii unei tcndinte. Dixtingcm , In general. placcri fizicc , care provin fie de la anumitc proprictati ale corpului perceputc de simturile cxtcrne (culori , suncte, irnprevii tactile. savori , rnirosuri) , fie ale, corpului propriu (placere sc.xuala, joe fiber al org.mclorl. placeri morale, in care clemcntclc de ordin intelectual. spiritual. social sunt prcdomiuantc in raport cu elcmentelc scnsibilc ~l fiziologicc. Freud pcstulcaza d fiinta umaria cauta Jnainte de toatc sa indepartcze neplaccrca si sa procure placcrea. .Lvolutia proccsclor psihicc [ ... J cste dcclansata de ficcare data de (J tcnsiunc pliicutfi xau dureroasa ~i l· .. l sc efectueazf in asa fcl inc at sa dud la 0 diminuare a acestci tensiuni , adidi la substituirca unei ')tan neplilcutc printr-o stare pbicuta." Cu toatc accstca. dificultatile lumii extcrioarc fac ca principiul ph1ceni sa cedezc locul pnncipiului rcalitatn, care face ca. rara a se renunta la scopul final constituit de placcre, sa ne determine sa consimtim sa-i amgnam realizarea ~i sa acccptam durerea unci placcri momentane , Inainte Lie a ajunge la placere. Principiul placeni cste indisociahil de mecanismu! adaprativ si rcglator ccnstituit de principutl realitatii.

PROIEC[lE. Actiunc de a arunca, de a lansa lnaintc.ln psihanaliza proiectia i~i gasestc principiul eel mai general in conceptia freudiana a impulsiei (Trieb). Estc vorba de a rcspinge in afarrl ceca ce refuza a se rccunoastc in tine insuti sau de a Ii III jnsuti. Mecanism defensiv prin care suhiectul atribuie in mod inconstient altuia uncle scntimentc ~i dorinte proprn. Proiectia este utilizata Indcosebi de paranoic.

PSIHOZA. Tcrmen generic care desemneazf maladiile mentale ce afecteaza totalitatea constiintei si alieneaza pcrsonalitatea. Psihoza se traduce prin diverse simptome: halucinatii . interpretfri delirante , autism, alterarea relatiilor ell semcnul, rctragerea intr-un umvers

155

LEXIC

singular si inchis. Psihoza organics este Iegara de starea generala sau cerebrala. Psihcza functionala TIU are leziune organica decelabila''. Potrivit conceptiei lui Freud, psihoza ar fi ceuzara de 0 ruptura originara intrc Ell si realitate, care Iasa Eul sub influenta Sinelui , Eul reconstruind in conscclcta 0 realitate conforma ell dorintele Sinelui. Principalele psihoze sunt schizofrenia, paranoia si psihoza maniacodepresiva.

REFULARE. De la latinescul jullo. "care preseazd tesaturile" Rcfularca cste un mecanism de origine inconstienta, care antrcnceza. apoi cauta sa mcnuna in afara constiintei reprezcntari sauafecte care sunt incompatibile ell exigentelc Eului si Supraeului subicctului. Este principalul mecanism de aparare aflat la lucru in isterie , dar ~i adevaratul promotor al inconstientului, care se constituie pe masura ce opcreaza rcfularea.

REZISTENTA. Faptul de a rezista, de a opune 0 fOIla alteia, de a nu suferi efectele unei actiuni. In psihanaliza, rczistcntcle deserrmeaza ansamblul procesclor de limbaj si comportamentale care jrnpiedica accesul subiectului la continuturile inconstientului sau. Ele se exprima in cura prin forme variate (tacere etc.) ~i constituie limitele Jruervcntici terapeutice.

SADISM. De la numele marchizului de Sade. Perversiune care constn in a trill placerea de a-I face sa sufcrc pc semen fizic sau moral, ori de a-I aservi si domina.

SADOMASOCHISM. Asociere de impulsii agresivc Iudreptate contra semenului sau contra propriei pcrsoane. In psibanaliza cste altemarea sau amestecul, la unul ~i acelasi subiect, pentru a I1r3.i juisanta. a trebuintei de a-l face pc partener sa sufere si de a ciiuta Sii\ sufere el Insusi. Tendintele sadice si masochiste sunt eel mal adcsea suprapuse, Intre~esute.

SCENA ORIGINARA. Sinonim al .scenei primitive". Freud crcceza acest tennen in 1897 pentru a desemna anumite cxpenenge infantile traumatizante. Este 0 fantasma a raportului sexual intre parinti. In general este descnsa ca 0 scena de vioienta. Observarea coitu.lui parental este descrisa sub numele de "scen.1i originara" in "OmUlI cu lupi'' (1918)10

156

LEXIC

SINE. De la tennenul german das £S, "aceta". La Nietzsche, Sinele desemneazd ceea ce este in fiinta noastra impersonal ~i supus necesitatilor naturale. In a doua topica. Sinele desemneaza una dintre ccle trei instante ale aparatului psihic, care corespund impulsiilor inconstiente. partial creditare, tnnascute. partial refulate, dobandite. Din punet de vedcre "economic". Sincle este rezervorul energetic; cl exprima puseul libidoului eare cauta sa se satisfaca potrivit principiului placerit

STADIUL OGLINZII. La Congresul international de psihanaliza de la Marienbad, in 1936, Lacan descrie momentul in care copilul Intclege pentru prima data unitatea si singularitatca sa corporals in trairea recunoasterii propriei sale imagini In oglinda. Stadiul oglinzii ar constitui intr-un fel matricea Eului subicctului.

SUBLIMARE. Dc la latincscul.\·ublimitas, .jnaltimc, noblete". in psihanaliza estc un mecanism inconstient care are drept cfcct dcrivarea libidoului sprc activitati valorizantc pc plan social ~i cultural. Freud cxpllca in parte munca artistica si intelectuala, flidind din ea rezultatul encrgiei sexuale derivate spre scopuri artist ice.

SUPRAEU. Traducere a tennenului german Ubench, creat de Freud ~i intrcdus in Eul sf Sinele (1923). Supraeul estc una din instantele personalitatii asa cum a descris-o Freud in cadrul cejei de a doua tcorii a aparatului psi hie . EI cstc adesea pe nedrept asimilat ell constiinta morula. Supraeul este de fapt 0 instanta inconstienta gcneratf de interiorizerea intcrdictiilor familiale. Pcntru Freud el este .anostenitorul complexului Oedip". Melanie Klein a mtrodus notiunea de Supraeu .. prccoce", deosebit de dur si de crud eu subiectul.

TEAMA DE CASTRARE. Pctrivit conceptici Melaniei Klein, tearna de castrare provine din proiectia de catrc copil a proprici lui agresivitati. Freud face din teama de castrare motorul solutionarii complexului Oedip I. bater.

TOPICA. De la grecescul topikas, care privestc locul, topos.

Descriere a aparatului psihic in difcrite sisteme, ascultand flccare de legi proprii ~i in care se locahzeaza fenomcne specifice. intr-o prima topica (1896-1900), Freud distinge trei sisteme: inconstient , preconstient, constient. in a doua ropica (1923) el distinge trei instante - Sine, Eu, Supraeu -, care nu Yin sA se substituie primei topici, ci aduc 0 lumina diferita asupra functionarii psihicului (Psyche}.

157

LEXie

TRAVAUU PSIHANALlTIC. Proces care explica schimbarije intrapsihice la pacient, pe masura ce acesta mtegreaza interpretarile. Permite sfarsitul analizei.

NOTE

1 Mai degraba de 1a affectus = stare sufleteasca, sentiment (Nota L.G.) 2 A se vedea Sigmund Freud, .Petisismul". in Opere Ill, Psinanaliza si sexualuate, traducere. eseu introductiv ~i note de or. Leonard Gavriliu. Editura Stiintifica, Bucurestl, 1994. pp. 307-312. (Noll!. L.G.)

J Etirnologic Iantezista. ca si in cazul altar articole din acest .Lexic".

Etimologia rcala: conflictus = izbire. ciocnire. (Nota L.G .}

" De fapt a treia topica (a se vedea Leonard Gavriliu, .Preambul", to Andree Bauduin ~i altii, Preconstienud, Editura Stiintiflca. Bucuresti, 1996. traducere, cuvanr tnainrc ~i note de Argentina Firutl1. (Nota L.G.)

5 A xe vedea Sigmund Freud, .Pinalul complexului lui Oedip". 1n Opere Ill, ed. cit., pp. 313-318. (NOla LG.)

6 Titlul original: Hemmung. Symptom und Angst. (NoU L.G.)

7 A se vedea Sigmund Freud ... Masochismul :)oi sadismul prin prisma principiului Nirvanei", in Opere f/l, pp. 235-245. (Nota L.G.)

H A se vedea Sigmund Freud. .Prolog la 0 teorie a narcisismului", in Opere Ill, pp. 257-282. (Nota L.G.)

9 Conceptie nelnremeiata azi. (Nota L.G.)

10 Titlul original: Aus der Geschichte einer in/anti/en Neurose. (Nota L.G.)

CRONOLOGIA SCRIERILOR LUI FREUD IN LlMBA FRANCEZA

Abrevieri

RIP 1: Resultats, idees. problemes (1890-1920), Paris, P.U.F .• 1984 RIP 2: Resultats, idees, problemes (l921-1938),Paris,P.u.F., 1985 NPP: Nevrose, psychose et perversion, Paris, P.U.F., 1973 TECH: La Technique psychanalytique, Paris, P.U.F., 1953

SEX: La vie sexuetie. Paris, P.U.F., 1969

CINQ: Cinq Psychanalyses, Paris, P.U.F., 1954

EP: Essais de psychanalyse, Paris, Payot, 1981

Scrieri clinice

1905(1901) .. Fragment d'une analyse d'hysterie'' (Dora), in ClNQ. 1907 .. Les explications sexuelles donnees aux enfants". In SEX. 1909 .. Analyse d'une phobie chez un pent garcon de cinq ans" (1e

petit Hans), in CINQ.

1909 .. Remarques sur un cas de nevrose obsessionnelle'' (l'honune aux rats), in ClNQ.

1913 .. Experiences et exemples tires de la pratique analytique" , in RIP!.

1913 ,,Deux mensonges d'enfants", in NPP

159

CRONOLOGIA SCRIERILOR LUI FREUD

1913 "Un reve utilise comme preuve", in NPP 1915 .Ephemere destinee", in RIP 1

1915 .Llne relation entre un symbole et un syrnptome", in RIP 1 1915 "Communication d'un cas de paranoia en contradiction avec

1a theorie psychanalytique", in NPP

1915-1916 "Quelques types de caractere degages par Ie travail psychanalytiquc", in L' tnquietnnte Etrangete et l1utre.\' essais, Paris, Gallimard , 1985

1918 .Extrait de l'histcire d'une nevrose infantile" (l'homme aux Ioups). in CINQ

1920 "Association d'idees d'une enfant de quatre ans", in RIP 1 1920 "Sur 1a psychcgenese d'un cas d'bomosexualite feminine", in

NPP

1935 "La finesse d'un aete monque". In RlP 2

1936 "Un trouble de memoire sur I' Acropole", in RIP 2 1930-1938 Le President Thomas Woodrow Wilson. Portrait

psychologique (en collaboration avec WIlliam C. Bullirt), Albin Michel, 1967; reed. "Petite Bibhotheque Payot 27",1990

Scrieri teoretice

1888-1889 .Hypnotisme et suggestion", in L' Eerit du temps, 6,

1984, pp. 87-98

1891 Contribution a fa conception des uphasies, Paris,P.UF, 1983 1893 "Pour une theorie de I 'attaque hystcrique", in RIP 1

1893 "Quelques considerations pour une etude comparative des paralysies motrices organiques et bystenques", in RIP 1

1894 .Les psychonevroses de defense", in NPP

1895 .Esquisse d'une psychologic scientiflque", in Naissance de la psychanalyse , Paris, P.U.F, 1956, pp. 315-395

1895 Etudes sur t'hvsterie. Pans, P.U.F, 1956

1895 "Qu'i1 est justifie de separer de la neurasthenie un certain complexe symptomatique SOllS le nom de «ncvrose d'angoisse»", inNPP

160


1896 .L'heredite et l'etiologie des nevroses''. in NPP

1896 "Nouvelles remarques sur Jes psychcncvroses de defense", in

NPP

1896 .L'etiologie de l'hysterte". in NPP

1898 "La sexualite dans l'etiologie des nevroses", in RIP 1 1898 "Sur Ie mecanisme psychique de I 'oubli'' ,in RIP 1 1899 "Sur les souvenirs-ecrans" in NPP

1900 L'tnterpretation des reves, Paris, P.U.F., 1967.

1901 La Rive et son interpretation, Paris, Gallimard , 1925.

1901 Psychopathologie de 10 vie quottdienne, Paris, Payor. 1923; reed. "Petite Bibliotheque Payot 11", 1989

1905 Trois Essais sur fa theorie de fa sexualite, Paris. Gallimard, 1962

1905 Le Mot d'esprit et ses rapports avec L'inconscient, Paris, Gallimard, 1930

1906 .Mes vues sur le role de la sexualite dans l'etiologie des nevroscs" , in RIP I

1906 "L 'etablissernent des faits par voie diagnostique et la psychanalyse", in L' lnguietante Etrangeti et autre.\' essais, Paris, Gallimard, 1985

1908 "Caractere et crotisme ana]", in NPP

1908 .Les fantasmes hysteriques et leur relation a Ia biscxualite",

inNPP

1908 .Les theories sexucl1es infentiles" , in SEX 1909 .Le roman familial des nevroses' .. , in NPP

1909 "Considerations generales sur J'attaquc hystenque". in NPP 1910 Cinq Lecons sur la psychanatyse, Payot, 1966; reed. "Petite

Bibliotheque Payot 1", 1993.

1910 "Un type particulier de choix d'objet chez I'homme" (Contribution it la psychologie de I. vie amoureuse, I),ln SEX 1910 .Le trouble psychogene de la vision dans la conception psychanalytique" ,in NPP

1910 "Pour introduire la discussion sur Ie suicide" ~i "Conclusion de la discussion sur Ie suicide", in RIP 1

161


1911 .Formulations sur les deux principes du cours des evenements psychiques", in RIP I

1912 .. Sur le plus general des rabaissements de la vie amoureuse"

(Contributions a la psychologic de la vie amoureuse, Il), in SEX 19t 2 "Pour introdulre la discussion sur 1 'onanisme'', in RIP 1 1912 "Sur Ics types d'entrees dans la nevrose", in NPP

1913 .L'tnteret de la psychanalyse''. in RIP I

1913 .Le motif du choix des coffrets", in L'Inquietante Etrangete et autres essais. Paris, Gallirnard, 1985.

1913 "La disposition a la nevrosc obsessionnclle. Une contribution

an problcme du choix de la nevrose", in NPP 1914 "Sur la psychologie du Iyceen", in RIP I 1914 "Pour introduire Ie narcissisme", in SEX 1915 Metapsvchotogie, Paris, Gallirnard, 1968.

1916-1917 Introduction cl ta psychanulyse, Paris, Payor, 1922; reed.

"Petite Bibliotheque Payot 16",1993

1917 "Sur les transpositions de pulsions plus particulierement dans I 'erousme anal", in SEX

1918 .Le taboo de la virginite" (Contributions it la psychologic de Ia vie amoureuse, III), in SEX

1919 .Doit-on enseigner la psychanalyse a 1 'Universite?" , tn RIP 1 1919 "Introduction a la psychanalyse des nevroses de guerre", in In RIP I

1919 .L'inqutenanre ctrangete". in L'lnquiitante Etrangete et

autres essais, Paris, Gallimard, 1985 1920 .Au-defa du principe de plaisir", in EP

1922 .Psychanalyse'' si "Theorie de la libido", in RIP 2

1922 .,Sur quelques mecanismes nevrotiques dans la jalousie, la

paranoia et I 'homosexualite" , in NPP 1923 "Le Moi et Ie cs-, In EP

1923 ,,Joseph Papper-Lynkeus ella theorie du reve", in RIP 2 1923 .L'organisation genitale infantile", in SEX

1924 .Nevrose et psychose" , in NPP

1924 ,,Le probleme economique du masochisme", in NPP 1924 ,,La disparition du complexe d'Oedipe", in SEX

162


1924 "La perte de la realitt dans la nevrose et dans I. psychose",

inNPP

1924 "Petit abrege de psychanalyse", in RIP 2

1924 "Note sur Ie (Bloc-notes rnagique-", in RIP 2 1925 "La negation", in RIP 2

1925 "Quelques consequences psychiques de la difference

anatomique entre les sexes", in SEX

1926lnhihition, svmptome et angolsse, Paris, P.U.F., 1951

1926 La Question de l'onalyse profane, Paris, Gallimard, 1985 1926 "Psycho-Analysis", In RIP 2

1927 .Le Jetichisme", in SEX

1927 .L'humour", in L'lnquietante Etrangete et autres essais, Paris,

Gallimard, 1985

1931 "Sur la sexualire feminine", in SEX 1931 "Des types Iibidinaux", in SEX

1933 Nouvelles Conferences d'introduction a La psycnonatyse, Paris,

Gallimard, 1984

1937 .L'analyse avec fin et I'analyse sans fin", in RIP 2 1937 "Constructions dans I'nnalyse", in RIP 2 1937-1938 .Resultats, idees, problemes". in RIP 2

1938 .Le clivage du moi dans Ie processus de defense", in RIP 2 1938 "Some elementary lessons in psycho-analysis", In RIP 2 1938 Abregt! de psychanulyse, Paris, P.U.F., 1949

Scrieri tehnice

1890 "Traitement psychique", in RIP I

1891 .Hypnose". in L'Ecrit du temps, 3,1983, pp. 101-109 1892-1893 "Un cas de guerison hypnotique avec des remarques sur

l'apparition de symptOmes hysteriques par la «contre-volontee", in RIP I

1904 ,,La methode psychanalytique de Freud", In TECH 1905 ,,De la psychotherapie" , in TECH

163


1910 "Perspectives d'avenir de la therapeutique analytique", in TECH

1910 "i>. propos de la psychanalyse dite «sauvage»-', in TECH

19) 2 .Le maniement de I 'interpretation des rcvcs en psychanalyse",

in TECH

1912 "La dynamique du transfert", in TECH

1912 .Conseils aux t1'l€decins sur lc traitement ana1ytique", in TECH 1913 "De Ia fausse reconnaissance (deja raconte) au cours du

traitcmcnt psychanalytique", in TECH 1913 .Le debut du traitcmcnt", in TECH

1914 .Rememoration. repetition ct elaboration", in TECH 1915 "Observations sur I' amour de transfert", in TECH

1917 .Llne difficulte de 1a psychanalyse" , in L' inguietante Etrangete et autres essuis, Paris, Gallirnard, 1985

1918 .Lcs voies nouvelles de la therapeutiquc psychanalytiquc". in TECH

1920 "Rapport d 'expert sur lc traitcmcnt elcctrique des nevroses de guerre", in RIP 1

1923 .Remarques sur Ia theorie ct la pratique de I'Interpretation du reve", in RIP 2

1925 "Resistance a la psychanalyse". in RIP 2

1925 "Quelques additifs a I'ensemble de l'Inrerpretation des revcs", in RIP 2

Aplicarea psihanalizei in alte domenii

1907 Delire et reves dans La Gradiva de Jensen, Paris, Gallimard, 1949

1907 "Actions compulsionncllcs et exercices religieux", in NPP 1908 .Le createur litteraire et la fantaisie", in L'Inquietante Etrungete et autre essais, Paris, Gallirnard, 1985

1908 "La morale sexuel1e «civilisee» et la maladie nervcuse des temps modernes", in SEX

164

CRONOLOGIA SCRIERlLOR LUI FREUD

1910 "Sur Ie sens oppose des mots originaires", in L'!nquiitante Etrangete et autres essais , Paris, Gallimard, 1985

1910 Un souvenir d'enfance de Uonard de Vinci, Paris, Gallimard,

1986

1911 "Reves dans Ie folklore", in RIP 1

1911 "La signification de l'ordre des voyelles", In RIP I 1911 "Grande est la Diane des Ephesiens''. In RIP 1

1913 Totem et tabou, Paris, Payot, 1923; reed. "Petite Bibliotheque Payot 9", 1992

1914 .Le MOise de Michcl-Ange", In L'Inquietante Etrangete et autre,~ essais. Paris, Gallimard, 1985

1915 "Considerations actuelles sur la guerre et sur la mort". in EP 1916 .Parallelc mythologique a une representation obsesionnelle plastiquc", In L'lnquietante Etrangete et aufres essais, Paris, Galhmard, 1985

1917 .Lln souvenir d' enfance de «Poesie et verite-" in L' lnquietante Etrangete et autres essais, Paris, Gallimard, 1985

1919 .Lln enfant est battu. Contribution a la connaissance de la

genese des perversions". in NPP

1921 "Psychologic des Joules et analyse du moi", in EP 1921 .Psychanalyse et telepathic". In RIP 2

1922 .Reve ct relepathie'', In RIP 2

1922 "La rete de Meduse" , in RIP 2

1923 .Llne nevrose demoniaque au XVlIe steele" , in L' Inquit!tante Etrangete et autres essais", Paris, Gallimard, 1985

1927 L'Avenir d'une illusion, Paris, P.U.F., 1971

1928 .Lln evenernent de la vie religieuse", in L'Avenir d'une

illusion, Paris, P.U.F., 1971

1928 .Dostotevski et Ie parricide", in RIP 2

1929 Malaise dansla civilisation, Paris, P.U.F. 1971

1929 ,,Lettre a Maximo Leroy sur quelques lives de Descartes", In

Revue francoise de psychanalvse, XLV, 1, 1981, pp. 5-7. 1932 "Sur la prise de possession du feu", In RIP 2

1933 .Pourquoi la guerre?" in RIP 2

1934-1938 L'Homme Moise et fa religion monotheiste, Paris, Gallimard, 1986,

165

CRONOLOOIA SCRIERILOR LUI FREUD

Cu privire fa istoria psihanalizei

1914 "Contribution ~ I'histoire du rnouvement psychanalytique", in Cinq Lecons sur la psychunalyse, Paris, Payot, 1966; reed. ",Petil Bibliotheque Payot I", 1993

1925 Sigmundfreud presente par lui-mime, Paris, Gallimard, 1984 1930 ,,Prix Goethe 1930. Allocution prononcee a la Maison de Goethe a Francfort", in RIP 2

1932 "Ma rencontre avec Josef Popper-Lynkeus", in RIP 2

INDICE DE NUME

A

ABRAHAM, Karl: 147

ADLER, Alfred: 104, 105, 106, 113 ANDR~AS-SALOMI1, Lou: 11K ANZIEU, Didier: 14,18,39,111 ARISTOTEL: 154

AUDOUARD. Xavier: 111 AULAGNIER, Piera:74, \1 J, 142

B

BALINT, Michael: 61,74 BARANDE, II.~e: 115 BARANDE, Robert: 115 BATAILLE, Laurence: 73

BAUER. Ida (Duru): 99, 100, 101, 114,

128

BERGE, Aoori: 110

BERNAYS, Martha: 21, 22 BERNFELD. Siegfried: 39

BERNHEIM. H.: 21),37,38, 13K

BINET. Alfred: 18

BLEGER.J""', 57.73

BLEULER, Eugen: 107

BOEHLlCH. W.: 39

BONAPARTE. Marie', 96. 110.119 BOURNOV A, Klio: 17 BOUTONNIER.Juliene: 110 BOUVERESSE-QUILLIOT, R.: 18 BREUER,Josc:pll". 29,30.36,37,39, 122,

127,139,145,149 BVLLIIT.WilliamC.: 119 BROCKE,Ernst 21,84,85,86

C

CANNON, Walter B. 136

CARDINAL, Marie: 17

CASTEL, Robert: 17 CASTORIADIS,c.: 112 CHARCOT,J.M.: n, 22, 37,43, nil, 145 CHARTIER, J.-P.: Y, 10,73,74,96, us CHARTIER, Laetitia: 74 CHILAND,Coll:tte: 18

CLARK, MW.: 110 CLAVREUL,Jcan, 11\

CULLEN. W.: 154

D

DACO, Pierre: 17 DELCROS,)oelle: 68,74 DELON, Alain: 45,51 DEUTSH,Fdix: 11K, 111,1 [)OLTO, Francoise: 53, III

E

ECKSTEIN, Enuna (Irma): 88 EICKHOFF, F, W,; 136 EINSTEIN. A.: 147

ELLIS, Havelock: 29 ERIKSON, E.: 107.138

ESOP: 101

EY, Henri: 109

161

INDICE DE NUME

PAIN, Michel: 72,

FERENCZI, Sandor: 73,92,130,135,136 FERSTEL, von: 92

A..AVIGNY, Hubert: 72

FL.EISCHL: 23

FLIESS, Wilhelm: 13,25,33,72,75-77,

85, 87, 8R,9J-92, 96, 117, 145 FLUSS, Gisella: 2..0;,27

FREUD, Anna: 96, 119, 154 FREUD, Jakob: 19,20,91 FREUD, John: 87

FREUD, Sophie: I HI, 146 FREUND, Anton von: 118, 135

G

GALL,FJ.: 12

GAVRIUU, Leonard 18,38,73,95,

135,136,15ij GAY,Peter: 14.18,116,135 GOETHE, JW.: 147 GRAFF, Hans: 22

GRAFF, Max: 22 GRANOFF: 111

GREEN, Andre: 134, 13tl

GREENSON. Ralph R,: 36,47, 72 GRODDECK. Geurg: 124, 135

H

HANIBAL: 91

HARTMANN, Heinz: 107 HEIMANN, Paula: 140 HORNEY, Karen 107 HRISTOS: 53

J

JANKt:L~VITCH, V . 78 JENSEN, Wilhelm: 52

JUNC. Carl Gustav. 43, 107-109, 146

K

KAHANE. Max: 104

KLEIN. Melanie: 135, ISO, )57 KOLLER,Carl: 23 K6NIGSTEIN. Leopold: 23 KRAfFT-EBING, R' 153 KRIS. Erik: 96, 106

L

LACAN , Jacques', II ,59. lOY, 110--112,

135,139,157

LAFORGUE, Rene: 109, 119 LAGACHE, Daniel: I to. 111.123 LAPLANCHE, lean: 39,46,51,62,72.

74,99,110,114,129.136 LECLAIRE,Serge: 111, 140, 144- LI~BAULT, A.-A_: 29,138 LOMBROSO.Ce~are: 11 LOWENFELD, Leopold: 12K

M

MAHLER, Gustav: 59

MALCINSCHI, Michaela Brandusa: 18,

135

MASOCH, Sacher: 153 MESSMER, Anton: 138 MEYNERT, Thcodor: 21 MILEA. Ion: 39 MINKOWSKI, Alexandre: 109 MITREA, Georgeta. 114 MOSER, Fanny; 30,31 MUNTEANU, Romal: 72

N

NACHT, Sacha: 110 NAPOLEON: 119 NEYRAUT, Michel: 62,73 NIETZSCHE, Freidnch: 157

o

ORIGENE: 94 p

PANETH, L 85, 116 PAPADIMA, Eugen. 114 PAULHAN.Jean: 141 PAVELeU, Vasile: 18

P~RIER, Francois: 111,113,115 PERRON. Roger: 115 PESTER,Oskar: 118

PIAGET. Jean: 39

PONTALlS,J.-B.: 39,46,SI,62. 72, 74, 99,110,114,129,136

Q

QUILLIOT. Roland; 18

168

INDlCE DE NUME

R

RANK, Otto: 131 REITLER, Rudolf: 1U4 REV, Pierre: 112.142, 144 RIMBAUND, Arthur: 124

ROAZEN, Paul: 10,74,106,107,115.

129,143,144-

ROBERT, Marthe: % ROUDINESCO, Elisabeth: 110,115 ROUSTANG,Fran~ois' 111

S

SADE, marchizul de: 156 SAUSSURE, Ferdinand de: 109 SCHREBER. Daniel: 136 SCHUR, Max: 95, 119, 120 SIGNORELLI: 93 SIMONTON, Carl: 135 SPlELREIN Sabina: 128

STEKEL, Wilhelm: 59, 104. !OS, 118

STOETZEL, J." 74 STRACHEY, James: 149 SULUVAN, Harry S,: 107 SWOBODA: 87

T

TAUSK, victor: 118

V

VALABREGA,J-P 113 VIRGILlll: 94 VLADESCll, Florin V 39

W

WEININGER: Xi WUNDT, Wilhelm: 41

Z

ZAMFlRE..I)CU, Vasile Den' 72 ZVEIG, Stefan: 73

LA FJ)rrtlRII1l IRI sr UNlVERS ENCICl.OPFDIC AU APARur:

Bujor T. Ripeanu, Cristina Corci~vescu - Dictionar de cinema Larousse - Dictionar de civilizatie greacil

Larousse - Dictionar de psiholo~ie

Larousse - Dictionar de psihiatrie

Larousse - Dictionar de psihanalizf

Larousse - Dictionar de filosofie

Larousse - Dictionar de sociologie

Larousse - Dictionar de civllizatie musulmanf Larousse - Dictionar de civilizajie egipteanj Larcusse - Dictionarul spatiulu]

Jacques Oerrida - Diseminarea

Brice Parain - Logosul platonician

Marcel Gauche! - lnconstientul cerebral Matila Ghyka - Filosofia ~i mistica numfrului

Jeanne Ancelet-Hustache - Meister Eckhart si mistica renana.

Mircea Eliade - MiIUTi, vise si mistere '

M.D. Chenu - Torna d'Aquinc

Patricia Hidiroglu - Apa divin!

Georges Dumezrl - Uitarea omului ~i onoerea zeilor Georges Dumezil-, Zeii suverani ai indo-europenilnr Rudolf Steiner - Bhagavad-Gita ~i Epislolele lui Pavel Rudolf Steiner - Mistica. Ofnd uman, gbd cosmic Rudolf Steiner - Evanghelia dup~ Luca

Rudolf Ste~ner - Omul. suprasensibil _in conceptia antroposofica Rudolf Steiner - Crestinismul esoteric

Jeanne Guesne - Ccrpul spiritual

Marc de Smedt - Tehnici de meditatie

A T Mann - Principiile reincamarii

Christmas Humpreys - Concentrare si meditatie

Platon - Dialoguri (tiraj nou) , .

Aristotel - Organon (vol. II)

Aristotel - Poetica

Alfred Adler - Cunoasterea omului Alfred Binet - Sufletu'l ~i corpul

Alfred Binet - Dedublarea personalitllii ~i iaconstientul Th, Ribot - Memoria *i patologia ei

Th. Ribot - vointe ~i patologia ei

Karen Horney - Personalilatea nevrotica a epocii aoasue Frieda Fordham - lntroducere in psihologia lui C.G. lung Leonard GavriJiu - [ncon~tientullD viziunea lui Lucian Blaga Vasile Tonoiu - in cautarea unci paradigme a ccmplexitatii

S. Panl. S. Pan4 jr .. D. Dlrlu - Sexualitatea umad .

William Shakespeare - Regele Lear

William Shakespeare - Macbeth

47.500 lei 31.900 lei 37.900 lei 46.900 lei 24.900 lei 32.91J0 lei 10.5110 lei 24.9iJlI lei 22.51J0 lei 32.000 lei 26.900 lei 19.91)0 lei 14.9UO lei 27.900 lei 17.900 lei 24.900 lei 19.900 lei 16.900 lei 26.900 lei 24.9i10Iei 18.900 lei 14.900 lei 16.900 lei 18.91)0 lei 19.9UOlei 18.9(11) lei 22.900 lei 17.51J0 lei 24.900 lei 32.9110 lei 43.000 lei 32.000 lei 28.9iJlJlei 7.001J lei 24.900 lei

19.900 lei 11.900 lei 22.900 lei 19.900 lei 14.900 lei 11.900 lei 29.900 lei 16.900 lei 16.830 lei

William Golding - Gameni de h4rtie Iris Murdoch - Dilema lui Jackson

Kazuo lshiguro - Amintirea palidl a muntilcr Eugen Simion - Dimineata poetilcr

Tudor Dpris - Zoologia

Andrei Avram - Ccntributii etimologice Horia Georgescu - Pentru cauza romfneasca Mircea Rebreanu - Le genie francais

Album - Berthelot ~i Romania

LA FDl11JR1IE IRI ~I UNIVERS ENCICLOPEDIC VORAPAREA:

15.900 lei 24.900 lei 22.900 lei 30.UOO lei 14.900 lei 10.000 lei 15.UOO lei 9.9UO lei 10.000 lei

Academia Romana-. [ndreptar ortografic , ortcepic ~i de punctuatie 22,900 lei

DEX ISO 000 lei

Leonard Gavriliu - Dicticnar de cerebrologie 37.900 lei

Lerousse - Dictionar de medicine 99.000 lei

Yladinir Jankelevitch - lreversibilul ~i nostalgia 32.900 lei

William Shakespeare - Visul unei nopti de varl 17.900 lei

Blrboi. Popescu - Limba ~i literatura roman! pentru pregftirea

examenului de capacitate Aristotel - Etica nicomahid

J.-P. Chartier - Introducere In psihanaliza lui Sigismund Freud C. Prcdan, D. Preda - The Romanian Army During

The First World War

Comandand prin po!l~ 0 carte apllrut~ la una din edituri Ie IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDlC

ob!ine~ 0 reducere de:

15%

Penttu comenzi cu 0 valoare mai mare de 00 000 lei ob\ine!1 0 reduoere de:

20%

Costul expedierii prin [lO!t~ e suportat de edituri.

Adresa: CP 33-2, Bucuresti, Romania TelJfax: (401) 222 62 86, 222 5352,22254 20

18.900 lei 37.900 lei 17.900 lei

30.000 lei

, \)\_

\. "

U:::II BJn:a.!pa

nnraxvo mIVN03, '10

,;~;Jz~p::um.t~sd ~r. ;)~;JlfJ-~UdW -1;)) ;)P OS: oisod J1UlpUp no !l~U!PP iuns ;U'B;) U! 1'1.,!XYJ !S Tpn :;))S;) lUP 'J[nU;)WupunJ J;)q!lumHnsd dl~Jld;)JUOJ!S pnJJd ~nl Uh~!A U!P oiusuodun JI;11UJW!U;},\;) iJlluud U! ound arco 'pm!J oudouts [nojqm OlS;'I '!il'qi!u!;)u !JJ OJlUJd JP.Op nu '"lHJOJ Jlulq!ln 0 dQ

'lU;)!l~;UO::)u~ cd Jl"CXU !;)!dU];)lOlpsd !S !J!fiOl04!sd dIP. d(UIUJWUPUTIJ lOlJldJJUOJ [OSUJS IS np '!JZ!pmBlpsd !TIP1U!11Id !!h~[A diP. ;)IUU!Pll!J JIJIRp lUlU !TIIOl -OlPP l'.!lOUlJlli U! l!qmnp PUP:!J 'ID!;)~lJJ op oieod JS l!P upaeop u-s P!lQeUp.4!sd U;:UUJS!W JP \jdUlUd U! !RUlOU nu) Ip.IUJZeud;JJ <~Idq[:g uinj,» lC1l=AJpn !nl;;op. IlllXJllIOJ 1I! InU!lSJp !J~Wln ;'II P. JP !S uuodoosop JIRS lOl!lUW l?,,:uJundx;?I pn;;ud !TII HqRJ~O!4 J1S~d rsjnocjoods oundrudns CJp !"lnlO}lln P.JJPI ·C!J1SJ;JU U dJ!lOlS! !;1!l"IOAJ eursud uud '~1Ip,!pnJ1J r:U!lPOP U! oroonponut ~lJUXd !UlU !S 1,!lUp !UW P.J;J omod PJjO JU l:J!llUll:) JllJ1d-UUJr"

Chartier Introducere in Psihanaliza Lui Sigmund Freud

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chartier Introducere in Psihanaliza Lui Sigmund Freud

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonatorul colectiei: dr.

S-ar putea să vă placă și

Chartier Introducere in Psihanaliza Lui Sigmund Freud

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chartier Introducere in Psihanaliza Lui Sigmund Freud

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿Coordonatorul colectiei: dr.

S-ar putea să vă placă și

Coordonatorul colectiei: dr.