576

generale. Un copil poate fi activ, putin adaptabil la evenimentele nepldcute gi i se poate ugor distrage atenlia; altul poate

I ntro duc

re tn

iholo gie

Efectele genetice asupra personalit6lii

fi

concentrarea adaptabil. Astfel de caracteristici de personalitate, legate de dispozilia general[, se numesc

tdcut, perseverent

in

asupra unei activitdli

gi mai

temperamente.

Aparilia timpurie a unor astfel de caracteristici sugereazd cd ele sunt determinate, in parte, de factorii genetici, fiind mogtenite de la parinfi - in ciuda diferen{elor dintre copiii aceleiagi familii. Aga cum descriam in capitolele 2 qi 12, o metodd de investigare a acestei problematici este studiul perechilor de gemeni.

nu se bazeazd doar pe datele legate de temperamentul copiilor, ci sunt detectabile gi in trdsiturile de personalitate ale adultului. Un studiu extensiv, desfEgurat in Suedia, a examinat trdsdturile de extraversiune (sociabilitate) gi neuroticism (instabilitate emo{ional6) la un egantion de peste 12 000 de perechi de gemeni adulli. La ambele trdsdturi, s-au oblinut corelalii de .5 intre mernbrii perechilor de gemeni identici 9i de .2 intre membrii perechilor de gemeni fraternali, ceea ce presupune o influentl genetici substan!ial[ (Floderus-Myred.
Petersen gi Rasmuson, 1980).

structurd geneticA) au caracteristici similare in mai mare mdsurd decAt gemenii fraternali (la care aproximativ jumdtate dintre gene sunt comune), atunci caracteristicile la care ne referim
au o componentd geneticS (mogtenitd). intr-un studiu de acest tip, gemenii de

Dacd gemenii identici (cu

aceeaqi

Ins6, aga cum remarcam qi

in

capi-

tolul 72, una dintre dificultalile de interpretare a rezultatelor studiilor pe gemeni constd in faptul cd gemenii
identici sunt tratafi similar, intr-o mdsurd mai mare decAt gemenii fraternali, ceea ce poate expliczi asemindrile la nivel de personalitate. Un studiu ideal ar trebui sd analizeze un egantion de gemeni identici care au fost separa{i la nagtere gi crescuti in medii alese intAmpldtor. Unul dintre proiectele de cercetare in desllgurare indeplinegte aceste condilii, gi anume

acelaqi sex, cu vArsta in

jur de 5 ani, au

fost apreciali de proprii p[rin!i, din punct de vedere temperamental: sociabilitate, ernolionalitate qi activitate. Corelafiile

intre gemenii identici au variat intre .5 gi .6, in timp ce corela{iile intre gemenii fraternali nu au variat semnificativ fald de valoarea zero, eeea ce sugereazd cd mogtenirea ger-retic[ este un determinant important al temperamentului (Buss gi Plomin, 1984). Problema unui astfel de studiu, ca gi a altora aseminltoare, este cd se bazeazd. pe relatdrile gi aprecierile pdrinlilor, care pot exagera asemdndrile

studiul Minnesota asupra

gemenilor

cresculi separat (Bouchard, 1984). PAna in 1990, peste 56 de perechi de gemeni identici au fost studiali in laborator. In medie, acegti gerneni au fost separafi de la vdrsta de 10 s[ptdmdni gi s-au revdzu: peste 34 de ani; unii dintre ei nu s-au intdlnit decit cu ocazia acestui studiu

gemenilor identici

sau

Cercetdtorii implicali

in

proiectul
acegtr

diferenlele

Minnesota comparS, la ora actuald,

gemenilor fraternali (Neale gi Stevenson,

1989). Dar studiile care au utilizat metode mai obiective au confirmat c5 emofionalitatea, sociabilitatea gi activitatea au componente mogtenite, intr-un grad semnificativ (Plomin 9.a., 1988).

subiecli cu gemenii crescu{i impreund. examinali intr-un studiu anterior pro' iectului Minnesota (Bouchard 9.a., 199[i: Lykken, 1982; Tellegan 9.a., 1988). Studiile amintite relevd faptul c6, sub aspectul unor caracteristici numeroase d;

De:roltarea personalitityii de-a lungul vielii

577

personalitate, gemenii crescuti separat sunt la fel de asemdndtori cu cei crescu{i irnpreunS.. Corelatiile rnedii pentru genrenii crescu{i separat au fost de .49 qi pentru gernenii crescu{i irnpreun6, .52; :trrelatiile corespondenre pentru gemenii fraternali au fost de .21, respectiv .23. -\ceste rezultate ne permit s6 concluziondm c[ gemenii identici se caracterizeazd, mai rnult din punctul de vedere .rl caracteristicilor de personalitate, comparativ cu gemenii fraternali, deoarece structura lor geneticd este, in totalitate,
:omur.rd.

de diferentele educafionale redusa. Ca unrare, eritabilitatea performanfei irrtelectuale - propor{ia in care variabilitatea se datoreazd diferenfelor mogtenite dintre indivizi - va cre$te, deoarece scade proportia de variabilitate determinatd de un factor de
determinatd

va

fi

mediu important. in general, cea rnai inalta eritabilitate se irrregistreazia la nivelul abilitSlilor 9i

inteligen{ei; in ordine descrescdtoare, urmeazd eritabilitatea identificata in

mdsuri ale personalitetii

Diferentele de corelafii dintre gerrienii :dentici gi cei fraternali, inregistrate in .tudiile Minnesota, confirrnd rezultatele :ltor studii asupra gernenilor gi relevd -ptul cd aproximativ un procent de 507a :in variabilitatea la nivel de individ, din :unctul de vedere al multor trbsdturi de :ersonalitate, poate fi atribuit diferenfelor -enetice. Cu alte cuvirrte, aceste trasdturi :..rnt determinate genetic la aproape .5 din

legatd

de

sociabilitate

in special cea

gi

stabilitate

emotionald; cea mai scdzuld eritabilitate

se

;..pulatia studiat6. Este irnporlant si rernarcdm faptul cd ::east5 afirmatie nu inseamnd cd 50o/o :ln trdsdturile unui anumit individ sunt ::terminate de genele acestuia. Eri-

inregistreazd perrtru credin{e gi atitudini, precum crediu{ele religioase gi atitudinile politice. in studiul Minnesota, corelafiile obtinute la unele teste de aptitudini gi de personalitate intre gemenii identici crescuqi separat au fost la fel de inalte ca irr cazul in care aceeagi persoand ar fi rezolvat de doud ori aceleagi teste (vezi disculia criticd pentru mai multe detalii referitoare la studiul
Minnesota).

::bilitatea unei trlsaturi se referd la rilerentele dintre indivizii unei populalii s. nu la propo(ia unei trdsdturi la un

Deoarece multe dintre trasaturile de personalitate ale adultului se daIoreaz6,, in pafte, factorilor genetici, este normal

sd ne intrebdm dacd acestea sunt o continuare, la vArsta adultA, a tempe:lir id. Dacd, uneori, variabilitatea unei ramentelor din copil6rie. De exemplu. --:i:arur\ \n cadru\ une\ popu\afj\ se un\\ cercetator\ au sugerat cb trisdturile -:...dificd, atunci se modifica gi eritabi- ternperamentale de sociabilitate gi emo.:atea acelei trdsdturi. De exernplu, dacd !ionalitate pot fi o versiune, la vdrsta li s-ar oferi, la un moment dat, copildriei, a extraversiunii gi instabilititii --iuror .rnse educa{ionale egale, variabilitatea emolionale (Plomin g.a., 1988). Aceastd :':rlormantei intelectuale, la nivel de chestiune este tot un aspect al continu.:cietate, va scddea; scorurile oblinute de itAtii, la care ne-am referit la inceputul .l:care persoand la testele standardizate capitolului. in ce mdsurd personalitatea :3ntru aptitLrdine intelectuald vor fi individului se modificd sau rdmAne ..:mdndtoare, deoarece variabilitatea neschimbatd de-a lungul viegii?

Irtroduce re in psilrclo.qie

Unul dintre primele studii care

a inceput

urmdrit aceiagi copii de-a lungul timpului in anii '50 cu un grup de 140 de

ele, iar scorurile pentru temperament 9i adaptare, la vArsta adultd, s-au corelat semnificativ cu cele oblinute pentru
temperament la vdrsta de 3. 4 gi 5 ani. Pe de altd parte, toate corelafiile au fost scdzute (aproxirnativ .3) gi nrajoritatea celor noud trdsdturi, cousiderate separat.

copii din clase sociale rnijlocii qi superioare, in S.U.A.. Datele iniliale au

fost oblinute pe baza interviurilor cu plrin(ii, fiind suplimentate ulterior cu interviuri cu profesorii gi teste administrate copiilor. Subieclii au fost notafi pentru noui trdsdturi, care, nrai tArziu, au fost combinate pentru a defini trei tipuri temperamentale principale: copiii juc6ugi, cu pattent-uri alimentare gi de somn

au indicat o continuitate scdzutd sau

(Chess

t-r

lipsa de continuitate de-a lungul timpului

gi

Thomas, 1984; Tlromas ;i

Chess, 1986).

Cercetdtorii

alr relevat faptul

cd

discontinuitatea / continuitatea tempera-

regulate gi care se adaptau imediat la

situaliile noi au fost clasificali ca nedificili (aproximativ 40% din eqan-

tion); copiii iritabili, cu pattern-ui

alimentare gi de somn neregulate gi care rdspundeau intens negativ la situaliile noi au fost clasificali ca dificili (aproximativ l0% din e$antion); copiii care prezentau

mentului este o funcfie a interacliunii dintre genotipul copilului gi mediu. In special, ei considerd ci elementul cheie al unei dezvoltdri sindtoase este coresponden{a dintre temperatnentul copilulu:

gi mediul familial. De

exemplu.

oarecare nivel de inactivitate, cu tendin{e relative de retragere din fala situa{iilor noi qi care cereau mai mult timp pentru a se adapta la acest tip de situalii, comparativ cu copiii nedificili, au fost clasifica{i ca mai greu adaptabili (aproxin,ativ 15% din egantion). Restul de 35Yo dintre copii au obtinut scoruri medii la toate dimensiunile considerate (Thomas 9.a., 1963). Din egantionul inilial, au fost urmdrili in viala adultd 133 de subiecfi, care au fost evaluafi din nou sub aspectul temperamentului gi al adaptdrii
psihologice.

un

Rezultatele oblinute au oferit dovezi pentru continuitatea temperamentului. Pe de-o parte, scorurile pentru temperament

cercetdtorii citeazd cazul lui Carl. ui-b[iat cu unul dintre cele mai dificile temperamente, de la vdrsta de 2-3 lur:pAnd la 5 ani. Dar, deoarece tatdlui s5; i-a pl6cut temperamentul ,,puternic" bliatului gi i-a permis manifestarea unLr: reacfii negative la situaliile noi, Carl " progresat gi a devenit din ce in ce ma" ,,nedificil". La 23 de ani, el a fos; clasificat, cu ugurin!6, in grupul cu temperament nedificil. Dar, temperament:. inilial al lui Carl se manifesta deseori. i: episoade scufte, ori de cAte ori i: modificau circumstan{ele de viafa. Dt exemplu, atunci cAnd, in copildria tdrzi=-. a inceput lecfiile de pian, a manifest.: din nou, un rdspuns negativ intens. urrr-: de o adaptare mai inceati gi, in final. a:
implicare pozitivd gi chiar entuziastd. L: rnodel asemdndtor s-a manifestat ;i -momentul de intrare la colegiu (Thorr,=
gi Chess, 1986).

oblinute

in primii 5 ani de viald ai

subiecfilor s-au corelat semnificativ intre

D ezv

lt ar

tt p ers

on

al it d y i i de- a lu

n gu

ieyi

579
studiu, s-au eviden{iat similaritali remarcabile

intre cei doi lrali gemeni. Ambii

purtau cdmdgi albastre cu epoleli, mustata qi ochelari cu rame mari. Conduitele gi temperamentele

Studiul Minnesota asupra genrenilor cresc uli separal

Participanlii Ia studiul Minnesota asupra gemenilor crescu{i separat au fost evalua{i sub aspectul unor aptitudini gi dirnensiuni ale
personalitSlii. in plus, ei au parricipat la interviuri indelungate, referitoare Ia experien{ele din copildrie, temeri, pasiuni, preferinle muzicale, atitudini sociale gi interese sexuale.

lor

s-au dovedit similare, avand

aceleagi

preferinle gi ticuri:

le

pl6ceau mdncbrurile

condimentate 9i lichiorurile dulci, erau neatenti, distrali, curalau toaleta inainte de a o folosi, le pldcea sd inrnoaie in cafea p6inea prajitd qi se amuzau strinutdnd in lift, pentru

a'i lua prin surprindere

pe ceilalfi.

Un alt caz asernanAtor este cel al gemenelor britanice. Cu un trecut diferit,

ambele sunt, la ora actualS, casnice. Au fost
separate in timpul celui de-al doilea rtrzboi mondial gi au fost crescute de familii cu status socio-economic diferit. Ambele gemene, care nu s-au mai intdlnit niciodatd inainte de participarea la studiul Minnesotit. s-au prezentatla interviuri punand cdte qapte inele.

Au fost relevate o serie de

izbitoare.

similaritdti

Gemenii cu trecutul cel mai diferit sunt

Oskar Stohr pi Jack Yufe. Nisculi in Trinidad

din tatd evreu gi mamd germand, ei au fost separali la scurt timp dupa na$tere. Oskar a
plecat cu mama sa in Germania, unde a fost

crescut de bunica sa in spiritul catolic gi nazist. Jack a rdmas cu tatll s6u, a fost irescut ca evreu gi gi-a petrecut o parte din tinerefe intr-un kibbutz israelian. Familiile nu au corespondat niciodatd, iar cei doi lla1i duc, ;i la ora actual6, vieli diferite. Cdnd au participat la studiul Minnesota, cei doi frali se

Desigur cd nu existb gene pentru inntuierea pdinii in cafea sau pentru preferinla pentru inele; aceste elemente reflectd sitni-

laritalile componentelor mo;tenite ale unor

caracteristici de bazd ale personaliEtii. Dar, a$a cum vom vedea, nu doar factorii genetici

sunt responsabili pentru aceste similaritili

extraordinare dintre gernenii crescuti separat.

rpropiau de 50 de ani 9i, pdnd

urmd cu 20 de ani.

in

acel la

In cursul capitolului, vom

studiul gemenilor.

releva

gi

alte

rnornent, se mai intdlniserl o singurd datd, in

descoperiri surprinzdtoare care decurg din

in cursul parricipdrii

Influenfe de mediu
Exenrplul lui Carl ne reamintegte cd, factorii genetici sunt rcsponsabili :-ntru aproximativ 50Vo din variabilitatea -nor trdsdturi de personalitate, rdmAne un :rocent de variabilitate de 50o/o care :oat fi atribuit, in special. factorilor de :ediu gi interacfiurrilor dintre aceqtia gi -;torii genetici. Interac{iunea acestor ::;tori este ilustratd de doub arii de studiu -: problematica dezvolt6rii personalitalii : copilSrie: diferenlele intre paltern-urile :3 ata$arnent al copiilor fafd de parin{i gi

diferenlele intre practicile parentale (de cregtere a copiilor).

:e;i

cam

ATA$AMENTUL. Aga curn remarin capitolul 3, atagamentul reprezintd tendinfa copilului de a cduta apropierea fatA de persoanele care-l ingrijesc ai de a se sim{i in securitate in
prezen{a acestora. Majoritatea studiilor

despre atagamentul copiilor au fost

ini{iate de psihanalistul Johrr Borvlby in

anii'50 gi'60. Teoria sa integreazd

concepte din teoria psihanaliticd, etologie

gi psihologie cognitivd. Conform teoriei

580 ata$amentului, eqecul copilului de a-gi forma o legdturd cu una sau mai multe persoane in primii ani de via!6 este legatd de inabilitatea de a dezvolta rela{ii personale apropiate, intime, la maturitate

I nt rodttc

ere trt p silto

lo

gie

mai mult timp pentru a se implica in joc.

(Bowlby, 1973).

Evaluarea ataqamentului. Mary Ainsworth, una dintre colaboratoarele lui Bowlby, a desfbgurat observalii extensive asupra copiilor gi mamelor din Uganda gi S.U.A., dezvoltdnd, ulterior, un procedeu de laborator pentru evaluarea atagamentului bazat pe securitate al unui copil, de la vArsta de 12-18 luni (Ainsworth, Blehar, Waters gi Wall, 1978). Procedeul se numegte ,,situa{ia strdin6" qi implicd
urmdtoarea succesiune de episoade:

Copilul este observat, printr-un perete de sticlI cu vedere unidireclionald, de-a lungul intregii secvente, iar observafiile sunt inregistrate: nivelul de activitate al copilului gi implicarea lui in joc, plAnsul qi alte semne de disconfoft, apropierea de mami sau incercarea de a atrage atenlia acesteia, apropierea fa!6 de strdind sau dorinla de a interacfiona cu aceasta q.a.m.d. Pe baza compoftamentelor lor, copiii sunt clasifica{i in trei grupe. Grupele diferd intre ele, luAnd in considerare comportamentele copiilor de-a lungul episoadelor de reintAlnire cu mama (episoadele a 9i 5).

Copilul cu qta;ament bazat pe

securitate. Indiferent dacd sunt sup6ra{i sau nu la plecarea mamei (episoadele 3 li 5). copiii cu atalarnent bazar pe securitate incearcd sd interac{ioneze cu mama, cAnd aceasta se

1. Mama qi copilul intrd in camera experimentald. Mama las6 copilul pe podea, inconjurat de jucdrii gi se aqeazd in partea opusd a camerei. 2. O femeie strdind intrd in camerd, se ageazd tdcutd un minut, apoi vorbegte
cu mama un minut, dupd care incearcS sd angajeze copilul intr-un joc cu una din jucdrii. Mama pdrisegte camera pe neobservate. DacI copilul nu este supdrat,

intoarce. Unii copii se mullumesc

sd

gtie cE mama s-a intors, continu6nd sd se ioace. Altii cauta contactul fizic cu

3.

mama. Existd gi o categorie de copii intens preocupali de prezenta mamei. de-a lungul intregii secvenle, manifestAnd disconfort major cAnd aceasta pdrdsegte camera. in ansamblu, aproximativ 50-60Vc dintre copiii americani fac parte din aceastA categorie.

strdina se reintoarce

la locul ei

gi

4.

rdmAne tdcutd. Dacd copilul este supSrat, femeia incearcd sd-l linigteascS. Mama se reintoarce gi se angajeazd in

joc aldturi de copil, in timp ce femeia striini iese neobservatd. 5. Mama pdrdsegte din nou camera,
ldsAnd copilul singur.

6. Strdina se intoarce.

Dacd copilul este supirat, incearcd s6-l linigteasc6. 7. Mama se intoarce gi striina iese.

Fiecare episod este programat

dureze 3 minute, dar poate

sd

scurtat daci copilul are reaclii prea intense sau poate

fi

Copilul cu ata$ament bazat pe insecuritate: evitant. Acegti copii eviti in mod evident interactiunea cu rnama in decursul episoadelor de reintAlnire cu ea. Unii o ignord aproape in intregime, alfii manifest6 incercdri combinate de a interac{iona cu mama gi de a evita interactiunea. Astfel de copii dau mamei pu{ind atenlie, c6nd aceasta se afl6 in camerd, gi, deseori, nu par deranjali c6nd ea pleacS. Dacd totugi manifestd disconfort, sunt la fel de uqor de liniqtit de cdtre
femeia

fi

prelungit dacd copilul are nevoie de

D ezv olt ar e a p ers

n al it

dyii de- a

Iu

ngul v ielii

581

str[in6

ca qi de cAtre mama.

formarea unui atagament de securitate.

Acesta este un fapt evident chiar de la

Aproximativ 20% dintre copiii americani fac parle din aceastA categorie.

virsta de 3 luni. De exemplu, mamele

acestora gi se compoftS afectr-ros cAnd

Copilul cu ata$ament bazat pe insecuritate: attbit,alett. Copiii sunt clasificati ca ambivalenfi dacd rnanifestd rezistenld fald de mamf, in cursul episoadelor de reintAlnire. Simultan, ei

copiilor care au un atagament de securitate rdspund prompt la plAnsetele

ii iau in brate. De asemenea, astfel de mame iqi modeleazd rispunsurile ir-t func{ie de nevoile copiilor (ClarkeStewaft, 1973). La hrdnirea copilului, de exemplu, ele folosesc semnalele acestuia

exemplu, pldng pentru a fi luali in brafe, dar imediat lipd ca sd fie lSsa{i jos. Unii ac\ioneazd pasiv, plAngdnd

cautd gi rezistd contactului fizic. De

dupd mamd gi manifestAnd rezisten{d cAnd ea se apropie. Aproximativ 107o dintre copiii americani sunt clasificali in aceastd categorie.

pentru
hrdnire.

determina momentele

de

incepere gi incheiere a hrdnirii, respectd preferin{ele lui alimentare gi ritmul lui de

Deoarece mulli copii nu corespund f,cestor categorii, studiile mai recente au introdus o a patra categorie: copii dezorganiza{i (Main gi Solomon, l986). \cegtia manifestd deseori comportamente Jontradictorii. De exemplu, se apropie de namd, av6nd grijd sd nu o priveascd; se :propie de mamd gi apoi o eviti in mod uirnitor; sau incep sd plAng6 imediat dupd re mama ii ageazd pe podea (in episoJul 1). Unii par dezorientafi, aparent nu :u erno{ii sau par deprirnali. Aproxirnativ

in schimb, mamele copiilor cu unul dintre tipurile de atagamenl bazat pe insecuritate rdspund. in primul rAnd, propriilor dorinfe 9i dispozilii qi nu semnalelor de la copii. De exernplu, ele vor rdspunde la plAnsetul copilului (care
este un semnal care cere aten{ia rnamei) doar cAnd doresc sd-l m0ngdie, ignorAnd acest semnal in alte ocazii (Stayton,
1973).

\r)-157o dintre copiii americani sunt :)asa{i in aceasti categorie; procentul

3ste mai mare printre

Mamele copiilor cu ata;ameri. bazat pe insecuritate, care manifestd Ltn pattenl evitant in ,,situa{ia strdind", igi fin in bra{e

copiii maltrata{i

sau

:rintre cei care provin din familiile in .are un pdrinte urmeazd tratament psi:iatric.

. Responsivitatea senzitiv[ a mamei. Ir incercarea de a inlelege diferenfele

Jintre tipurile de ata$ament la copii, :ercetdtorii gi-au deplasat atenlia cdtre

:.rmportamentul persoanei care ingrijegte ;.rpilul, de obicei mama. S-a dovedit cd :ristd o reactivitate erno{ionall (rdspuns ,iectiv) a acestei persoane fala de nevoile :opilului mic, ceea ce determinl

copiii tot atdta timp c6t gi mamele copiilor cu ata$amentbazat pe securitate, dar nu par sd se bucure la fel de mult de contactul apropiat gi, uneori, ac{ioneazd intr-o manierd de respingere. Ele au tendin{a de a refuza contactul atunci cAnd copilul este supdrat gi are o uevoie accentuatd de a fi liniqtit. De asemenea, au tendinfa de a fi compulsive gi rigide, deseori ingrijind copilul ,,dupd cafie" gi nu rdspunzdnd semnalelor acestuia. Cercetdtorii considerd cd o asernenea situalie deterrnind la copil un conflict intre apropierea gi evitarea contactului cu mama (Ainsworth, Blehar, Waters gi Wall, 1978; Belsky, Rovine gi Taylor,

582
1984; Lyons-Ruth, Connell. Zoll qi Stahl,
1987).

tt roduce re itt psi ltolo g i e

Mamele copiilor cu ata$arnent bazat pe insecuritate, care manifestd un pattern

ambivalent

in

in schirnb, teoreticienii ataqamentului eviden{iazI datele care sus{in ipoteza responsivitdtii mamei (persoanei care ingrijegte copilul). De exemplu, s-a
observat cd pldnsul copilului se modifica

,,situatia strdin6", sunt

inconsecvente in ingrijirile pe care le dau.

Uneori, rdspund

cu cdldurd copiilor;

alteori sunt inaccesibile; iar alteori, au un comportament inopofiun, interferind cu

activitatea copilului. Ca gi in cazul mamelor cu copii evitan{i, problema nu const[ in interac{iunea prea superficialI sau prea intens6, ci in natura gi sincronizarea acestor irrterac{iuni, care nu corespund nevoilor copilului. Ca urmare, copiii sunt deseori frustra(i in incercarea lor de a cduta contactul. Aceasta genereazd o combinalie intre cdutarea contactului gi furie, a$a cur.l'r se observd gi in ,,situalia strdin6". Astfel de copii devirr mult mai tulbura{i in urma scuftelor separdri zilnice, comparativ cu copiii cu
ata;ament bazat pe securitate (Ainswofth,
1989).

in primii cinci ani mult mai semnificatir comparativ cu responsivitatea mamei la aceastd rnanifestare. Mai mult, responsivitatea mamei pe o perioadd de 3 luni influen{eazd plAnsul copilului in urmAtoarele 3 luni, intr-o manierd mai
semnificativd decAt influenleazd plAnsui copilului responsivitatea mamei. Pe scurt. mama influen(eazd plAnsul copilului mar mult decAt inflr.renfeazi copilul responsivitatea marnei (Bell 9i Ainsworrh. t972). Cercetdrile mai recente oferh o rezolvare a acestei dezbateri. Reaminti{i-vd ci. in ,,situa{ia strdind", atagamentul esie clasificat pe baza reac{iilor copilului l: revenirea mamei gi nu la plecarea ei Se pare cd temperamentul copilulul influen{eazi reacliile lui la plecare' mamei, dar nu gi la revenirea ei (Frodi ;

Temperamentul copilului. Nu to(i psihologii care studiazd dezvoltarea sunt de acord cu ideea cd responsivitatea mamei (sau a persoanei care ingrijegte copilul) este determinantul major al comportamentului de atagament al copilului. Ei igi indreaptA atentia cAtre temperamentul inndscut al copilului (Campos 9.a., 1983; Kagan, 1984). De exemplu, este posibil ca temperamentele copiilor ,,nedificili" sd determine qi un atagament bazat pe securitate mai accentuat, comparativ cu temperamentele copiilor ,,dificili". Mai mult, rlspunsul pdrintelui depinde de conrportamentului copilului. Pattenrurile de atagament pot reflecta interacliunea dintre temperamentul copilului qi responsivitatea erno{ionald a pdrintelui.

Thompson, 1985; Vaughn, Lefer er. Seifer qi Barglow, 1989). De exemplu. copiii cu un temperament ,,nedificil" n;
sunt, de obicei, foarte afecta(i de plecare' mamei. Cdnd mama se intoarce, copiii .itendin{a de a o intArnpina bucurogi - ci; ce indici pattent-uri de ataEameri bazz'. pe securitate - sau manifestd pottent-u:-

evitante de atagament bazat pe

inse-

curitate. Copiii cu un temperame:. ,,dificil" sunt, de cele mai multe or.

afectali de plecarea mamei. CAnd ea reintoarce, copiii cautd contactul - ind.cAnd unul dintre pattenz-urile de atal"ment bazat pe securitate - sau rnanifes:. un paltern ambivalent de atagament baz.'. pe insecuritate (Belsky gi Rovine, 198Astfel, reacf ia general6 a copilului r. plecarea qi intoarcerea rnamei depin;.

De:voltarea personal itdlii de-a lungul vielii

s83
strbin, comparativ cu copiii din farniliile

iltat de responsivitatea acesteia, cat $i de propriul lui temperament.

in

care malna este cea care

oferd

Atagamentul fati de tat[. Din multe considerente, majoritatea lucrarilor despre atagament se concentreazi asupra

marlei. Teoriile psihanaliticd gi etologica. care sustin teoria lui Bou,lby

releritoare la atagament. acordd marnei i.-rcul principal in primii ani de viafd ai ;opilului; in plus, mama, mai mult decit iatal. este responsabila pentru irrgrijirea

:opilului mic
iL)ua sexe.

inalizate, ca S.U.A., in care, recent, s-au lrodus schirnb[ri majore ale rolului celor
Dar tocmai aceste schirnbdri au impus :ientiei atagamentul copilului fa{d de tat[. Studiile care, in,.situalia strdiud", au :rlosit tatdl aratd ca rlajoritatea copiilor :eactioneazd la prezen[a sau absen{a lui .:tr-o nrauierd sirnilara cu cea descrisd in :azul marlei, chiar dacd ataqamentul fafd :e tatA se dezvoltd mai lent (Kotelchuck. .9-6). De exernplu, nrLrlli copii de I an :iint gi se opresc dirr joacd atunci cAnd :ralna ii lasd singuri; rdspunsuri sirnilare a plecarea tatdlui se inregisteazd la copiii

chiar

in fdrile indus-

Majoritatea interacfiunilor de scufiZr duratd dintre tatd gi copil sunt episoade de joac6. l'atal amuzd gi inveselegte copilul, angajindu-l in jocuri fizice, cu mici aruncdri gi rostogoliri. in mai mare mdsur6 decAt ularna. Dacd poate sd aleagd, copilul de l8 luni preferd sd se joace cu tatdl nrai des decdt cll mama.

ingrijirea zilnicd (Kotelchuck. 191 6). Copiii devin atagafi de tatd, chiar dacd acesta petrece mai putin tinrp cu ei.

Dar,

momentele stresante, copilul prefera. in geueral. marna (ClarkeStewart, 1978).

in

oari.

:. l5 luni. in

plus, copilul de

Atagamcntul gi dezvoltarea ulteriClasificarea tipurilor de ataganrent s-a dovedit stabila gi la reevaluari ulterioare, cu ajutorul ,,situaliei strdine" - cu excep{ia cazurilor in care farnilia a trecut prin schinbari rnajore ale circurnstan(elor de via{a (Thornpson, Lamb gi Estes. 1982; Main gi Cassidy, 1988). Schirnbdrile de viatd stresante afecteazd resporrsivitatea pdrintelui fa{a de copil, ceea ce afecteazd sentimentele de
securitate ale copilului.

an

:rotesteazd impotriva plecdrii marnei nrai .rtens decat impotriva plecdrii tatalui gi,

,.r intoarcerea ei. cautd uu contact mai ::elungit. Aceste difercrrfe se dinrinueazd - datd cu creqterea vArstei copilului.

:i care copilul il pctrece impreund cu in capacitatea copilului; altele erau mai ::iil. Cdnd tatdl este iniplicat activ in dificile. Copiii afla{i in faza de iniliere a :rrrl irea zilnica a copilului, chiar gi mersului (la vArsta de l2luni), care au ::prii1 1oun" rnici reac{ioneazdla plecarea fost incadra(i in categoria ..ata$alnent
:':e
-i. in ..situa{ia strdind", in acelagi
reac{iorrcazd, la plecarea

in determinarea fatd de tatd pare a fi tirlpul =:rsanreutului

Factorul esenlial

Pattent-urile de atagarnent tirnpuriu sunt legate de modul in care copiii se adapteazd noilor experien{e in r"rrmdtorii ani. De exemplu, intr-un studiu, copiii de 2 ani au primit o serie de sarcini care

implicau utilizarea unor

instrumente.

Unele dintre aceste problerne se incadrau

nrod in

bazat pe securitate", au abordat sarcinile

rllarlei. Mai :.;lt. astfel de copii sunt rnai pu(in .:ectali cAnd sunt lSsafi singuri cu un

cu

entuziasur

gi tenacitate.

CAnd

au

intArnpinat dificultdli, rareori au plAns sau au devenit furiogi; din contrd, au solicitat

s84 ajutorul adulfilor de lAngd ei. in schirnb, copiii incadrali in categoria ,,ata$ament bazat pe insecuritate" s-au comportat foarte diferit. Ei au devenit cu ugurin!6 furiogi gi frustrali, nu au cerut ajutor, avdnd tendin{a de a ignora sau respinge indrumdrile adullilor gi renun{And sd mai incerce sd rezolve sarcina datd (Matas, Arend qi Sroufe, 1978). Un alt studiu s-a ocupat de comportamentul social al pregcolarilor (3Y, ani), ale cdror relalii de ata$ament au fost evaluate la v0rsta de 15 luni. Copiii caracteriza{i anterior cu atagament bazat pe securitate aveau tendinle de lideri

I rt roduc

ere in

ps

lrc lo g i e

copilului qi deprinderile sale sociale, la vdrsta de 3t/z ani, reflectd, mai curAnd, relafia actuald pdrinte-copil qi nu starile trecute ale acestei relalii. Mai mult. temperamentul copiilor - care) a$a cum am vdzut anterior, le influen{eazd comportamentul in ,,situa{ia strdinS" - poate. la rAndul lui, sd le influen{eze gi competenla la vdrsta pregcolard.

PRACTICI PARENTALE DE CRE$TERE A COPIILOR. Dupa primul

an de via{5 al copilului, ingrijirea lui devine tot rnai complexd, pe mdsurd ce parin{ii iau in considerare sarcini legate de disciplind, control gi formarea
caracterului. Pdrinfii diferd mult intre
ei

sociali: erau activi

in inilierea gi

participarea la o serie de activitdli, fiind solicitali de ceilalli copii. Profesorii i-au

caracterizat ca fiind dornici sd invele gi autodireclionali. Copiii cu un ata$amellt bazat pe insecuritate aveau tendinle de retragere socialS gi ezitau sd participe la activitA$. Profesorii i-au caracterizat ca fiind mai pu{in interesafi de lucrurile noi qi mai pu{in perseverenfi in urmdrirea propriilor scopuri. Aceste diferenle nu au fost raportate la inteligenf[ (Waters, Wippman gi Sroufe, 1979). Aceste studii sugereazb cd acei copii cu ata$ament bazat pe securitate, la intrarea in cel de-al doilea an de via{6, se adapteazd mai bine noilor experienfe gi

in func(ie de modul in care abordeazl aceste sarcini, Unii sunt calzi, relaxali.

interesafi de ingrij irea gi educarea copilului; al{ii sunt reci, indiferenli gi tensionafi. Unii exercitd un control intens, allii sunt indulgen{i. Unii se centreazd pe copil, irnplic6ndu-se major in viala acestuia; allii se centreazi pe propria persoand, fiind mai preocupa(i de propriile interese gi activitSli. Una din
sarcinile debazd, ale psihologiei constS in

clasificarea

gi

sintetizarea

acestor

diferenfe, precum gi in deterrninarea daca

relafii, Totuqi, nu putem afirma

cu

siguranld cd valoarea atagamentului timpuriu al copilului este direct responsabilS pentru competen{a ulterioard in rezolvarea problemelor gi in deprinderile sociale. Pdrinfii care sunt atenli la nevoile copiilor, incd de la v6rste foarte mici, continui sd aibi aceeagi atitudine gi in copildria timpurie - ei incurajeazd, autonomia copiilor gi efortul lor de a face faf[ experienfelor noi, fiind gata sd-i ajute c6nd este necesar. Astfel, competenfa

gi in ce mbsurd parinlii participd la formarea personalitdlii copiilor. Una dintre clasificdrile utile pentru scopui propus este prezentatd in figura 13.1 Practicile parentale sunt clasificate in
func{ie de doud dimensiuni: prima face distinclia intre pdrinfii care au cerinle fap de copil gi-gi exercitd controlul, fala de pdrinlii care nu au cerinle fa!6 de copil: cea de-a doua face distinc{ia intre pdrinlii care oferd acceptare, rdspuns afectiv ;: sunt centrali pe copil, fafi de pdrinfii care resping copilul, nu oferd rdspuns afectir gi sunt centra{i pe propria persoand Intersectarea acestor dimensiuni deter-

-,

etoltarea personalitdyii de-a lungul vie1ii

585
Respingitor
Neresponsiv Centrat pe piirinte

Permisiv Responsiv Centrat pe copil

Revendicativi

Control accentuat
Nerevendicativi
Nu

Autoritarist

Autoritar

existi control

lndulgent

Neglijenl

Fig. 13.1. Modele de creftere a copiilor. Dimensiunile,,cu cerinle-fdrd cerinle"

si .:cceptare-respingere" se combind, producand patru paltern-uri de ingriiire Si educare a copiilor. (Dupd Maccoby qi Martin, i983.)

:::ina patru tipuri de pattenl-uri parentale :.:.re. in mod empiric, au fost asociate cu :ittrite efecte asupra copiilor (Baumrind, '.967,1971;' gi

ritari

in a doua categorie - pdrinli auto-

Martin, 1983). .\ga cum indicd figura 13.1, pdrinlii ::re combinS controlul cu acceptarea $i -3ntrarea pe copil se numesc autoritarigti. Ei exercitb un control accentuat sl cer copiilor lor sd se comporte, din :unct de vedere intelectual gi social, la un :jrel corespunzdtor propriei v6rste gi ::opriilor abilit6ti. ir.rs5, pdrinfii autori::ri;ti asociazd controlul exercitat qi :erin(ele cu cdldur6, grijd gi comunicare :c;iprocd. E,i solicit6 p[rerile copilului qi j,:resc s6-i cunoascd sentimentele atunci :.nd se ia o decizie de farnilie: oferd
Maccoby

control gi au cerin{e fa{d de copii, dar care igi exercitb puterea ldrd cdldurd, grijd sau comunicare. Ei controleazd gi

sunt inclu$i pdrin{ii care exercitd

gi atitudinile copiilor rapoftandu-se la un set absolut

evalueazd compoftamentul

standarde; de asemenea, acordd valoare obedien{ei, respectului pentru autoritate, muncd, tradilie gi ordinii. Copiii unor astfel de parin{i dovedesc o cornpeten{d gi o responsabilitate moderate, tind sd fie retragi social qi le

de

par

lipsegte spontaneitatea. in special fetele dependente de pdrirr{i, lipsindu-le

motivaf

ia

pentru realizd,ri; bdie{ii

au

--'pilului explica{ii gi rnotive pentru :isurile punitive sau restrictive, ori de -:te ori considerd cd acestea se impun.
--:rcetarile aratd cd copiii unor astfel de :irinti au tendinfa de a fi independenli, :-: dorinle de autoafirmare, prietenoqi cu :ri de rirrsta \or qi cooperantj cu p[nntji. De asemenea, oblin succese pe plan ::rtelectual gi social gi sunt puternic :otivafi pentru noi realizdri.

tendinla de a fi mai agresivi decdt ceilalli. Unele studii indica o leg[turd intre

practicile de cre$tere autoritare gi aprecierea de sine scdzutd la bdie{i

(Coopersmith, 1967).

Pbrin(ii indulgenfi, a treia categorie, se caracterizeazd prin acceptare, rdspuns atectrv qi centrare pe copr\, avhnd pu\ine cerin{e fafd de acesta. Copiii unor astfel de pdrinli au o dispozi{ie pozitivd gi dovedesc mai multd vitalitate dec6t copiii

s86

I tt

rod uce re itt p s iltolog i e

familiilor autoritare; comportamentul lor, insd, tinde sa fie imatur prin absen{a controlului impulsurilor, responsabilitdlii sociale gi increderii in sine. ExistS dovezi in favoarea faptului cd acceptarea
agresivitSlii este un factor care contribuie la agresivitatea copilului. Este interesant cf,, deqi pdrinlii autoritari gi cei indulgenfi au stiluri opuse de cregtere a copiilor, ambele categorii de parinfi au copii care

perspectivS, beau in exces gi mulli dirrtre ei aveau antecedente penale (Pulkkinen.

l 982).

Ca rile extrerre de pdrin{i neglijenli sunt reprezentate de cei care nu sunt disponibili ernofional pentru copii. Ei sunt detagafi, neirnplicafi emo{ional.
deseori depresivi gi neinteresali de proprii copii. Copiii unor astfel de pdrinti

tind sd manifeste o incredere de sine scdzutd gi pot avea probleme cu agresivitatea.

Cea de-a patra categorie se referd la pdrinfii neglijenfi. Majoritatea pdrinfilor din aceastd categorie nu sunt neglijenli intr-un sens extrem ce ar putea constitui abuz asupra copilului. Dar. ei sunt preocupafi doar de propriile activit6ti, fEri s[ se implice in cele ale copiilor - sunt centra{i asupra propriei persoane gi nu asupra copilului. CAnd sunt interuievafi,
astfel de pdrinfi recunosc cd nu gtiu nirnic despre activitAtile copiilor gi prietenii din

afara farniliei; nu sunt interesa{i de activitatea gi evenirnentele gcolare ale copiilor; vorbesc pulirr cu proprii copii gi
nu sunt interesa{i de pdrerile acestora.

Un studiu longitudinal la scard largd desftgurat in Finlanda a evaluat copiii cu v6rste de 8, 14 gi 20 de ani care aveau

pdrinli centra{i pe propria persoand. Comparativ cu cei ai cdror pdrinfi erau

centra{i pe copil, copiii evaluali, la vArsta de l4 ani, erau impulsivi; capacitatea lor de concentrare era scdzut6, erau capriciogi, risipeau banii gi aveau dificultali in

controlul impulsurilor agresive. Erau neinteresafi de gcoald, absentau nemotivat gi preferau si-gi petreacd timpul pe strdzi sau in localuri. Aveau tendinla de a
incepe sd bea, sd fumeze gi sa aibd relafii

manifestd perturbdri ale relaliilor de ata$amel1t, precurx gi deficite din ce in ce mai mari in toate aspectele funcliondrii psihologice la vArsta de 2 ani de fapt. aceste deficite sunt mai accentuate decdt cele ale copiilor abuzalj fizic de pdrinti (Egeland qi Sroufe, 1981 n, l98l b). Aceastd clasificare a modelelor de cregtere a copiilor pennite o sintetizare a rezultatelor mai multor studii desfhgurate de-a lungul anilor, dar nu trebuie interpretate in sensul cd ur.r anumit pdrinte poate fi inclus cu uqurinfd intr-una din cele patru categorii discutate. Multi pSrinfi folosesc aborddri diferite, in momente diferite, in funcfie de circumstarr{e gi de copil. Unii pdrinfi nu exercitd control asupra copiilor mici, da: fac acest lucru cdnd copiii cresc. Pot ir indulgen{i cu invdfarea deprinderilor de igien6, dar restrictivi in legdturd cu manifestdrile agresive. Pot cere ma: multS ascultare din partea fiicei decdt dir. partea fiului sau pot fi mai irnplicati in educarea primului ndscut comparativ cu ceilalli copii. In plus, mama gi tatal pc: avea stiluri parentale foarte diferite. Rezultatele studiilor asupra practicil,r,: parentale gi asupra personalitdlii copiilc: sunt relativ consistente, dar prezintd ; multe puncte slabe - in mai mare rndsuri decdt s-au agteptat cercetdtorii. Un: psihologi considerd chiar cd, in generardiferen{ele dintre practicile parentale au

sexuale de la vArste mici. La vdrsta de 20 de ani, deveneau hedonigti, intoleranfi la frustrare gi fbrd control emofional; de

asemenea,

nu aveau obiective

de

influenfd scdzutb asupra diferen{elor d; personalitate ale copiilor. Vom examin. aceastd opinie irr cele ce ce urmeazd.

Den,oltarea personalitdlii de-a lungul vielii

587
Fein, 1983). Este posibil ca aceste rezultate sI depindd de atitudinile pdrinlilor gi educatorilor (profesorilor) legate de cregterea copiilor. Copiii care frecventeazd centre de zi din Uniunea Sovietici, Israel qi Suedia manifestd aceeagi autosuficien{d qi adaptare ugoarb in situaliile noi, dar nu reac{ioneazd la fel de agresiv gi nepoliticos ca cei din S.U.A.. afla{i in aceeagi situalie. Asemenea colnportalnente sunt dezaprobate puternic de cdtre pdrinlii qi

Angajareu in muncd a nmmei Si tngrijirea copiilor

La mijlocul anilor '90, J5o/a dinlre femeile

din S.U.A. cu copii de vArstd gcolar[ vor fi angajate'in muncd (comparativ cu 40% in
I970); peste 5094 dintre mamele cu copii sub

profesorii din 1drile amintite (Cole pi Cole,

1993).

an sunt deja angajate (Biroul S.U.A. pentru

statistici in domeniul muncii, 1987). Pdrinlii cu serviciu caut6 o serie de modaiirali pentru ingrijirea copiilor. Majoritatea igi ras6 copiii pregcolari acasd, in grija unei 'raby-sitter sau a unei rude; allii igi las[ copii la altcineva acasd. uneori alaturi cu alli copii, 3t-lati in aceeagi situalie; existd gi pirinli care, pe timpul programului de lucru, igi las6 copiii :n centre de zi. Nu intdmpl6tor, psihologii care studiazd dezvoltarea - inclusiv teoreticienii atagamentului - s-au implicat in dez'raterea

Ce se poate spune despre atagament 9i dezvoltarea emolionald? Criticii centrelor de zi sunt de pdrere cd separdrile repetate ale

copilului de mami (carc sunt o parte intrinsecb a inglijirii centrelor de zi) pot afecta serios caracterul de securitate al atagarnentului copilului fatA de tnatn6. Majoritatea studiilor din aceastd sferd au

in familie cu cele ale copiilor

comparat rdspunsurile copiilor crescufi doar care frecventeazd centrele de zi: copiii studiali aveau

legatd de efectele pe care angajarea in

au

sub 2 ani qi s-a folosit ,,situa{ia strdin6". Unele dintre aceste studii nu au indicat
diferente senrnificative ale comportrmentelor de atagament intre cele doud grupuri de copii; copiii din centrele de zi au manifestat acelagi disconfort, ca gi copiii crescuti in fatnilie, c6nd au fost confruntati cu un strf,in sau au

;runcd a nramei gi ingrijirea zilnicd le

":upra copiilor. in termenii dezvoltdrii intelectuale, copiii jin familiile de nivel mediu par sI fie la fel

;:

bine ingrijili Ia un centru de zi de calitate ;a gi in familie (Kagan. Kearsley 5i Zelazo.

i978: Clarke-Stewart, I982). Copiii din fami.iile de nivel inferior, cu pdrin[i av6nd caren{e :rtelectuale ei ingigi, beneficiaz6 din punct de
'.edere intelectual de stimulare in cadrul cen:elor de zi. Programele educative incearcd sd :revind declinul in perfonnan{a intelectuald, care intervine deseori dup6 vArsta de 2 ani, :acd acegti copii ram6n in rnediul familial cu asemenea caren{e (Rarney, l98l). in sfera dezvoltarii sociale, s-a dovedit cd .:cei copii care frecventeazd centrele de zi sunt mai cooperan{i cu cei din jur gi fac fald

fost separali de mami; in mod evident, ei preferau mamil, in defavoalea educatorilor de la centrul de zi. ca o sursd de confort
(McCartney gi Phillips, 1988).
rnajoritatea de zi nu c6utau la fel de copiilor din centrele mult apropierea gi contactul fizic cu marna in

Alte studii au indicat c[

tirnpul jocului, din cadrul ,,situaliei striine",

nai bine situaliilor noi, comparativ cu copiii :ngriji{i doar in familie. De asemenea, sunt
nai pulin politicogi, mai pulin ascultdtori fald ;e adulgi gi mai agresivi (Clarke-Stewart gi

comparativ cu copiii cresculi in farnilie (Hock, l80l Goosens, 1981 ). Aceste rezultate au fost interpretate de unii ca un indicator al faptului cd acegti copii devin mai independenfi, ca unnare a adaptdrii la separarea zilnicl de mam6 (Clarke-Stewart, 1989).
Al1ii, ins6, considerd cd acest comportament reflectd o disponibilitate scdzut6 a mamei de

rdspunde nevoilor copilului

- cu

alte

588
cuvinte, un ata$ament bazat pe insecuritate (Belsky gi Rovine, 1988). Ei sugereaztr ctr pattern-ul de atagamenl bazat pe insecuri-

I rt

roducere tn psi holo gie

tate

si priveascd si se apropie de ea in cursul episoadelor de reint6,lnire din ,,situalia evitant (copilul refuzd
mama sau

una din patru familii sunt nevoite sd recurgl la 4 pdnl la 6 modalitIli diferite de ingrijire in cursul unei sbptdmdni de munc6. Nu este

striin6") este prezent mai ales la copiii care frecVenteazb centrele de zi din primul an de via1f, gi/sau la cei care experimenteazi schimbSri dese ale persoanelor care-i ingrijesc (Schwarz, 1983). Cei mai mulli cercetitori din aceastd sferd continud sd
considerelaceste rezultate ca neconcludente gi

surprinztrtor faptul ci aceste familii erau stresate din cauza cSutdrii permanente a diferitelor aranjamente pentru copii; iar mamele erau cele mai supuse acestui stres
(Kamerman, 1980). De asemenea, trebuie sd remarcdm faptul

cd familia tradilional6, formatd -din doi p6rin{i, nu mai reprezintd etalonul: mai pulin de 1Vo dintre familii sunt fonnate din tatdl
care munce$te gi marna care este casnici gi ingrijegte copiii (Braverman, 1989). ln aceastii decad6, majoritatea copiilor din S.U.A. au un singur pirinte care aduce venituri familiei, iar 90o/o dintre acegti p6rin{i vor fi, in curdnd, reprezentafi de mame (Weitzman, 1985). Mai mult, tocmai aceste familii sunt expuse cu

suslin

n'ecesitatea

unor investigalii

de

profunzime. Dar existd gi o alternativd. Unii psihologi

au sugerat c6 varietatea modalitdtilor

de

hgrijire din familii gi din centrele de zi este atat de mare, inc6t diferenlele dintre aceste doud tipuri de ingrijire sunt greu de relevat. in plus, ei sugereazd ca este momentul sd se adopte o pozilie mai radicalf, qi cd politica
public6 are nevoie de alt gen de intrebdri.
argumenteazd
Se

precidere sirdciei. intr-o astfel de societate, persoanele cu riscul cel mai crescut de a trAi in sdrdcie sunt copiii (Sidel, 1986; Stipek 9i

demonstreazi aceasta - ci intrebarea dacl mama trebuie sA fie angajatd in muncd este irelevantd pentru familia modernf,. Mamele lucreazd, iar .,ingrijirea copilului este pentru

gi statisticile citate mai

sus

McCroskey, 1989). Acestea sunt motivele pentru care criticii argumenteazi c5, in acest
context, este neesen{iali intrebarea dacb un copil care frecventeazi centrul de zi manifestd independengd sau evitare cdnd mama
sose$te la sfhrgitul se afirma cineva:

viala de familie la fel de esen{ialtr ca a automobilului sau frigiderului" (Scan,

Phillips qi McCartney, 1990. p. 26).

zilei de munc6. Aga

cunr

Astfel,
muncf,

in loc sd continue
mamelor

cercetdrile

,,Aceste realitSli dure ale

vielii

de

asupra efectelor negative ale angajSrii in

familie s-au reflectat in

literatura

- ceea ce

implicd

invinuirea lor pentru abandonarea copiilor in

favoarea unui loc de munci - acegti critici argumenteaza cd sunt necesare mai multe ef,orturi pentru investigarea efectelor psiho-

ultimului deceniu, dar nici cercetarea psihologicd gi nici politica^social.d 1u se sincronizeazd ctJ aceste fapte. Atdta timp cdt cercetarea legatl de ingrijirea

copiilor

qi

angajarea

in

rnuncd

logice asupra copiilor (gi farniliilor) in cazul

mamei se concentreazb asupra rolului

in care nu se oferd. variante adecvate de ingrijire a copiilor pentru pdrinlii care

muncesc. Un studiu extensiv asupra plrin{ilor care muncesc a indicat cA majoritatea

esenfial al mamei in viala copilului rnic. se va distrage atengia de la necesitatea unor reforme sociale gi a unei

politici de sponsorizare

guverna-

acestora sunt nevoifi sd recurgd

la diferite

modalitili de ingrijire

a copiilor. Mai mult de

mentald a farniliei" (Silverstein. 1991, p.1029).

Dezvoltarea personalitdpii de-a lungul vielii

589

Interac{iu ni personalitate-mediu

mediul nu sunt surse independente de influenfd care formeazd personalitatea

copilului. Pe lAng[ faptul cd se coreleazd cu me-

^ cORELATTA GENOTTP-MEDIU. In formarea personalitSlii, influen!ele

eenetice gi de rnediu se irnpletesc chiar

diul,

din momentul nagterii. Pdrinfii

oferd

genotipul copilului modeleazd mediul (Plomin, DeFries 9i Loelilin,

urmagilor lor biologici atAt gene, cAt gi un

mediu, ambele fiind determinate de eenele pdrintelui. Ca unnare, este o corelalie intrinsecd intre caracteristicile inndscute ale copilului (genotipul) qi mediul in care el este crescut. De
eremplu, deoarece inteligenta gerreral6 este partial moqtenitd genetic, plrinfii cu :nteligen{d inaltd au, de obicei, copii cu
rnteligenld inaltd. Dar, acegti pdrin{i oferd

1977; Scarr, 1988; Scarr qi McCartney, 1983). in particular, mediul devine o func{ie a personalitatii initiale a copilului prin trei fonne de interac{iune: reactivd,
evocativd gi proactivS.

,-opiilor lor un mediu stimulativ inte.ectual - ati.1. prin interacfiunile interlersonale, cAt qi prin cdrfi, educa{ie

nuzicald, vizire

la

muzee

gi

alte

erperienfe intelectuale care fac parle din a.tivit5tile familiei. Deoarece genotipul ;.-'pilului gi mediul sunt corelate pozitiv

INTERACTIUNEA REACTIVA. Indivizii diferili, expuqi la acelaqi rnediu, vor reacliona diferit, experirnentAnd gi interpret6nd variat acel mediu. Un copil anxios, sensibil va experimenta gi va reac{iona la severitatea pdrinfilor intr-o manierd diferitd fald de un copil calm qi tolerant; tonul mai ridicat care provoacd lacrimi unui copil poate trece neobservat
de sora acestuia. Un copil extraveftit va fi atent la oamenii gi evenimentele din.jurul siu, in timp ce fratele sdu introveftit le va ignora. Un copil inteligent va cAptiga rnai mult din citirea unei cdr,ti decAt un copil

rn acest fel, copilul va beneficia de un :r antaj intelectual dublu. in mod similar, ;.-,piii unor pdrin{i cu inteligen\6 scdzutd ::esc ?ntr-un mediu familial care exa:erbeazd dezavantajul intelectual care
e

mai pulin inteligent. Cu alte

cuvinte,

:osibil

sd le

fie transmis direct.

personalitatea fiecdrui copil extrage un mediu psihologic subiectiv din mediul

Unii pdrinli pot construi in mod ieliberat un mediu care se coreleazl :.:gativ cu genotipul copilului. De
;renplu, pdrinlii introvertili pot incuraja ":tir itAlile sociale ale copilului, pentru a :Jntracara tendintele introvertite ale
::3stuia: ,,Facem efofturi pentru a intdlni ::meni, deoarece nu dorim ca Chris sd ::eascd la fel de timid ca noi". Pdrinlii -:.ui copil foarle activ pot incerca s6-i -:ere acestuia activitSli interesante mai .:.istite. Dar, indiferent dacd corelafia :lie pozitivd, sau negativS, aspectul .sential este cd genotipul copilului qi

obiectiv inconjurdtor, iar acest mediu subiectiv este cel care moduleaz6 dezvoltarea ulterioarl a personalit6lii. Chiar dacd pdrinlii oferd exact acelagi mediu tuturor copiilor lor - ceea ce, de obicei, nu se intAmpld - acesta nu va fi echivalent psihologic pentru ei. Interac{iunile reactive se produc de-a lungul vie{ii. O persoand va interpreta un act agresiv ca produsul unei ostilitdli deliberate gi va avea un tip de reac{ie, in timp ce o alti persoand va interpreta acelagi

act ca un produs al
reac!ie.

insensibilitalii

neintenfionate gi va avea

un alt tip

de

V
l
il

s90

Int roducere fn p s ilrclo

g ie

INTERACTIUNEA EVOCATIVA. Personalitatea fiecdrui individ evoca rdspunsuri distincte fa\d de cele ale altora. Un copil care se zbate atunci cAnd este luat in brale evoc6, din partea pdrintelui, mai pu{ind ingrijire gi mai pulin interes, comparativ cu un copil cdruia ii place sd fie mAngAiat qi rds{i1at. Copiii docili evocd un stil de ingrijire qi educa{ie mai lipsit de control din partea pirinlilor, comparativ cu copiii agresivi. Din acest motiv, nu putem afirma ci o corelafie intre practicile parentale gi personalitatea copilului reflectd o relafie simpld de tip cauz6-efect. Dimpotriv[, personalitatea copilului modeleazi stilul parental care, la rAndul lui, va continua sb formeze personalitatea copilului. Interacfiunea evocativi intervine in diferite momente gi aspecte ale vielii: persoanele binevoitoare evocd un mediu binevoitor, iar persoanele ostile - un mediu ostil. INTERACTIUNEA PROACTIVA. Pe mdsurd ce copiii cresc, ei depSgesc granilele mediului impus de pdrinli gi incep sd selecteze gi sb-gi construiascd propriile medii. La rAndul lor, aceste medii vor modela personalitatea copiilor. Un copil sociabil va prefera sd meargd la un film cu prietenii decAt sI stea acasd

ficd de-a lungul dezvoltdrii (Scarr, 1988; Scarr gi McCartney, 1983). Corela{ia intrinsecS dintre genotipul copilului gi mediu este cea mai puternicd la vdrste mici, cdnd copilul se limiteazd exclusiv la mediul impus de parinfi. Pe mdsurd ce copilul cregte gi incepe sd-gi selecteze gi sd-gi construiascd propriile medii, corelalia iniliald descregte, iar influenla interac{iunilor proactive se intensific5. Totugi, aSa cum am ardtat deja, interacfiunile reactive gi evocative rdm6n importante de-a lungul vielii.

UNELE PROBLEME NEREZOLVATE. Studiile asupra gemenilor au conturat o serie de probleme care
deocamdatd nu sunt inlelese. Una dintre ele este similaritatea foafte mare dintre

gemenii identici, comparativ cu cei fraternali. De fapt, problema este ca datele sunt ,,prea bune". Aga cum am vdzut anterior, asemdnarea izbitoare
dintre gemenii identici nu se diminueazd cu trecerea timpului sau prin separarea in medii diferite. In schimb, asemdndrile dintre gemenii fraternali (ca gi dintre fralii care nu sunt gemeni) se diminueazd din copildrie pAnd la adolescen!6, chiar daci sunt crescu{i impreun5; cu cAt tr6iesc mai mult impreund in aceea5i casd, cu atdt devin mai diferiti (Scan. 1988; Scarr giMcCarlney, 1983). in plus. asemdndrile observate intre gemenii fraternali gi intre fra{ii care nu sunl gemeni sunt mai rnici dec6t ar trebui sa fie dacd trisdturile ar fi transmise genetic. a$a cum presupun corelaliile dintre gemenii identici. Unele dintre aceste aspecte se poi datora interacfiunii genelor intre ele. astfel incdt a avea toate genele in comun (ca in cazul gemenilor identici) implica c

gi sd se uite la televizor: personalitatea sa sociabild il stimuleazd

singur
sd selecteze un mediu care

s[-i intdreascd sociabilitatea. Ceea ce copilul nu poate sd selecteze va construi:

9i sd-i sus{in5

dac[ nu-l invitd nimeni la film, va organiza chiar el acest eveniment. Aga

tivi

cum arati numele, interac{iunea proac-

este un proces prin care indivizii

devin agenli activi ai dezvoltdrii propriei

personalit6!i.

Impoftanla relativi a acestor tipuri de interacfiune personalitate-mediu se modi-

Demoltarea personalitdlii de-a lungul vielii

s91
(care nu sunt gemeni), se diferen{iaza din ce in ce nrai mult, pe mdsurd ce acegtia

eficien{d de doua ori mai mare decdt a avea in corlur.l doar jurnitate din gene (ca in cazul gemenilor fraternali sau al fratilor obignuiti). Existd date care confinnd acest tip de interacfiune gend-gend pentru unele trdsdturi, in special pentru extraversiune (Pedersen, Plomin, McClearn gi

Friberg, 1988). Dar, pentru aceste aspecte, pot fi responsabile, parlial, gi

interacfiun i le personal itate-mediu.

Ne vom referi acum la

gemenii maniere

identici. Deoarece au genotipuri identice,

ei reaclioneazd la situa{ii in

similare (interacliune reactivd); evocA, din partea celorlalli, rdspunsuri similare r interacfiune evocativb); qi au talente, rnterese gi motivalii determiuate genetic, care ii conduc cdtre construirea unor medii similare (interac!iune proactivi). Imporlant este faptul cd toate aceste
procese opereazd, indiferent dacd gemenii sunt crescuti impreund sau separat. De

cresc il'r vArstd, chiar daci trdiesc in aceeagi farnilie. Acegti frafi sunt mai aserndndtori in copildria mic6, cAnd parinfii Ie impun acelagi mediu comun. (Chiar gi in aceste condilii fra{ii pot reacfiona diferit gi pot evoca rdspunsuri diferite din partea parin!ilor). Dar, din momentul in care incep si selecteze gi sd construiascd o serie de medii in afara familiei, frafii incep sa se distingd sub aspectul talentelor, intereselor gi motivaliilor; astfel, urmeazd cdi din ce in ce mai diferite, ceea ce duce la producerea
unor personalitdli divergente.

:remplu, gernenii identici separali la nattere vor fi tratafi, de cdtre ceilalli, in

maniere similare. deoarece fiecare dintre ei. in mod independent, evocd rdspunsuri similare din partea celorlalli.

Interac{iunea proactivd opereazd in :celagi mod. Personalitatea fiecdrui gea:an stimuleazd selectarea unor prieteni qi : unui mediu care se aseamdni prie::nilor gi rnediilor alese de celdlalt

MEDIU COMUN YERSUS MEDIU DIFERIT. Studiile asupra gemenilor perrnit cercetdtorilor sd estimeze nu numai mdsura in care varialia, la nivel individual, se datoreazd variabilitSlii genetice, ci gi rn[sura in care varialia legatd de mediu se datoreazd, acelor aspecte pe care membrii familiei le imp[rtdgesc (de exemplu, statusul socio-economic al familiei), in comparalie cu cele pe care nu le impdrtdgesc
(de exemplu, prietenii din afara familiei). in mod surprinzdtor, aspectele de mediu comun par sd nu fie responsabile de nici o varialie de mediu: dacd s-ar face abstraclie de asemdndrile genetice, doi copii ai aceleiagi familii nu seamdnd mai mult dec6t doi copii alegi aleator dintr-o

gi mediile, fiind vor trata pe fiecare :intre gemeni intr-o manierd asema:.atoare. Deoarece gemenii ou, inilial, :ersonalitdfi identice din punct de vedere _::notipic, toate procesele legate de
:eamdn. Prietenii
:lemente similare,

ii

populafie (Plomin gi Daniels, 1987). Cu

.:.:eracliunea personalitate-mediu conlu:reazd pentru a promova gi sustine aceste

s:milaritSli de-a lungul timpului, chiar :a;a gemenii sunt separa{i de la na$tere. In schimb, mediile gemenilor fra::rnali, ca gi cele ale fra{ilor obignuili

excep{ia asemdndrilor genetice, fralii crescu{i de pdrinli autoritari, de exernplu, sunt la fel de diferili unul fatd de celdlalt pe cdt surrt de diferili fa{d de copiii pbrin{ilor indulgenli. in general, aceastd concluzie indicd faptul ci variabilele studiate, in mod caracteristic, de cdtre

s92

Int roduc e re irt p silrclo

gie

psihologi (precum practicile parentale sau statusul socio-economic al familiei), nu contribuie 1a diferenfele de personalitate dintre indivizi. Cum poate fi
posibil acest lucru?

Influenfe culturale
Unul dintre motivele pentru care dife-

ren{ele dintre familii, sub

aspectul

O posibila explicalie este aceea ci

procesele reactive, evocative gi proactive

diminueazl diferen{ele dintre medii atAta timp cdt aceste medii permit o oarecare flexibilitate a rdspunsului. Un copil inteligent, dintr-o familie neglijentd sau cu venituri mici, are o capacitate mai mare, comparativ cu fratele sdu mai pulin inteligent, de a absorbi informafii dintr-un program TV (interactiunea reactivd), de a atrage atenlia unui profesor (interac{iune evocativd) 9i de a merge la bibliotecd din proprie ini{iativa (interacliune proactivd). Genotipul copilului aclioneazd pe linia contracardrii efectelor negative ale mediului familial; ca urmare, acest copil se va dezvolta diferit fa{d de fratele sdu mai

practicilor parentale, nu par sd producd diferenle sistematice in personalitdlile copiilor poate fi acela cd studiile nu includ o gamd suficient de largd de rnedii familiale sau tipuri de personalitdfi pentru a detecta astfel de diferenle. De exemplu. farniliile analizate in aproape toats studiile asupra gemenilor provin dintr-c singurd culturd - de obicei, vesticd ;. industrializatS. JinAnd seama de diferen{ele dintre culturi, familiile gi copii" dintr-o singurd culturd pot fi relatir
omogeni.

pulin inteligent. Aceste procese de

direclionare

personalitSlii

pot

fi

impiedicate sd aclioneze doar de cdtre un mediu extrem de restrictiv (Scan, 1988;

Scarr

qi

McCartney, 1983). Aceastd

explicalie este sus{inutd de descoperirea

faptului

cI cei mai diferili gemeni

identici crescu{i separat se intAlnesc in cazurile in care unul dintre ei a fost

crescut intr-un mediu foarle restrictiv. Degi aceastd explica{ie pare plau-

nu existi date solide care sd o confirme. Oricum, dac[ vom continua

zibild., cercetdrile care incearcd sd demonstreze cd efectele mediului comun sunt negli-

jabile, atunci atenlia va trebui sd se deplaseze de la compararea copiilor din familii diferite cbtre compararea copiilor
din aceeagi familie, irnplicit citre interac-

Majoritatea na{iunilor vestice, industrializate, valorizeazd, gi incearcd s" fonneze cetdleni independenli, cu dorinr. de autoafirmare gi motivafi pentr* realizdri. Ca membru al unei asemeni; culturi, pute{i confinna acest set cvalori, revdzdnd propriile reac{ii ,. tipurile de personalitate asociate un.: pattern-uri parentale diferite, sintetizal; in figura 13.1. In cultura noastrS, parint. autoritarigti gi copiii lor, cu incredere i= sine gi dorinfd de afirmare, sunt fE:" disculie grupul cel mai preferat. Prin contrast, majoritatea celorlai:culturi pun mult mai pu!in accent F independenfd gi autoafinnare, comparai;'" cu societatea noastrS. Asemenea cult'': accentueazd interdependenfa dintre me;r-brii cornunitatii Si nu independenla li,: Copiii sunt incurajali sd devind parte : funcliondrii comunit6lii gi nu sd intre .,competi{ie cu ceilalli (Edwards :

Whiting, 1980; Whiting

1988; Whiting qi Child, 1953;

9i

Edu,arc."

Whiting,

{iunile personalitate-mediu din

acelei familii.

cadrul

Whiting, 1975). Pdrinlii din multe culturi non-vesr,:diferd de pirin{ii din cultura nori-

Dezvoharea personalitdyii de-a lungul vielii

593

trd

Iive, dar uu laudd in mod explicit

comportamentele pozitive gi nici nu le recompenseaz6. Observaliile transculturale sugereazl, cd, majoritatea copiiilor \estici nu sunt, in general, mai obedienli decdt copiii din alte culturi, dar sunt mai .rbedienti in prezen{a pdrin{ilor gi cautd sd atragd rnai rnult aten{ia adullilor (Levine, 1980). Este posibil ca, uneori, parin{ii restici sd considere plictisitoare aceastd atragere a atenfiei, dar trec cu bundvoinfa
peste aceastd senza{ie, deoarece atragerea

sanc{ioneazd colnponentele nega-

La cealaltd extremd, se
iniliativa individuala gi

situeaz6

societd{ile ale cdror mijloace de subzisten{d sunt vAndtoarea gi pescuitul. Aici

dezvoltarea

abilitalilor inalte ocupd un loc esenlial. in condiliile in care hrana zilnica depinde de prada zilnic6, varia(iile de energie gi abilitati in procurarea hranei duc la o
recompensare sau o sanc{ionare irnediate.

Tabelul 13.1. Practicile de creqtere a copiilor 9i acumularea hranei. TabeluL indicd relalia dinlre trdsdturile pe care se
pune accenltrl in educalia copiilor Si gradul de acumulare a hranei in Sase societdli. Culturile cu acttmulare mare de hrand pun accent pe responsabilitate Si obedienld; cele
cu acuntulare scdzutd de hrand pun accent pe

irasdturii atdt de valorizate a autoa:-irrnarii; in culturile orientate rnai pufin :itre achizilie, aceastd trdsdturd este
:onsiderat[ perturbatoare pentru funclionarea comunit6lii.

3tentiei de cdtre copii este o expresie

realizare, incredere in sine Si independenld.

(Dupd Barry, Child pi Bacon, 1959).

Se pare, deci,

ci

fiecare culturd
CORELATIA CU ACUMULAREA HRANEI
TRASATURI PE
CARE SE PUNE

:ncearcd sd modeleze acele caracteristici :: personalitate pe care le valorizeazd. De asemenea, se pare cd fiecare culturd

"alorizeazl, acele caracteristici

'upraviefui
s.-rc

de

:ersonalitate de care are nevoie pentru a gi prospera. De exemplu, in

ietdtile agricole,

ACCENT iN BNU.

CATIA COPIILOR BAIETI

Responsabilitate Obedienl6

FETE
+.62

..neglijenla in indeplinirea unor indatoriri de rutind echivaleazi cu ameninfarea foametei, nu numai

pentru ziua respectivd, ci pentru multe

+.74 +.50
-.01

+.59

AbilitAti de
a

ingrijire

+.i0
-.62
*.46 -.11

luni viitoare. Iniliativa individuald care incearcd sd irnbundtdleascd

tehnicile reprezinti un pericol, pentru c6 nu se poate fti cu siguran{h dacd schimbdrile duc la o imbundtdlire sau

celor mai mici

Realizare Incredere in sine

-.60
-.21

la un e$ec dezastruos. in

Independenld -.41

aceste

condilii, valorizarea obedienlei fa16 de cei mai in virstd gi mai infelep{i, ca gi

responsabilit6lii in indeplinirea indatoririlor de rutin6, reprezintS un

,rbicei pentru rolul economic al t'jec6ruia" (Barry, Child 9i Bacon,

.959, p.52).

Pentru a verifica aceste speculalii, Barry, Child 9i Bacon (1959) au analizat rela!ia dintre practicile parentale (educative) gi gradul de acumulare a hranei in gase societ6li diferite. (Acumularea de hrand este mare in societdlile agricole gi

594

I nt roduce

re in

ps ilro Io g i e

in societ[lile bazate pe vdn6toare). Aga cum indic6 corelaliile din tabelul 13.1, societAlile cu o acumulare mare de hrand accentueazd responsabilitatea 9i obedienla in practicile parentale; societdfile cu o acumulare scdzutd a hranei accentueazl independenfa, increderea in sine gi realizdrile. Pentru a verifica daci aceste tipuri
scdzutA

rdspuns, subiec{ilor li se spunea care a fost linia cel mai des selectatd de ceilalli membri ai propriei culturi. in multe cazuri, aceste rdspunsuri erau, in mod

evident, incorecte. Cercetdtorul a descoperit cd indivizii din culturile cu o

acumulare crescutd de hran6, comparativ

diferite de societ6li ou, intr-adevdr, tendinla de a produce indivizi cu atributele valorizate, un cercetitor a evaluat conformitatea pe grupuri de indivizi provenind din culturi cu o
acumulare ridicatd sau scdzutd a hranei. Participanfilor li s-a dat o sarcind vizual6,, in care li se cerea sI identifice dintre mai

cu cei din culturile cu o acumulare scdzutd de hrand, aveau tendinla semnificativ mai accentuate de a se conforma rdspunsurilor alese de ceilalli - chiar dacd aceste rdspunsuri erau, in mod evident, incorecte (Berry, 1967). Aceste rezultate suslin ipoteza cd

diferitele stiluri

de via{d

reliefeaza

multe

linii pe cea care

corespundea

standardului. inainte de

a da

propriul

diferite trisdturi de personalitate gi c5, in general, culturile modeleazi trdsbturile membrilor lor prin practici educative diferite.

Adolescenta: construirea unei

Remarcam

identitlti

in capitolul 3 cd, in

ado-

a modela un concept integrativ al sinelui.

lescenJ6, aspectul major al dezvoltdrii este crearea unei identitd{i gi conturarea

rdspunsurilor la intrebdri precum: ,,Cine sunt eu?" gi ,,Cdtre ce md indrept?"

Psihanalistul Erik Erikson a creat termenul crizi de identitate cu referire directd la acest proces activ de autodefinire. Cuvdntul ,,crizd" este, poate, nepotrivit, deoarece Erikson considera aceasti perioadd de indoieli ca o parte

integranti
sdndtoase.

a dezvoltirii psihosociale in mod similar, majoritatea

trebui sd

psihologilor considerd cd adolescenla ar fie o perioadd de ,,experimentare a rolului", in care tinerii pot explora comportamente, interese gi

in mod ideal, criza de identitate ar trebui rezolvatd injurul vdrstei de20-25 de ani. pentru ca individul si se poat6 orienta cdtre alte aspecte ale vielii. Cdnd acest proces are succes, se spune ci individul a dobdndit o identitate; in sens restrAns, aceasta presupune o identitate sexual6, o orientare profesionald gi o perspectivd ideologici asupra lumii. Pdnd la rezolvarea crizei d. identitate, individul nu are un sin:: consistent al sinelui sau un set dr
standarde interne pentru aprecierea prc* priei valori in diferite arii ale vie{ii. A; cum notam in capitolul 3, Erikson ; numit rezolvarea nesatisfhcdtoare z acestei crize ,,confuzie de identitate"

ideologii alternative. Multe credin{e, roluri gi conduite pot fi ,,experimentate",

modificate sau inl6turate, in incercarea de

(Erikson, 1968).

Deu-oharea personaIitdlii de-a lunguI vie1ii

s95 uitali cd acestea nu reprezintd trdsdturi de durata ale personali6tii, ci secvenle de scuftd duratd in cadrul statusului curent al unei persoane. De asemenea, este posibil ca un individ sa aiba un auumit status in legdturd cu un domeniu (de exemplu, credin{a religioasd) gi un altul in alt domeniu (de exenrplu. opqiuuea ocupa!ionala).

Statusurile de identitate
Ideea lui Erikson a fost exploratd empiric de cf,tre James Marcia (1966, 1980). care a proiectat un interviu semistructurat, cu rdspunsuri inchise sau deschise, in care adolescentilor Ii se
fost momente in care te-ai indoit de propriile credinfe religioase? CAnd? Curn? Cum ai rezolvat aceste indoieli?" in aria ocu-

puneau intrebiri de tipul: ,,Au

l.

Dobdndirea identiliilii.

Persoanele
de

pafionald, subieclii au fost intreba{i care le sunt prioritdlile, ce intenfiorrcazd sd

care au acest status au trecut printr-o

crizit de identitate, o perioadd

tacd dupd colegiu,

in ce mdsurd gi-ar

putea schimba planurile dacd ar interveni ceva mai interesant g.a.rn.d.

Pe baza acestor interviuri, Marcia a ,-oncluzionat cd existd patru statusuri , sau pozifii) de identitate, de-a lungul rontinuumului de formare a identit5tii, :onturat de Erikson gi anunre: dobAndirea rJentitetii, forcluderea, moratoriul gi Jiluzia identitdtii. Aga cum indica figu:t 13.2, aceste patru statusuri se dife:entiazd in func{ie de rnodul in care fersoana percepe un anumit domeniu ca :e o problernd de identitate gi de gdsire a .:nei solulii de rezolvare. Pe parcursul :escrierii acestor statusuri. rru trebuie sd

intrebdri active gi autodefinire. $i-au asumat anumite pozilii ideologice, pe care le-au analizat gi s-au decis asupra unei ocupa{ii. incep sd se considere ca un viitor doctor gi nu doar ca un pretendent la acest domeniu. Au analizat religia familiei lor gi opiniile politice, inldtur6ndu-le pe cele nepotrivite propriei identitdti. 2. Forcluderea. $i aceste persoane igi asumd pozilii ocupalionale gi ideologice, dar fhrd sd fi trecut printr-o criza de identitate. Au acceptaL, lard dubii, religia propriei familii. CAnd sunt intrebali despre pozilia politica, rdspund adeseori ci incd nu s-au
Perceput ca o problemd? (,,criza")
Nu

Da

DobAndirea identitilii

Forcluderea

Rezolvare sau asumare?

Moratoriul

Difuzia identititii

Fig, 13.2. Statusurile de identitate. Statusul tle identitate a! mtui individ, intr-mt donrcniu ::,ticular, este diferil in funclie de ntodul in care persoana percepe acel domeniu ca pe o problemd Si de gdsirea unei rezolvdri sau asuntarea unei po:itii.

s96

I tt

roduce re tn

ps

ltol o gie

gandit

dintre ei se caracterizeazl

la astfel de probleme.

Unii
prin

cooperare gi angajarnent; allii par doar rigizi, dogmatici gi conformiqti. Ei dau impresia cd ar fi pierdu{i in cazul unor evenimente majore care le-ar pune la ?ncercare regulile gi valorile lor luate ca atare. 3. Moratoriul. Acegti tineri se afld chiar in cursul unei crize de identitate.

sinelui. Spun cd ,,or putea fi

interesant" sd urmeze Facultatea de Drept sau sd inceapd o afacere, dar nu incearcd sd se apropie de nici una dintre aceste posibilitSli. Spun cd nu-i intereseazd politica sau religia. Unii par cinici (,,Politica e o prostieo'); altii par doar confuzi gi superficiali. Unii dintre ei sunt desigur prea tineri pentru a intra in faza de dezvoltare a identitdlii. Tabelul 13.2 indicd procentul tinerilor care se inscriu in cele patru statusuri de identitate, de-a lungul timpului, in domeniul opfiunii profesionale. Aga cum era de agteptat, procentul celor care gi-au format o identitate cregte de la anii de gimnaziu la ultimii ani de colegiu, in timp ce procentul celor care rdmAn in stadiul difuziei de identitate descregte. Remarcali faptul cd criza de identitate moratoriul - inregisteazd, un maxim in timpul primilor doi ani de colegiu. in general, studiile indicd faptul cd nivelul de achizilie a identitdtii este semnificatir mai inalt in domeniul op{iunii profesionale, comparativ cu domeniul ideologiei politice (Waterman, 1985).

cazuri, ei nu au un sirn! integrativ al

Cautd activ rdspunsuri, dar nu le gdsesc datoritd nerezolvdrii conflictelor dintre planurile pdrin{ilor qi propriile interese. Se pot exprima foarte intens in legdturd cu un set de credinfe religioase gi opinii politice, dar numai pentru o perioadS, dupd care, reconsiderAndu-le, le abandoneazd. in cel mai bun caz, acegti tineri par sensibili, receptivi gi cu atitudine etic6; la polul opus, par anxiogi, ezitan[i 9i autojustificativi (Scan, Weinberg qi Levine, 1986).

4.

Difuzia identitdlii. Acesta

este

termenul folosit de Marcia pentru confuzia de identitate fonnulat[ de Erikson. Este posibil ca unii dintre tinerii din aceastd categorie s6 fi experimentat, in trecut, o crizS de identitate; al1ii, nu. Dar, in ambele

Tabelul 13.2. Statusurile de identitate. Procentul tinerilor care se tnscriu tn cele patru statusuri de identitate, de-a lungul timpului, tn domeniul vocalional (opliunea profesionald.t STATUSUL DE IDENTITATE GRUPA DE DOBANDIREA

FORCLU.
DEREA
37 37

MORATO.
RTUL

VARSTA Anii
de gimnaziu

IDENTITATII
5

DIFT]ZIA IDENTTTATII
46 39 29 23

t2
15

Primii ani de liceu

Ultimii ani de liceu

Primii ani de colegiu

2I
zs
40

36 26

I4
28

Ultimii ani de colegiu

3l

l6

t4

Dezvoltarea personalildyii de-a lungul vieyii

597

$coal5 versus familie

Procesul rezolvdrii crizei de identitate presupune deseori alegeri, integrdri sar"r rezolvdri ale unor conflicte intre credinlele gi valorile asirnilate in farnilie ;i noile credinle gi valori intAlnite in

mai intensiv asupra acestui proces ii

apartine lui Theodore Nervcomb - numit studiul Bennington, care examineazd

;coal6 (respectiv, colegiu). Studiul cel

studenlii anului doi il sustineau pe Landon gi doar 150%, dintre studenfii anilor trei gi patru. Pentru majoritatea studerrtelor, cregterea liberalismului lor reflecta o alegere deliberata intre colegiu gi farrilie. Initial, multe dintre ele au optat pentru normele colegiului din motive pragmatice sau
nonintelectuale. Iatd doud exernple:
,,Toatd viata m-a deranjat protec-

rtitudinile politice ale intregii popula{ii

Jin Colegiul Bennington, un mic colegiu Je fete din Vermont, cu orientare politicd iiberal6. Datele studiului (1935-1939) sunt o confinnare a faptului cd fenonenul la care ne referim nu este nou. Astdzi, Colegiul Bennington este mixt ;i atrage candidalii care-i cunosc repu:a1ia politici de orientare liberald. Dar, in i935, majoritatea studentelor proveneau :in farnilii cu o orientare politicd :onservatoare, care, in perioada de declin :;onomic, iqi permiteau sa-gi trirnitd :-ricele la un colegiu costisitor. De :remplu, peste doud treimi din pdrinlii s:udentelor de la Bennington erau, la slartitul anilor '30, membri ai Partidului
R.epublican.

lia

guvernantelor gi a p6rinlilor. La colegiu n-am rnai resimlit aceasta f i chiar arn inceput sf,-mi doresc aprobarea intelectuald a profesorilor qi studenlilor mai mari. Apoi. arn descoperit

cd nu po{i

fi

reactionar gi, totodatd,

respectat i ntelectual".

,,A deveni radical insearnn6 sd gAndesc pentru mine gi, in sens figurativ, sd fac in ciudd familiei mele.
De asemenea, inseamnd identificarea

intelectuald

cu

facultatea

gi

cu

studenlii cu care ag vrea sE serndn".

(Newcomb; 1943, pp. 134,

l3l).

La Bennington, noile venite intdlneau =.ti mernbri ai facult6lii sau studenli mai iari care, comparativ cu pdrinfii Ior, :i 3au perspective mult mai liberale ::upra problemelor interne sau externe J3 exemplu, asupra marelui declin ::onomic sau asupra amenintdrii celui ::-al doilea rdzboi rnondial). In anii de ::ucalie la Bennington, tinerele femei se :.Jepartau de atitudinile pdrin{ilor lor. De :r:mplu, in timpul campaniei prezi::rtiale din 1936, 660/o dintre parinlii lor '. sustineau pe candidatul republican -:ndon. contra candidatului democrat j.:..ser elt. Aceeagi orientare o aveau :-:r dintre proaspe{ii studenli de la :,','.rrr\rrg\sn. Str, (str (39o {\r'trt,

devin. in mod autentic. o parte a propriilor identita{i ideologice:

,,Nu mi-a trebuit mult ca s6-mi
dau seama ca atitudinile liberale au o valoare de prestigiu,.. La inceput, am devenit liberald datoritd acestei valori de prestigiu; rdmAn liberald deoarece problemele din jur, pe care liberalismul meu se centreazd, sunt importante. Acum doresc sd rezolv cdt rnai eficient aceste probleme".

Dar, pe m6surd ce tinerele se maturizeazd, credinfele $i atitudinile adoptate

,,Prestigiul gi recunoagterea au insemnat totul pentru mine... Dar, am incercat sd fiu sinceri cu mine insdrni, iar acum gtiu ce atitudine doresc s6 am qi care vor fi consecin{ele acestei atitu-

dini in via{a mea." (Newcontb,

1943,

st. tjGtjl\.

598

I tft rocluc

re ttt

s i

lnlo,q ie

Devin aceste schirnbdri de atitudine politica o pafte a identitAlii ideologice de durat6? in general, rlspunsul este ,,da". Un studiu asupra aceloragi subiecfi, desldgurat dupa 25 ani, a irrdicat cd acegtia au rbmas liberali. De exemplu, la alegerile prezidenliale din 1960, 600/o dintre absolventele Colegiului Bennington l-au preferat pe democratul Kennedy, in

defavoarea republicanului Nixon, comparativ cu mai putin de 30Yo dintre ferrieile

cu

acelagi statlls socio-economic ai acelagi nivel educalional. Mai mult, aproximativ 60o/a dintre absolventele colegiului Bennington erau active politic, majoritatea (667o) fiind membre ale Partidului Democrat (Newcomb, Koening. Flacks qi Warwick, 1961).

Maturitatea : continuitatea personaHtnfii

Dacd vi analiza\i via{a, probabil ca ve{i putea discerne pattem-uri gi stiluri personale care au fost iutotdeauna p5r{i ale personalitalii dumneavoastr6. Poate cd intotdeauna ali fost timid sau a{i avut tendinla sd amAna{i rezolvarea unor probleme. De asernenea, probabil cd ve{i putea identifica schimbdrile prin care a{i trecut; poate sunteli niai pLrfin impulsiv ca inainte sau vd rela{ionafi rnai bine cu
indelungate de timp. Dar, deoarece sunt greu de desfEgurat (vezi discufia criticS: Studiul persornlitalii proiectcrt pe tennetl lung), existd doar cdteva astfel de studii longitudinale care sd acopere perioade mari de timp. Doud dintre cele mai ambilioase astfel de studii au fost conduse de Institutul pentru dezvoltarea uurand (lnstitute ol Human Development - IHD), din cadrul Universitalii Berkeley - California. in

ceilalli. Uneori, pute{i

fi

capabili

sd

identifica{i care sunt experienlele ce v-au schirnbat. AEa cum ardtam mai sus, frecventarea colegiului influen{eazd atitudinile, valorile gi personalitatea pe termen lung. Pentru psihologia perso-

Studiul Berkeley (Berkeley

Guidance

Study), cercetdtorii, incepdnd dh 1929. au contactat, timp de 1B luni, pdrinfii

fiecdrui

nalitalii 9i a dezvoltdrii,
bare

in{elegerea interac{iLrnii dintre continuitate gi schirn-

in cadrul personalit6lii, de-a lungul vietii. reprezintd o ternd rnajord. Dovezi ale continuitifii
Singura modalitate eficientd pentru a investiga continuitatea gi schirnbarea ir.r cadrul personalitdlii, de-a lungul vielii, o reprezintd studiile pe termen lulrg, care observS gi evalueazl, persoanele in diferite momente ale unei perioade

Berkeley; parin{ii au fost rugali sa permitd implicarea copiilor lor in studiu in total, au fost inclugi in studiu 248 de copii gi familiile lor. Studiul Oakland (Oakland Growth Study) a inceput in 1932 cu 212 copii de clasa a V-a din qcolile din Oakland, California. Copiii din cele doud egantioarle all fost studiati intensiv de-a lungul adolescer-r{ei ;i intervieva{i, din nou, in jurul vArstei de 30, 40 9i 50 ani (in Studiul Berkeler r. respectiv 31, 47 qi 57 ani (in Studiu. Oakland). IHD a pus arhivele sale l,
dispozilia cercetdtorilor din toatS lurnea.

al treilea copil niscut

in

Dezvoltarea personal itdyii de-a lungul vielii

599 fete. Corela{iile pentru subieclii ajunqi la vdrsta liceului qi la maturitate au fost mai scdzute, dar tot semnificative: .56 pentru bdrbali gi .54 pentru femei. Continuitatea cea mai puternic[ este legatd de inteligen{6 qi interesele intelectuale. De exemplu, continuitatea de la

Aga cum reiese gi din disculia criticS,

psihologii clinicieni independen{i au iolosit un set de afirmalii legate de personalitate (itemi Q) pentru a descrie subieclii grupa(i de IHD, c6nd acegtia erau in gimnaziu (13 ani), in liceu
{16 ani) 9i adulli(30 sau 37 ani). Cele trei profile de personalitate rezultate pentru t-iecare subiect au fost corelate intre ele

pentru a aprecia continuitatea la nivelul global al personalitdli, de-a lungul acestor perioade de timp. Rezultatele au indicat o continuitate

adolescen{6 la maturitate, inregistratd pentru itemul ,,Se pare ci am o capacitate intelectuald inalt6", a fost de .60 pentru

bdrba{i, respectiv

.61 pentru

femei.

puternicb a personalitSlii, de la adolescen{a timpurie la ceatfuzie; corelaliile principale, la cele doul grupe de adolescenfi, care au softat itemii Q, au tost .77 pentru biie{i, respectiv .57 pentru

Corelafiile corespondente, pentru iternul ,,Ceea ce conteazd intr-adevdr sunt valorile intelectuale gi cognitive", au fost .59, respectiv .51. Tabelul 13.3 prezintd corelaliile pentru celelalte caracteristici de personalitate care au dovedit o continuitate substantiald.

Tabelul 13.3. Continuitatea personalitlfii. Tabelul prezintd carocteristicile de personalitale care dovedesc o continuitate puternicd de-a lungul anilor, de la adolescenld la ntaturitate.

CORELATITLE
DE LA

iXCnpUrUl

TTEMII Q

LICEULUI LA SFAR$ITUL LICEULUI

CORELATIILE DE LA SFAR$ITUL LICEULUI LA MATURITATE

BIrba{i

o persoand responsabil[ gi demnd de incredere.

Este. intr-adevbr,

58

.53

Are tendinla de a nu-gi controla impulsurile; incapabil sI amdne

cratificarea.

.5'1

59 .42 .58

Are tendinle de autodistrugere.

,50
.35

Ii

plac impresiile estetice: reacfiostimulii estetici.

Femei

neaz.6 la

In principal, supus6.
interesatf, de ceilalli; sociabil[.

.50 .39 .48

.46
.43 .49

Are tendinfa de a
conformist6.

fi rebeli gi non-

Este preocupatd de probleme filoso-

lice (religie. valori. sensul vie{ii).

.45

.42

600

I tft

rod r tc e re itt

p si h olo,q i e

St udi ul p ers onal itd{ii pro iectat

Nu numai ci evaludrile fdcute in momente diferite de timp au fost incomparabile, dar cele dou[ studii s-au dovedit imposibil de comparat intre ele, din multe puncte de vedere. Aceste probleme au fost rezolvate.
intr-o manierd eleganti, de c6tre Jack Block, care a utilizat metoda sortdrii Q de descriere a personalit6{ii, pentru oblinerea unor date standardizate (Block, 196l/I978; Block, l97l). (Litera Q - sortarea Q - a fost aleasd in mod arbitrar, ftrd a avea o semnificalie
particularS).

pe termen lung Doar cercetdtorii care pot accepta amanarea satisfacliilor gi care sunt devotati qtiinlei' pot desf6gura studii longitudinale.

Pentru asemenea studii este posibil ca cercetAtorii sl nu mai aibi timp sA se bucure de rezultatele finale; dar ei k6iesc prin
studiile lor. Exist5 gi motive practice care fac

Tehnica sortSrii Q permite descrierea personalitalii unui individ, prin sortarea unui set

ca studiile pe termen lung sf, he mai pulin preferate. Sunt costisitoare, iar rezultatele nu pot fi garantate intr-un interval de timp atAt
de mare.

de aproximativ 100 de cartonage. Fiecare cartona$ con{ine o ahrmafie legatd de personalitate (de exemplu, ,,Are o garnd largd de

in plus, subiecgii implicali inilial in studiu pot pleca din orag, pot deceda, pot hotlri sd nu se mai implice in studiu sau nu localizali pentru continuarea mai pot
studiului. In general, aspectele administrative legate de deslSgurarea unui asemenea studiu presupun la fel de mult timp qi efort ca qi colectarea datelor. Din aceste motive, multe studii longitudinale sunt conduse de institute de cercetlri gi nu de psihologi independenfi. Pe ldngi problemele practice, studiile pe termen lung ridici gi o problemd mai substanlial[. Avdnd in vedere cd punctele de interes din domeniu se modificd de-a lungul

interese",,,Are tendinle de autodistrugere"). Examinatorul imparte'cartona$ele in 9 grupe;

in prima de la

stAnga sunt incadrate cartonagele cele mai pulin caracteristice indi-

^fi

vidului, iar in a noua (la dreapta) cele mai caracteristice individului. Celelalte cartona$e sunt distribuite in grupurile intermediare, cele neutre incadrdndu-se in grupul din mijloc (al cincilea). Astfel, fiecare item Q primegte un scor de la I la 9; cu cit scorul primit este mai
mare, cu at6t itemul este mai caracteristic
pentru subiectul respectiv.

Doutr sortlri Q pot fi comparate intre ele din'punct de vedere'cantitativ, calculdnd o

corela{ie intre: cele 100 de scoruri oblinute la

timpului, se modifici qi tipurile de date colectate. Un studiu care, la inceput, s-a concentrat asupra realizirii academice poate pierde din vedere colectarea unor informalii despre personalitate, care ar putea fi utile ulterior, Uneori, instrumentele de evaluare utilizate in fazele iniliale ale studiului pot
deveni invechite (uzate moral), astfel incAt
se

favoarea unora mai moderne, pe mdsurd ce studiul progreseazd. renunfA

la ele, in

prima sortare 9i cele 100 de scoruri corespondente din a doua sortare - doar daci exist6 100 de observalii pentru prima variabilS corelate cu 100 de observalii pentru a doua variabil6. Ca orice corela{ie standard intre variabile, indicele de asemdnare intre cele doui sortiri Q se poate situa intre -l gi +t. Astfel, doui sortiri identice vor
avea un indice de asemlnare de + I . Dacd cele

Toli acegti factori fac dificil6

compararea

rezultatelor iniliale cu cele ulterioare. Aceasta este gi problema majori a celor doua studii la care ne referim, conduse de Institutul pentru dezvoltarea umand (lnstitute of Human Development - IHD) din Berkeley.

doud sortdri Q reprezintd descrierea aceluiagi individ in dou6 momente diferite, indicele de asemdnare indicd continuitatea profi lului glo-

bal al personalitalii individului, de-a lungul timpului. Continuitatea poate fi evaluati, in

acest caz, gi prin metoda obignuiti a corelaliei

intre variabile.

Dezvoltarea personalitdlii de-a lungul vielii

601

in studiile IHD toate datele provenite de la un singur subiect inregistrate in primii ani de liceu sunt indosariate. Doi pAnd la patru psihologi clinicieni examineaz6, in mod independent, dosarul gi preg5tesc descrierea
subiectului, pe baza sortArii Q. Un alt grup de examinatori va face acelagi lucru cu datele inregistrate pentru acelagi subiect in ultimii

logii clinicieni pregdtesc descrierile oblinute

pe baza softArii Q, pentru subiecli la vdrsta adulta, in anii 1960, 1970 9i 1980. Toatd aceastA procedurd transformd varietatea atdt de largi a datelor intr-un set de descrieri

ale personalit6lii, independente 9i standardrzate, pentru fiecare subiect, la vArste diferite; aceste descrieri pot fi comparate direct.
intre ele.

ani de liceu. in final, examinatorii gi psiho-

Surse ale

continuitifii

Studiile pe termen lung care se concentreazd asupra performan{ei intelectuale indicd continuitatea cea rnai marcatd; pe aceeagi scard de valori, urtneazd variabilele de personalitate precum
extraversiunea, stabilitatea emo{ionalI gi controlul impulsurilor; atitudinile politice ;i opiniile personale (de exernplu, apre-

creeazd mediile care ii pot intdri ;i susline sociabilitatea. Procedf,m in acelagi mod cAnd ne alegem prietenii sau partenerul de via(6. Deoarece avem tendinla de a alege compania unor persoane care au aceleagi valori gi trdsdturi de personalitate ca qi noi, aceste pesoane intbresc gi suslin aceste valori gi
trdshturi.

cierea

satisfac{ia personalS) inregistreaz[ corelaliile cele mai scdzute t intre .2 qi .4, in intervale de timp de 5-10 ani) (Conley, 1984; 1985). Interesant este faptul cd aceste rezultate sunt paralele cu cele indicate de studiile asupra eritabilitAtii genetice: trdsdturile ;u bazd geneticd sernnificativd au o continuitate mai puternicd; aceasta sugereazd :a bazele genetice ale celor mai multe :aracteristici intelectuale gi de personali:ate contribuie la stabilitatea lor temporald. Dar, in general, nu genotipul este cel :are produce, in mod direct, continui:aIea, ci interac{iunile genotip-mediu,

de sine,

Dovezile legate de acest proces au fost ob{inute in Studiul Bennington, la

care ne-am referit anterior. Vd reamintim

cd femeile care candidaserd la Colegiul Bennington in anii '30 au devenit din ce in ce mai liberale ca atitudine politicS, in

timpul anilor de colegiu, men[inAndu-gi aceleagi atitudini gi in urmbtorii 25 de ani. Interviurile desligurate cu aceste femei au relevat faptul cd ele gi-au men{inut pozilia liberald 9i datoritd
companiei unor prieteni liberali gi solilor

liberali, care

au intdrit gi

suslinut

:rin

aceleagi procese pe care le-am la formarea personalit6lii in ;..pildrie. lnterac{iunile rectiv6, evocativd 5i proactivd acfioneazd in sensul credrii rediilor care devin, ele irr sine, o furrcfie : personalit6lii individului. De exemplu, in discu{ia anterioard :3spre interac{iunea proactivd, am citat :izul unui copil sociabil care, prin .ieqerea selectivd a unor situalii sociale,

:iscutat

atitudinile lor politice (Newcomb, 1943; Newcomb, Koenig, Flacks gi Warwick, re67). Existh dovezi in favoarea interacliunii proactive gi in sfera personalitdlii. CAnd subieclii participan{i la Studiul Berkeley au fost intervievafi in anii 1970 qi 1980, au fost intervievali gi solii lor; utilizAnd sortdrile Q at6t pentru subiec{i, cAt qi pentru so(ii lor, rezultatele au putut fi direct corelate. Recent, doi cercetdtori au examinat aceste sortdri Q pentru a unndri dacd so{ii cei mai asemdndtori in sfera

602
personalita(ii au intarit continuitatea personalit6lii partenerului. Pentru aceasta, ei au comparat asemenarea sorldrilor a realizate de fiecare cuplu, din 1970, cu

I nt roduc

re

trr p s ih olo g

ie

intr-o manierd coercitivd,

susf in6nd

continuitatea personalit6tii fiecArui sot, din 1970 in 1980 (Caspi qi Herbener,

1990).

modelele maladaptive de personalitate. De exemplu, sd ludm in considerare un adolescent care are accese de furie. Irascibilitatea sa poate determina autoritilile gcolare sd-l exmatriculeze (interacfiune evocativd) sau ii poate provoca o

C6nd cercetdtorii au impdrfit cele 126 de cupluri in trei grupe egale, pe baza similaritdtii sortdrilor Q ale sofilor (in 1970), ei au descoperit c6: cei mai pulin asemdndtori so{i au inregistrat o continuitate individualS de .4, din 1970 pAni in 1980; so{ii cu o asemdnare medie au inregistrat o continuitate individuald de .5; so{ii cei mai asem6ndtori au inregistrat continuitSli de .6. Analizele ulterioare au demonstrat ch aceste rezultate nu se datoreazd doar asemdndrilor dintre so{i sub aspectul vArstei, clasei
sociale sau educa{iei.

experien{i gcolard negativd

atit ii

de
sd

intensd (interacfiune reactivi), incAt el

doreascb sd p[rdseascd gcoala cdt de curdnd posibil (interac{iune proactivd). In

acest caz, renunlarea

la

gcoald

va

intrerupe educalia, ceea ce va atrage dupd

sine un status ocupa{ional

profesionalS neregulatd

inferior. Acesta, la rAndul lui, va duce la o viald vente ale locului de muncd, perioade de gomaj - care poate provoca perturbdri

schimbiri frec-

maritale sau divor!. In acest scenariu ipotetic, aspectele ocupa{ionale gi mari-

De asemenea, studiul a demonstrat cd solii asem6nitori ca personalitate aveau gi multe puncte comune in activitAtile zilnice, ca: vizitarea prietenilor, mese in orag, participarea la actiuni comunitare gi intdlniri profesionale. S-a dovedit gi ci, in cazul acestor so{i, se inregistreazd mai

tale sunt consecin(e cumulative ale personalitdtii din copildrie. O datd declangat de accesele de furie din copil6rie, lanpl evenimentelor se desfbgoard gi culmineazd cu consecinlele din viala adulti - chiar dacd individul, ca adult, nu mai are un
temperament necontrolat.

puline conflicte maritale gi o mai mare apropiere, prietenie gi satisfacfie, comparativ cu cuplurile in care so{ii erau mai pufin asem[ndtori. (Acest ultim aspect exemplificd un fenomen bine cunoscut. Vom discuta despre efectul similaritSlii care produce afinitdliin capitolul l8).

CONTINUITATEA MODELELOR MALADAPTIVE DE PERSONALI. TATE. Este ugor si apreciem de ce

suntem motivali pentru a crea medii care sus{in acele aspecte ale personalitd{ii care aduc fericire gi satisfacfie personald. Dar aceleagi procese de interacfiune reactivd,

evocativi gi proactivd pot acliona

Ne vom referi, in continuare, la un scenariu diferit care poate produce aceleagi rezultate. Accesele de furie ale bdiatului pot constrAnge pdrinlii sd-i satisfacd cererile intotdeauna (interac!iune evocativd), deci sd-i intdreascZ comportamentul. Aceastd intdrire nu numai cd impiedicd invf,larea unor conduite adecvate, care ar permite c adaptibilitate mai bund in viitor, dar 1; intensifici tendinla de a reac{iona similar la situalii similare viitoare (interac{iune reactivd). Astfel, el va continua sd fie irascibil ca adult, sd-gi iasb ugor din fire in cazul unor frustrdri profesionale sau aunor conflicte maritale. Aceasta va conduce la o viald profesionald neregulatd cu

gi

De:voltarea personalitdlii de-a lungul vieyii :rn status ocupalional inferior gi la

603

divo(.
ocu-

In acest scenariu, aceleagi aspecte

r

rationale qi maritale reprezintd conse: n1e contemporane ale personalitdlii :urente a individului qi nu consecin[e ,-umulative ale unor evenimente trecute,
:nterioare, precum renunlarea la gcoald. Degi aceste scenarii sunt ipotetice, ele :e bazeazd pe rezultatele recente ale unor

::rcetdri care dovedesc

:umulative gi contemporane ale iras:ibilit6tii copilului. Utilizand datele din "rhiva IHD legate de studiul Berkeley, :rvestigatorii au identificat, mai intAi,
subiec{ii care manifestaserd,

consecin{ele

in copil6ria

:irzie (8-10 ani), accese de furie severe .i tiecvente. Apoi, au fost conturate con:rnuitatea gi consecin{ele acestor dispozrrii instabile in urmdtorii 30 de ani de
, iata ai subieclilor (Caspi, Bem gi Elder, -989: Caspi, Elder gi Bem, 1987).

B,{RBATII CU DISPOZITIE INST{BlLA. irrcepdnd cu subieclii de sex

::asculin, cercetdtorii s-au axat, mai intdi, :supra problemei continuitetii: bdie{ii .:ascibili au devenit bdrbali irascibili? lispunsul a fost ,,da". Corela{iile intre

.:orurile ob{inute la testele de tem::rament din copil6ria tArzie qi cele - rtinute cu 20 de ani mai tdrziu au

:;ievat ca baiefii irascibili au fost descrigi --rerior ca mult mai necontrolati, iritabili '. capriciogi, comparativ cu ceilalli ;:olecli, de aceeagi virst6. In continuare, cercetdtorii au examinat s:-.ricul profesional al subiecfilor. ):scoperirea majord a fost aceea cd :i:etii cu ten-lperament necontrolat, -:,.reni1i din farnilii de nivel mediu, au

subiectii de aceeagi vArstd, cu comportament controlat, calm; statusul lor ocupafional, la mornentul prirnei slujbe era semnificativ inferior, iar in perioada de mijloc a vielii (40 de ani) statusul lor ocupa{ional era asemdndtor cu cel al subiec{ilor provenili din clase sociale inferioare. Majoritatea aveau slujbe de nivel inferior, comparativ cu ta{ii lor, la o vArstd con,parabild. De asernenea, aveau o via{[ profesionald mult mai neregulatd, igi schimbau frecvent locul de muncd gi trecuserd prin mai multe perioade de gomaj, intre 18 gi 40 de ani. Stabilind corelalia globald intre lipsa de control compoftamental din copilSrie gi consecinlele ocupa{ionale, cercetdtorii s-au oprit asupra cdilor de legdturd dintre aceste doud aspecte. Acegti subiec{i deveneau dezavantajati pe plan ocupa{ional datoritd acceselor de furie timpurii care-i irnpingeau spre un anumit curs al vielii (consecinfe curnulative) sall datoritd comportamentelor necontrolate curente, care le afectau via{a profesionali (consecinle contemporane)? Pentru a rdspunde la aceastd intrebare, cercetdtorii au utilizat un procedeu corelativ numit analiza ,,path" (a direcliei cauzdrii'), care divide corela{ia globald in componente separate ale unor cdi de legdturd. Figura 13.3 prezintb rezultatele acestei analize; sdge{ile indicd corelaliile direcliei cauzdrii.
corela{ie sau o direclie semnificativd, pentru bdrba{i, de la dispozilia instabila din copilirie c6tre o educa{ie carenlatd, care se continui cu traseul semnificativ cdtre un status ocupalional inferior. Cu alte cuvinte, dispozilia instabila din copildrie duce la o educafie carenliald (beielii instabili renun!5 de timpuriu la gcoalS), care, la rAndul ei, duce la un

A$a cum indicd figura, existd

-;irit o deteriorare progresivd a ."":usului socio-economic, de-a lungul ::ii. Ei aveau tendinla de a-gi intrerupe ,:.;diile de timpuriu, comparativ cu
.

604

I tiroduc

re trt p s ilrc lo g i e
I

srrrua
ocupagional

I .::::lr !Y "-j I
:nccprlafle

Di.;;n"-l

i1i":lj:

./

5eI

,ry

I I

inferior I

.35

Fig. 13.3. Analiza ,,path" (a direcfiei cauzirii) in cazul instabilitlfii temperamentale la blrbafi. Figura indicd traseele separate de la dispozilia instabild din copildrie cdtre stalttsi. ocupalional inferior Si viala profesionald neregulatd, pentlu bdrbalii cu vdrsta de 40 de ar. din clasa medie. Dispozilia instabild din copildrie conduce la un status ocupalional inferi,:'
daloritd renunldrii precoce la studii (consecinle cumulative). Dispozilia instabild din copilar:: conduce direct la o viald profesionald neregulatd datorildfaptului cd subieclii rdmdn instab:."
Si ca adulsi, ceea ce decteazd viaya profesionald. (Dupd Caspi, Elder gi Bem, 1987.)

status ocupalional inferior. Dar, in acelagi

timp, nu existd trasee directe de la instabilitatea din copildrie citre statusul ocupa{ional inferior. Aceste rezultate irnplicd faptul cb statusul ocupalional
inferior reprezintd o consecin{d cumulativd a instabilitdtii temperamentale din copilSrie, gi nu o consecin!5 con-

adultului, gi nu are o consecinr cumulativl a educafiei caren{iale. Bdrba{ii cu dispozilie instabili au o r ia'i
profesional6 mai neregulatd, la vdrsta
aceloragi trbsdturi temperamentale

i.

40 de ani, datoritd, parlial, menlineipribabil cd, in cazul unor frustrdri .. locul de muncd, manifest[ iegiri necc:.-

temporand a instabilitdfii la vArstd adultd. Motivul pentru care bdrbafii cu dispozilie

trolate.

instabild au un status ocupafional inferior, la 40 de ani, este pdrdsirea timpurie

a gcolii.

Traseul de la dispozilia instabilS din copil6rie cdtre via{a profesionald neregulatd relevd un pattern contrar. Nu existi o cale semnificativd intre educalia carenlial6 gi viala profesionalI neregulatS, dar existb o cale semnificativd, direct6, intre dispozilia instabila din copil6rie gi viala profesional6 neregulat6. Aceasta implicd faptul cd viala profesional6 neregulatd este o consecinli contemporand a instabilitifii temperarnentale a

Existd o corelafie semnificativd : intre statusul ocupalional inferior gi r iaprofesionall neregulat6, dar nu pute: determina serrsul cauzalitSlii, pentru ci aceste doud variabile sunt simultai:= Bdrbalii cu dispozilie instabi16 pot : frustrali de statusul inferior al slujbei lc: devenind dezordonali sub aspectul pr:fesiunii, fie pentru cd pdrdsesc acea-<-j slujbS, fie pentru cd sunt dafi afa:i Alterrrativ, via{a neregulatd ii impiedi:! sI aibd slujbe mai bune, ceea c.fo\eazd sb accepte slujbe cu un sta:i: inferior. Ambele posibilit6li sunt ral= bile.

De:voltarea personalitdlii de-a lungul vie;ii

605 aceste femei sd aleagd un partener cu nivel socio-economic inferior celui din farnilia de provenien{i, dar gi contribuie la deteriorarea relatiei maritale. Peste un

Dispozi{ia instabild din perioada :opilariei poate afecta, peste timp, gi si'era familiald. Aproape jumitate (46%) Jintre bbrbafii cu dispozi{ie instabilS in :opildrie au inregistrat divorfuri in jurul
i arstei de 40 de ani, comparativ cu doar ll% dintre ceilalli barba{i.

sfert dintre aceste femei (267a) au divor{at in jurul vdrstei de 40 de ani,

comparativ cu doar l27c dintre celelalte fernei. Solii femeilor cu dispozilie in-

FEMEILE CU DISPOZITIE INSTABILA. Ca qi barba(ii, femeile cu jispozilie instabild in perioada copildriei i,.r'edesc continuitatea personalitdlii. Comparativ cu alte femei, acestea sunt :escrise de sotii gi copiii lor, in :.omentul interviurilor din 1910. ca
:rarne mai pLrfin adecvate gi cu accese
:

stabila, intervievati in 1970, au relatat mai multe conflicte maritale, decAt sofii
celorlalte femei.

Surse ale discontinuitifii

de

in ciuda dovezilor in favoarea continuitAtii dispoziliei instabile, discutate

anterior, corelafiile ob{irrute sunt. totuqi, relativ scdzute, inregistrAndu-se gi multe excepfii: nu tofi copiii cu o dispozilie instabi16 devin adulli clr dispozilie instabild. Deseori, individul ?ntdlnegte un eveniment sau o serie de evenimente cu efect transfonnator, ce indreaptd individul cdtre un alt traseu, iniliind schimbdri in personalitatea sa. Indivizii a cdror personalitate este in dezacord cu mediul pot fi direct determinafi sd se schimbe de

uri e.

SLrbieclii studiului Berkeley au de'.:nit adulti intre 1945-1960, adicd o ::rioadd caracterizatb prin roluri sexuale .:aditionale in America. Ca urmare, doar ::teva dintre femei aveau ocupa(ii in

:t.if& casei, ceea ce nu a permis ::rcetdtorilor sd le analizeze statusul

::upational, ca in cazul bdrba{ilor. Dar, .: perioada amintitd, statusul socio-eco-

-nic al femeii era defirrit prin ocupa{ia .-:ului. astfel cd cercetitorii s-au oprit :.lpra statusului ocupalional aI sofilor : -; Stor fernei. Ei au descoperit cd,
-::-rrtat la alte femei, cele cu o dispozilie .:abila in copilSrie s-au cdsdtorit cu .::a!i cu un status ocupa{ional inferior :.:i in r.nome ntul cdsdtoriei, cAt qi in --:r..ada de rnijloc a vielii. Compar6nd , ,':e le sotilor irr rnomentul cdsdtoriei cu -..: ale ta{ilor, la o vArstd comparabild, :-:r-rarorii au descoperit cd 40% dintre '::-,:ile cu dispozilie instabilS au regresat ,,: f,spectul statusului socio-economic, - :r.omentul cdsdtoriei, comparativ cu -..: )lTc dintre celelalte fernei. -rstabilitatea dispozi{iei din perioada : ,:..ariei nu numai cd determind pe

cdtre cei care considerd ca aversive pattem-urile lor compoftamentale; in sfdrgit, rnulti indivizi fac eforlul de a-gi

tru a fi rnai fericiti. Aceste surse de

schimbare pot crea discontinuitafi in personalitate de-a lurrgul vietii.

schimba modelele de personalitate, pen-

O sursd frecventd de presiune in favoarea schimbdrii este reprezentatd de

normele sociale legate de rolul sexual. De

exemplu,

un studiu

longitudinal

evidenfiat cd bdiejii prezintd continuitate

(din copilarie in tinerete) sLrb aspectul unor trdsdturi de personalitate considerate, in mod traditional, rnasculine
(agres

ivitatea); fetel e

pr

ezintd conti

nu

itate

sub aspectul unor trasdturi considerate.

606 tradilional, feminine (deperrderrfa) (Kagan

I tt

roducere itt psilrclogie

confirmd faptul cd un comportament neadecvat in copil6rie, raportat la expectaliile rolului de sex, nu poate fi total suprimat, exprimdndu-se intr-o manierd mai acceptatd social, la v6rsta
adultS.

9i Moss, 1962). Exist[ 9i

date

care

Aceastd posibilitate a fost explorat[ de aceiagi cercetStori care au desfhgurat studiul asupra dispoziliei instabile; ei au utilizat aceleagi date din arhiva IHD, oblinute cu ocazia studiului Berkeley (Caspi, Elder qi Bem, 1989). Pentru studiul la care ne referim, cercetdtorii au selectat subiecfii puternic dependen{i de adulli, in copildrie, dupd care au trasat continuitatea acestei dependenle in urmdtorii 30 de ani de viafd ai subieclilor. Deoarece, in societatea noastr6, dependenfa este descurajatd de biie(i 9i b[rba1i, cercetdtorii au fost interesa{i sd

dependen(ei, in copildrie, au fost caracterizafi, la maturitate ca geuerogi, cahni. sirnpatici, in(elegdtori qi ezitanli social. Degi cautd sprijinul altor persoane - un posibil ecou al dependerrlei din copilarie - ceilalli ii simt apropiali, disponibili gi le cer sfatul. Se pare cd atributul dependenfei, considerat negativ in copil6rie, se poate transfonna intr-un stil de personalitate pozitiv. IatI, deci, cd aceeaqi trdsdturd poate releva atdt continuitate, cAt gi discontinuitate.

Desigur, cdldura gi atentia pentru ceilalli, care caracterizeazd stilul acestor b[rba{i, au avantaje evidente iu sfera familiei. Majoritatea bdrbalilor de acest gen au un mariaj neintrerupt, unic (83% fald de 620/o dintre ceilalli barba{i); sotiile lor vorbesc cu mai rnultd satisfactie
despre cdsitoria lor, comparativ cu sotiile celorlalli birba(i; in plus, acegti bdrbal; sunt, de cele mai multe ori, de acord cu

afle daci

aceastd trdsdturd rezistd presiunilor exercitate de rolul de sex asupra subiec{ilor de sex masculin. Bdielii dependenli devin bdrba(i dependenli?

Rdspunsul la aceastd intrebare s-a dovedit complex qi iuteresant. Comparativ cu alli bdrba{i, cei cu o istorie a

soliile lor in probleme legate de educati: copiilor (disciplina, afec!iune, atentie Adolescenfii dependen{i, care se ingrijoreazd cI nu sunt suficient de agresir: (categorici) ar trebui sd ia in calcul acests aspecte - ca gi adolescentele care. intrzi, igi vor dori un bdrbat cald, afectuos ;: nu vor gti curn sd-l ghseascd.
t

Rezumatul capitolului
t.
Diferenlele de personalitate legate de dispozilia general[, care apar la

copiii mici incd de la vdrsta de 3 luni, se numesc tenlperanrcnte. Exist6 date care confim[ cd temperamentul reprezintd aspectele timpurii pe care se bazeazd trdsdturile de personalitate ulterioare.

2.

Comparaliile intre gemenii identici qi fraternali indicd faptul ci factorii genetici sunt responsabr.. pentru aproximativ 507o din van;bilitatea intre rndivtzi, la nivel:. caracteristicilor de personalitate. Tendinla copilului de a se aprop:: de anumite persoane qi de a s-

Detoltarea personalitdtrii de-a lungul vielii

607

simli ocrotit in prezenta acestora

se nume$te atasantent. Atagamentul poate fi evaluat prin procedeul

4.

,,situa{ia strdind", alcdtuit dintr-o serie de episoade in care copilul este observat cAnd mama pdrdsegte inciperea gi apoi se intoarce.

parentale: autoritar, autoritarist, indulgent gi ne glij ent. Parinlii autoritari;ti imbind controlul cu acceptarea; copiii lor sunt independenfi, cu tendinle de autoafirmare. motivafi pentru

Pebaza reacfiilor sale, copilul este clasificat ca avAnd: a) atasament bazat pe securitate; b) atasantent bazat pe insecuritate: evitant: c) atasantent bazat pe insecuritate: atttbivuletil. Copiii cu ataqament bazal pe securitate sunt ingrryili de mamd, care rdspunde

autorealizare qi succes social. Parinlii autoritari exercitd un control intens, dar manifesti un nivel scdzut al acceptarii. Copiii acestor pirinli sunt responsabili, dar retragi din punct de vedere
social, le lipseqte spontaneitatea qi motivalia pentru autorealizare. P6rin\ir indulgenli manifestd acceptare, dar cerinlele lor fa!6 de copil

afectiv nevoilor lor. Temperamentul copilului influenjeazd, gi el, reacliile acesteia in ,,situalia strdind". Copiii cu atagament bazal pe securitate fac fald mai ugor situaliilor qi experien{elor
noi, comparativ cu copiii care au un ata$amellt bazat pe insecuntate.

sunt foarte puline. Copiii lor dovedesc vitalitate, dar au tendinle cdtre imaturitate, lipsindu-le controlul impulsurilor, responsabilitatea sociald gi increderea in sine. Pdrin\ii neglijenli sunt preocupafi, in special, de propriile activitili gi nu se implicd in cele ale copilului. Copiii unor astfel de parinfi au tendin{a de a ft impulsivi, neinteresali de gcoalS gi nu au obiective de perspectivd. Pdrinlii neglijenli intr-o manierd extremd au copii care dovedesc tulburdri evidente ale atagamentului qi ale funcliondrii psihologice incd de la vdrsta de doi ani. Aceste practici parentale nu determind diferenle majore in compor-

Practicile parentale (de cregtere gi educare a copiilor) presupun doud

dimensiuni: prima distinge intre pdrinfii care au cerinle fala de copil qi-qi exercitd controlul gi cei care nu au cerin{e fala de copil; a doua dimensiune diferen\iazd, pdrinlii care manifestd rdspuns afectiv gi acceptare fala de copil, fiind centrali pe copil, de cei care manifestd respingere. nu rdspund afectiv gi sunt centraji pe propria persoand. Combinarea acestor doud dimensiuni deternrind patru tipuri de pattent-uri

tamentul copiilor, dar reflectd reacliile pdrin!ilor la comportamentul copiilor. Corela{iile sunt
foarte scdzute.

lntroducere fu psilrclogie 5.

formarea personalitdlii, influenlele genetice gi de mediu nu ac[ioneazd. independent, ci se intrepdtrund incd din momentul nagterii. Deoarece parinlii oferd copilului atAt genele, cdt gi un mediu, existd o corelalie intrinsecd intre genotipul copilului

ln

temali 9i fra{ii obiqnuili devin din ce in ce mai diferili cu trecerea timpului, chiar dacd sunt cresculi impreunS. Aceste aspecte se pot datora, par{ial, celor trei tipuri de

interac!iuni
8.

personalitate-mediu (reactivd, evocativd qi proactivd).

(caracteristici

personalitate moqtenite genetic) gi mediul respectiv.

6.

de

Cele trei procese dinamice

ale

7.

interacfiunii dintre personalitate gi mediu sunt: (a) interacliunea reactivd - indivizii diferili, expugi aceluiaqi mediu, il experimenteazd, il interpreteazd gi reac{ioneazd la acest mediu in maniere diferite; (b) interacliunea evocativa - personalitatea individului evocd rdspunsuri distincte din partea celorlal1i; (c) interacliunea proactivd indivizii selecteazd sau creeazd medii proprii. Pe mdsurd ce copilul cre$te, influen{a interacfiunii proactive devine din ce in ce mai importantI. Studiile gemelare au pus in evidenld o serie de aspecte incd neexplicate in totalitate: diferenlele dintre asemdndrile gemenilor

Dacd se face exceplie de asemdndrile genetice, copiii aceleiagi familii nu sunt mai asemdndtori decAt copiii aleqi aleator dintr-o populalie, fapt destul de surprinzdtor. Dacd cercetdrile viitoare confirmd acest fapt, inseamnd cd tipurile de variabile studiate de
(practicile parentale sau statusul socio-economic al familiei) nu au, virtual. nici o contribulie la diferenlele

obicei de psihologi

individuale de la nivelul personalitdlii. Cercetdrile vor trebui sd se concentreze mai mult asupra diferenlelor dintre copiii aceleiagi familii. $i acest fapt poate h atribuit, pa(ial, proceselor caracteristice interac!iunii personalitate-mediu. 9. Este posibil ca diferenlele dintre familiile din societd{ile vestice. industrializate si fie prea pulir: marcante pentru a produce efecte

identici gi cele ale gemenilor fraternali sunt prea accentuate pentru a putea fi explicate doar prin metodele genetice; gemenii
identici cresculi separat seamdnd la fel de mult intre ei ca gi cei cresculi impreund; gemenii fra-

diferite. Comparativ cu aceste societd{i, majoritatea cultunlo:

non-vestice v alorizeazd mai puti:independenla qi autoafirmarea, da:

mai mult

interdependen{a

ir-

cadrul comunitdlii. societdlile agricole

responsabilitatea

in

genera^.

accentueaz"

gi obedienla i:-

Bi6t icrtEbA--l ipRruntr lsrRATll

Dezvoltarea personalitdlii de-a lungul vie1ii

i_. - Fts_A-tta

.l

609 observd

practicile lor parentale; societdlile bazate pe vindtoare gi pescuit

accentueazd realizarea, increderea in sine gi independenla. 10. Sarcina rnajord a adolescenlei este dobindirea unei identitili unice qi gdsirea unui rdspuns la intrebarea

Il.Studiile lottgitttdinale

aceiagi indivizi de-a lungul timpului, oferind singura modalitate eficientd de evaluare a continuitatii personalitdlii in cursul vielii. in general, evaludrile performan{ei intelectuale indici con-

,,Cine sunt eu?". Statusul de identitute al unui tdndr intr-un

domeniu particular (de exemplu, religie, profesie, atitudini politice)

tinuitalile cele niai puternicel sunt urmate, in ordine descrescdtoare,

poate fi clasificat in
respectiv ca

patru categorii, in funclie de mdsura in care individul considerd domeniul

problemd

gi

de

mdsura in care aceastd problemd este rezolvatd. Categorta dobeut-

direa identitdtii ii cuprinde pe indivizii care au trecut printr-o

crizd de identitate qi au rezolvat-o. Forclttderea reprezintd categoria celor care nu au incercat niciodatd sd rezolve o problemd de identitate ?n domeniul respectiv; ei, pur qi simplu, acceptd pozilia

de variabilele de personalitate precum extraversiunea, stabilitatealinstabilitatea emotionald gi controlul impulsunlor; continuitatea cea mai fragila se irtregistreazi pentru atitudinile politice qi opiniile despre sine (aprecierea de sine, satisfaclia personalS). Factorii genetici. ca qi cei
legali de interactiunea genotip-mediu contribure 1a continuitatea caracteristicilor intelectuale gi de personalitate, de-a lungul trmpului. 12. Cele trei procese curactcristicc interac{iunii personalitate-mediu inl'luenleazd continuitatea pcrsonalit5lii. De exemplu, continuitatea produsd de interac{iunea proactivd intervine atunci cAnd ne alegem prieteni qi parleneri de viald compatibili cu personalitatea noastrS; ace$tia, la rdndul lor, ne intdresc gi ne sus{in personalitatea. Unul din studiile in domeniu a ardtat cd personalitatea solilor asemdndtori se modifici mai

propriei familii. Morutoriul se referd Ia indivizii care se afla in cursul unei crrze de identitate, incercdnd activ sa-gi rezolve problemele. Diluzia de identitate
presupune cd individul nu a ajuns la o identitate integratd. Unii pot trece printr-o crizi de identitate,

dar nu o rezolvd niciodatd; al1ii pot fi incd prea mici pentru a fi aluns la aceastd fazd. a dezvoltdrii adolescer.r!ei. Identitatea politicd cagti-uatd iri anii de colegiu se
poate mentine qi la v6rstele adulte.

pu{in, de-a lungul unei decade, cornparativ cu cea a so{ilor mai pu{in ascmdndtori. De asemenea,

li,

610

I ttroduc

re

trr p

ilrcl o g i e

sofii asemdnltori au $i mai multe puncte comune in activitatea lor, mai pufine conflicte maritale qi o satisfacfie maritald mai accentuatd..

cu dispozilie instabild, de-a lungul a 30 de ani. 14. Normele culturale sunt influenle de mediu importante care acli-

13. Modelele maladaptive de persona-

litate pot fi gi ele, suslinute de-a lungul viefii prin procesele caracteristice interac!iunii personalitate-mediu. Acestea produc consecinle cumttlative - personalitatea timpurie a individului selecteazd gi il direcfioneazd cdtre trasee

oneazd asupra personalitSlii gi continuitdlii sale. Indivizii care nu se conformeazd normelor sociale

sunt obliga{i sd se

schimbe.

Normele rolului de sex sunt un astfel de exemplu. Agresivitatea prezintd" continuitate la b6rba1i.

particulare in viald. Acestea produc consecinle contemporane - personalitatea timpurie se

menline in viafa adult6, evocdnd rdspunsuri distincte din partea

dar nu qi la femei; dependenla prezintd continuitatea la femei. dar nu qi la bdrbali. Comportamentul care, in copildrie, nu corespunde normelor rolului de sex se poate transforma in forme mai acceptabile, la vArsta adultd. De exemplu, bdielii dependenli se transformd in bdrbali afectuoqi. calzi, cu mariaje pline de succes.

mediului. Ambele tipuri de consecinle au fost demonstrate

intr-un studiu care a urmirit copiii

Recomanddri bibliografice
O
lucrare generald despre dezvoltarea
Separate Lives: Wlty Siblitrys are so Differer.:

personalitdlii de-a lungul vie{ii este cea a lui

Goldhaber, Life-Span Httnmn Developntent (Dezvoltarea umand de-a lungul viefii, 1986).
Lucr6rile despre psihologia dezvoltdrii gi cele despre dezvoltarea copilului, men{ionate la sfArgitul capitolului 3, trateazd problemele discutate gi in acest capitol. Plomin, Nature and Nature (Ereditate gi mediu, 1990) oferd o disculie accesibil6 asupra bazelor genetice ale

(Vie{i separate: de ce fra}ii sunt atdt o= diferili, 1990). Cercetdrile asupra temperamentelor sunt sintetizate in Plomin gi Dunr:.
TIte Study of Tentperanterft: Clnnges, Cott,rtuities artd Clmllenges (Studiul temper"mentului: schimbdri, continuitdli gi provoca.,
1986).

Studiile transculturale sunt men{ionate

;:.

comportamenului, incluzdnd

gi

metode

de

Munroe, Munroe gi Whiting (coord Handbook of Cross-Cultural Hunnn Det:lopntent (Dezvoltarea transculturald a omulu1981). Studiile clasice sunt: Whiting giChii: Child Trainittg artd Persornlity: A Cross-C:,.tural Study (lnstruirea copilului gi person:-

studiere a gemenilor pentru evaluarea variabilitSlii genetice. Pentru o disculie completd despre diferenlele dintre copiii aceleiagi familii, vezi Dunn gi Plomin,

Dezvoltarea p ersonalitdpii de- a lungul vielii

611
Cele mai bune surse despre studiile pe termen lung din arhivele Institutului pentru dezvoltarea umani QHD) - Berkeley se regf,sesc in Eichorn, Clausen, Haan, Honzik qi Mussen (coord.), Present and Past in Middle Life (Prezent gi trecut in perioada

litatea: un studiu transcultural,

1953);

Whiting 9i Whiting, Children of six Cultures: A Psyhocultural Analysis (Copii din gase culturi: o analizd psihoculturall, 197 5) gi, mai

recent, Whiting gi Edwards, Children of Different Worlds: The Formation of Social Behavior (Copii din lumi diferite. Formarea
comportamentului social, 1988).

adulta mijlocie, 1981)

9i in Block,

Lives

Through Time (Yia\a in timp, 1971).

Capitolul 14
Teoria gi evalu nrer personalitifii
Abordarea personaliti{ii din perspectiva trlsiturilor sale fundamentale Tipuri de personalitate Trdsituri de personalitate Teoria trdsiturilor de personalitate Evaluarea aborddrii personalitdlii din perspectiva trdsdturilor sale
fundamentale

Abordarea psihanalitici a personalitlfii Structura personalitSlii Dinamica personalitdlii Dezvoltarea personalitilii Modificiri ale teoriei freudiene Personalitatea umani din perspectivd psihanalitic5 Evaluarea aborddrii psihanalitice Abordarea personalitifii din perspectiva invi{irii sociale Condilionare qi invdlare sociald Variabilele personale Imaginea personalitSlii umane din perspectiva invdldrii sociale Evaluarea teoriei inv6!6rii sociale Abordarea fenomenologici Psihologia umanistd
Teoria constructelor personale Imaginea personalitilii umane din perspectivd fenomenologicd Evaluarea abordlrii fenomenologice

Evaluarea personaliti{ii Consideralii generale Evaluarea tdsdturilor de personalitate Disculie critici: Validitatea testimoniald Si alte nonsensuri
Evaluarea psihanaliticS Evaluarea personalitSlii din perspectiva invdldrii sociale Evaluarea fenomenologicI

Paradoxul consistentei Disculie critici: Sunt eronate intuiliile noa,ttre cu privire la

c ons i s t enl a comp ortam e ntului Solufia centratd pe persoand Solulia agregdrii

Solulia interacfionali

In capitolul 13. personalituteu a lost I O.nuira ,u porirr,,-uL distinctiv gi

al gdndiri i. afectivitali i comporlamentului, care definegte stilul ;i personal al unui individ gi influenleazd

bun, rdu sau neutru? Structura sa

este

I.uru.t"rirtic

constantd sau se poate rnodifica? Este el activ sau pasiv iu ceea ce privegte

controlul asupra propriului destin? Ce

anume inseamnd sdndtatea psihologica gi ce presupune lipsa acesteia? Acestea nu

conformitate

cu mediul. in aceastd defini1ie, psihologia personalitSlii incearca: a) sd descrie gi sd explice diferenlele interindividuale - felul in care indivizii
interacliunea acestuia

cu

se deosebesc ?ntre ei

intr-o viziune integratoare asupra persoanei, numeroasele procese care pot influen{a interac{iunile individului cu

$i b) sd sintetizeze,

personalitdlii nu ili propun in mod explicit sd le dea un rispr-rns. Dar fiecare abordare oferd in rnod implicit o serie de rdspunsuri prin ipotezele specifice cu privire la natura personalitdlii umane pe
care se bazeazd,, ipoteze care dau fiecdrei

sunt intrebdri empirice, iar teoriile

- interac{iuni biologice, de dezvoltare, invdfare, gAndire, afectivitate, rlotiva{ie gi interacfiune social[. in acest sens, studiul personalit6tii este probabil cel mai arnbitios subdomeniu al psihologiei. in acest capitol, vom prezenta cele patru direclii majore de abordare a personalit5lii gi metodele empirice la care acestea fac apel pentru a misura sau evalua diferite aspecte ale personalitilii. Va trebui sd revenim gi asupra unei terne amintite in treacdt in capitolul 1, atunci cind am comparat diferitele imagini ale personalitSlii umane rezultate din diferitele perspective filosofice asupra naturii umane: in ce m[surd credintele, sentimentele gi ac{iunile noastre sunt intr-ader ar libere sau in ce mdsurd sunt ele determinate de cauze situate in afara controlului nostru? Este omul fundamental
mediul

aborddri nota ei specificd. Din punct de vedere istoric, acegti factori de naturd

filosofici au avut uu rol la fel de irnpoftant ca qi datele empirice, provocdnd dispute sau oferind acestora argumente decisive.

Trebuie re{inut

c[, la ora actuald,

contemporani

mulli dintre psihologii

preferd o orientare eclecticd: ei combin[ elemente provenind dirr aborddri diferite, pentru a ajunge la o viziune integratoare proprie. Unii dintre ei sus{in chiar cd nu aderd la nici una dintre teoriile existente, intrucAt ei nu fac altceva decAt sd studieze in mod empiric anumite probleme care ii preocupd. in trecut, dif'eritele gcoli psihologice concurente se evidenfiau rnai

mult, iar liniile de demarca{ie dintre ele

erau mult mai clare. Dar chiar gi astlzi,

dupa culn vom vedea. controversele asupra naturii personalitSlii sunt incl
foarte aprinse.

614

tt roclttc e re

fi t p si lrclo g ie

Abordarea personalit[fii din perspectiva trislturilor sale fundamentale

Tipuri de personalitate
Studiul personalitdlii nu este numai cea mai ambilioas6, ci gi cea mai veche arie de interes din cadrul psihologiei. In anul 400 i.Ch., Hipocrat descria patru tipuri fundamentale de personalitate, asociate cu cele patru umori fundamentale ale organismului. Astfel, un exces de bi16 neagrd genereazd tipul melancolic (depresiv), iar excesul de bild galbend genereazd tipul coleric (iritabil). Tipul sangvinic (optimist) se datoreazd excesului de sdnge, iar tipul flegmatic (calm, stabil) se datoreazd excesului de
flegm5. amiazd iar cdnd se duce la croitor, ii cere acestuia si ii pund intf,rituri la haind, ca sd se toceascd rnai greu... ."
(Citat de Allport, 1937,p9.57'1

O tipologie mai diferenliatd este cea propusd de Teofrast (3'12-287 i.Ch.), succesorul lui Aristotel la conducerea Lyceului din Atena. Acesta discutd un numdr de 30 de tipuri de personalitate, prezentate in forma unei serii de vignete caracteriale. Fiecare schi1d incepe cu o scurtl definilie a caracteristicii dominante a tipului respectiv, dupd care sunt
descrise cAteva comportamente specifice.

Aparen{a fizicd a stat gi ea la baza a numeroase tipologii ale personalitdlii. Ideea cd intre constitufia fizicd gi caracteristicile personalitdlii existd o anumith legiturd se reflectd in stereotipuri foafte populare, de genul: ,,persoanele grase sunt vesele" sau ,,intelectualii sunt slabi". in piesa lui Shakespeare ,,Iulius Cezar". personajul principal spune: ,,Da{i-mi in jurul rneu oameni gragi; fe{e lucioase gi nop{i atAt de linigtite. Tdndrul Casius are o privire asculiti qi fldmAndd; gAndegte prea mult: oamenii de soiul Ssta sunt

periculogi...Mi-ag fi dorit sd fie mai gras." (Iulius Cezar, actul I, scena 2). in 1940, medicul american William Sheldon discuta despre existen[a unor asemenea legdturi intre trei tipuri de constitulie fizicd, denumite somatotipuri, gi temperament: tipul endomorf
(moale gi rotund), pldcut gi sociabil; tipul mezomorf (atletic qi musculos), energic. afirmativ, curajos; tipul ectomorf (slab ;i inalt). retras, terndtor. introvenit. artistic

Printre tipurile comentate, se numlrd mincinosul, individul-fErd-gust, lingugitorul, zgdrcitul. De exemplu:

,,Zgdrcenia este economia dusd dincolo de orice limita. Zg\,rcitul este

jumdtate din dobdnda ce i se cuvine, inainte de sfirgitul lunii. Atunci cdnd cheltuielile unei mese urmeazd sd fie impdr{ite, el numdrd paharele de vin bdute de fiecare mesean gi ii inchind Artemizei cele mai putine libali-

cel care ii cere debitorului

sdu

uni... . Cdnd so(ia lui a ritbcit un bdnu!, el mut6 mobile, paturi, cufere,
pline de mucegai, iar cheile sunt ruginite... . Zgdrcitul igi taie pirul foarte

(Sheldon, 1954). Dovezile pe care Sheldon le-a adus in sprijinul afirmaliilor sale nu au fost foarte puternice, motir pentru care gi tipologia sa rdmAne tot ereflectare a stereotipurilor amintite ma: sus. IntrucAt indivizii sunt clasificati mai degrabl dupd compoftamentele lor specifice decdt dupd o serie de trdsdturj generale, stabilirea unor legdturi convingdtoare intre constitufia fizic6 gi personalitate este dificilS (Mischel, 1968r
Degi la ora actuald aceastd direclie a fos: abandonatd, existi gi cercetdtori care au continuat studiile, sus{indndu-le cu date
actualizate (Carter 9i Heath, 19'11).

scuturA agternuturi... . Cuferele lui sunt

scurt

9i nu se incalli

inainte

de

Teoria Si evaluarea personaI itd1i i

615
plaseaza individul pe aceste scale gi care este ponderea fiecdrei tris6turi. De fapt, cu tolii facem apel la teoria trasdturilor de

Teoriile prezentate pAnd aici sunt denumite teorii ale

considerd

tipurilor, deoarece ele ca indivizii pot fi clasificafi in

tipuri distincte. calitativ diferite unul de celalalt. Tipologiile de acest gen au fost utilizate gi in alte domenii. In chimie. tabelul periodic al elementelor a rezultat din prelucrarea tipologiilor substan{elor fizice. In biologie, conceptele de specie gi sex (masculin, feminin) sunt concepte legate de tip. Dar la ora actualb teoriile tipurilor de personalitate nu mai sunt
tbarte rdspAndite. Aceeagi sirnplitate care le poate face sd pari atrdgdtoare este qi principalul lor dezavantaj, intrucAt ele surprind mai greu intreaga complexitate ;i variabilitate a personalitdlii urnane. Cu tLrate acestea, exist[ psihologi care sus(in

personalitate: atunci cdnd. pentru a descrie o persoand, folosim adjective

cum ar

fi ,,agresiv", ,,precaut", ,.emotiv". ,,inteligent", ,,anxios". aplicdm practic o versiune a acestei teorii. Aceastd aplicare inforrnalS are acelagi rol ca gi teoriile formale: in acest fel putem caracteriza constantele care apar in comportamentul unui irrdivid gi. ca urmare, putern anticipa felul in care el va reactiorta intr-o situafie
dat5.

Dar adeplii teoriei trdsdturilor de personalitate incearci sd treacd dincolo de aceastd percep{ie. in special, ei urmdresc:
a)

necesitatea revenirii la o abordare rrpologicd a personalitdtii, care a fost respinsd din rnotive neintemeiate gi ale cdrei avantaje au fost ignorate. (Bem, i983; Gangestad gi Snyder, 1985; Kagan,
r989).

sd elaboreze un set de

aselrenea

trisbturi, avAnd dimensiuni acceptabile,

care sd acopere diversitatea urnana; b) sa stabileascd modalitdti valide gi sigure de a evalua trdsdturile de personalitate; c) sd stabileascd relafiile dintre diferitele trdsdturi de personalitate, dar gi dintre aceste trdsdturi gi cornportamentele specifice.

Trisituri

de personalitate

Diversele orientlri au abordat aspecte in mod diferit.

aceste

masculin), trdsdturile de personalitate sunt vlzute ca avAnd o dirnensiune :ontinuA. Astfel, in loc sb clasifice :onstitutiile fizice intr-unul dintre cele :rei tipuri pure, Sheldon le-a grupat pe :rei dimensiur-ri, folosind o scald in - puncte. De exemplu, Z-7-4 inseamnd endomorfisrn scdzut, mezomorfism ridi:at gi ectomorfism mediu. Mai general r orbind. teoriile trdsdturilor de perso:alitate considerd cd personalitatea '.xiazl, simultan pe mai multe dimensiuni
inteligen![, s:abilitate emo{ionald, agresivitate etc.). Pentru a realiza o descriere globala a

Spre deosebire de tipologiile personalitalii care se bazeazd pe categorii liscontinue (de exemplu, feminin gi

Teoria trisiturilor de personalitate

Allport, profesor la
Harvard, mort

GORDON ALLPORT.

cei mai

in cunoscuti teoreticieni in

Gordon Universitatea 1967, a fost unul dintre

domeniul trdsdturilor de personalitate. Cele mai importante lucrdri privind personalitatea sunt Personality: A P.r-r'chological Interpretation (L937) (Personalitatea: o interpretare psihologica) gi

Pattent

Jupd diferite scale (de

sau scale.

persoand poate

fi

evaluatd

(1961) (Tiparele qi dezvoltarea personalit6tii). In perspectiva sa, trdsdturile de

personalitate sunt elementele fundamen-

arrl

Grov,tlt

in

Persoruilitl'

tale pe care se bazeazd organizarea personalit6lii, av6nd rolul de a integra

ceea ce altminteri nu ar

::rsonalitdtii, va trebui sd gtim cum

se

fi decAt stimuli

gi

61.6

I riroduc

ere irt

ps

ilrclo

g ie

r[spunsuri distincte. De exemplu, si ne gAndim la cazul unei femei pentru care prietenia ar fi tris[tura centrald. Pentru ea, faptul cd std aldturi de un necunoscut in avion, cd igi viziteazd rudele sau ci lucreazd intr-un birou va avea aceeagi semnifica{ie, iutrucAt toate aceste situalii evocd ceea ce pentru ea reprezintd un set de rdspunsuri interrelalionate: ocazia de a-gi ardta interesul, de a-gi oferi ajutorul,

fi pldcutd, apropiatS, prietenoasd, Cu alte cuvinte, trds[tura centralS de perde a

o clasd echivalentd de stimuli, o clasd echivalentd de rdspunsuri gi asigurd legdtura dintre acestea. Allport a stabilit o distinclie intre trisiturile comune gi dispozifiile personale. Trdsdturile comune sunt acele dimensiuni in raport cu care indivizii pot fi compara{i intre ei. Dispoziliile personale se referd la amprenta sau configurarea unicd a acestor tr[sbturi in cazul unei persoane. Doi indivizi pot fi amdndoi sinceri, dar se poate ca felul in care sinceritatea se coreleazd cu celelalte trdsdturi sa fie foarte diferit. Unul, atent la sentimentele celorlalli, spune din cAnd in c6nd cdte o ,,minciund neutrS": pentru el, aceasta selrsibilitate este mai importantb dec6t sinceritatea. Celdlalt, apreciind mai mult sinceritatea, va spune intotdeauna adevdrul, chiar dacd in acest fel rlnegte sentimentele altcuiva. De asemenea, oamenii pot avea aceleagi
care creeeazl,

sonalitate reprezintd elementul unificator,

cardinale, centrale gi secundare. Pufini oameni au o singurd dispozilie dorninantd, care virtual influenleazd toate aspectele comportamentului lor. Allporr le-a denumit pe acestea dispozi{ii cardinale. In cazul unei persoane religioase, cum a fost Maica Tereza, se poate spune cl dispozilia cardinald este altruismul. Tendin{ele, tot generale, dar mai pulin pdtrunzdtoare, ale rdspunsurilor irrdividuale sunt denumite dispozi{ii centrale. Cei mai rnulfi dintre noi avem intre 5 gi 10 dispozilii centrale care ne organizeazd gi ne conduc majoritatea reacliilor. Pentru ferneia din exemplul anterior, dispozilia centrald este prietenia. In sfArgit, cu to{ii avem o serie de interese gi tendinfe rnult mai specifice gi rnult mai restrAnse, pe care Allporl le-a denumit dispozi{ii secundare: o preferin{d pentru un anumit gen de haine, sau tendin{a de a avea biroul in ordine in ciuda unei aparenfe
personale dezordonate.

Majoritatea psihologilor care se incadreazd in aceastd abordare igi concentreazd atenlia asupra trdsdturilor considerate de Allport cornune, pentru cd astfel potrealiza mai bine analize cantitative gi comparafii sistematice intre indivizi. Spre deosebire de acestea, noliunea lui Allpon de dispozilie personalS duce in prirnul

rAnd la studierea experienfelor gi vielilor unor persoane distincte. Degi

recunoscut utilitatea metodei cantitatir

a a
e

trdsituri, dar din motive diferite. O persoand poate fi conqtiincioasd pentru cd {ine la pdrerea celorlalli despre sine. Pentru o alta, conqtiinciozitatea poate
exprima nevoia de a pdstra ordine in viafi.

cercetdrii trdsdturilor comune. Allporl a rdmas intotdeauna la convingerea cd acestea nu pot surprinde ceea ce el considera a fi esenfa personalitalii ;: anume, individualitatea. Studiul sistematic al individualitSlii este, la ora actual5: relativ neglijat de psihologia persc-

gi a

TrSsSturile diferS qi din punct de vedere al influenlei pe care o exercitd asupra comportamentului. Allport a considerat cd dispoziliile personale sunt organizate ierarhic, unele av6nd o influen!6 rnai lnare asupra comportamentului decAt altele. El a clasificat dispoziliile in

nalitdtii, exist6nd chiar pdreri conforr. cdrora asemenea studii nu {in de u;-demers gtiin{ific, ci de unul biografic. k cursul acestui capitol vom vedea ci abordarea mult rnai individualizatd a lu: Allport solu{ioneazd unul dintre paradc-

Te or

ia S i eval uarea persona

it d1i

6t7
de mbsurdtori qi pe gruparea celor care prezintd cel mai inalt grad de corela(ie, ajungindu-se in final la un numdr mai mic de dimensiuni independente, denumite factori. Studiul cel mai extirrs al persorralitdlii bazat pe analiza factoriala a fost condus de Raymond Cattell (1951; 1966). El a inceput prin a condensa lista elaboratd de Allport 9i Odberl: eliminAnd cuvintele rare gi siuonimele apropiate, lista a fost

rurile care revin in studierea personalitatii: cum se impacd un concept cum

este cel de lrdsitturi de personalilate cu observa{ia felului, adeseori inconsistent,

in care se compoftd indivizii de la o

situalie la alta?

TEORIA ANALIZBI FACTORI. -\LE. in lirnba englezd existd aprorimativ

18 000 de cuvinte care se referd caracteristici ale comportamentului. .\;a cum spunearr mai sus, unul dintre lbiectivele pe care gi le propune aceastd rrientare a psihologiei personalitdlii este si reducd aceastd sumd la un nurndr mult

la

;rai mic de trdsdturi care sd poata

rispunde pentru intreaga diversitate a personalitdtii umane. Gordon Allport gi unul dintre colegii sdi au inceput prin a rarcurge diclionarul: elimirr6nd cuvintele nai pufin cunoscute gi sinonimele mult lrea apropiate, ei au reugit sd reducd :umd.rul termenilor referitori la trds6:urile de personalitate la 4500. Ulterior, .ceastd listd a fost organizatd in sub.iste. pe criteriul inlelesului psihologic. .\llporr 9i Odbert, 1936). Ideea consultdrii unui dictionar cu
5;Lrpul gtiin{ific de a construi un vocabular este atAt de eronatd pe cAt ar putea s5 rara. Ea pleacd de la presupr-rnerea cd, :atoritd evoluliei lingvistice, lexicul unei -:mbi va incorpora in mod natural cele mai

la numai 200 de termeni. El a cerut apoi subieclilor sa iqi evalLreze prietenii, pe baza acestei liste a tr6sdturilor de personalitate, gi a aplicat rezultatelor astfel obtinute tehnica analizei factoriale. in acest fel, au rezultat 12 factori cbrora li s-au adhugat alli 4, oblinuli prin autoevaluare. Cattell a dat acestor factori o serie de nume tehnice destul de ciudate (de exemplu, off'ectiu - sizicr), dublate irrsd gi de etichete familiare (rezervat - sociabil). Alli factori
restrAnsd

:u

:rulte. dacd nu chiar toate,

dintre

:istincliile importante, care conteazd ir.r :iterentierea cotidiarrd a persoanelor.

-irnba naturalS incorporeazd infelepciunea .;umulatd de rnai rnulte geueralii, iar :ictionarul nu este altceva decAt forrna .:risd a acestei intelepciuni. Ulterior, alti cercetdtori au plecat de la ..sta elaborata de Allporl qi Odbeft gi au :.rntinuat aceastd munc5, folosind mcto-

sunt stabil - emo{ional, dominant - supus, imaginativ - practic. Dupd curn se poate observa in figura 14.l', descrierea sunrard a personalitatii urrei persoane se realizeazd marcAnd grafic scorurile obtinute in cazul fiecdrLri factor. Un alt mare teoretician care a folosit analiza factoriald a fost Hans Eysenck. Ca gi Cattell, gi el a preferat o abordare cornpletd, cu deosebirea cd Eysenck considerd c5, printr-o analizd factoriald mult mai restrictivd, se poate ajunge la un set mult mai util de asemenea factori. (Eysenck, 1953). Factorii majori la care el face apel sunt introversiunea - extroversiunea, o dimensiune identificatd pentru prima oard de cdtrc psihanalistul Carl Jung, gi stabilitatea - instabilitatea erno{ionala, pe care o deuumegte neuro-

da analizei factoriale. Aga cum atn rentionat irr capitolul 12, analiza fac::,riala cste tehnica statistica bazatd, pe s:udierea corelatiilor existcntc intr-o serie

ticism. (Intr-o lucrare nrai recentd. Eysenck a introdus gi o alti dirnensiune,

douf, (Eysenck qi Eysenck, 1976).

numitd psihoticism, dar aceasta nu este la fel de bine definita qi cercetatd ca celelalte

SCOR INFERIOR

MEDIA

(TrisAtura psihologicd)
A
B
3
1

SCOR SUPERIOR (Trdsdtura psihologici)

Afectuos, iubitor de relalii sociale
L

o\
lC
r0

TONAT ITATE AFFCTIVA INTELIGENT

I 9 I

B 7
7 t 7

Gindire abstractii

c
E F

8910
Stabil emolional, matur
6
.) .)

STABIL DIN PUNCT DE VEDERE EMOTIONAL r0

DOMINANT

Dominant, asertiv,

B
8

incipi{inat

6
6 6
()

Bine dlspus, oxpresiv, entuziast

l0

BINE DISPUS

G
H
3
I

Jonto.,nirt,f;"o"u"r"nt. resp"ctalr?grtile coN$TllNclos

indr6znei. curajos, rezistont la

sires
l0

rn

IMPUNATOR

Sensibil, delicat,

rafinat

SENSIBIL

L
M N

3 3 3

6
6

suspicio3, ,.sreu de 3ro.tit",

lmaginativ,absent,nepractic,distrdt
Subtil, perspicace,

?
9

""l3ti" r0
10

susPlclos
IMAGINATIV SUBTIL TENDTNTA

o
Q1

i1r

Nesigur,anxios,seaitoinvinovilegte
(
a,

;>o

calculat ro

123 t?3
raa J !al

'PRE iNVtNOVAT'RE
EXPERIMENTATOR AUTOSUFICIENT

4
4

LiLrerat , in?vato., u*"3r,i= t"

Q2

4/

""niHu"r" lar
"
t0

ficient. plin de resurse, autodirijat

L

Q3 Qa

runrionu?,n",,n,offiuu,

TENSIoNATMENTAL

n Cr
d

ei

}a

leoria

Si evaluarea personal

itiilii impreuni
cLr

619

Introversiunea extrovet'siunea se
la mdsura in care o persoand este iundanrental orientatA spre sine, spre
:ef-era

altii gi care, in condilii

de

rtterior, sau

in afar5. spre lumea

stres, cautd compania celorlalti. Neuroticismul. sau stabilitatea - instabilitatea

emotiotrald, este

dimcnsiune

erno-

:lterioard. [-a extrenra ,.introversiune" a scalei se afla indivizii tirrizi. care preferd .a iucreze singuri gi au terrdin(a de a se :itrage in sinc, mai ales in momente de s:res emotional sau de conflict. La -\trema ,,extroversiulte" se afli persoar:1e sociabile, care preferd si lucreze

tionalititii, grupAnd la extrerna nevroticd, sau instabila. persoanc cu dispozitii variable, arrxioase, neadaptate qi la extrerra cealaltd, persoaue calure, bine adaptate. In figura 14.2 este ilustrat felul in care aceste doLrd dinrensiuni se combind, organ izAnd un nurndr de

IN$TAEIL

lndispus Anxios Rigid Sobru Pesimist Rrervat Nesociabll Linigtlt

Irtscibil
Nelinistit Agresiv Excitabil

Schimbetor lmpulsiv Optimist

Activ
EXTROVERTIT

Pasiv

Sociabil

Grijuliu
ingAndurat
PaEnic

Vorbiret

Sirilor
Hazliu

Controlat 9emn da ineredere

Temperat Calm STABIL

Vivacitate

$pirit de grup
.Aptitrdtni de cgnducere

iis. 11.2. Factorii personalitltii. Figuro repre:intii cei doi .fhc'tori ntufori re:ultu!i prin orruli..ei lactoriale in s/utliereo corelayiilor existente inte JiJeritelc trci.scilttri. Ara -. ''(ire(t : - in,stabil de/ineSte./aclorul neurctlicistn, in r:reme ce ata introt'et's'iuttc - e)lt'ovct'sirrtrc .' ::ste.factorul exlrot,ersiune. Ternrenii siluali pe exteriorul cercului uratii uncle .se ,silueu:ii - - . tlte Irtisd/uri in raport ctt uceSli cloi Jhctori. Terntettii situuli in intcrionrl c'ct'urlui '. -.:'.!c c:ot'espottclenld dintre acesl sistenr Si tipctlogia hipocroticir. (Duph E1'sencl< si
Rachmrn. I965.)

620

I tttrocl uc e

re irt 1t si ln

lo gi e

subtrdsdturi, corelate cu factorii respectivi. Din motive istorice, Eysenck a inclus in aceastd schemd gi cele patru tipuri temperamentale descrise de Hipocrat, pentru a ardta cum se leagd aceastd tipologie de sistemul sdu, mult
mai recent.

aplicAnd analiza factorial6 in cazul celor 16 factori stabiliti de Cattell, cei 2 factori

stabilili de Eysenck vor apdrea drept

suprafactori.

CAli factori de

existd? Acestei intrebdri nu

un rdspuns

ai personalitdlii i se poate da definitiv nici mdcar atunci

bazd"

Tabelul 14.1. Cei 5 factori de bazd ai personaliti{ii. Tabelul pre:inld cei 5 factori care rezultd in mod conslanl prin aplicarea

cAnd se apeleazd la o procedurd analiticd riguroas5, aga cum este analiza factoriald.

cu ajutorul uttor irtstrLuttetie cle evaluare foarte diferite. (Dupa McCrae ii Costa, 1987.)

analizei J'actoriale asupra unctr date ob1inure

Dupd cum am ardtat, Cattell identificd 16 asemena factori, iar Eysenck 2 (sau 3).

FACTORUL TRASATURILE DEPERSO- REPREZENTATIVE

NALITATE
Neuroticism
calm - ingrijorat rezistent - vulnerabil slgur - neslgur retras
tAcut

La rAndul lor, diferiti alfi cercetdtori au stabilit un numdr dilerit de asernenea factori. Situalia este similard celei descrise in capitolul 12, atunci cAnd

cl numdrul factorior care definesc conceptul de inteligen\d variazd, de la I

ardtam

Extroversiune

(factorul

inteligen{ei, stabilit de la 7 (abilitafile rnentale primare, stabilite de Thurstone) gi poate

Speannan)
ajunge pAnd la 150 (Guilford, 1982). analiza considerare trdsdturi diferite, ci se arralizeazd tipuri diferite de date (date de evaluare gi date de autoevaluare) sau cd se folosesc metode diferite de analizd factoriald. Dar

g al

- sociabil - vorbarel inhibat - spontan

* original

Deschidere

convenlional

temdtor - indrdznel . conservator - liberal

printre care qi faptul cI factorialS sllnt luate in

Aceste diferente au mai multe cauze,

in

Amabilitate
Congtiinciozitate

iritabil - amabil insensibil.- sensibil

egoist

altruist

nepdsdtor

-,grijuliu,

- de incredere negl ijent - congtiincios

neserios

cele mai multe dintre ele sunt datorate unei probleme de opticd. Un cercetdtor care opteazd pentru o descriere rnai find gi mai diferenfiatd a personalitdtii, va aplica analiza factoriali numai pAnd la punctul dincolo de care continuarea ei ar insemna pierderea unor factori importanti, fiind nevoit sd accepte rnai mulli factori. insi un cercetdtor ca Eysenck va prefera sd includi o serie de factori de nivel mai scizut in contextul unora mai generali, considerAnd cd factorii oblinuti

in ciuda acestor controverse, in r0ndu. cercetdtorilor existd un conseus deplin i: ceea ce privegte cea mai bLrnd solufie d. compromis, solu{ie reprezentatd de d:
mensiunea a 5 factori (John, 1991 Acegti 5 factori au fost identificati pentr-

prima oard

in final sunt mult mai stabili (po-

factoriale aplicate listei elaborate c: Allporl qi Odberl (Norman, 196,1 rezultAnd r.rlterior gi din aplicarea alt.: tehnici de mdsurare (Digrnan gi Inour; l986; McCrae qi Costa, 1987). Degi inc,
.

iu cadrul unei analiz-

sibilitatea de a-i regdsi gi in cadrul altor analize este mai mare). De exemplu,

nu s-a ajuns la formularea unui punct cvedere comun referitor la denumirea s

Teoria S i

ev al u

area personalitd li i

621 entitati statice, motiv pentrll care aceastd abordare este mai pu{in atractivd pentnr acei cercetdtori care, pref'erdnd teoriile mai complete asupra personalit6lii, vor trebui s6 preia elementele de dinamicd din cadrul altor abordlri. Principala criticd adusb acestei abor-

interpretarea acestor factori, ei pot fi insurna{i in rnod rezonabil sub acronirnul

\EDAC: Neuroticism. Extroversiune.

Des-

chidere la experienfa, Arnabilitate gi Con;tiinciozitate. Tabelul 14.1 furnizeazd o serie de exemple reprezentative pentru scalele de trdsdturi caracteristice fiecdrui factor.

Evaluarea abordlrii personalitnfii din perspectiva trislturilor sale fundamentale

ddri este aceea cd se bazeazd, pe o presupozi(ie a cdrei valoare de adevdr

este indoielnicd. De vreme ce colrportamentul oamenilor variazd atAt de mult in timp gi in funclie de sitr"ralie, ar putea fi

Aceastd abordare repreziutd mai mult orientare generald dec6t o teorie

propriu-zisd a personalitatii $i, in egal6 rridsur5, uu set de metode destinate eraludrii caracteristicilor stabile ale unei persoane. Este abordarea preferatd mai ales de acei cercetdtori care. refuzdnd sd adere la o anumitd teorie, preferd ,,sd urrndreascd factorii personalit5lii". De erernplu, disculia din cadrul capitolul 13, legata de evolu{ia personalitdlii de-a

eroare sd ii considerltn pe acegtia purldtori ai unor caracteristici constante de genul trdsdturilor de personalitate. Ceea ce, probabil, este un punct de vedere surprinzdtor. Faptul cd oamenii dovedesc prezenfa unor constante comportamentale independente de situa{ie

alte cuvinte faptul cf, posedd aceste trasdturi - este atdt de evident. incit

cu

lungul vie{ii, a inclus qi abordarea trasaturilor de personalitate. Aceastd

rbordare devine o teorie in sine numai atunci cAnd cercetdtorii izoleazd un set de :rasdturi, considerate cele mai impor:ante, pe care incearci si fundamenteze intreaga structurare a personalitdlii. La inceputul acestui capitol spuneam :i psihologia personalitdtii are doud -.biective distincte. Primul presupune

iepararea variabilelor specifice

care

Jit'erentiazd indivizii intre ei. Al doilea :ncearcd sd sintetizeze procesele psilro-

.reice caracteristice psihismului

3ste legatd

uman

:ntr-o viziune irrtegratd a intregii persoa::e. Abordarea din perspectiva trlsdturilor

:biectiv separarea variabilelor, dar :;era prea pu{ine elemente in legdturd cu jinamica personalitdlii. Trdsdturile sunt

irr mod direct de prirnul

devine sinorrinr cu defirrilia intuitivd pe care am dat-o personalitatii. Dar, cu toate acestea, sunter.n cu to{ii congtien{i ci propriul nostru comportament poate varia foarle mult de la o situa(ie la alta. Putem avea un comportament dominant cu prietenii, dar nu gi cu pdrinfii sau cu profesorii; Ei chiar gi intre prieteni putem fi dominanfi doar in anurnite situalii gi supugi in altele. Din acest motiv, evaluarea trbshturilor de personalitate nu a avut succesul sperat in ceea ce privegte prediclia comportarnentului in mod independent de situalie. Cum putern atunci impdca intuilia legata de consistenfa indivizilor independent de situa{ie. cu corrgtiin{a faptulLri cd aceastd consisten{d lipsegte adeseori? Acestci probleme majore din psihologia contemporand a personalit6tii ii vorn dedica o sec{iune distinctd la sfArgitul capitolului.

622

Inrroducere tn psihologie

Abordarea psihanalitici a personalitifii

Intemeietor al teoriei psihanalitice, Sigmund Freud este una dintre figurile marcante ale acestui secol. Oricare ar fi scdderile ei ca teorie gtiinlific[, viziunea psihanalitici asupra personalit6lii rdmAne cea mai comprehensivd gi influentd teorie a personalitdlii, din toate timpurile. hnpactul sdu a depdqit limitele psihologiei, influenlAnd qtiinfele sociale, umaniste, arla gi societatea in general. Chiar dacd in psilrologia contemporanS teoria psihanaliticd nu mai are acelagi rol central pe care il avea cu 40 sau 50 de ani in urm6, multe dintre ideile sale au fost cuprinse in curentul fundamental al gdndirii psihologice. Chiar 9i pdrinlii care nu au ftcut altceva decdt sd igi creascd copilul urmdnd sfaturile date de psihiatrul Benjamin Spock in celebra sa lucrare Baby and Child Care (Copilul 9i ingrijirea sa) sunt mult mai aproape de un psiholog freudian decAt i9i inchipuie. Freud $i-a inceput activitatea ca neurolog, tratAnd pacien!ii cu diferite tulburdri,,nervoase" prin intermediul
gtientd; partea mult mai mare, aflatd sub incongtientul. unde sunt stocat impulsurile, dorin{ele.

nivelul apei, reprezintd

amintirile greu

de evocat care

ne

influenfeazd g6ndirea gi comportamentul.

Chiar dacl nu a fost primul care sd fi sesizat influen{a uuor procese psihice incongtiente - la care existd referiri gi in piesele lui Shakespeare - Freud a fost primul care le-a acordat cea mai mare
importanl5

in manifestdrile cotidiene

ale

personalit6li i normale. in strAnsd legdturd cu aten{ia acordatd de Freud proceselor incongtiente se afla

qi perspectiva sa deterministd

asupra

comportamentului uman. Determinismul psihologic este conceplia conform clreia

toate ideile, sentirnentele

9i ac{iunile provocate de anumite cauze. noastre sunt Freud considerd insd nu nurnai faptul ca toate procesele psihice au o cauzd, ci gi
cd aceste cauze sunt reprezentate de tendin{e nesatislicute qi de dorinte
incongtiente. intr-una dintre primele sale lucrdri, The Psychopatology of Everldat

procedurilor medicale

convenIionale.

Intrucdt acestea nu ii erau intotdeauna de ajutor, a fEcut apel gi la tehnica hipnozei, dar ulterior a abandonat aceastd direclie. in cele din urma. a pus Ia punct rnetoda asociafiei libere, in care pacientului i se spune sd exprime toate ideile care ii vin in minte, oricdt de banale sau de jenante

Life (1901) (Psihopatologia vielii cotidiene), Freud susfine cb visele, dispoziliile, omisiunile, lapsusurile (,,lapsusul freudian") nu sunt altceva dec0t modaliteti de eliberare a tensiunilor psihice

prin

satisfacerea impulsurilor interzise

sau a dorin{elor neimplinite.

ar fi ele. AscultAnd cu aten{ie

aceste

asociafii, Freud a detectat o serie de teme consistente care nu erau altceva decAt exprimdri ale unor temeri sau dorinle

incongtiente, teme similare

apdrute in analiza viselor sau in amintirile din prima copildrie. Freud a comparat mintea umand cu un iceberg. Partea care poate fi vdzutd la suprafala apei reprezintd experien{a con-

cu

cele

Lucrdrile lui Freud sunt cuprinse ir. 24 de volume. Prima lucrare majora. Interytretation of Drearns (Interpretare: viselor), a fost publicati in 1900, iar ultirnul sdu tratat, An Otrtline of Pslchocutalysis (Compendiu de psihanaliza'. a apdrut in 1940, la un an dupd moarte:

sa.

In cele ce urmeazi voln

ideile pe care se bazeazS,

a personalit6lii.

prezenti teoria freudian;

Teoria Si evaltrarea personalitdlii

623

Structura personalitifii
Freud considerd cA
Juprinde
personalitatea

Eul

realizeazf, medierea intre cerintele exprimate de sine, realitatea lumii gi

cererile pe care le exprirnd supraeul.

subsisteme majore care irrteraclioneazd gi controleazd, conlportamentul uman: sinele, eul, supraeul. SINELE. Sinele este pafiea primard a nersonalitSlii, prezentd cliiar gi la copilul nou-rrdscut, fiind partea din care, ulterior, se dezvoltd eul gi supraeul. Aceastd pafie reprezintd baza impulsurilor (sau

trei

treia cornponentd a personalitdlii, cea care decide dacd o acliune este corectd
sau nu. Mai general vorbind, supraeul nu este altceva decAt reprczentarea internalizatd, a valorilor morale ale societdlii gi cuprinde atdt congtiinta persoauei respective, cAt gi irrraginea idealr"rlui sdu rnoral. Supraeul se dezvoltd ca rdspuns la pedepsele gi recompensele parinlilor.

SUPRAEUL. Supraeul este cea de-a

irebuintelor) biologice: nevoia

de

minca, de a bea, de a eliniina reziduurile, le a evita durerea, de a obtine pldcerea

serual6 (senzual6). Freud include

irr

:andul acestor trebuinle fundarnentale gi rgresivitatea (v. capitolul ll) intrucAt, in :oncep{ia sa, trebuin{ele sexuale gi cele rgresive reprezint[ cei mai irnporlan{i de::rminanli instinctuali ai personalitdtii, pe .-rt parcursul vielii. Sinele cautd satisicerea imediatd a acestor irnpulsuri. Ca si copilul rnic, sinele func{ioneazd pe :rza principiului pllcerii: indiferent de :ondiliile exterioare, el urmdregte sd -'btind pldcerea gi sd evite durerea.

La inceput. parinlii controleazf, comportamentul copilului in mod direct, prin interrnediul pedepselor gi al recompenselor. Ulterior. incorporAnd in supraeu
standardele pdrinlilor, copilul dobAndeqte controlul asupra comportamentului sdu. E,l nu mai are nevoie de cineva care sd ii spund ci e rdu s6^furi; acest lucru il va face supraeul sdu. Incdlcarea standardelor supraeului, sau numai tentativa de a le

:u

EtL. Copiii

invatd relativ devreme cd

toate trebuinlele pot

fi

satisfrcute

:nediat. FldmAnzi fiind, trebuie si agtepte :ina cAnd li se oferb mAncare. Nevoia de " urina sau cea de defecafie nu pot fi
:1.

l:tisl?cute atAta timp cdt baia

-.;upatd. Anumite impulsuri

este

it
tb

fi
&
m

- dorirr{a de . lovi pe cineva sau de a-gi investiga --rganele genitale - surrt pedepsite fhrd :,i principiului realititii:
::tarziere de cdtre parinfi. Eul se supusatisfacerea

incdlca, generazd anxietate - ceea ce inilial reprezenta teama de a pierde dragostea pdrin{ilor. [n conformitate cu Freud, aceastd anxietate este in mare pafte incongtientd, fiind resirnlitd ca vind. In condiliile in care standardele pdrinlilor sunt exagerat de rigide, individul este coplegit de acest serrtimerrt gi va ajurrge sa igi inhibe orice impulsuri sexuale sau agresive. Din contrS, un individ care nu
reugegte sd incorporeze aceste standarde

ale
puf

comportamentului acceptabil din punct de vedere social igi va impune prea

ine restricf

ii,

motiv pentru care el

.npulsurilor trebuie amAnatb pAnd in :romentul in care situalia o permite. Din :cest motiv, el joacd un rol esenfial in
aJministrarea personalit6tii, intrucet este

poate deveni mult prea indulgent cu sine, iar comportamentul s5u poate deveui

:el care decide care ac{iuni

sunt

care impulsuri venite dinspre ".-ceptabile, sine vor fi satislicute qi in ce fel anume.

chiar criminal. Supraeul unei asemenea persoane este considerat un supraeu slab. Adeseori, aceste trei componente ale personalitdlii intrd in opozilie: eul amdnd
satisfacerea dorin{elor pe care sinele le

624 considerA imperioase, iar supraeul se confruntd atAt cu sinele, cAt gi cu eul, intrucAt acestea nu respectd codul rnoral pe care el il reprezintd. In cazul unei personalitdli bine integrate, eul exercitd un control ferm, dar flexibil, iar principiul realitdfii guverneazd.

Introduc e re ht psiltolo

ie

anumite pulsiuni intr-o fonnd sublimata. evitdnd astfel atat judecata societdtii, cat
gi pe cea a propriului supraeu gi reducAnd anxietatea. Freud descrie cAteva strategii

la

care individul face apel pentru

Dinamica personalitifii
CONSBRVAREA ENERGIEI . F izica a fost in secolul trecut gtiinfa cu cel mai mare rdsunet. Influen{at de fizicianul german Hermann von Helmholtz, Freud a considerat cb gi fenolnenele psiliice ar putea fi explicate pe baza aceloraqi principii ca pi cele fizice. Freud viza in

apirare a eului. Mecanismul de baza este refularea, prin care un gAnd

preveni sau a reduce anxietatea. strategii pe care el le numeqte mecanisme de

arnenin!6tor sau interzis este scos in afara

primul rAnd principiul

conservdrii energiei, conform cdruia energia igi poate schimba forrna, dar nu poate fi nici creatd gi nici distrus6. Ca urmare, el a considerat oamenii ca sisteme energetice inchise gi a

congtiinlei gi impins in inconqtient. Din afarS; individul pare pur gi simplu sd uite gAndul sau impulsul respectiv. Indivizii difera atAt in ceea ce privegte pragui anxietdlii, cAt qi mecanismele la care fac apel pentru a-i face acesteia fa\A Anxietatea gi mecanisrnele de apdrare sunt elemente centrale ale teoriei 1u: Freud cu privire la comportamentele maladaptive, teorie care va fi discutati rna. detaliat in capitolul 15.

numit energia lor psihic6, al cdrei nivel este dat pentru fiecare individ, libido (tennenul latin pentru ,,pldcere"), ea expresie a faptului cd, in perpectiva sa,
trebuin{ele sexuale sunt fundamentale. Un corolar al principiului conservdrii

Dezvoltarea perso nalitif

ii

energiei este faptul cd orice act sau impuls interzis este suprimat, iar energia respectivd va cduta o altd iegire din
sistem, eventual apdrdnd deghizatd intr-o altd formd. Dorinlele exprimate de cdtre sine con{in o energie psihicd ce trebuie eliberat5, iar faptul cd satisfacerea lor este refulatd nu inseamnd cd ele dispar. De exemplu, impulsurile agresive pot fi exprimate prin participarea la curse de magini, jucAnd gah, sau printr-un umor sarcastic. Visele gi simptomele nevrotice sunt, de asemenea, uranifestdri ale unei

de dezvoltare, care ii vor influent: personalitatea. AplicAnd o definit:. ldrgita a sexualitalii, el a denumit aceslperioade stadii psihosexuale. in fiecar= stadiu, impulsul sinelui de cdutare : pldcerii este concentrat asupra une. anumite zone a corpului gi a activit6lih:
legate de zona respectivd.

in viziunea lui Freud, in primii 5 ar:de viald individul parcurge cAteva stad..

energii psihice care

exprimatd in mod direct.

nu a putut fi

ANXTETATE

vizii care doresc si facd ceva ce le este interzis devin anxiogi. Ei pot exprima

$I

APARARE. Indi-

Freud a denumit prirnul ar-r de r ia:: stadiul oral al dezvoltdrii psihosexua,Pe parcursul acestei perioade, copiii obt.: pldcerea in timpul alSptirii gi al suptulu:" aqa incAt incep sd pund in gurd ori;. obiect pe care il au la indemAnd. -1 doilea an de viatd este consider; inceputul stadiului anal, perioadd in ca:. pldcerea este obtinut6 at6t in timpdefeca{iei, cAt gi atunci cAnd acest a;: este amdnat. Or, din aceste moti\: copilul intrd in conflict cu pdrinfii, ca::

Teoria qi evaluarea personalildlii

625

ii creeze deprinderea de a lolosi toaleta, ceea ce reprezintd prirna :ormd de control irnpusd copilului. in stadiul falic, intre 3 gi 6 ani, obtinerea :lacerii se coreleazd cu descoperirea rrqanelor genitale. in aceastd perioadA,
rncearca sd

:.-rpiii incep sd observe diferentele dintre

direc{ioneazd rmpulsurile sexuale cdtre pdrintele de sex
,,'pus.

:irbali qi femei 9i iqi

dobdndirea acelor aptitudini cerute de rela{ionarea cu mediul. In cele din urrn5, trecAnd prin pubertate gi adolescentd, se ajunge in stadiul genital. faza adultd a sexualitdtii tnature. Freud susline ca aparilia arrumitor probleme in oricare dintre aceste stadii

poate opri (sau fixa)

dezvoltarea

individului, ceea ce are efecte de duratd asupra personalitSlii. Libidoul va rdmAne

Tot in acest stadiu, copiii se confruntd

fixat pe tipul de activiteti

specifice

-urul vArstei de 5-6 ani,

si cu conflictul oedipian pe care Freud il jescrie rnult mai clar in cazul b[ie1ilor. ln

impulsurile

.:ruale ale acestora sunt indreptate cdtre :ramd, motiv pentru care tatdl este

:irceput ca fiind un rival

pentru -btinerea afecliunii rnarnei. Freud denu::este aceastd situatie conflict oedipian,

fiecdrui stadiu. Astfel. un copil infarcat prea devreme gi care nu $i-a putut satisface in suficientd misurd plScerea suptului, va rdm6ne fixat pe stadiul oral. Ca adult, aceastd persoand va fi excesiv de dependenta de cei din jur qi va avea

inclinalii spre pldceri orale de genul mdncirii. bduturii, fumatului. O aseme-

trimitere la piesa lui Sofocle in ::.re regele Oedip igi ornoarl l?rd sd vrea ::til gi se cdsf,toregte apoi cr"r marna lui. .:. concep{ia lui Freud. bdiatul se teme cd :":il se va rdzbuna, castrAndu-I. Aceastd .;.ln.rd, denunritd tearrrd de castrare, este : -'nsideratd prototipul tuturor anxiet5{ilor -.::rioare, provocate de dorinfe interzise. -: cazul unei dezvoltdri normale, bdielii ::luc aceastd anxietate qi incearcb sd :zolve satisfacerea sentimentelor fa{a de -.:nrd. in acelagi tirnp identificAndu-se cu :=:il - cu alte cuvinte internalizAnd o :asine idealizatd a atitudinilor gi a ..,..rilor tatdlui. Fetele parcurg gi ele ::3st proces - avdnd drept rezultat iden..:-iJrrea cu mama - cu singura diferentd :. in acest caz procesul este mai : - rplicat gi chiar gi rnai problernatic. Rezolvarea confl ictului oedipian mar: .:azd sf6rgitul stadiului falic, urmat de o perioadd de laten{i care dureazd de la - ..r 1l ani. Pe parcursul acestei perioade, :.,na din punct de vedere al sexualitalii, : -::ii sunt mai pu{in interesali de : :rurile lor, fiind orienta{i mai ales spre

i:ind

in

nea persoand este nurnitd personalitate orald.In cazul in care fixarea se produce

stadiul anal

al

dezvoltarii psiho-

sexualitdtii, persoana poate fi excesiv de procupatd de curd{enie, ordine, economie gi va tinde sd opund rezisten[6 presiunilor

exterioare ceea ce se nurlegte o

personalitate anald. Un conflict oedipian rezolvat in rnod necorespunzdtor poate

genera un slab sirnt al moralit6lii, dificultali in rela{ia cu autoritatile gi

multe alte probleme. Se remarcd astfel cd

teoria lui Freud include gi o teorie a tipurilor - qi anume. o tipologie psihosexuald.

Modificiri

ale teoriei freudiene

in timpul vie{ii, Freud gi-a modificat teoria. Ca orice adevdrat om de gtiinta, el

rdmas receptiv fala de datele noi oblinute, revizuindu-gi pozilia initiala in mdsura in care apdreau noi observafii ce nu puteau fi incorporate in teoria originala. De exemplu, una dirrtre aceste nrodificdri s-a produs atunci cdnd Freud

ll

626
gi-a dat searna cd relat[rile pacien{ilor lui referitoare la seduc{ii petrecute in prirna

tt

rod uc

re

trt psi ltolo

gie

copildrie nu erau reale, ci reflectau propriile lor fantezii sexuale timpurii.

(Degi, la ora actual5, atenfia crescutd care

sau de a valorifica experien{a. O asemenea perspectivd apropie conceptul de eu de procesele cognitive. O parte imporlantb a acestei orient[ri o reprezintd teoria relafiilor obiectuale,
care urmdre$te ata$amentul manifestat de

se acordi abuzurilor sexuale comise asupra copiilor a sugerat qi ideea cd presupoziliile licute inilial de Freud in legiturd cu realitatea acestor seduc{ii ar putea fi corecte (Masson, 1984).) O alta revizuire, relativ tdrzie, a vizat teoria sa asupra anxietd{ii. Teoriile lui Freud au fost ulterior aprofundate de cdtre fiica sa, Anna, care a avut un rol deosebit de
important

copil fala de diferite

in

clarificarea

problemei
9i

in

mecanismelor de apdrare (194611967)

aplicarea teoriei psihanalitice in

practica psihiatriei infantile ( 1958). Dar, in ciuda acestei deschideri cdtre date noi, Freud a refuzat in mod constant orice opinie diferita de a sa, exprimatd de colegi sau de discipoli, gi mai ales orice

persoane, pe parcursul dezvoltarii sale. Conceptul de sine sau importan{a pe care o au trebuin{ele biologice in motivarea comportamentului nu sunt ignorate, dar se acordd o aten(ie egald unor aspecte cum ar fi gradul separdrii psihologice de pdrin{i, gradul de ata$ament sau de implicare in raport cu alte persoane comparativ cu preocuparea fa{d de sine. nivelul sentimentului de autoapreciere gi
competen{d.

Degi nu am tratat-o ca atare, teoria lui

Erik Erikson cu privire la stadiile dezvoltarii - discutatd irr capitolul 3 - este

un exemplu de teorie psihanaliticd supusd

revenire asupra teoriei libidoului sau asupra locului central pe care il are motiva{ia sexual6 in structurarea personalitdlii. Acest dogmatism a provocat ruptura dintre el gi cei rnai str[lucili discipoli ai sdi, dintre care cAliva chiar au dezvoltat teorii concurente, acorddnd o aten{ie sporitd celorlalte procese motiva!ionale, altele decAt sexualitatea. Este
cazul unor apropiafi precum Carl Jung
gi

unei astfel de revizuiri. Erikson a fost format ca psihanalist chiar de Anna Freud $i, dupd pdrerea lui, teoria sa reprezintd mai degrabd o extindere a teoriei freudiene, decdt o modificare a acesteia. in concep{ia S3, stadiile de dezvoltare nu mai sunt stadii ale psihosexualitdtii, ci stadii psihosociale. care irnplic6 in primul rAnd procesele
eului. Astfel, cel mai important aspect ai primului an de via{d nu il mai reprezinti centrarea pe oblinerea satisfacliilor orale. ci faptul cd in aceastd perioadd copilu. inva{a in ce mdsurd mediul ii poate sa'nu satisface propriile nevoi. Al doilea a: de via{d nu niai este caracterizat icentrarea pe zoua anald, de exemplu pri:. formarea deprinderii de a folosi toalet; ci pe dobdndirea autonomiei personale In acest context, formarea deprinderii d= a folosi toaleta nu reprezintd decAt cadru. in care cerin{a de autonomie a copilulu:

Alfred Adler, sau, mai tArziu, al unor teoreticieni ca Harry Stack Sullivan,
Karen Homey gi Erich Fromrn. Aceste dizidenfe, ca gi o serie de teorii

psihanalitice mai recente, accentueazd rolul jucat de catre eu: eul este prezent incd de la nagtere, se dezvoltd independent de sine gi are gi alte func{ii in afara celei de a g[si modalitatea cea mai realistd de a satisface impulsurile exprimate de cdtre sine. De exernplu. eul intervine atunci cAnd se inva{d modalitatea de a rdspunde la cerinlele rnediului

Teor ia

et, ul u ctre

a person al itit1

627

se ciocne$te cu cerinte impuse de cdtre

parinfi, cerin{e cdrora trebuie s[ li se supun6. Totodatd, pentru a putea urnrdri intreaga viata a indvidului, E,rikson

adauga o seric dc stadii noi.

Personalitatea umani din

perspectivi psihanalitici
La inccpLrtul acestui capitol
spunean-l
a

c6 fiecare rnodalitate de abordare

personalitdtii incorporeazd o anurrritd perspectiva fl losoficd intrinsecd asupra

naturii umaue. In ce mdsurd suntem liberi ;i in ce mdsurd depindem de cauze situate

in afara controlului nostru? Omul

tlndamental br-rn, rdu sau

cstc neutru? Structura sa estc constantd sau sc poate modifica? Este activ sau pasiv in ccca

ce privegte controlul asupra propriului destin? Ce anuure inse arnni sdndtatea

psihologica? Descrierea tcoriei lui Freud a cuprins implicit qi punctul sau de vedcre asupra

rcestor aspecte. Adeseori, Freud statura

este

comparat cu (lopernic sau cu Darwin. Ca si ei. Freud a lost acuzat cd subnrineazd

gi

demnitatea umanitalii.

Ca

estronorr. Copcrnic a deplasat PdrnAntul din pozitia de centru al UniversulLri. in

f urzitia urrei planete secundare. rotindu-se j urul unei stele alaturi de altcle

pe care o considerl fundamental rea. in absen{a restric{iilor impuse de societate gi a reprezentdrii internalizate a acestor restric{ii, adicd a supraeului, oanrenii s-ar autodistruge. Freud a fost o fire profund pesirnist6. El a fost nevoit sd pdrdseascd Viena in 1938. cAnd oragul a fost invadat de nazigti, 9i a rnurit in septembrie 1939, in aceea;i lr-rnd in care a incepr-rt cel de-al doilea rdzboi nrondial. Din punctul siru de vedere, toatc accste evenimente nu au fost decAt consecin{e naturale ale faptulLri cd tendinlele agrcsive umane uu rttai erau tirrute sub control. De ascrrenea. structura personalitalii umane estc relatir' fixa. in corrforuritatc cLl teoria psiharralitica. personalitatea noastrd este determinatd in prinrul rAnd de tendirrlc innlscute gi de eveuiurentele petrecute in timpul prirnului an de viatd. Numai o psihanaliza extensivd poate anula consecintele negative alc unor experien{e tinrpurii. gi aceasta in anumite limite. Tot in couformitatc cu aceastd teorie, omul cste relativ pasiv. Chiar daca eul repreziutir o structurh activd, luptdnd cu tendin!ele pe care le exprirnir sinele sau supraeul, atata timp cit cca mai rnare partc a acestei confi'untiri se petrece la nivelul iucongticntului, posi-

rninore. Darrvin a plasat omul in pozitia le desceudent al maimutelor. Frcud a iicut pasul urnrdtor. aratAnd iu ce urod .'omportamcntul uman este deterrninat de

. in

bilitrtea norstri de inlerr crrtic cste extrern dc redLrsd. Peutru FreLrd. sinitatea

psihologicd presupune controlul l'errn, dar flexibil, exercitat de eu asupra impul-

n(e pe carc nu le puteut controla. :rivindu-ne astl'el de liberul arbitru gi dc . iberlatea noastrd psihologica. Accen.uand latura incongtientd a rnotivatici. el ::e priveazd dc rafionalitate gi, subliniind lJtura sexual-agresivd a acestei motiva{ii, :i o loviturd dc gratie demnititii Lrntalte.
Teoria
ps

surilor sinclLri. iar scopul psihanalizei este ca ,.acolo unde se afla sinelc. si se instaureze cul" ( 1933 ).

Evaluarea abordirii psihanalitice

Scopul tcorici psihanaliticc fiind atit de vast, este grclr de spus pLrr gi^sinrplu dacd ea este adevdratd sau falsd. In plus.

ihana

liticd

rt-rrtrt intunecat

al

uu personalitdtii urnane,

creion

cazii

I nt roduc

ere ttt

iltol

gie

corectitudinea sau incorectitudinea anumitor aspecte particulare ale acestei teorii

si se confirme prezen{a sau absenfa

acestui motiv sau sd se facd prediclii verificabile empiric. Chiar gi acolo unde cercetdtorii au reugit testarea empiricd a teoriei, s-au obfinut date de tip mixt. De exemplu. eforlurile {icute pentru a gisi leg[tura dintre caracteristicile personalitSlii adulte gi evenimente psihosexuale relevante. petrecute in copildrie, au avut in general rezultate negative (Sears, Maccoby gi Levin, 1957; Sewell qi Mussen, 1952). Chiar gi atunci cAnd se pot identifica trdsdturi de caracter relevante, aceste trdsdturi apar ca fiind legate de anumite trdsdturi ale pirin{ilor (Belofl 1957 Hetherington qi Brackbill, 1963). Astfel. chiar dacd s-a stabilit o legdturd intre formarea deprinderii de a folosi toaleta gi anumite caracteristici ale personalitatii adulte, acest fapt se poate datora legdturii dintre aceste doud aspecte qi atenfia pe

devine un fapt irelevant in raport cu impactul covArgitor pe care ea l-a avut asupra culturii noastre gi cu valoarea sa
gtiin{ificd. De exemplu, metoda asocia{iei libere elaboratd de Freud a oferit posibilitatea de a obline date observabile

noi, care pAnd atunci nu

fuseserd

niciodatd studiate in mod sisternatic. in al doilea rAnd, faptul c6, in confonnitate cu

aceastd teorie, comportamentul uman reflectd compromisul dintre dorin{ele gi temerile individului, poate explica mai bine decAt alte teorii ale personalit5lii aparentele contradic{ii care apar in cadrul acestui comportament: ca teorie a ambivalen{ei, teoria psihanaliticd nu are egal. In al treilea rAnd, la ora actuald, este aproape unanim acceptat rolul pe care il au procesele incongtiente in determinarea celor mai multe dintre comportamentele umane, chiar dacd aceste compoftamente sunt adeseori reinterpretate in termeni de teorie a inva{drii sau de procesare a informa{iei.

care pdrin{ii o acordau ordinii ;i curd{eniei. intr-un astfel de caz, Ll

explicalie simpla cum este cea oferitd de teoria invdlarii - intdrirea parentald ;i reproducerea de cltre copil a modelului oferit de parin{i - este mult mai potrivitE decAt cea ob{inutd pe baza ipotezelor
psihanalitice.

Cu toate acestea, perspectiva psihanaliticd a fost indelung criticatd pentru inadecvarea ei (de exemplu, Grunbaum, 1984). Una dintre aceste critici se referd la ambiguitatea multor concepte gi la
dificultalile pe care le intArnpind definirea sau mdsurarea lor obiectiv6. Astfel, teoria psihanaliticd presupune cd la baza unor comportamente foafie diferite se pot afla motive identice. De exemplu, o mamd care iqi respinge copilul fie se va comporta abuziv, fie iqi va nega impulsurile ostile devenind exagerat de protectivd qi de grijulie fa{6 de copil - ceea ce Freud ar numi o formafiune reactionali (v. capitolul l5). Or, atunci cAnd se considerb cd, la baza unor comportamente opuse se afld acelagi motiv, devine dificil

Adeseori, ca dovezi suplimentare care

sprijind unele dintre ideile lui Freud. teoreticienii psihanaligti citeazd, observafii ldcute de antropologi. De exemplu. tabuul transcultural al incestului este citr: ca dovadd a universalitd{ii complexulu. oedipian; tabuul apare astfel ca . incercare a societ6{ii de a control" situa{ia oedipian[. Pe de altd parte, insi nu toate dovezile antropologice sprijini teoria psihanalitic6. Un exernplu foan<

bun il oferi cazul antropologulu:

Bronislaw Malinowski (1927).

Te

ori a S i

ev

alu are a pers onal itdyi i

629

Malinorvski pornise de la relatdrile lui in legirturd cu faptul cd, adeseori, ostilitatea oedipiand pe care o resimt baietii fap de tati se exprirnd simbolic prin intermediul viselor in care il omoar6. In opinia lui Freud, asemenea vise satisfac in mod sirnbolic dorinta de dominare a rivalului cu care igi disputa afectiunea mamei. Malinorvski a studiat r isele unor adolescenfi din Insulele Tobriand, unde unchii sunt cei care se t-rcupd de educa{ia bdielilor, fhrd sd i se relateze vise in care ta{ii sd fie cei care sui'era. in schirnb, au existat nunreroase astf'el de vise irr care unchii erau implicali :n asemenea eveninrente tragice. ccea ce l.rrede$te cd ostilitatea este generatd de inrpunerea disciplinei gi nu de rivalitatea
Freud
..edipian5.

nevrozd.

In plus, la ora actuald.

sunt

evidente numeroase dintre prejudecatile culturale ale lui Freud, mai ales in ceea ce privegte femeile. De exenrplu, teoria sa conforrn cdreia dezvoltarea psihosexuald a femeilor este putenric inllLren{ata de ,,invidia de penis" - sentimentul de inadecvare al fetilei datorat faptului cd ea nu are penis - este respinsd aproape in unanimitate, intrucAt reflectd^ prejude-

catile sexuale ale epocii.

In

epoca

victoriand, dezvoltarea personalitalii unei fete era cu sigurarrld mult mai puternic influentatd de congtiinla faptului cd ea Iru va beneficia rriciodatd de independenfa. puterea gi statutul social al fratelui ei, decAt de invidia pentru penisul lui.

Oricum, in ciuda acestor critici. este

remarcabil felul in care teoria lui Freud a depagit inconvenientul unei baze obser-

IntrucAt Freud ;i-a realizat obseratiile in contextul unei culturi in care ::.tal este atAt iubitul rnarnei, c6t gi cel :are ii impune fiului sdu disciplina, el nu r avut cun-r sd stabileascd ce anurne jetermind ostilitatea copilului. Pentru \lalinor,vski, cultura bdgtinaqilor din hsuiele Tobriand a jucat rolul unui :borator in care cele doud elemente au :utut fi separate. (Teoreticienii psihana:sti corrtraargumenteazd spunAnd cd s:udiul lui Malinowski nu poate fi ::nsiderat concludent, intrucAt subiecfii sii au fost predominant baie{i rnai mari, =, cdror conflict oedipian era deja :-zLrlvat, nu bdieti de 4-6 ani, aflati in ::rit-iada de maximd amploare a acestui ::it-lict. Pentru alte contraargumente =:lse studiului lui Malinorvski, vezi gi
\

::iro. 1982). -\cest rezultat trebuie sa ne rea::..nteascd gi faptul cd observa{iile lui

:3 persoane, predominant membri ai : '.:i mijlocii, locuitori ai Vienei ..:ilrriene,

::ud au cuprins un nurndr foarte liniitat

afecta(i de diferite forrne de

va{ionale inguste. De exemplu. datele multor studii experimentale efectuate asupra mecanismelor de apdrare gi a reac{iilor in situafii conflictuale, deqi desligurate in contexte rnult diferite de cel in care au fost dezvoltate teoriile lui Freud, au venit in sprijinul acestora. (Blum, 1953; Erdelyi, l9B5; Holmes, 1974; Silverman. 1976). in general, teoria structurald (eu, sine. supraeu), teoria psihosexuala. conceptul de energie au fost afectate de trecerea timpului. Existi chiar o serie de autori psihanaligti dispugi sd le modifice sau sd le abandoneze (Kline, 1972; Schafer, 1976). Pe de alta pafte, teoria dinarnicd a lui Freud - in special. teoria sa cu privire la anxietate gi la mecanismele de aparare - a trecut cu bine testul timpului, al cercetdrilor gi al observaliilor. La ora actuald, se nranilesta un intcrcs strs[inrrt pentru a refornrula teoria psihanaliticd in termeni mai accesibili testarii gi pentru a contirtua evaluarea ei experinrentald (Silverman gi Weinberger, 1985).

630

I nt

rodttc e re trt

p.s

iho

Lo

gi

Abordarea personalitifii din perspectiva

invitirii
Spre deosebire atAt de abordar:ea personalit6lii din perspectiva trdsdturilor sale fundamentale, cat gi de abordarea psihanaliticd, invd{area sociald considerd cd

sociale
comportamentul individual sunt rezultatul diferitelor experien{e de invS{are pe care o persoand le parcurge in tirnpul cregterii. Unele pattern-uri comportanrerrtale surlt invd[ate prirr experierrle

determinantul comportamental este in prirnul rAnd mediul sau situa{ia. Pentru teoreticienii acestei orientari. compor-

tamentul este rezultatul permanentei

interacliuni dintre variabilele personale
gi

modeleaza personalitatea prin intermediul invh{drii qi, la rAndul sdu, comportamentul individual poate modela mediul. Cu alte cuvinte, indivizii gi situafiile se influen{eazd reciproc. Ca unnare, pentru a putea emite prediclii asupra comportamentului, va trebui sd

cele de mediu. Condiliile de

mediu

directe: individul este pedepsit sau recolnpensat atunci cdnd se comporta intr-un anumit fel. Existd insiL ;i rdspunsuri invd{ate nu prin intdrire direct5, ci prin invafare observalionali sau indirecta (v. capitolul 11). Oameni:
pot invS{a observAnd acliunile celorlalli ;;

consecin(ele acestor ac[iuni. Dacd toate cor.nportarnentele noastre ar fi invatate

numai prin intdrirea directa

ras-

gtirn in ce fel interac(ioneazd caracteristicile individuale cu cele situalionale. Teoria contemporand a invd{drii sociale vine in descendenla behaviorismului 9i a psihologiei stimul-rispuns,
secol (v. capitolul 1 gi anexa II).

orientdri prirna jurndtate a acestui care au dominat

punsurilor. un asemenea proces ar ii indelungat qi ineficient. La rAndul e,. intdrirea care controleazd exprimare: corrpoftamentului invdtat poate fi direc:i (recompense tangibile, aprobare s:dezaprobare sociald, diminuarea un.: condilii nefavorabile), indirecta (obse:varea recompensei sau a pedepsei prini,rl-

de citre o altd

persoand pelltru L:

Condifionare

$i

invitare sociali
OPERANTA.

comportament similar cu propriul con-.portament) sau autoadministratd (eral:area propriului comportarneut. urrnatd autoapreciel'e sau autoimputa|e ).

CONDITIONAREA

j:

Comportamentul individual poate fi influen[at in mare misurd de ceilalli oameni - prin pedepsele gi recompensele pe care acegtia le pot ofcri. Din acest punct de vedere, iuvd{area sociald reprezintd un caz aparte al condifionirii operante gi al celorlalte procese corelate, despre care alr discutat in capitolul 7. in conformitate cu aceastd teorie, cele mai multe dintre diferentele care apar in

Teza fundarnentald a teoriei invdtir, sociale este aceea cd oamenii prefera i se comporte intr-un fel in care este J3 mai probabil sa ob{ind intdrire. Cu s-:=

cuvinte, ac{iunile individuale depind :: caracteristicile specifice ale situaliei. :: felul in care individul evalueazd situa::: respectivd (care este probabilitatea d- . obline intdrire) 9i de intdririle oblinute -

Teor

ia S i

ev

alu area pers onal

td1

ii

631 abordarea invatarii sociale. iu ceea ce privegte emo{ia sau afectul, teoreticienii invS{[rii sociale includ in cadrul imaginii

trecut,

in situalii

similare (sau de ob-

servarea altor persoane aflate

in situalii similare). Comportamentul este con-

sistent atAt tirnp cAt situaliile cu care se confruntd individul gi rolurile pe care este a$teptat sd le indeplineascd sunt relativ
constante.

intrucAt cele mai multe dintre compofiamentele sociale nu sunt recompensate in orice situa{ie, indivizii inva{d sd

tliferentieze in ce context ull anutttit colnportarnent va fi adecvat gi iu ce context nu va fi adecvat. Generalizarea se produce in mdsura in care acelagi raspuns dat de o persoand in situafii diferite este recompensat; in acest fel. cregte probabilitatea ca rdspunsul respectiv si apard gi in alte irnprejuriri. -\stfel, un copil al c[rr"ri comportament asresiv este intdrit atdt acas6, cdt gi la lcoala gi in timpul jocului, va evolua probabil spre o personalitate dominant ;rsresivd. Cel mai des. ins6, rdspunsurile agresive sunt intdrite in mod diferit, iar
discrirninarea astfel invd{atd va detennina

lor asupra personalit6lii gi conditionarea clasicd (v. capitolul 1). De exemplu. atunci cind un copil este pedepsit de parinli pentru cd a licut ceva ce nu avea voie, pedeapsa antreneazd o serie de rdspunsuri psihologice care se asociazd cu vina qi anxietatea. Ca urmare, gi irt comportamentul copilului va fi antrenat tot acest tip de rdspunsuri. iar copilul se va sim{i vinovat de fiecare datd cAnd va face ceva interzis. Sau, in termenii

condilionarii clasice, compoftamentul devine un stimul contli{ionat care se asociazd cu stimulul necondi{ionat care este pedeapsa, in vreme ce anxietatea devine un rispuns condi(ionat. Pentru
teoreticienii acestei aborddri, sursa internd de anxietate, denurnitd de Frer-rd supraeu, apare in urma conditiondrii clasice. Ca gi conditionarea operantS, gi condilionarea clasic[ poate ac{iona aleator, ducdnd la generalizal'ea unor stimuli care nu au fost condilionali in rnod direct.

situatiile

in care individul se

poate

manifesta agresiv (de exemplu, agresir itatea este acceptatd pe terenul de iotbal, dar nu qi in sala de clasd). Din rcest motiv, teoreticienii invdlarii sociale :.rnsiderd cd o caracterizare ficutd din :erspectiva trdsdturilor de personalitate, .n care se folosesc termeni cum ar fi ..agresiv", este inutilS, intrucAt nu tine s3ama de varia{ia colrportarnerrtului de la r sitLrafie la alta.

Variabilele personale
Spunearn mai dcvrenre c6 psihologia

personalit6lii urmdregte atAt variabilele personale datoritd cdrora indivizii se

deosebesc

intre ei, cAt gi

procesele

generale

ale dinamicii

personalit6lii.

CONDITIONAREA

CLASICA.

Condilionarea operantd gi procesele core-

,:te ei se aplicd in cazul comportamentului, in jurul cdruia se centreazd

Abordarea din perspectiva trdsbturilor s-a concentrat asupra primului aspect, descriind detaliat diferentele de personalitate, lird sd spund insd nirnic in mod special referitor la procesele generale ale dinamicii personalititii. Abordarea psihanalitica a incercat sd rdspr-rndd ambelor

intrebdri.

632

I nt

roduce re itt psilnl

gi e

In schimb, abordarea din perspectiva invdlarii sociale s-a concentrat in primul rAnd asupra proceselor, acord0nd prea
pufind aten{ie descrierii diferen{elor interindividuale. intrucAt aceastd orientare consideri cd personalitatea este produsul

acest lucru relaliile dintre voi? Corn-

portamentul este influentat gi de aqteptdrile legate de propriile abilitili:

putem anticipa care sunt consecinlele

unui anumit comportament, dar

nu
a

reugim sd acfiondrn intrucdt uu suntern

unic al unei serii intregi de intdriri gi accentueazd gradul in are comportamentul variazd, de la o situa{ie la alta, ea nu igi propune sd clasifice indivizii in raport cu o tipologie anume gi nici sd ii
evalueze dupd anumite trdsdturi. Totugi, existd gi in cadrul acestei orientdri teoreticieni care au inceput sd studieze in mod sisternatic diferen{ele interindividu-

siguri de capacitatea noastrd de

desfhgura comportamentul respectiv.

4. Valori strbiective: ce valoare

are.' Persoane avAnd expectante similare pot opta pentru comportamente diferite deoarece acordd valori diferite

rezultatelor. Doi studen{i gtiu cd un anumit comportament le va face

pl6cere profesorilor, dar acest aspect este important doar pentru unul dintre

ale, urmdrind mai ales felul

in

care

anumite variabile personale par sE inter-

ei, in vreffre ce pentru celdlalt

conteazd.

nu

ac{ioneze cu unele situalii particulare, modificdnd comportamentul. Unul dintre cei mai importan{i reprezentanli ai acestui curent, Walter Mischel, a propus abordarea unndtoarelor variabile
:

5. Sisleme si planuri de autoreglcn'e. cum poli realiza acest lucru? Regulile

gi standardele pe care le adopt[ fiecare individ pentru a-gi controla comportamentul (inclusiv autorecompensel:

l.

Contpetenle; ce Stii sd faci/ in rdndul acestor competente sunt incluse abilitatile intelectuale, deprinderile fizice
gi sociale, alte abilitali speciale.

2. Strategii de reprezentare: cum iti reprezinli acesl lucru? Oamenii au

modalitdli diferite de a aborda selectiv infonnafia, de a codifica (reprezenta) evenimentele, de a grupa informaliile in categorii semnificative. Acelagi eveniment poate fi perceput ca amenin{6tor de o persoand gi interesant de
o alta.

in situatia unui succes sau autoimputdrile in caz contrar) sun: diferite. De asemenea, indivizii diferS gi in ceea ce privegte capacitatea de : elabora planuri realiste pentru atingerea unui anumit obiectiv. (Dup: Mischel, 1973,1993).
acordate Toate aceste variabile personale (adeseori numite gi variabile cognitive al; inva{drii sociale) interacfioneazd cu condiliile caracteristice situaliei parliculare.
determindnd felul in care individul se compofta in situa{ia datd.

r.

3. ASteptdri: ce se va intdntpla? Alegerea unui anumit comportament depin-

de de agteptirile legate de

conse-

cinfele cornportamentului respectiv. La ce consecinfe te poli agtepta dacd

egti prins copiind la un examen? Dacd le-ai spune prietenilor tdi ce crezi cu

Imaginea personalititii umane din perspectiva invifirii sociale

abordarea psihanalitic5. s abordarea din perspectiva invdtdrii siciale este o abordare determinist6. Dr.

Ca gi

adevdrat despre

ei, cum va

afecta

Te

or

ia S i

ev

lu are a pers

onalit

dpi

633
ambele societdli au preferat un model al comportamentului uman bazat in primul r6nd pe condilionare (Uniunea Sovieticd a fost locul de nagtere al lLri Pavlov gi a condiliondrii clasice). in schimb, societS-

spre deosebire de abordarea psihanalitic6, ea acord[ o aten{ie redusi determinanlilor

biologici ai comportamentului, concentrdndu-se exclusiv asupra celor care {in de rnediu. Ca gi behaviorismul, aceastd :bordare a fost gi ea puternic influenlatd le ideile lui Darwin: a$a cum, prin rrtermediul selecliei naturale, evolu{ia nodificd specia, adaptAnd-o mediului, :rocesul inv6{6rii - mai ales prin internediul condiliondrii operante - modificd :epertoriul comportamental al indivi,jului, adaptdndu-l mediului. in mod .nevitabil, in aceste condilii ornul nu este :ici bun, nici rdu, ci doar extrem de jeschis fala de modificdri datorate ex:erien!elor situa{ionale trecute sau ac:.:ale. Dupd cum spuneam in capitolul 3, i..hn Watson, pionier al orientdrii beha;ioriste in S.U.A., sus{inea chiar cd ar :utea cre$te un copil in aga fel incAt 3.esta s[ devind orice, indiferent de -ulentele, inclina{iile, tendinfele, abiliitile. vocatiile copilului respectiv, ca gi :3 rasa predecesorilor lui". Prea pu(ini adep{i ai teorei invdfdrii ..-r-iale ar mai adopta astdzi o pozilie atAt :e radicald. Cu toate acestea, ei pdstreazd :;elagi optimism in capacitatea pe care o !'. im de a schimba comportamentul

',:dere este in acord cu pragmatismul :::.erican gi cu ideologia americand a =:'alitdtii, motiv pentru care nu este de :-irare cd behaviorismul a fost at6t de ;1-:pandit mai ales in Statele Unite. :-:eresant este faptul cd qi in fosta

-rnn

schimbdnd mediul. Acest punct de

{ile tradiliornle,bazate pe clase distincte, a$a cum erau Anglia gi Germania, au dat na$tere unor personalitdli ca Charles Darwin sau Sigmund Freud, ca gi altor etologi sau adepfi ai teoriei trdsdturilor de personalitate - adicd unor oarneni de gtiin!6 pentru care personalitatea urnand depinde mult mai mult de imperativele biologice. in conformitate cu abordarea din perspectiva invd{5rii sociale, personalitatea umand poate fi modificatd, dar chiar gi a;a, ea incd mai cuprirtde o anumitd dimensiune pasivd, in sensul cd ea incd apare ca determinatd de for{e care ies ?n afara controlului individului. Imaginea se schimb6, ins6, pe mdsurd ce aceastd abordare accentueazb tot mai mult rolul activ care ii revine individului in alegerea gi modificarea mediului, astfel incdt el devine o forld cauzald in propria sa via[d. Totugi, dupd cum vorn vedea, pentru adeplii aborddrii umaniste sau fenomenologice, nici aceastd dimensiune nu este suficient de activ6. in special, ei nu considerd ca satisfbcdtoare definilia sAnatafii mentale ca fiind in principal adaptarea optimd la mediu.

Evaluarea teoriei sociale

invifirii

::.:.litate

-':riune Sovieticd - acolo unde ideologia ::munistd punea un accent deosebit pe

Teoria invdldrii sociale a avut o con-

tribufie deosebit

de

imporlantd din

s-a inipbrtdgit intotdeauna :i:erea ca personalitatea umand poate fi

:-rlit'icatd cu uqurin!6 prin intermediul :-:liului. Ca urmare, nu este de mirare cd

punctul de vedere al psihologiei clinice 9i al teoriei personalitdlii mai ales datoritd atenfiei pe care o acordd variabilelor de

mediu care se asociazd

tamente specifice.

cu

compor-

in

acest

fel am putut

Introduc ere

it

ps iholo g

vedea ac{iunile umane ca

fiind rdspunsuri
ne-am

la anumite condilii de mediu gi

minat revizuirea premiselor fundamentale ale altor teorii cu privire la personalitate.

putut concentra aten{ia atAt asupra felului

in care rnediul ne controleazd comportamentul, cAt gi asupra felului in care rnediul poate fi modificat pentru a obline anumite schimbdri la nivelul comportamentului. Dupd curn vom vedea in capitolul lJ, aplicarea sisternaticd a principiilor invaldrii a avut succes in cazul multor comportamente rnaladaptative. Teoreticienii acestei aborddri au contrazis opinia conform cdreia comportamentul indivizilor este constant independent de situa(ie, ceea ce a deter-

Criticile aduse acestei aborddri se referi rnai ales la importan{a exagerata

care se acordd influenlei caracteristicilor situalionale, aspect defavorabil din punctul de vedere al psihologiei personalitdlii (Carlson, 1911). $i, aga curn vom vedea mai tdrziu, rnul{i teoreticien:

nu doresc sd

persorralitatea este

adrnitd cd, de fapt. mult mai pu{in con-

sistenti de la o situa{ie la alta dec6t a: pdrea in conformitate cu teoria invitari.

sociale.

Abordarea fenomenologici
Abordarea fenomenologicd a personalitAtii igi concerrtreazd aten\ia asupra experien{elor subiective ale individului cu alte cuvinte asupra viziunii personale despre lume a acestuia. Teoriile fenomenologice difera de toate celelalte teorii discutate pAnd acum prin faptul cd, in general, nu urmdresc motivaliile sau int[ririle dirr trecutul unei persoane gi nici predicliile^in legdturd cu compofiamentul acesteia. In schimb, ele sunt orientate asupra felului in care individul percepe gi
interpreteazd evenimentele care se petrec in mediul sdu curent, adicd asupra feno-

hologie UmanistS. Ei prezentau psiho logia umanisti ca pe o ,,a treia for{d". u: set explicit de presupozilii gi obiectir: alternative celor pe care se baztcelelalte doud aborddri. Pentru a-gi defir.

pozilia, Asocia{ia a adoptat un set ij. patru principii:

menologiei individului. Printre diferitele orientdri incluse in cadrul acestei aborddri. un loc central i[ ocupi psihologia
umanistd.

Psihologia umanisti
?n prima jumdtate

l. Interesul funclamenlal il repre:in:experienla personald. Oamenii :-sunt sirnple obiecte de studiu. : trebuie descriqi gi in{elegi in tern,r'n. propriei lor viziuni subiective &SUpr: lumii, in func{ie de felul in care percep pe ei ingigi gi de sentimen:valorii personale. Principala intret'":: cf,reia fiecare trebuie sd ii rdspur. -: este ,,Cine sunt eu?". Pentru a at'la 'ce fel rdspunde acestei intrebdn persoand, psihologul trebuie sI der,:-i partenerul acelei persoane aflate 'cdutarea infelesului existen{ial. Aspectele preferenliale crle irnest:::liei smt alegerea individuald, cr-.: vilatea Si autocrclualizarea. Psihol: :,

acestui secol,

psihologia a fost dorninatd de psihanalizd

qi

belraviorism.

psihologi

1962, un grup de fondat Asocia{ia de Psi-

in

Teoria Si evaIuurea personalitd1ii

635

umani$ti resping abordarea psihanaliticd, argurrentAnd ca o psihologie bazata pe persoane infirme nu poate fi decAt o psihologie infirrnd. E,i resping gi behaviorisrrul ca fiind o psihologie lipsitd de congtiintd, derivatd din studierea animalelor inferioare. Oamenii nu sunt motiva{i nurnai de tendinte primare. ca sexul sau agresivitatca. sau de nevoi fiziologice, ca foamea gi setea. Ei au nevoie sd igi dezvolte

urnanigti. chiar folosirea termenului de ,,subiect" aduce atingere calitatii lor de parteneri egali in incercalea de
a in{elege personalitatea umand.

Psihologii care au aderat la valorile

acestei asocia{ii au orientdri diferite. De

propriul potenlial 9i propriile aptitudini. Criteriile sdnatatii mentale ar trebui sd fie cre$terea gi alltoactualizarea, nu controlul pe care il exercitb eul gi nici adaptarea la mediu.

i,t

aleg,erau lurtelor cle cercelera, irt;elesul lrebuie .sd prinrcze in -fula obiectit,itci! il. Psihologii umanigti considerd cd de prea rrrulte ori cercctarea psihologicl depinde mai mult de metodele disponibile, decAt de importanfa problerlelor ce vor fi abordate.

exemplu, Gordon Allport, teoretician al trdsdturilor de personalitate, a fost in rnod evident un psiholog umartist, dupd curn am menlionat de-ia, o serie de psihanaligti * ca Alfred Adler, Carl Jung, Erik Erikson au preferat o perspectiv[ umanistd asupra rnotiva{iei, ceea ce i-a indepdrlat de Freud. Dar, cu toate acestea, ideile lui Carl Rogers gi cele ale lui Abraham Maslow rdmAn ideile centrale ale psihologiei umartiste.

In opinia lor, ar trebui studiate

problemele umane gi sociale irnportante, chiar dacd acest lucru ar putea insemna apclul la metode niai pu{in riguroase. $i, de vreme ce psilrologii trebuie sd sc striduie sd fie obiectivi in colectarea gi iuterpretarea datelor, alegerea ternelor poate gi trebLrie sd fie

CARL ROGEIfS. Ca qi Freud, Carl Rogers (1902 - 1987) $i-a dezvoltat teoria pornind de la activitatea desliqLrratd in clinicd (Rogers. 1951, 1959. 1963, 1910). El a fost impresionat de ceca ce a vdzut ca fiind tendinp inndscutd a indil'izilor de a cduta crc$terea, maturizarea gi schimbarca pozitivd. Astf-el, el a ajuns sd considere cd fo(a fundar.nentald care motiveazi organismul ulllan este tendinfa de
actualizare

ehidata

de valori. in acest sens,

cercetarea

nu este lipsita de valoril psihologul nu trebuie sa pretinda ca nLr are nici un fel de valori gi nici nu trebuie sd igi ceara scuze peutru acest
lucru.

a tuturor capacitatilor organismului. Orice organism in cre$tere

actualizare tinde sa igi actualizeze propriul potential, in lirnitele ereditatii sale. Dar, o data ce

tendin(a de implinire sau de

Denutiluleu untunci esle valoareu ftutlantertluld. Oarnenii sunt fundame ntal buni. Obicctivul psihologiei este in{e-

l:gerea oamcnilor, nu controlul sau prediclia cor.nportaurentului lor. Din punctul de vedcre al psihologilor

acest curs a lbst stabilit, individul va prefera cregterea mai degrabd de cAt regresul. Rogcrs rru a ncgat niciodatd cd existd gi alte nel'oi. cllr.r.l sunt cele biologice, dar el a corrsidcrat cd r-notiva{ia orgunisnrului ineludc rccste nevoi cil
autointdrire.

636

lntroduc ere ttt

p si

lrclo gi e

propriile sale probleme. Aceasta este o abordare terapeuticd total diferitd de cea psihanaliticd, in care terapeutul analizeazd trecutul pacientului pentru a identifica

Fig. 14.3. Carl Rogers despre abordarea pentru inlelegerea comportamentului unui
individ este sitLtat chiar in interiorul caclruLtti de referinld al individultti respecliv."
,,

fenomenologicd: ,,Cel

nni

avantajos putlct

spre care iSi indreaptd eforturile: sd

Organismul are o tendinld fundamentald

iSi

actualizeze, sd iSi menlind Si sd iEi sporeascd experienla. "

,,Atunci cdnd un individ iqi percepe Si acceptii intr-un sislem consistent qi integrat

toate experienlele sale senzoriale Si viscerale,

atunci este foarte probabil ca irtdividul respectiv sd fie mai inlelegdtor fald de ceilalli Si, de asemenea, sd fie mai uSor acceplat de
cdtre aceqlia. " (Rogers, 195 l)

Credin{a in prirnatul actualizbrii

reprezintd baza ter apiei sale nondirective, centrate pe client. Aceastd metodd

psihoterapeuticd pleacd de la ipoteza cd fiecare individ are dorin{a gi posibilitatea de a se schimba gi cd persoana cea mai

indicati pentru a decide cursul acestei schimbiri este el insugi. Terapeutul este o ,,cutie de rezonantA(', irr vreme ce individul iqi cerceteazd gi iqi analizeazd

problema gi pentru a decide in ce fel poate fi ea remediatd. (Pentru disculia asupra diferitelor aborddri terapeutice. vezi capitolul 17). Sinele este conceptul central in teoria lui Rogers asupra personalitdlii. Sinele. sau conceptul de sine (Rogers folosegte alternativ acegti doi termeni), devine piatra unghiular6 a teoriei sale. Sinele constd in totalitatea ideilor. percepliilor. valorilor care caracterizeazd ,,Eul". inclusiv congtiinta a ,,ceea ce sur.rt" gi a ,,ceea ce pot". Acest sine percepu: influen(eazd at6t felul in care individu. percepe lumea, cAt gi felul in care scomporld. De exemplu, o ferneie care s; percepe ca putenric6 gi competentd r. avea o percep{ie asupra lun-rii gi u: comportament foarte diferite de cele a^= unei femei care se considerd slaba ; ineficientd. lmaginea de sine nu reflec:l neapdrat realitatea: o persoani poate :respectatd gi plind de succes, dar se poa:= percepe ca fiind sorlitd eqecului. Dupd pdrerea lui Rogers, individ* igi evalueazd fiecare experien{d in rap,-: cu aceastd imagine de sine. Oamei-. doresc sd se colnporte collsccvelrt rapoft cu imagnea de sine; experienlele . sentimentele ueconsecvente cu aceas: imagine sunt infricoqdtoare, motiv pen::care li se refuzd accesul spre con$tii:.: in esenld, acesta este conceptul freLrd:.. de refulare, degi Rogers considerd ci :. nu este nici necesard gi nici permane:'.-: (Freud ar fi spus cd refularea er: inevitabila gi cd arrurnite aspecte j: experientelor parcurse vor rdmdue in:- deauna incongtiente). Cu cAt o persoand respinge mai mu ,:

experien{e, considerAndu-le inconsist:.-=

Te or

ev a

uor ea persr.tn

alitdti

637

imaginea de sine, cu atet mai mare va prdpastia dintre sine gi realitate, crescdnd posibilitatea dezadaptdrii. Un
u-u

ti

de competilie gi ostilitate rnanifestat

fla{a

individ

de un frate mai mic este firesc, dar pdrin{ii il dezaprobd gi, de cele mai multe
ori, fratele mai mare este pedepsit dacd il lovegte pe cel rnic. Copiii trebuie sa integreze cur.nva aceastd experientd in imaginea de sine. Ei pot ajunge la concl'lzia cd suut rdi gi ca, din acest nrotiv, trebuie sd le fie nrgine. Sau pot ajunge la corrcluzia cd parinlii nu ii iubcsc gi, din acest rnotiv, sh se sirntd respingi. Sau igi pot nega sentimeutele, luAnd hotdrdrea cd nu nrai vor sd il loveascd pe cel nric. Fiecale dintre aceste variante con(irre o distorsionare a adevdrulLri. Cea de-a treia poate fi acceptatd cel rnai u;or de cdtre copil. dar chiar gi a$a el iSi neaga de fapt sentimentele reale. acestea trecAnd, ca urr.nare. in incongtient. Oanreuii se siurt cu atdt mai inconfortabil in raport cu ei ingigi, cu cAt sunt nevoili sa igi nege nrai mult propriile lor sentimente gi sd accepte valorile celorlalli. Roger susline cd cea rnai bund rezolvare este ca plrinfii sa recunoascd sentirnentele copilului ca fiind indreptatite, dar totodatd sd ii explice acestuia din ce cauzd r.ru este bine sd igi loveasca fratele.

cArui imagine de sine

este
gi

incongruentd in raport cu sentimentele

experientele sale

va trebui sd se apere

impotriva adevdrului, intruc6t adevdrul produce anxietate. Dacd incongruen{a devine prea mare, capacitatea sa de aparare cedeazd, generAnd o anxietate najord sau alte tulburari emolionale. in
schimb, o persoand birre adaptatd va avea

imagine de sine consistentd cu g6n-

,irrea, experienla qi cornpoftantentul sau; .inele sbu nu este rigid, ci flexibil, gi se foate schimba pe mdsurd ce asirnileazd =rperien[e gi idei noi. Sinele ideal este un alt concept fun-

:amental al teoriei lui Rogers. Cu tolii :'.em ir minte imaginea persoanei care :n vrea sd fim. Individul este cu atAt rnai :ericit gi rlai irnplirrit, cu cAt sinele ideal 3ste mai apropiat de sinele real. O :rscrepanfa prea lnare intre sinele real gi --:l ideal are ca rezultat nefericirea gi
,

:satisfactia persoanei respective.

Astfel, pot apdrea doud tipuri de .:.rlngruente: prinra, intre sine gi expe:"enta realitdtii, cea de-a doua, intre sine .: sinele ideal. Rogers a emis cdteva :lrteze legate de felLrl in care pot apdrea ,:este incongruente. Rogers a considerat in special cd ::menii pot fi mult rnai implinifi dacd li .e acordd o recontpetrsb pozitivd necon:.:itrnald. Ceea ce iuseamnd ca ei se simt .:reciati de parinti gi de alte persoane :iiar gi atunci cAnd sentimentele, ati:*linile. comportamentele lor nu sunt la .:iltirnea idealului. In conditiile in care ::rintii acordd numai o atenfie pozitivd :..nditiorralS - adicd valorizeazd, nurnai ::ele sentimente, idei sau comportamente : -rnsiderate corecte - este foarte probabil :.: imaginea de sine a copilului sd fie :.storsionatd. De exemplu, sentintentul

ABRAHAM MASLOW. Psihologia Abraham Maslow (1908-1970) se suprapune din numeroase puncte de vedere peste cea a lui Carl Rogers. Maslow a fost initial atras de behaviorism gi a studiat aspecte legate de sexualitate gi dominare la prirnate. La na$terea prirlului sdu copil, el de.ja se

lui

distanfase de behaviorism. dar dupd acest

eveniment avea sd spund cd nirneni nu

poate

fi

behaviorist dacd observd

cu

aten{ie un copil. El a fost influenlat gi de psihanalizS, dar ulterior a devenit unul

dintre criticii acestei orientdri, elaborAndu-gi propria sa teorie asupra

motivatiei. Mai exact, el a ardtat cd existd

638

ttroduc ere itt psilrclo gi e

o ierarhie a trebuinfelor, pornind de la nevoile biologice fundamentale gi urcAnd spre rnotivafii psihologice tot mai complexe care devin insd irnportante
numai dupd ce nevoile fundamentale sunt satislbcute (fig. 1a.a). Nevoile unui nivel

trebuie mdcar pa(ial satislicute inainte ca cele de la nivelul urmdtor sd poatd determina, la rAndul lor, diferite acliuni. Atunci c6nd hrana gi siguran{a sunt greu de oblinut, acliunile individului respectiv sunt dominate de satisfacerea acestor nevoi, in vreme ce motivele situate la niveluri superioare au o semnificalie redus6. Numai atunci cdnd nevoile de bazd pot fi satisfEcute cu uqurin{i,

individul gdsegte timp gi energie pentru a se consacra unor interese intelectuale sau estetice. Cdutdrile artistice gi gtiinlifice nu pot inflori in societd{i in care oamenii sunt nevoi{i sd lupte pentru a-gi dobAndi hrana, addpostul, siguran{a. Cea rnai inalti motivafie - autoactualizarea - poate i
atinsd numai dupa ce toate celelalte ner oi sunt satislicute.

Maslow
actualizate

a urmdrit persoanele autobdrbafi gi fernei care gi-au

valorificat in mod excepfional potenfialul. El a inceput studiind via{a unc: personaje celebre: Spinoza, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln, Jan.
Adams, Eleanor Roosevelt.

in

acest fe.

mdcar

Fig. 14.4. Piramida trebuinfelor, Trebuinyele situate la un nivel inferior lrebuie satl-t:;-parlial inainte ca nevoile situate la nivelurile superioare sd poatd deveni :".importante de motivali
e.

(Dupd Maslow, 1970.)

Te

or i a

ev

al area pers
u

on

a I

itdyi

639

r putut crea o irnagine compozitd a ceea Je s-ar numi o persoand autorealizatS. implinita. Caracteristicile distinctive ale

tabelul 14.2, alSturi de o serie de ;omportamente care, in opinia lui

unei asemenea pel'soane sunt cuprinse in

\laslow, pot duce la autoactualtzare. Ulterior, el ;i-a extins studiul asupra studenlilor din colegii. AlegAndu-i pe cei

care corespundeau definitiei date de el unei persoane autorealizate, a putut constata cd ei se regdseau in procentul de 10% al persoanelor cu cea mai bund stare de sdnatate; ei nu prezelltall semne de dezadaptar"e gi ili foloseau in rnod eficient talentul 9i aptitudinile (Maslow, r970).

fabelul 14.2. Autoactualizarea. Sunt cuprinse calitdlile personale pe care Maslow le-a -,it5ijsvqY ca fiind caracteristic'e unei per,soane outoactuolizate ;l c:otnportamenlele
importanle din punctul devedere al aceslei autoactualizdrl. (Dupd Maslow. 1967.)

CARACTERISTICILE PBRSOANBI
Percepe realitatea in mod eficient gi poate tolera incertitudinea.
Se accepta pe sine gi

ii acceptd qi pe ceilalli pentru

ceea ce sunt.

Spontaneitate in gAndire gi comporlament. Centrat mai degrabd pe problernd decdt pe sine. Un siml sdnAtos al umorului. Foarte creativ. Rezistent la enculturalie, noncolorrnist in mod nepremeditat. Preocupat de binele umarritagii.

Capabil de o apreciere profunda a experienlelor fundamentale de via1d.

Stabilegre relalii interpcrsonale trainice, ad6nci, mai degrabd cu un numir redus de persoane.

Capabil

sA

priveasc6 viala in mod obiectiv.

COMPORTAMENTE CARE DUC LA AUTOACTUALIZARE

Trdiegte viala asemeni unui copil, cu deplinS concentrare gi implicare. Preferd ceva nou. in locul drumurilor sigure. in evaluarea experien{ei, ascultd-1i mai degrabh propriile sentimente, decAt vocea tradiliei. sau a majorirdlii. sau a autoritSlii. Fii cinstit. reluzd pretextele pi .,regulile jocului".

Daci vederile tale nu coincid cu cele ale majorir6lii. asumd-gi riscul impopulariratii.

Asumi-ti responsabilitatea.

i,:'.:x":' I i;.; l,l:ll;li, : :i';T,,: ;'.','.H,,

s5 re n u n

e, e

640

I ttro

ttuc ere fi t

ps

ihol

g ie

Multe persoane trdiesc momente trecdtoare de autoactualizare, pe care Maslow le-a denumit experienle de vdrf. O astfel de experienld de vArf este caracterizatd de fericire qi irnplinire - o stare temporarb, lipsitd de orice efort, necentratd pe sine, o stare de perfecliurre qi de realizare a obiectivelor. Experien{ele de v6rf pot avea intensitdli diferite gi se pot produce in contexte diferite: in timpul unor activitdti creative, in timp ce se admird natura, in timpul unui act estetic sau al unui meci. Dupd ce a cerut unui mare numdr de studen{i sd descrie orice experien{d care s-a apropiat de caracteristicile unei experienfe de vArf, Maslow a incercat sd insumeze rdspunsurile oblinute. Ele cuprindeau sentimentul intregului, al perfecliunii, al vie{ii, unicitate, lipsd de efort, automullumire, valori cum sunt bundtatea, frumuse{ea,
adevdrul.

ale individului, constituind, in teoria lui Kelly, unitatea de bazd" a analizei ( I 955). Mai general vorbind, Kelly considerd ca indivizii ar trebui vdzuti ca oameni de gtiin!6 care ac{ioneazd intuitiv. Ca gi oamenii de gtiin!d, gi ei observd lumea. formuleazd gi testeazd ipoteze legate de ea, elaboreazdteorii cu privire la aceasta. Ca gi psihologii care ii studiazd, la rAndul lor, subieclii umani analizeazd sau rezum6, comportamente clasificind. interpretAnd, evalu0nd aspecte legate de ei ingigi gi de lumea lor. $i, tot ca ;i oamenii de qtiiri{d, indivizii pot intrefine teorii false, credin{e care ii stAnjenesc in viafa de zi cu zi qi le distorsioneazd felul in care evalueazd evenimente, persoane. sau pe ei ingigi. (in capitolul 18, vorr, discuta pe larg perspectiva individului c" om de qtiinta in procesarea informatie:
sociale).

in opinia lui Kelly,

terapia

sa'-

Teoria constructelor personale

Psihologia umanistd urmdregte felul in

care indivizii se autopercep

mentele legate de acest fapt,

gi

in

sentitermeni

consilierea ar trebui sd incerce sd ii ajut; pe oameni sd iqi construiascl mai eficien: intepretdrile, evaludrile, teoriile asupr' lurnii. Dacd un pacient pretinde cd est; incapabil sd faci fa15 autoritalii, sarcir:. terapeutului nu este sd deterrnine valoare"

de valoare personalS. Teoria constructelor personale preferd o abordare mai pronun{at cognitivistb a fenomenologiei individuale. in conformitate cu George Kelly (1905-1966), creatorul acestei teorii, adeplii teoriei trdsdturilor de personalitate incearcd sd descrie o

de adevdr a acestei afirma{ii, ci sa : incurajeze pe individul respectiv analizeze care sunt consecinlele un.
asemellea perspective asupra

zi cu zi gi sd ia in

viefii sale o; considerare ipotez.

persoand folosind dimensiuni

ale

personalitSlii, pe care le-au construit ei

alternative legate de comportamentul -Pentru a-i face pe pacienli sd se evaluer pe ei ingiqi gi lumea lor dintr-o a,-j perspectivd, Kelly a folosit tehnica jocu-:

ingigi. Or, Kelly considerd cd scopul psihologiei ar trebui sd fie descoperirea

acelor dimensiuni pe care persoanele in cauzd, le folosesc pentru a interpreta sau pentru a explica aspecte legate de ele insele sau de lumea lor socialS. Aceste dimensiuni sunt constructele personale

de rol. De exemplu, pacientului ci::

afirma cd nu poate face fa!6 autoritdtii i
s-.r.

incredinlat rolul propriului sdu gef gi i s-t cerut sd evalueze situalia dupd felul de : gdndi al acestuia. Acest lucru i-a ajutar pacien{i sd iqi reinterpreteze in mod

diti=

propriile lor comportamente.

Teoria Si evaluarea personal itdli

64t Aceste pozilii fi losofice au gi implicalii politice. Mai devrerre an-r subliniat cb presupozitiile filosofrce ale
behaviorismului sunt perfect compatibile cu ideologia americand. Ideea cd toti

De asernerrea, Kelly a elaborat gi un

irrstrunrent ingenios de a pr.rne in eviden$ constructele personale ale unei persoane: testul repertoriului de constructe dc rof sau Rep Test (asupra cdruia vom

reveni

in

secfiunea destinata evaluarii

personalit[1ii).

Imaginea personalitifii umane din perspectivi fenomenologici

oamenii sunt crea{i egali gi cd pot fi nrodificali, fEra nici un fel de lirlite, prin interven!ia nrediLrlrri coustituie ra(iurrca psilrologica a prograrnelor politice liberale, prograrne care incearcd sd irnbundtd(eascd mediul celor dezavantajali.

Ca principiu, psihologii adepfi

abordarii fenornenologice - gi, mai psihologii urnanigti - au avut o pozilie destul de clard in legdtura cu valorile gi

ai ales,

in

schimb, abordarea urnanistd spri-

jina politici mult nrai radicale. Tot ceea

ce intArzie actualizarea poten{ialLrlui unei
persoane

oresupoziliile filosofice pe care se bazeazd in abordarea persoualitdlii umane. Cele patru principii enurr(ate de Asociatia de Psilrologie Unranistd, amintite mai sus. stabilesc distinctii nete intre imaJinea asupra personalitalii uu-lane a;a ;um rezultd ea in corrfornritate cu aceastd abordare gi irnagirrea pe care o oferd abordarea psihanalitica sall cea behavior

ce ar putea sd devind

Dacd ferneile anilor '50 erau fericite gi bine adaptate rolurilor care revin in mod

impiedicdnd-o sd devind ceea - trebuie eliminat.

tradilional fiecdrui sex, acest lucru insemna cd criteriul behaviorist al sanatatii rlentale era indeplirrit. Dar, dintr-o perspectivi urnanistd, faptul cb
toate fen-reile erau sortite aceluiagi rol este indezirabil, intrucit in acest fel multe fcurei erau impiedicate sd ili atingd potenlialul nraxirn. Nu intAmplStor discursul liberal - discursul niigclrilor feministe sau al rnigcirilor gay - preia limbajul psihologici umaniste. Datorita cdr{ii sale din 1963, Tlrc Feninitte MystirTrre (Mistica ferninind). Betr_v Fricdan
este cortsiderata initiatoarea niigcarii femi-

ista.

Abordarea fenomenologicd rru discutd

Jaca variabilele biologice

inediu influerrfeazd :rmentul, ci pun accent pe rolul care ii :evine individului insugi in definirea gi rrearea propriului destin. Indivizii sunt

gi cele de sau nu colnpor-

:undarnentali buni gi urmdresc cresterea si autoactualizarea. De asenrenea, ei sunt

jeschiqi schimbdrii gi activi. Psihologia -nomenologicd stabilegte un set de s:andarde deosebit de inalte pentru ceea :e se numegte sdndtate nre utal6. Con::olul exercitat de eu sau adaptarea la :i:diu nu mai sunt de ajuns. Numai un .:,dir id care evolueazd in direclia "ltorealizdrii j:n punct de vedere mental. Cu alte
:-rr inte. sludtatea mentald este uu proces.
:.1 o stare.

niste contemporane. Ea criticd sexismul lui Freud qi are prea puline lucruri bune de spus in leg[turd cLr liberalismul arnabil al behaviorismului. dar are un erou din lumea psihologiei: Abraham Maslow.

poate

fi

considerat sdndtos

Evaluarea abordlrii fenomenologice

Fiind orientatd asupra perceptiei $i a intepretarii individuale a evenintentelor,

642

I nt roduc

re tn p s ilrc lo gi e

psihologia fenomenologici revine, in studiul personalitdlii, asupra rolului pe care il are experien{a personala. Mai rnult decdt orice altb teorie discutati pAnd acum, teoriile lui Rogers gi Maslow se concentreazd asupra individului sinitos luat ca intreg qi contureaz[ o irnagine pozitivd, optimistd a personalitSlii umane. Totuqi, orice teorie fenomenologicd a

De
poate

asemenea, abordarea umanistd

pentru un aspect care nu este altceva decAt irnaginea in oglindd a

fi criticatd

perspectivd umanist6, acestuia i s-a reprogat cE incearcd sd construiascd o teorie completd a personalitd{ii pornind
de la observarea unor persoane nevrotice. Criticii subliniazd cd atAt Rogers, cdt qi Kelly, gi-au elaborat teoriile plecAnd de la

criticii frcute teoriei lui Freud.

Din

personalit6lii este incompletd

analizeazd

gi

nu

in suficientd mdsurd

catzele

comportamentului. Imaginea de sine a unei persoane este un determinant important al comportamentului, dar ce
anume determind aceastd imagine de sine la care se raporteazd individul? Nici una

dintre aceste teorii nu rlspunde.

observa{ii lbcute pe studenli relatir sdndtogi. Ca urmare, teoriile lor se potrivesc in cazul unor persoane tinere. relativ adaptate, care igi permit sd acorde timp nevoilor situate in paftea superioara a piramidei lui Maslow. Aplicabilitatea acestei teorii in cazul unor persoane cu

Psihologii aborddrii fenomenologice suslin ci studiazd problerne importante, chiar dacd nu intotdeauna dispun gi de metode riguroase de investigalie. In conformitate cu punctul lor de vedere, studierea unor probleme banale numai pentru cd unul dintre ei dispr.rne de metode convenabile inseamnd prea pu{in pentru progresul psihologiei. Mai mult,

tulburhri grave sau

evident6.

al persoanelor dezavantapte din punct de vedere social.

putir.

cultural sau economic este mai

Exista gi voci care criticd valorile

adoptate de teoreticienii acestei orientari

in timp,
imaginii

psihologii adepli ai acestei orientdri au reugit sd pund Ia punct

metode tot mai ingenioase de evaluare

Numeroqi observatori considera c" America are o preocupare obsesir. pentru individ gi acordd prea putin: aten!ie bundstdrii intregii societdti. C
psihologie care plaseazd autoirnplinirea .

de sine qi a

constructelor

personale gi

parteneri egali in cadrul demersului gtiintific. Cu toate acesrea. criticii pun sub semnul intrebdrii calitatea datelor

si desldgoare studii in care indivizii sunt tratafi intr-adevdr ca

care suslin punctul de vedere umanist. De

exemplu, in ce misurb caracteristicile unei persoane autoactualizate sunt consecin!a procesului psihologic denumit autoactualizare, sau in ce mdsur[ ele nu sunt mai degrabl o reflectare a sistemului de valori la care au aderat Rogers gi

Maslow? Cum putem obline dovezi

pentru a proba pirarnida trebuin{elor?

autoactualizarea in pozilia de valc: superioare ale ierarhiei sale este mu,prea compatibilS cu ideologia americar.. unii critici considerd chiar cd in acer fapt nu este altceva decdt ,,o promo\ r:: a egoismului" (Wallach gi Wallac: 1983). Deqi Maslorv plaseazd preoc-parea pentru bundstarea omenirii print:= caracteristicile persoanelor autorealiz'-= (v. tabelul 14.2), Si unele dintre persr:nele pe care el le considerd co autr.r:alizate - cun'l este, de pi1d5. Elear-.,: Roosevelt - posedd cu siguranfd acea:--l caracteristicd, in nrod evident ea lipse.-:. din ierarhia valorilor, ierarl-rie care ocu:l un loc central in teoria lui Maslow.

Te

or

ia S i eval uarea pers

on

alitdyii

643

Evaluarea personalit[tii
Evaluarea obiectivd a personalit6lii raspunde unor nevoi practice ale societdtii. Atunci cAnd fac selec{ia potenlialilor candidali pentru pozilii de ;onducere, cei care fac angajdri sunt
lnteresafi de aspecte cum ar fi onestitatea :andida{ilor, capacitatea lor de a face fafd stresului q.a.m.d. Pentru a-i ajuta pe elevi sl ia decizii in leglturd cu cariera lor,

testelor de personalitate. Mai exact, un test trebuie sa aiba fidelitate gi validitate.

:onsilierii pot da sfaturi mult mai bune ::unci cind cunosc anumite aspecte ale ::rsonalitdtii lor. Decizii curn sunt cele -:*:ate de tipul de tratament cel mai :l:cl'at in cazul unei persoane cu --i.burari ale afectivitalii sau pentru ::;bilitarea unui delincvent condamnat .:r-,pun o evaluare obiectivd a persona'::ti i irrdividului respcctiv. In afara de faptul cd rdspund urtor :S3rrrr'reo preocup6ri practice, n-retodele
eraluare a personalitd{ii sunt esen{iale ::ntru studiul propriu-zis al acesteia - in-

FIDELITATEA. Rezultatele oblinute prin aplicarea unui test sau a unei metode de testare care indepliue$te aceasti coudifie sunt consistente gi reproductibile. in general, fidelitatea se evalueazb prin corelarea a doud serii de rezultate. Astfel, aplicAnd acelagi test aceluiagi grup de persoane, in doua ocazii diferite, scorurile oblinute la prirna aplicare trebuie sd se coreleze cu cele ob{inute cu prilejul celei de-a doua aplicdri a testului, situafie in care avem de-a face cu aqa-numita fidelitate a testirii-retestirii. Despre un asemenea lest se spune cd are stabilitate temporal[. O altb variantd o reprezintd

::

fidelitatea formei alternative, care urnrdreqte in ce mdsura, la aplicarea a

doud forme alternative ale aceluiagi test. se oblin rezultate similare. O alti misurd

:.i!rent de

abordarea preferata. Degi

::i;are dintre teoriile personalitdtii dis: -late mai sus poate apela la oricare

a fidelitalii testului este datd de consistenta interni a acestuia: in ce

:.ltre
.,

aceste metode, fiecare abordare

-.reticd pare sd prefere o anumitd :l:;te9i de evaluare. qi anurne pe cea :.:i apropiati de vederile sale. Din acest

mdsurd intrebdri dit-erite sau itemi diferiti ai testului evalueazd acelagi aspect, ceea ce se poate aprecia corelAnd scorurile pe

care un grup de indivizi le obtin la un

:.-rti\'. metodele de evaluare au Considerafii generale

fost

anumit item

cu

scorurile

generale

::.rpate in func!ie de aborddrile teoretice.

fi corelat cu scorul total nu este un item valid, pentru cd nu contribuie 1a evaluarea

oblinute. Un item care uu poate acelui aspect pentru care a fost conceput testul. inlaturarea iternilor dovediti a nu fi

in capitolull2 am prezentat cateva

!l

:.:tre condiliile pe care trebuie sd le

-Jeplineascd un bun test de evaluare a :'racit6!ilor mentale. Cu cAteva menfiuni . plus. legate de complexitate, aceleagi :::ditii trebuie respectate Ei in cazul

i(
"q :ffi

fideli ,,purific6" testul gi spore$te consisten{a intern6 a acestuia. Atunci

cdnd cregte numbrul itemilor fideli din cadrul unui test, cregte gi fidelitatea scorului total al testului.

*
t6
r$

g
d

ffi

i:
:

644 Fidelitatea trebuie urmdritd irr mod special atunci c6nd evaluarea implicd pi criterii subiective. De exemplu, atunci

I ntrodtrc e re

in psi lnlo

g ie

cAnd doi observatori

demonstreze cd testele pe care le folosesc se coreleazd cu perforuran{a in activitate. adicd posedS validitate empiricd sau de

independenfi

evalueaz6, agresiunea copiilor dintr-o grupd de cregd, scorurile acordate de cei doi pot fi corelate. Se obline astfel un

criteriu. Un tip apafte de validitate, importantA

mai ales atunci cdnd se evalueazA instrumentele folosite in cercetdrile

asupra personalitSlii, este validitatea de construct. Atunci cAud elaboreazd, ur

indice de acord intre investigatori sau de fidelitate interexaminatori. Aceastl mdsurd a fidelitalii poate fi calculat6 r;i in alte situa(ii: atunci cdnd mai multor

li se cere sd aprecieze gradul de optimism al cuvAntdrii prezidenfiale de Anul Nou sau numdrul de referiri negative lZcute in legdturS cu Irakul.
persoane

test destinat evaluarii urrui concept sau construct frcAnd parte dintr-o teorie. cercetdtorul nu va putea gdsi intotdeauna url singur coeficient care si mdsoare

validitatea

de criteriu, intrucdt

nu

intotdeauna este foafie clar care este ace-

VALIDITATEA. Fidelitatea se referd

la gradul in care un test evalueazd un

anumit aspect, dar nu garanteazd ci testul respectiv mdsoari exact acel aspect pentru evaluarea ciruia a fost conceput, adicd nu garanteazd, validitatea testului. Aga cum spunearn in capitolul 12. un test de umor care cuprinde glume greu de inleles poate inteligenla verbald sau performan{a educa{ionald, nu simlul urnorului. ilr anumite situalii.

criteriu extern. De exemplu, pentru a evalua validitatea unui test legat de reugita rnotivaf iei, existd cAteva posibiliteti. Testul poate fi aplicat celor car:
conduc afaceri pentru a vedea dacd testu:

ca el sd evalueze de fapt

fi

un test fidel, dar se poate

validitatea unui test poate

coreldnd scorul testului cu anumite criterii externe. Aceastd corela!ie este denumitd coeficientul de validitate. De

fi

apreciatd

colegiu din primul an aratd cd testul respectiv este suficient de valid. Acest gen de validitate este numitd validitate a criteriului sau validitate empirici. Tot mai des, datorita sensibilit6lii crescute legate de orice discrirninare datoratd sexului sau rasei, tribunalele cer agen{iilor sau companiilor specializate in recrutarea gi selec{ia personalului sd

exemplu, corela{ia pozitivd, stabilitd intre scorurile ob{inute la Testul de aptitudini gcolare (SAT) 9i rezultatele elevilor de

coreleazd cu salariile pe care l. primesc acegtia. Sau, se poate urmd:: daci testul se coreleazd cu felul in car; profesorii apreciazd ambi{ia elevilor lo; Problema este cb nu existd un sinsu: criteriu pe care cercetdtorul sd il poati accepta ca rdspuns ,,definitiv". Nu ar tl r6u ca testul sd se coreleze cu nivell salariilor, dar, in caz contrar, cercetdtoru nu va fi dispus sb considere testul ca fiin: nevalid. O asernerrea situalie este cunoscutd in psihologia personalitalii c: problema criteriului: nu existd o mdsuii a ,,adevdrului" in raport cu care sd fi: validate instrumentele de mdsurS. ir.r co.secin{d, cercetdtorul va cduta in schir:: sd stabileascd validitatea de construct. Acest lucru se realizeaz\, chiar : cursul cercetarii. Cercetdtorul va f:-o apel la teorie nu numai pentru J-; construi instrumentele, ci gi pentru i elabora prediclii bazate pe teorie. rr urmare, studiile care folosesc noile .:-strumente vor urmdri testarea aces: -rr

se

| : or i a S i

ev

aluarea pers on al i t dli i

645

:redicfii. in m6sura in care rezultatele

nei multor studii convergente sunt

flrzitive, teoria gi instrumentele folosite
.unt validate simultan. Cel mai des, iusd, ::zultatele mixte oblinute sugereazd in ce s:ns trebuie rnodillcate teoria gi instru:r:ntele.

TEHNICA DE SORTARE Q. Sortarea Q este o metodd de evaluare descrisi in amdnunt in capitolul 13. dar care meritd o urenf iune aparle. in aceastd tehnicd, celui care realizeazS, evaluarea (clasificarea) i se pune la dispozilie un set
de fige, fiecare dintre acestea conlinAnd o

Evaluarea trisiturilor de personalitate

EVALUAREA PERSONALITATII. \Iodul cel rnai direct de a evalua in ce :ldsurd un individ posedd o anumitd
:rasdturd de personalitate este de a le cere

:elor care il cunosc sd il aprecieze in :3port cu o scald de trdsdturi. De

:remplu, unuia dintre acegtia i se poate :ere sd aprecieze o trdsdturd culr este :rietenia in rapoft cu o scalS in 7 puncte, :: la ,,deloc prietenos" pdnd la ,,foafte :rietenos". Adeseori, la extremitdtile

afirmafie legatd de o trdsdtr.rrb de personalitate (de exernplu, ..E,ste voios"), qi i se cere sd descrie personalitatea unui individ prin gruparea acestor fige. In prin-rul grup, plasat la stinga, sunt cuprinse afirnraliile cel mai pufin caracteristice pentru individul respectiv, iar in al noudlea grr.rp, plasat la dreapta, cele care il descriu cel mai bine. Celelalte afirmalii sunt cuprirtse in grupurile intermediare, acordAnd in acest fel fieclrui item Q un scor cuprins intre I gi 9.
(Anumite variante folosesc mai multe sau rnai pu{ine grupuri de acest gen). La prirna vedere, nu existd o diferen{[ notabila fa{a de situalia in care indivizilor

.:u

- neglijent". De aseinidivizilor li se poate cere sd se :iloapfecieze in raport cu o asemenea

..congtiincios
:r-.el.rea,

-itr-tr oSelTrenea scale se gdsesc trdsdturi rpuse - de exemplu, ,,dominant - supus"

;:31a.

^{$a cul.l-l am vdzut mai devret.tte, o serie de teoreticieni adepti ai ':estei aborddri, aceastd rnetodd a lost :jnctul de plecare in elaborarea pro::ru1ui sistem, intruc0t le-a permis sd :.lecteze trasiturile deja colectate prin : - rsultarea diclionarului. De exemplu, --::tell a aplicat analiza factoriald unor :.-"situri evaluate pe baza unor aserrenea .:.Ie. identificdnd in acest fel cei 16 fac.::r de baza ai personalitalii, care repre- :,15 fundarnentul teoriei sale. Doispre,=:e dintre acegti factori au provenit din ;.,,uari fbcute de cdtre alte persoane gi - ::ru din autoevaluare.
:3r'rtrLl

s-ar cere sd evaluezc o anumitd personalitate in rapoft cu o scald in 9 puncte. $i, de fapt, dac6 cercetdtorul doregte acest lucru, scorurile iternilor pot fi folosite in acest fel. Cel care completeazd scala de evaluare cornpard implicit individul respectiv cu alti indivizi asemdnitori (de exemplu, apreciindu-l ca ..foafte prietenos", inseamnd c5 il corlpari cLr alli indivizi care nu sr-lnt tot atAt de prietenogi). Celui care realizeazia o sortare Q i se cere de fapt sa colrpare fiecare trdsdturd cu celelalte trlsdturi ale aceluiagi individ (de exemplu, plasarea afirma{iei ,.prietenos" in al nouilea grup inseamni cd, in compara{ie cu alte trisdturi, aceasta apare in rnod evident ca fiind caracteristica perrtru individul respectiv). Diferen(a dintre cele doud tipuri de evaluare reproduce distinctia licuta de

li

646

I nt

roduc e re in p s ilrc lo gi e

Allport intre trdsdturi comune gi

dis-

pozilii

personale. Trisiturile comune sunt cele in baza cdrora indivizii pot fi comparali intre ei, in vreme ce dispoziliile personale se referd la pattern-ul unic sau configuralia de trdsdturi care caracterizeazd un individ. Acest pattern unic este surprins prin intermediul tehnicii de sorlare Q. Ea oferd gi o perspectivd cantitativb gi reugeqte gi si surprindd pa(ial ceea ce Allport considera a fi cel mai important aspect al personalit5li i : individualitatea. Aqa cum ardtam in capitolul 13, doud sortdri a pot fi comparate intre ele cantitativ, calculAnd corela{ia care existd intre ele, adicd evaluAnd in ce mdsurd doud persoane seamdnd in ceea ce privegte configura(ia personalitd{ii. Dac[

descriere completd a tehnicii de sortare Q a fost realizatd de Block (196111978).

INVENTARELE DE PERSONA. LITATE. Un inventar de personalitate este un chestionar legat de reac{iile gi sentimentele individului in anumite situalii. El se aseamdnd cu un interviu structurat in care tuturor indivizilor li se
pun aceleaqi intrebdri, rdspunsurile fiind in general date intr-o formd care le face ugor de prelucrat, de obicei cu ajutorul computerului. Un inventar de personalitate poate fi destinat evaludrii unei singure dimensiuni a personalitatii (cunl ar fi nivelul anxietatii) sau a mai multor trdsituri, sirnultan. $i de aceastd data putem apela la exemplul lui Cattell. Dupa

cele doud sorldri sunt descrieri

lueazd validitatea testdrii

ale

ce a derivat factorii

respectivi din

aceleiagi persoane, dar la momente diferite de timp, atunci corela{ia eva-

evaluarea trdsiturilor cu ajutorul scalelor.

el a elaborat o serie de intrebdri care

reprezentau cAt mai bine fiecare factor s: a alcltuit in acest lel un test cu ajutoni-

nicii sau continuitatea de ansamblu a

personalit6lii individului respectiv, in timp. Dacd cele doud sofidri Q sunt decrieri ale unui singur individ, dar
realizate de douS persoane diferite, atunci corela{ia estimeazS fi del itatea interexami-

retestdrii teh-

cdruia a oblinut ul.l scor distinct pentrL fiecare factor - numit Chestionarul celc.: qaisprezece factori de personalitat: (l6PF). De exemplu, un individ car: raspunde negativ la intrebarea ,,Ai ten-

natori sau in ce mdsurd doud persoane percep acelaqi individ in acelaqi fel. (De exemplu, in consilierea maritald, poate fi necesar sd se evalueze in ce mdsurd cei doi soli sunt sau nu de acord in legdturd cu felul in care se percep unul pe celdlalt.) Dacd una dintre sortdri este descrierea unui ipotetic tip ideal (de exemplu, persoana optim adaptatd), atunci corela{ia intre aceasta qi sortarea oblinutd in cazul unui individ real evalueazd in ce mdsurd individul respectiv se apropie de tipul ideal. O

din{a sa rdmAi

in

planul doi

in

ocaz,.

sociale?" primegte un punct pentru part3' dominantd a factorului dominant - supu:

Pentm a se orienta in elaborar:: intrebdrilor, Cattell a folosit teoria .* asupra celor 16 factori de personalitat: Aceasta poarta denumirea de metodi ra(ionali tle elaborare a testului. Ldezvoltarea Inventarului multifazic ri personalitate Minnesota (MMPI) :-r apelat la o altd metodd de elaborare : testelor - metoda empirici sau de criteriu.

ieoria Si evaluurea personal itiiTii

617 dupd cdteva zile, li sc inmAnau, in plicuri inchise, descrierile astlel ob{inute gi li se cerea sd aprecieze in ce nrdsurd ele sunt in acord cu realitatea. Fdrtr ca subieclii sd gtic acest lucru, toate descrierile erau identice. Dar mulli dintre ei au spus cd descrierile erau

Va I id it ate

a testimo

iul ir

alte nonsensuri Dacd avefi un computer, puteli sd vI :;npdrali qi un program ieftin care sd znaltzeze scrisul de mdn5. Atunci c6nd a

destul

de apropiatc de realitute.

(Forclc.

:parut, acest program a beneficiat

de

:rezentbri entuziaste lbcute de revistele de .pecialitate. Unii dintre autorii articolelor

::-rpective suslineau chiar cd descrierea ::alizatd de programul respectiv era atdt de ::ccis6, incat ei nu ar fi fost de acord sd igi ::blice propria anahz6. in reclanrele penlru lrgrgramul respectiv apdreau alte mdrturii .:,:ate de plecizia lui. Multe dintre ele sunau

1949). De altfel. 9i cele doud mirlurii citate mai sus fac parte dintr-un studiu de acest gen (Ulrich, Stachnik qi Stainton, 1963). Acest fenornen a rnai fost nunrit gi efect Barnum, lbcdndu-se referire la directorul de circ P. T. Barnurn, cel care a spus ci ,,in fiecare cliptr se lla$te un lraier".

Verificafi acest lucru voi ingiv5. Iati

descrierea voastrd:

t-elul urmdtor:

Aveti tendinla de a {i prea critici cu voi inpivtr. Uneori, sr"rnteli alabil, sociabil, in vrcrne ce alteori suntcti introvertit. prudent. rezervat.
dut.uueavoastrd

Lucruri de care, pAnd acunr, nu eram congtient decdt in parte sunt

erprirnate acum pentru prinra oar6, in mod concis qi constructiv. aratand in ce fel ag vrea sd mf, schimb. Rezultatele mi se par ... incredibil
Ce aproape de adevdr.

. Vd nrAndrili cu gandirea
dovezi convingitoarc.

independentd pi cu faptul cd nu acceptaJi cu ugurinlS opiniile altora, in absenta unor

Unele dintre aspiratiile pe care le avc{i

sunt nerealiste.

-\ceastd trietodd de a aplecia un -)lument de evaluare prin intermediul ::niilor cu privire la precizia lui, opinii pe

' in situatii stresante aveli tendin{a sa vd indoili de dumneavoastr6. . Degi aveli o relalie bund cu parintii. au
existat gi momente in care nu ati fost de
acclrd cu ei.

:.:: le exprinrd indivizi care au lost supuqi :.:..ririi folosind instrumentul respectiv,
.-:ile;te ceea ce ar trebui numil vtLliditate . .:rttonialit. Aceastd r:netodd este adeseori -, :'siti mai ales de cdtre astrologi, ghicitori, ..';i 5i al!i ascrnenea garlatani. Pe scurt,
::e corle.

'

Adaptarea sexuall v-a ridicat unele diliculrdti.

in

plus, pe l6ngd asemenea fonnul6ri

generale, ghicitorii gi toli cei care susfin cd ar ,,citi gAndurile" sunt foarte pricepuli in a gdsi

dil'erite indicii plecind de

la felul in

care

SruJiile au dernonstrat cd oatnenii tind sa :sldere ascmenea descrieri generalizate ca

::.,-rieri precise ale propriei lor pelsonalitili. r-- eristat mai multe experimenle in care -,-::;rti de colcgiu erau supuqi evaluirii prin -':::.rediul unor inventare de persclnllitare:

in acest fel, ei iqi pot elabora afirmalii pe care le adapteazd cit se poate de nrult pentru persoana resaratd sau reactioneazd cineva. pectivd.

Consumatorul trcbuie prevenit. Validitatea testirnonialS nu este validd.

648

I tfi roduce

re in psilrolog

INVENTARUL MULTIFAZIC DE
PERSONALITATE MINNESOTA. MMPI este alcdtuit din aproximativ 550 de afirrnafii cu privire la atitudini, reaclii ernof ionale, simptorne fizice gi psihologice gi experien{e trecute. Subiec{ilor li se cere sd rdspundd fiecdrei afirma{ii cu ,,adevdrat", ,,fals" sau ,,nu qtiu". Iatd cAteva exemple de itemi cupringi in acest test:

fuseserd niciodatd diagnosticate ca av6nd

probleme de ordin psihiatric, dar avAnd aceleagi caracteristici ca gi grupul experimental: vArstd, sex, statut socio-economic gi alte variabile inrportante. intrebdri care

aparent diferen{iazd indivizii normali de cei paranoici (cum ar fi ,,Cred cd cei mai mulli oameni mint ca sd poatd rdzbate") ar putea sau nu sd, realizeze acest lucru dacd ar fi supuse unei testdri empirice.

. . . .

Dar, de fapt, pacien{ii diagnosticafi

ca

Nu am frcut nimic periculos, de team6.

Visez foarte pufin.

Adeseori, pdrinfii mei md fac sh ii ascult, chiar gi atunci cAnd eu cred cd

nu au dreptate.

paranoici sunt ?n rnod semnificativ mai pu{in capabili sd rdspundd afirrnatir acestei irrtrebdri, in cornparalie cu indivizii normali. Din rnoment ce MMPI se bazeaza pe diferen{ele dintre grupul experimental

Uneori gAndesc mai repede decAt pot si exprim. Rdspunsurile sulrt notate

gi grupul de control, este mai

putin

in funclie

de coresponden{a lor cu r[spunsurile date de persoane avdnd diferite probleme de ordin psihologic (v. tabelul 14.3).

MMPI

a fost conceput pentru a le veni

in ajutor clinicienilor in

situafia

trebuie sd pund un diagnostic in cazul unor tulburdri de personalitate. Dar, in loc sd plece de la existenfa anumitor trdslturi de personalitate gi sd fonnuleze intrebdri prin care sd le poatd evalua, cei
care au elaborat testul au preferat sd ceard

in care

important daci ceea ce individul rdspunde este sau nu adevdrat. CouteazA doar faptul cd el rdspunde. Dacb la intrebarea ,,Marna nu m-a iubit niciodata" schizofrenii rdspund ,,adevdrat", iar subiec{ii norurali ,,fals", rdspunsurile ror diferen{ia oricurn cele doud grupuri. indiferent de felul in care mamele s-au purtat in realitate. Acesta este un avantJ' pe care testele a cdror elaborare s3 bazeazd pe metode empirice il au ii.
raport cu cele bazate pe presupunerea pe care o face cel care elaboreazd testul: ci anumite rdspunsuri vor indica prezenp anumitor trislturi de personalitate. Dezavantajul este cd in acest fel nu existd i

unor grupuri diferite de indivizi

sd

rdspundd unui rnare numdr de iutrebdri. Fiecare dintre aceste grupuri se indepdrta de norrnd in ceea ce privea un anunrit

criteriu. Pentru alcdtuirea inventarului

refereau la diferenlele existente intre grupuri. De exemplu, pentru a elabora scala de itemi care diferenliazd indivizii normali de cei paranoici, celor doul grupuri li s-a cerut sd rdspundd aceloragi intrebdri. Grupul experimental a cuprins persoane care fuseserl spitalizate cu diagnostic de tulburdri paranoide; grupul de control a cuprins persoane care nu
s-au re{inut numai acele intrebdri care
se

infelegere teoretica a legdturilor carexistd intre rdspunsurile obfirrute gi acel; caracteristici ale personalitAtii care su;-.: astfel identificate. in plus, in afara confinutului scalel.-: respective, MMPI a fost primul invent': major care a incorporat un anumit uuml: de scale de validitate (tabelul 1.1.-: Aceste scale incearcd sd estimeze in c= mdsurd individul a rdspuns cu atentie : sinceritate itemilor testului. Un scor m;-: prea inalt inregistrat pe oricare din:: aceste scale trebuie inl.erpretat cu :

lre

Teor i a

ev

alu area pers

onalitdlii

649 invalide, aceste scale au fost utile, dar nu

au reugit pe deplin.

rd rd

atenfie deosebitd, sau ignorat in totalitate. In ceea ce privegte depistarea scorurilor

riliL

Lai

:")
fLl -c.

Tabelul 14.3. Scalele MMPI. Primele trei scale sunt scalele de ,,validitate", at ajutorul ctirora se poate aprecia dacd persoana a riispuns atent Si corect itemilor leslului. De exenplu, scalo F (Frecvenld) eyalueazd in ce mdsurd sunt date rdspunsuri nefrecttente sau atipice. Un scor inall pe aceastd scald indicd in general cd individnl afost neatent sau confuz in rdspunsuri. (Oricunt, in general, scorurile F inalte sunt insolite de scontri inalte irtregistrate pe scala Sclizofretie, care urmdreSte hizareriile de gdndire). Celelalte scole ,,clinice" au fost denuntite inilial in raport cu diferitele tulburdri mentale, deSi acum interpretarea este orientatd mai ntult asupra
atributelor personal itdlii decdt asupra categor iilor de diagnostic.

ui
:ii

DENUMIREA SCALEI
Minciund
Frecventd Corec{ie

DENUMIRE$
A SCALEI L
F

ABREVIATA

INTERPRET1REASCORURILOR

INALTE

ii-

Negarea unor slibiciuni comune

K
Hs

Ipohondrie
Depresie Isterie Devian!5 psihopatici

Invaliditatea profilului Defensiv, evaziv Accent pe acuze fizice

D Hy
Pd

Nelericit. deprimat
Reac{ioneazd la stres negdnd problema

Lipsa conformismului social, adeseori

Masculinitate
Paranoia Psihastenie Schizofrenie

* feminitate

Mf
Pa

in conflict cu legea Orientare ferninind (la bdrbali)t orientare masculind (la femei)
Suspici une

Pt
Sc

Ingrijorat, anxios
Retras. gandire bizara

Hipomanie Introversiune
siune sociald

Ma

extrover-

Si

lmpulsiv. excitabil Introvertit, timid

MMPI a fost publicat in 1943 9i

:azeazd, pe o cercetare inceputd

se

aceastd sarcinS. Oricum, acesta este acum

in 1939.

i--r

trr
-Jl

.: ).
'-lq

La ora actualS, sunt publicate mai mult :: 8 000 de studii legate de MMPI, iar :estul este tradus in cel putin i5 lirnbi. Erista conrpanii care furnizeazd chiar o :raluare gi o interpretare bazate pe :.rmputer (fig. 14.5). O datd cu trece::.r timpului, a devenit tot mai evident :i acest inventar incepea sd fie depagit .l cd se impunea revizuirea lui. Dar :antitatea enormd de date ale versiunii -:reinale a descurajat multd vreme orice -:r;etdtor care ar fi dorit s6 isi asume

un fapt implinit. MMPI-2 a fost publicat in 1989 cu un numAr irnportant de modificdri, dar pdstrAnd direc{iile originale gi incluzAnd majoritatea itemilor testului inilial. Noua standardizare a implicat un egantion experimental rnult mai mare gi mult mai diversificat, reprezentativ in primul rdnd pentru populaf ia Statelor Unite (Graham, 1990). La ora
actualS, se incearcA sd se evalueze

in

ce

mdsurd sunt conlparabile scorurile celor doud versiuni. Din plcate, datele preliminare nu sunt incurajatoare. (Adler, 1990).

650

I tt

roduce re itt psihol

og ie

.:

r l-,.

4J

2
z.

)aq

ii
c)

)ai

V,

$
{"}

{''
i}

vr*

*;
kt
{J

)"

{!

Te or

a Si

ev

alttarea pers onal

itdy

651

Degi inifial MMPI fusese destinat identif-lcarii persoanelor cu dezordini grave ale

fixe dintre care individul trebuie sa il

aleagd pe cel mai potrivit, nu corespund acestui scop. Acesta este motivul pentru care au fost elaborate testclc proiective. Testul proiectiv prezintd un stimul ambi-

cersonalitdtii, el a fbst folosit pe scard larga in studiul indivizilor normali. Dar, ieoarece MMPI nu probeazd corespunzator anumite trisAturl utile in descrierea

:ersonalitdlii normale, a fost elaborat inventarul californian de personalitate CPI) care se bazeazd pe multi dintre .iemii MMPI. Scalele CPI evalueazd :rasaturi cum sunt dorninanta, sociabi.itatea, autoacceptarea, responsabilitatea si socializarea. Grupurile de cornpara{ie rentru unii dintre acegti itemi au fost ,icatuite din elevi de liceu gi studenfi :irora li s-a cerut sd ii desernneze pe acei :-.legi cdrora le-ar acorda scoruri inalte .au scdzute in cazul trdsiturii respective. \stlel. pentru scala de dominan{d. grupul :rperimental a fost alcatuit din studen{i ::scrigi de colegii lor ca fiind dorlinanli .rgresivi, increzdtori in ei ingigi, siguri pe .:ne). in vreme ce grupul de control a :uprins studenfii descrigi ca avdnd o
:-.nrinan{d redusd (retraqi, neincrezdtori in =. ingigi, inhibati). Scala de dominan{5 a
:

guu, cdruia persoaua testatA

ii

poate rls-

punde dupd cum doregte. Teoretic. intrucit

stirnulul este ambiguu gi nu pretinde un rdspuns specific, individul proiecteazd asupra stimulului propria personalitate. Testele proiective stimuleazd imaginatia gi se bazeazA pe presupunerea c5, prin produc{ia imaginativd, persoaua spune ceva
despre ea insaqi. Doua dintre testele proiec-

tive cele mai larg folosite sunt

Testul

Rorschach gi Testul de apercep{ie ternaticd.

TESTUL RORSCHACI{.
Rorschach, elaborat

Testul

in anii '20 de cdtre

psihologul eleve(ian Hennan Rorscltach, coustd intr-o serie de 10 plange, fiecare prezentAnd o fonnl complexd, asemindtoare unei pete de cerneald (fig. la.6). Unele dintre aceste pete sunt in culori,
altele

lprins in final acei itemi la care s-a .:resistrat o diferenfd statistici semnifi-:tird intre grupul experimental gi grupul :: control. CPI este incd unul dintre cele :-.:i valide inventare de personalitate : --losite in cazul indivizilor normali. \legargee, 1972)

priveascd pe rAnd fiecare planga gi sa spund cu ce i se pare cd searndnd figura respectiv5. De obicei, dupd ce subiectul a

alb-negru. SubiectulLri i se cere

sd

parcurs o data toate cele 10 plange, examinatorul revine asupra fiecarui rdspuns, cerAnd subiectului sd ii dea lirrruriri in legdtura cu unele rdspunsuri gi
sd prectzeze ce anume l-a impresionat in mod deosebit la figura respectivS.

Evaluarea psihanalitici

i:ralitalii din perspectivd psihanaliticS )-:it interesa{i in primul rdnd de iden. :lcarea dorinplor incongtiente, a motiva:.....r $i a conflictelor. Ca urrnare, ei au -."oie de rnetode de evaluare care sd se

Psihologii care preferd abordarea per-

Rdspunsurile pot fi cotate in diferite moduri. Cele trei categorii principalc

vizeaz6, sau

.;';.rpie c6t mai ntult cu putin{a de metoda -:cialiei libere, in care individul igi poate =-.:rima gAndurile a$a cum ii vin in rninte. :.:: evident cd inventarele de persona'-:re

urmf,rite sunt loca{ia (dacd rdspunsurile nu intreaga figurd), determinan{ii (dacd rdspurrsul se referd la formd, culoare, diferen{e de luminozitate gi texturd) gi corrlinutul (ce anume reprezintd rdspunsul). Cei mai mulli examinatori noteazd rdspunsurile gi in funcfie de frecven{a cu care apar: atunci cAnd cei mai mul(i indivizi tind sa dea un anuntit
rdsput.ts, acesta este considerat un rdspuns

:rie. cu structura lor fixd,

cuprinzAnd

bari specifice gi rdspunsuri alternative

,,frecvent" (comun).

652

Irft roducere itt ps ilnlo gi e

Fig. 14.6. Pata de cerneall Rorschach. Subiectului i se cere sd spund cu ce i se pare

cd seamdnd pata respectivd; acesta poate

fi privitd din orice

unghi.

}9

Fig.l4.7. Exemplu de planqi Rorschach.

Teor

ia Si ev aluarea pers onal

i tdyi

653

Pornind de la aceste categorii. au fost dezvoltate cdteva sisteme de cotare foarte elaborate, dar valoarea lor predictivh este limitata. Ca urmare, rnajoritatea psihologilor se bazeaz6, in interpretare pe evaluarea impresiei

nu lase ioc nici unei indoieli. validitatea

acestui sistem.

pe care o

creeazb

raspunsurile qi pe reacfia generald pe care rr are subiectul aflat in situafia respectivi rde exemplu, dacd este defensiv, deschis, competitiv, cooperant g.a.rn.d). ln 1974 a fost introdus un nou sistem,

care incepe sd foloseascd segmentele

r

alidate ale sistemelor de cotare existen-

:e. combin6ndu-le intr-un singur sistem complet de cotare. Acesta a fost supus unei revizuiri extensive gi, la ora actual5, i s-a adiugat un serviciu de testare ;omputerizatd gi un software pentru "plicarea lui cu ajutorul computerului Exner, 1986). Degi sistemul de cotare rare sd fie mai cornpetitiv in aceastb :ormd, in raporl cu cele anterioare, incd :u existi un numdr suficient de studii :are sd poatd atesta, intr-un mod care sd

TESTUL DE APERCEPTIE TEMAfoafte rdspAndit este Testul de aperceptie tematicd (TAT), elaborat in anii '30, la Universitatea Harvard, de catre Henry Murray. Subiectului i se prezintd 20 de plange cuprinz6nd scene gi personaje ambigue (fig. 14.8) qi, pentru fiecare dintre aceste plarrge. i se cere sd construiascd cdte o povestire. SLrbiectul este incurajat sd iqi dea frAu liber imaginaliei gi sd spuna orice povestire i-ar veni in minte. Testul urrnbregte identificarea temelor recurente care apar in producfiile imaginative ale persoanei respective. Aperceplia este consideratd ca fiind tendin{a de a percepe lucrurile intr-un anumit fel, sub influen{a experien{ei anterioare. Individul interpreteazd figurile ambigue in conformitate cu aceste aperceplii gi igi construiegte po-

TICA. Un alt test proiectiv

Ftg, l-1..8. Testul de aperceptie tematicil ,'lceasla esle o.figurd similarii celor care alccituiesc -:.! In generol, in sceste .figuri existd un elemenl de ambiguitale, (teLt c'e ii psy177i1g subiectului sd poatii ,,cili in ele" aspecte legate de propriu experienlii sauJante:ie.

654 vestirile in termenii subiectelor favorite sau ai unor teme care reflectd propriile

nt roducere irt ps i lrolo g ie

PROBLEME ALE TESTELOR OBIECTIVE. in afard de cele doud teste

inci multe alte teste proiective. Unele dintre ele le cer subieclilor sd deseneze oarnerr i, case.
prezentate mai sus, existd

fantezii. Atunci cdnd subiectul este preocupat de o anumitd problernS,

aceasta poate fi evidenfiatd in cadrul povestirilor elaborate sau prin devierile mult prea mari de la tema obignuitd a uneia sau a mai multor povestiri. De exemplu, plecAnd de la planga prezentatd in figura 14.8, un tAndr de 21 ani a
elaborat urmdtoarea povestire:
Ea a preg[tit carrera in agteptarea cuiva gi acum a deschis u$a pentru a

copaci q.a.m.d. Altele presupun completarea unor propozilii care incep astfel: ,,Adeseori, imi doresc...", ,,Mama

mea..." sau ,,Vreau sd plec atunci cAnd...". De fapt, orice stinrul cdruia individul ii poate rdspunde intr-o manierd

mai arunca o ultimd privire. Probabil, il agteapt6 pe fiul ei gi incearcd sd

ageze fiecare lucru acolo unde era atunci cAnd a plecat el. Ea pare sd aibd o fire tiranicd. I-a condus viala fiului ei gi va incerca acest lucru din nou, de

indati ce

el se va intoarce. Mai

personalizatb poate fi consideral ca baza a unui test proiectiv. Dar cele nrai multe teste proiective nu au constituit obiectul unui numdr suficient de mare de studii care sd le poat6 proba utilitatea in evaluarea personal it51i i. In schimb, testele Rorschach qi TAT au fost studiate intensiv. Cu toate acestea. rezultatele nu au fost intotdeauna

degrabd, acesta este inceputul dominaliei ei; fiul ei este categoric coplegit de atitudinea ei tiranicd gi va ajunge sd

in general, fidelitatea testului Rorschach este scdzutd, datorita

incurajatoare.

se conformeze stilului ei de via15, extrem de ordonat. Toate acestea insearnnd cd el va fi cu totul sub dominalia ei, pdnd cind ea va muri.
(Arnold, 1949, pag. 100). Degi figura nu prezintd decAt o femeie

faptului cd interpretarea rdspunsurilor depinde prea mult de aprecierea cli-

care privegte in interiorul unei camere stAnd in pragul ugii, faptul cd subiectul
doregte sd discute despre relafia cu mama sa il face sd construiascd o povestire

despre dominafia femeii respective asu-

pra fiului ei. Ulterior, inforrnaliile oblinute au confirmat interpretarea clinicianului, conform cdruia aceasti povestire reflectd de fapt dificultalile cu care se
confrunta subiectul. irr cazul TAT, in analizarispunsurilor psihologii urmdresc temele care revin in povestirile elaborate, pentru a identifica

nevoile individului, motivatiile acestuia sau modul particular in care se relationeazl, cu ceilalli.

nicianului: acelagi protocol al testului poate fi evaluat in mod diferit de doi specialigti diferili, Nici incercdrile de demonstra capacitatea predictivd a testului Rorschach in ceea ce prive;te comportamentul sau capacitatea acestutest de a stabili diferen{ele dintre grupur nu au avut rnai mult succes. Se sperd ins" ca noul sistem comprehensiv descris ma. sus si poatd depdqi aceste neajunsuri. Din acest punct de vedere, TAT par: avantajat. Atunci cAnd se folosesc sisteme de cotare specifice (de exemplu. pentru a evalua motivele de relizare sa: temele agresive), fidelitatea intre scoru:. este mult mai bun6. Dar relalia dintr. interpretdrile TAT gi comportament; manifest rdm6ne o relafie compler: Preocupirile actuale uu sunt in ftlt-l necesar gi cele exprimate. O persoar.. care elaboreazd, o serie de povestiri cteme agresive nu trebuie in mod neces;: sa aiba gi un comportanrent agresi'.

Teoria Si evaluarea personalitdyii

655

Individul poate sd cornpenseze faptul cd estc nevoit sa igi inhibe tendin{ele agresire, exprimAndu-le prin intermediul fanteziei. Atunci cAnd interpretarea TAT demonstreazd cd exprinrarea agresivitdlii este puternic irrhibatd, iar terrdinfele agresive sunt crescute, relafia acestora cu comportamentul devine mai u$or predictibila. Astfcl, acolo unde testul indicd un nivel scdzut al inlribiliilor, corela{ia dintre nivelul agresivitdtii por estirilor TAT qi cel al agresivitSlii ^ manifeste este de .55. In schimb, unor inlribifli crescute, corela{ia dintre uumdrul temelor agresive gi nivelul agresivit6lii manifeste a fost -.50 (Olweus, 1969). Argumentele aduse in favoarea testului Rorschaclr gi TAT subliniaza cd este gregit si se agtepte predicfii cotnportamentale :azate numai pe rdspunsurile date la
:Jeste teste; temele povestirilor sau descri:rea petelor de cerneal6 capata sens numai

jocul copiilor. Cu ajutorul unui singur buton de pe panoul de comandS, un singur observator poate
inregistreazd

inregistra

l2

categorii diferite de com-

port.amente care apar simultan (de exem-

plu. ,,vorbegte", .,std singur"). inregistrarea coutinud a conrpo(amentului este suficient de precisd pentru ca cercetdtorii sd poatd stabili legdturi intre schimbari

chiar minore petrecute in

mentul copilului

comporta-

anurnite situalii gi cor.l.lpoftamentele celorlalli copii in aceeagi situalie (Lovaas, Freitag, Gold gi Kassorla, 1965). Un alt program de cercetare a dus la dezvoltarea unor tehnici de inregistrare a interacfiunilor dintre copiii foarte agresivi gi ceilalli mettrbri ai familiei, in situa{ii cotidiene cum este de
exemplu cina (Patterson, 1976).

in

Multe dintre evaludrile comportamentale decurg

,tunci cdnd sunt puse

in lumina unor

in

paralel cu tehnicile

inforrnalii suplimentare: istoria personald,

rezultatele altor teste, observarea compor-

tamentului. Un bun clinician va folosi rezultatele testelor proiective pentru a face interpretiri care sunt apoi verificate sau infirmate de informalii obfinute ulterior. Testele de acest fel sunt utile pentru a identifica noi posibile arii de conflict ce pot fi explorate.

Evaluarea personaliti{ii din perspectiva invif irii sociale

Fiind inilial orientati asupra compor:rmentului gi a factorilor sai situalionali, psihologii care preferd abordarea perso:alitatii din perspectiva inva{arii sociale :u pus Ia punct o serie de metode de a .nregistra compoftamentul in condilii naturale. Un grup de cercetdtori a --onstruit un sistem electronic complex :are. folosit in locurile special amenajate,

terapeutice bazate pe principiile invdfdrii sociale (v. capitolul l7). in cadrul unui studiu legat de teama de inal{irne, aceasta a fost evaluati rndsurdnd distan{a pAna la care individul se poate sui pe o scard de incendiu. Dupa parcurgerea terapiei, pacientii au fost evaluafi din nou: au fost dugi cu ascensorul pe terasa unei clddiri inalte gi li s-a cerut sd nunrere nraginile care trec intr-un interval de 2 minute (Lazarus, l96l). Adeseori, indivizii sunt antrena{i si se autoobserve, pentru a putea fi apoi evalua{i. De exemplu, pacienfilor afla{i in terapie compoftamentald li se cere sa lind

un jurnal zilnic al activitdtilor desli$urate, pentru a-l ajuta in aceste fel pe terapeut in identificarea surselor de anxietate. intr-un studiu efectuat pe adolescenti. fiecare participant a fost dotat cu un pager. in momentul in care

primea mesajul

experimentatorului,
se

oricdnd pe parcursul zilei, el trebuia sd

6s6

I ntroducere

in psihologie

fi fost activitatea din momentul respectiv, gi sd completeze un formular inregistrAnd activitatea curentd gi nivelul curent al autoaprecierii (SavinopreascA, oricare ar

de sine survenite pe parcursul terapiei.

Mai tdrziu, au fost descoperite sisteme de cotare suficient de fidele care sd permita

clasificarea referin{elor

la sine in

Williams gi Jaquish, 1981). Pe mdsurd ce, in ultimii ani, psihologii care preferd aceastb abordare au devenit tot mai cognitiviqti, ei s-au orientat tot mai mult spre misurarea acelor elemente cognitive relevante din punct de vedere comportamental, cum sunt de exemplu experien{ele. Intr-un asemenea studiu, pacienlilor care avuseserd un atac de cord li s-a prezentat o listd de situalii cotidiene

categorii teoretice relevante, cum ar fi aprobarea referinlelor la sine (Mardeson. l97l; Traux qi Mitchell, 1971).

TEHNICA DE SORTARE Q. Tehnica de sortare Q a fost descrisd anterior

in

care le-ar putea provoca tensiuni

emolionale (de exemplu, sd se pldngb unui vAnzdtor antipatic de calitatea serviciilor). Li s-a cerut sd menlioneze cdreia dintre aceste situalii cred ei cb i-ar putea face fald gi s6 aprecieze citd incredere au in ei ingigi intr-o asemenea situalie (Bandura 9.a., 1985). De asemenea, cercetStorii care preferd abordarea personalit6lii din perspectiva invaldrii sociale au inregistrat in diferite situalii diferite variabile psihologice pentru a putea sd evalueze reac{iile emolionale pe care le au indivizii in cursul anumitor situa!ii.

cadrul evaludrii trdsdturilor de personalitate. Dacd revenim asupra' ei. aceasta se datoreazd faptului cd ea a fost inilial folositd de citre Carl Rogers ca un instrument de evaluare fenomenologicd aplicat in studiul asupra imaginii de sine. Setul a folosit de Rogers con(ine afirmalii de genul ,,Sunt mullumit de mine", ,,Relaliile mele cu ceilalli sunt calde" gi ,,Nu am incredere in sentimentele mele". Indivizilor li se cerea si
realizeze softarea mai intAi dupd cum sunt in realitate eul real gi apoi dupd curn ar vrea sd fie eul ideal. Corelatia dintre

cele doui alegeri descrie distan{a dintre eul real qi cel ideal. O corelafie scdzuti sau negativd corespunde unei mari discrepante fa!6 de eul ideal, ceea ce implici
sentimente de autoapreciere scdzutd gi de lipsd a valorii personale - un indice al neadaptdrii.

Evaluarea fenomenologici
Psihologii care preferi abordarea fenomenologicd a personalitatii considerd cd existd o singurd sursi fundamental6

de informalii valide: individul insugi. Instrumentul cel mai des folosit este
interviul. in primele cercetdri de acest tip, din interviurile desldgurate in timpul gedin{elor de terapie erau selectate anurnite pd(i, pe baza cdrora se incerca s[ se evalueze in ce fel verbalizdrile pacientului reflectd schinibdrile imaginii

Rogers folosea aceastd procedurL de mai multe ori in timpu. terapiei, pentru a evalua eficacitate' terapiei. intr-unul dintre studiile efectuate, corelalia dintre sinele real ;; sortarea Q ideald era, in cazul indivizil,-': implica{i intr-un proces terapeutic. i: medie de -.01 inainte de terapie s, ajunsese la +.58 in urma acesteia. i: cazul grupului de control, alcdtuit direpetate indivizi cu aceleagi caracteristici, dar cai-

Teoria Si evaluarea personalitdyii

657 are propriul sdu instrument de evaluare Testul repertoriului constructelor de rol sau Rep Test. Kelly a elaborat aceste test ca o modalitate de a afla care sunt corrstructele personale la care apeleazd, individul pentru a-qi construi sau explica propria lume de relalii interpersonale. Subieclilor acestui test li se cere sd cornpleteze o matrice sau o grild cum sunt cele prezentate in figura 14.9. in partea de sus a grilei sunt men{ionate o serie de persoane importante pentru individul respectiv. Nurndrul lor poate fi rnodificat de cdtre examinator sau de cdtre subiect, dar in general printre ele sunt incluse gi ,,eu" gi, uneori, ,,eul

nu urma terapia, corelatia respectivd nu s-a modificat (Butler gi Haigh, 1954). Cu

alte cuvinte, terapia influenfeazd in mod semnificativ percepfia individului asupra discrepan{ei dintre eul real gi eul ideal. Insd, trebuie menfionat cd acest lucru se

poate intAmpla gi in situafia in care individul nu igi modificd percep{ia asupra eului real, dar renun{d la o serie din aspiraliile mult prea nerealiste legate de
eul ideal.

t
1

1
:.

TESTUL REPERTORIULUI CONSTRUCTELOR DE ROL. Teoria constructelor personale a lui Ceorge Kelly igi

IT

e e ;-

Construct j Contrast '-+"--^"-""-- - t- ----

SC

spiritual rdbdetor i

fdrd umor

irascibit

t:

o
C

OC

I I

OC

-_r_I

OC o CC o
de

Ftg. 11.9. Testul repertoriului constructelor de rol. Pe fiecare rdnd, suhiectul contpard trei ).,:re persoanele ntenlionate in partea de sus a grilei, notand cuX cele doud persoane pe care el .': :'rciderd a aved cele mai multe aserndndri. Dupd care,^in coloana ,,contrqsl" noteazd prin ce
:,::,nte diferd cea de-a treia persoand de celelalte doud. In cazul
Si,

:.- sine Si pe manta sa ca f ind spirituali

prin aceasta, diferili de cel mai bun prieten al

fayd, subiectul se considerd

sdu

care este lipsit de sintSul umorului Procedeul se repeld pentrufcare rand al matricei.

658 meu ideal". Pe fiecare r6nd al grilei sunt cAte trei cdsule. De exemplu, pe primul rAnd al grilei din figurd, examinatorul a marcat coloanele,,eu insumi", ,,mama" qi ,,cel mai bun prieten al meu". Subiectului i se cere sd se g6ndeascd la aceste trei persoane gi sd noteze cu X cele doud persoane care seamdnd cel mai mult intre ele gi sunt diferite de cea de-a treia. in

I nt roduce

re irt psihol

ie

structelor individuale, nu a constructelor psihologului. Procedura se repetd gi cu alte triade din setul respectiv. Studiind intregul set. terapeutul sau examinatorul poate iden-

tifica o serie de terne care sd caracterizeze felul in care individul i;i construiegte lumea. Astfel, prin intermediul acestei proceduri, unii clienli au dovedit c5 ei vdd lumea ca fiind definita in termeni autoritari: apar foarte frecvent dimensiunile puternic - slab sau inzestrat cu forld - lipsit de forfd. Sau o persoani poate dovedi cd intotdeauna cauE compania bdrbafilor, acegtia fiind situali la extremitatea construct a dimensiunii ;i plaseazd femeile la extrernitatea contrast.

cazul

de

fa\d,, subiectul (bdrbat)

considerat cd el, impreund cu mama lui, se aseamind cel mai mult. intrebat,,in ce

sens vd asemina{i tu gi mama ta gi, totodatd, v[ deosebili de cel mai bun prieten al tlu?", subiectul a rdspuns cd gi el gi mama lui sunt spirituali. Acesta este considerat constructul. intrebat apoi ,,in ce sens se deosebegte prietenul tdu de tine gi de mama ta?", el a rdspuns cd prietenul sdu este lipsit de sim(ul umorului. Acesta
este considerat contrastul. Pentru subiectul

Testul este o procedurd foane generalS gi nu se limiteazd la a descri: persoane. Individului i se poate cere si
evalueze triade

respectiv, dimensiunea ,,spiritual

lipsit de simful umorului" face parte dintre constructele personale la care apeleazd pentru a-gi construi sau interpreta lumea
sa interpersonalS.

de situalii sau d.

evenimente (,,Care dintre cele doul sunt asemdndtoare, dar diferite de cel de-a.

treilea?" pentru triada: sus{inerea unu. examell, o intAlrrire cu o persoand necu-

O pereche construct

in mod necesar gi o logice. De exemplu, acest subiect s-a considerat pe sine gi pe marna sa ca spirituali, dar qi-a descris prietenul ca fiind serios, introveftit, sau preferAnd sd
asculte o glumd dec6t sd spund una. Kelly a urmdrit felul in care el igi construiegte cei doi poli ai dimensiunii respective. Acest test este destinat evaluirii con-

contrast nu este pereche de opozilii

noscutd

gi gisirea unui

pdianjen

Tehnica s-a dovedit utild atdt pentr; studierea constructelor individuale, cdt ;: pentru consiliere. Au fost elaborate :. tehnici matematice specializate pentranaliza grilei gi abstractizarea aspectelc: structurale ale sistemului individual cr
constructe (cum ar exprimd).

fi,

de exemplu, gradu:

de complexitate cognitivd pe care

Paradoxul consistentei
A$a cum spuneam mai
devreme,

presupunerea cd oricare individ prezintd anumite consistente comportamentale

independent de situatie pare atilt d; evidentd, incdt este practic sinonirnd cu definilia pe care o ddm personalitdlii. C':

Teoria Si ev a I uarea pers on a I itdli

i
material consistent
gesc...

659

siguranfd la acest lucru se gAndea gi Teofrast atunci cAnd spunea cd zgArcitul incepe si igi caute datornicii inainte de termen, rnutd toatd rnobila pentru a gdsi un ban ritdcit, numlrd cdte pahare bea fiecare mesean atunci cAnd plata se face laolaltd gi nu iqi incalld pantofii inainte de amiaz6, ca sd nu-i uzeze ptea curAnd. Presupunerea privind consisten(a comportamentald este explicitd in cazul teoriei tipurilor de personalitate gi al teoriei trdsdturilor de personalitate qi este in mod irnplicit legatd de teoria psihanaliticb gi de cea fenomenologica. Chiar gi atunci cAnd comportarnentele manifeste par inconsistente * cum i se intArnpld, de exemplu, unei lname care sirnte cd intr-o zi copilul ei este ostil gi in altd zi exagerat de iubitor teoria psihanaliticd presupuue cd ambele conrpoftarnente au o motivafie irrcongtientd consistentd. Teoria fenomenologicd presupune cd irnaginea de sine integreazd cornpoftamerrtul gi asigurl astfel consisten{a de ansamblu.

. S-ar putea sd se apropie mai

;i

puternic gre-

mult de adevdr cel care judecd in detaliu, pas cu pas.... Dupd pdrerea
mea. este mult rnai sigur ca acliunile

noastre sd

fie

puse

in

legdturd cu

circumstan{ele inconjurdtoare, lird sd ducem cercetarea mai departe qi ldrd sA tragem de aici nici o concluzie." (1580/1943, pag. 118, 120)

Contraargumentele
cam

au apdrut gi

ele

in

aceeagi perioadi cu aceste opinii.

in secolul al XVI-lea, Michel de Montaigne scria eseul ,,Despre inconsisten{a acfiunilor noastre", in care adopta o pozilie foarle apropiatd de cea pe care ar prefera-o un behaviorist
Bundoar[, ;ontemporan, mai ales in ceea ce privegte accentul pus pe situa{ie (,,circumstanfele ,nconjurdtoare") ca determinant al comportamentului:

Problema consistenfei a fost abordatS' mai intAi empiric, cu 60 de ani in urm5, printr-o serie de studii care gi-au propus in mod explicit sd evalueze consistenfa comportarnentald in rapoft cu situafia. Cel mai cunoscut studiu de acest gen este investigafia deja clasicd asLrpra caracterului, intreprinsd de I{arlshone qi May la sfArgitui anilor '20. Ei au aplicat unui numbr de I I 000 de elevi de girnnaziu gi de liceu o serie largd de teste comportamentale, unndrind trdsdturi cum ar fi altruismul, autocontrolul, corectitudinea, manifestate in diferite situatii: acasd, la gcoald, in timpul concursurilor sportive, la bisericd. De exemplu, pentru a testa corectitudinea copiilor, ei au fost puqi in situalii in care ar fi putut manifesta exact contrariul acestei trlsdturi, lird si creadd c6 ar putea fi prirrgi: sd pdstreze o parle din banii care le fuseserd dafi pentru joc, sd copieze la un anurnit test, sd indice mai multe flotdri decAt puteau face in

realitate sau

mai multe
a fi

probleme

rezolvate acasd. Corelatiile stabilite intre comportamentele manifeste din diferite

,,in ceea ce privegte instabilitatea

naturald

compoftamentului nostru,

adeseori mi s-a pdrut cd acei autori care incearcd sd gdseascd in noi un

reduse. De exemplu, corelafia medie a oric5ror doui teste folosite pentru a evalua corectitudinea a fost .23. Nivelul scdzut ala

situalii s-au dovedit

660

I nt roduc

re in

ilrc Lo g i e

ftcut pe Hartshorne gi May sd spund cd nici corectitudinea, nici incorectitudinea nu sunt trlsdturi de caracter unitare, comportamentul depinzdnd in mod specific de situalie (Hartshorne gi May,1929). Dezbaterea a fost readusi in aetualitate 40 de ani mai tdrziu, de cdtre Walter Mischel (1968). Studiind cercetdrile intreprinse dupd Hartshorne gi May, Mischel a ajuns la concluzia cd oamenii se compoftd diferit de la o situafie la alta. El a descoperit cd, in general, corelafiile dintre evaludrile aceleiaqi trdsdturi in diferite situalii sunt reduse, nedeplacestor corelatii i-a

menlinerea acesteia in timp este reprezentat de faptul cd, intuitiv, comporlamentul apare ca fiind consistent, pe cAnd cercetdrile demonstreazd contrariul. Intu-

ilie sau cercetare? Care dintre ele

eronat6?

este

gind .30. Un nivel la fel de scdzut inregistreazd gi corelaliile dintre trdsdturile evaluate cu ajutorul testelor de personalitate gi observarea aceleiagi trdsituri exprimate intr-un comportament actual (Mischel, 1968). Paradoxul de la care pleacS aceastd controversd gi cdruia i se datoreazd

Studiile recente din domeniul psihologiei sociale par sd aducd argumente in favoarea celor care susfin c[ intuilia cu privire la consistenta cornportarnentului este eronatd (vezi discu{ia criticd ,,Sunt eronate intuiliile noastre cu privire la consistenla compoftamentului?"). 5i totugi, in ciuda acestor date, existA psihologi care suslin in continuare ca intuilia surprinde mult mai exact decdt cercetarea adevdrul cu privire la realitatea personalit6lii (Bem qi Allen, 1974; Bem. 1983). Ei se bazeazd pe o consecin{d a teoriei lui Allport asupra personalitdlii si oferd astfel una dintre soluliile propuse pentru rezolvarea paradoxului consistenfei

solu{ia centratd pe persoand.

serie de motive suficient de intemeiate

datoritA cdrora intuiliile cu privire

sisten(a comportamenfului pot

la

con-

fi eronate:

Sunt eronate intui(iile noastre

cu

privire lo consistenya
co,nportamentului?

Faptul cd prejudecllile legate de comportamentul indivizilor ne fac sd ducer:n generalizarea dincolo de datele obserrr{iei actuale. Astfel, ajungem s6 completim datele care ne lipsesc in conformitar;

in domeniul psihologiei sociale asupra proceselor de ralioCercetdrile efectuate nament social au pus in evidenli o serie de erori sau concluzii pripite care ne afecteazd capacitatea de a elabora ra{ionamente valide plecdnd de Ia datele experien[ei de fiecare zi.

cu

teoriile noastre implicite

asupr:
car=

personalit6lii, teorii

in

acord cu

decidem care comportamente corespun: anunritor trlsituri de personalitate. irl:: mult, cercetirile demonstreazd c6, atunc.
cdnd ne a$tept6m ca doui comportamer.:i

detaliu in capitolul l8). Aceste cercetbri arati cX existb

(Acest lucru

il

vom discuta

in

sd fie corelate, ajungem

sI le vedem

--.

acest fel chiar gi atunci cdnd ele de fapt

n-

Teoria Si et,aluarea personal

italii

661
atat de obignuili cu personalitAlile plAcute,

sunt a$a. Stereotipii legate de felul in care ar trebui sa se comporte ,)un homosexual" sau ..o l'emeie de afaceri" sau ..un sportiv"

ne pot lace sE atribuim acliunilor unei

persoane o consistenli mai mare decdt near permite observafiile actuale.

sincere ale celor care prezinti buletinele de ;tiri. incdt am fi uimili dacd am af'la cd unul dintre ei igi ingal5 solia sau a irosit

foate economiile familiei. Deoarece ii vedem atat de des, presupunem in mod

Anumite aspecte legate de un individ

rdtndn relatjv constaute

apalenla fizicb.

ci ii vedcm gi intr-un numdr mare de situalii diferite. Ca urmare, avem

eronat senzafia cd ii cunoagtem foafte bine qi putem generaliza comportamentul lor in ipoteza unei consisten{e nedenronstrate. Acest exemplu este cu atAt rnai grditor cu

felul de a vorbi, gesturile g.a.m.d. Acest

lucru ne creazd impresia cd gi personalitatea este, la rAndul ei, consistentS,

Simpla noastri prezetd ii poate tace pe oameni sA se compofie intr-un anumit fel. Ca urmare, ei pot pirea cA se conrport[

clt

comportamentul prezentatclrilor de
gi

gtiri este atat de sever deterrninat

consistent numai pentru cd prezenta noastrd ac{ioneazd ca stiurul pe intregul parcurs al observafiei. Or, indivizii se pot comporta cu totul diferit in absenla
noastr6.

dependent de situalie, incdt spune extrem

de pufin despre personalitatea lor. DacE s-ar abate c6tugi de pu{in de la rolul prescris - dacd s-ar roti in scaun sau dacd
s-ar ridica gi s-ar intinde, de exemplu fi concedia{i lbrh int6rziere.

ar

Deoarece acliunile unei persoane sunt

componente atat de importante ale oricf,rei situalii, apare tentalia de a supraestima

6.

Faptul ch ne referirn la comportamentul

uman in termeni de trdsituri se datoreazi

mdsura in care un conrportament este determinat de anumite caracteristici ale

personalitAlii gi de a subestima importanla factorilor situalionali datoritd carora individul se poate comporta intr-un anumit t-el. Atunci cdnd cineva se conrpofid

particularitAtilor lirnbajului. Aga cum aritam mai sus, existd mai mult de l8 000 de ternreni care se ref-eri la trdsdturi, adicl aprooape 5Vc din intregul vocabular. in

agresiv, presupunern

ci are anumite

prc'dispozilii agresivc qi. ca urrnare. se va comporta in acest fel gi in alte inrprejur6ri, chiar gi atunci cAnd factorii situationali ar putea fi cu totul altii. Aceasta tendinld de subestinrare a influenlei pe care o au

schinrb. lirnbajul estc neputincios gi sirdcdcios in ceea ce privegte etichetarea situaliilor. Dar lirnbajul nu este numai o cauzA a felului in care gdndim, ci gi un lezultat al felului in cale gindim. Faptul cd la nivelul limbaiului existf, un asenrenea dezechilibru aratd probabil cd
dintotdeauna am considerat mai important
sd

lactorii situalionali asupra conrpoftamentului a fost denurnitd eroare fundamentalS de atribuire (v. capitolul 18).

clasificim persoane, decdt situafii.

\umdrul de situalii in care ii putern observa pe indivizi este mult mai mic
decAt ne ddrn seama. De exemplu, suntem

Aceastd disculie a prezentat nurnai punc-

tul de vedere al ..acuzirii". ..Apararea" va fi

prezenhte in finalul acestei secliuni.

662

I nt

roduc e re in p silrc lo gi e

Solufia centrati pe persoani

DupS cum am vdzut, Gordon Allport considera cd psihologia personalitdlii ar

reprezentdnd dimensiunea corectitudine/

trebui sd acorde mai pulina aten{ie comparirii indivizilor in raport cu

anumite trdsdturi comune, orientdndu-se

predominant asupra configura{iei unice pe care aceste trdsdturi o formeazd in cazul unui individ. La prima dintre aceste strategii ar trebui sd ne referim ca la abordarea centratd pe trisdturi, iar la cea sugeratd de Allport ca la abordarea centratd pe persoan[. Cea mai importantd diferenfd dintre cele doud aborddri este ilustratd de rdspunsul pe care il dd Allport cercetdrii lui Hartshorne gi May, care ardtaserd e5, in cazul egantionului respectiv, copiii nu erau corec{i sau incorecli in mod consecvent, indiferent de situafie. in confonnitate cu acesta, corela{ia scdzutd ,,nu demonstreazd nimic altceva decAt faptul cd indivizii nu se comportd constant in acelagi fel, nicidecum cd ei nu se compoftS consecvent in raport cu ei ingigi." (7937, pg. 250). Ce
inseamnd acest lucru? Sd ludrn cazul a doud comportamente specifice - furtul gi minciuna - care, in

conformitate cu studiul respectiv, apar ca fiind relativ necorelate. Un copil poate min{i pentru a nu jigni un profesor, in vreme ce un altul gterpelegte cAteva monezi pentru a cdgtiga pretuirea unor prieteni. in raport cu situa{ia dat6, primul

copil poate fi considerat empatic

gi

sensibil, iar cel de-al doilea nesigur in legdturd cu acceptarea lui de cdtre ceilalli. Dar comportamentul nici unuia dintre ei - minciund sau fuft - nu poate fi plasat in aceeagi categorie comund,

incorectitudine. Aceste categorii exista numai in concep{ia examinatorului. intrAnd in rdndul constructelor personale in rapoft cu care se definegte comportamentul, dar fard a fi categorii capabile sd surprindd coerenla comportamentului vreunuia dintre cei doi copii. Dacd Hartshorne gi May ar fi evaluat empatia qi sensibilitatea indivizilor in raport cu situafia, atunci primul copil ar ti apdrut ca fiind consecvent; dacb ar tl evaluat nesiguran{a in raport cu situaliacel de-al doilea copil ar fi apdrut gi el ca fiind consecvent. Sau, aga cum spunAllpoft, in ceea ce ii priveqte, copiii nu sur-rt inconsisten{i; ei sunt inconsecvent: numai in raport cu teoria examinatorului. conform cdreia minciuna qi furtul sun: ,,acelagi lLlcru". Dupd Allport, aceasl: este gre$eala aborddrii centrate pe treslturi. Spre deosebire de aceasta, intuit:" noastrd pare sd urrneze strategia centrape persoand. Gdndili-va cum procedi:: atunci cAnd ni se cere sd descriem ';:prieten. in loc sd enumerdm o serie ;. trds6turi fixe, pe care le-am putea apl::: oricui, mai intdi trecem in revis:: comportamentul prietenului respectir r apoi alegem doar acele trdsdturi care :.,. apar ca pertinente tocmai pentru cd par rl corespundd pattent-ului comportamen:' al prietenului respectiv. Dacd Dick igi face intotdeauna i: timp temele, este foarte ingrijit gi e;: intotdeauna punctual, l-am putea des;:r: ca fiind congtiincios. in schimb, pe J":,: care intotdeauna este foarte grijulie : ceea ce privegte temele, dar nu gi in ;:'::r.

Teor ia

ev

alu area person

a I it

dyii

663
teoretic, nici o validitate. Dar, intrucdt in cazul WAIS sunt insurrrati sau agregati

ce privegte propria inliligare, gi nu este niciodatd punctuald, alr putea sA o descriem ca fiind o elevd silitoare. care are prea pu{in tirnp pentru altceva. Cel mai important este insa faptul cI in nici un caz nu am caracteriza-o ca fiind in
mod constant necongtiincioasd. $i aceasta deoarece nu plecdm de la o anumitd
trAsatura

mult mai rnulti itemi de acest

alte compoftamente non-test
bun5.

gen,

fidelitatea scorului total al testului este de .96, iar validitatea sa - corelatia cu

este foarte

Sd ne oprim acum asupra studiilor

care demonstreazS, cb existd o corrsisten{I

,,congtiinciozitatea" - in raport cu care apoi sI o considerdrrr inconsecventd, ci incercim sf, deceldm rnai

compoftamental6 transsitua{ionald redusd. Cele mai multe dintre aceste studii se

intdi un anumit piltent comportamental 9i abia apoi sd etichetdrl pattent-ul respectiv.

in

esenld, acesta este felul intuitiv in

care aborddm personalitatea gi, totodatd, argumentul pe care il aduc Bem gi Allen atunci cAnd spun c6, in raport cu logica pe care sebazeazd, gi cu fidelitatea fa{d de realitate, este corectd intuitia noastrd cu

pe una sau doud evaludri ale comportamentului. Un exemplu tipic pentru studiile de acest gen este incercarea de a stabili o legdturb intre disponibilitatea de a da ajutor intr-o anumitd situatie (de exemplu, donAnd
bazeazd,

privire la consecven!6, iar eroarea este a cercetdrii (Beni gi Allen, 1914;, Bem,
l

983).

Solufia agregirii
Atunci cdnd am abordat
problema

cre$te gi fidelitatea de ansamblu a testului. De exemplu, corelalia dintre lrricare doi iterni ai Scalei de inteligenfd \\'echsler pentru adulgi (WAIS) (v. ;apitolul l2) este de numai .16. in aceste :ondi1ii, ar fi cu siguranfa absurd sd ne aiteptam ca rdspunsul dat la un singur item al testului sd se coreleze cu :nteligen{a individului in afara situa(iei ie testarei cu alte cuvinte, un test ;uprinzdnd un singur item nu ar avea,

t'idelitatii testelor spunealn cd, pe rldsurd ce cregte nurnd,rul de itemi ai testului,

bani pentru actiuni caritabile) qi aceeagi disponibilitate de a da ajutor, manifestatd insd intr-o alta situatie (ajutorul acordat unei persoane aflate in sLrlerinta). Ceea ce ar fi similar incercdrii de a corela unul dintre itemii cLrpringi in WAIS cu unul dintre ceilalti iterni. motiv pentru care este de agteptat ca rezultatul sd indice Lrn nivel scdzut de corelare. Alte studii incearcd sd coreleze scorul inregistrat de un individ pe o scal6 de rndsurare a agresivitalii cu comportamentul agresiv manifestat in cadrul unui experiment de laborator. intrucdt scala de rrdsurare a agresivitatii este o insumare de rnai mLrlli itemi, este de agteptat ca ea sd fie gi o scald fidel5. dar non-fidelitatea similard a unei singure rndsurdtori de laborator a agresivitatii este rareori luatd in considerare gi aproape niciodatd nu este
evaluatd cu ader,drat.

Cu alte cuvinte. dacd cercetdtorii ar combina cAteva evaluari cor.nportamen-

664
tale ale aceleiagi trdsdturi pentru a ajunge la un scor agregat, a$a cum s-a gi procedat dintotdeauna in cazul testelor, s-ar

Introducere

h psilrclogie

festirile adultului (cum ar

fi

statutul

obline

estimare mult mai precisd a

consistenfei comportamentale. De exem-

marital gi ocupa{ional). Or, cum se poate explica aceastd situalie atdta vreme cAt comportamentul nu se dovedegte consistent de la o situalie la alta, nici mdcar

plu, folosind scorurile agregate in cazul studiului lui Hartshorne gi Muy, corelaliile inregistrate sunt mai inalte. Astfel, corela{ia dintre scorurile agregate oblinute de copii la prima jurndtate a testelor de corectitudine gi scorurile oblinute la cealaltd jumdtate este .72, cu mult mai mare decdt corelalia medie de .23 care existd intre oricare alte doud teste similare, ceea ce indicd o consisten{d considerabil6 (Rushton, Jackson gi Paunone, l98l).

atunci c0nd este evaluat c6,

zi de zi?

Bineinleles, rdspunsul este dat de faptul

Metoda agreg[rii poate fi folositd gi pentru a proba stabilitatea in timp a unei trisituri. intr-un astfel de studiu, observatorii i-au urmirit pe participanli timp de 4 sdptdmAni, timp in care i-au evaluat in func{ie de cAteva variabile, printre care 9i sociabilitatea gi tendinla de a acliona impulsiv. in timp ce corelaliile dintre scorurile a oricare doud zile s-au dovedit a fi scdzute, scorul mediu al primelor 14 zile a inregistrat o corelalie de .81 cu scorul mediu al celorlalte 14 zile (Epstein, 1977). Ca urmare, putem spune c6 trdsdturile inregistreazd o consistenfd considerabilS, in condiliile in care comportamentul este studiat suficient de
amdnun!it.

in copilSrie, caracteristicile personalitAlii sunt descrise ca rezultat agregat al unor observafii derulate pe parcursul a 3 ani, iar manifestdrile adultului sunt gi ele consecinla a mai multe comportamente agregate. Nu putem spune dacd un bdiat de 10 ani care, intr-o zi, are un acces de furie se va cefta cu sotia sa intr-o altd zi, 40 de ani mai tdrziu, Dar, din insumarea mai multor asemenea accese de furie, petrecute in copil[rie, pe parcursul a mai mult de trei ani, putem prevedea posibilitatea unui divor,t survenit dupd mai mulli ani de
maritale. certuri

Solufia interacfionali

Solu{ia interac{ionald reflect[ un anumit consens existent in rdndul celor care studiazd psihologia personalitdlii. s:
anulne faptul cd o bund teorie a personalitdlii ar trebui sd vizeze ata:
caracteristicile individului, cdt gi pe cele ale situaliei. Astdzi, cei mai mull: psihologi recunosc in comportament un

rezultat

al felului in care individu

interac{ione azd, cu situa{ia.

Agregarea este gi solulia unui alt paradox. in capitolul 13, discutam despre continuitatea foarte evidenti care existS, la distan!6 de 30 de ani, intre caracteristicile personalit6lii in copilSrie (de exemplu, irascibil gi dependent) gi mani-

La sfdrgitul capitolului 13, anticipar:acest rezultat, atunci cAnd descriam i:detaliu interac{iunea dintre genotip (caracteristicile mogtenite) gi mediu, intera;{iune care ne modeleazi personalitate: Interac{iunea persoanS-situalie, care ge-

Teoria S i evaluarea personalitdlii

665 deqte a fi deosebit de utila pentru a in{elege complexitatea gi consecin{ele acestui tip de interac(iune.

nereazl comportamentul, este analoga interac{iunii mediu-genotip, care modeleazd in primul rAnd personalitatea. Situalia devine astfel o func{ie a personalitdlii, prin aceleagi trei forme de interac{iune prin care mediul devine o funcfie a personalitdlii copilului: reactivd,
evocativd gi proactivd.

INTERACTIUNEA EVOCATIVA.
Personalitatea fiecdrui individ determind

rispunsuri distincte din partea celorlalli.

Este foarte probabil ca

rdspunsurile primite din partea mediului social sd fie

INTERACTIUNEA REACTIVA. in condiliile in care indivizi diferili parcurg aceeagi experien!6 situa!ional6, fiecare dintre ei o va interpreta diferit gi va reacfiona diferit. Cel care interpreteazd un act jignitor ca fiind un produs al .rstilitalii va reacfiona diferit de cel care considerd un asemenea act drept consecinla lipsei de sensibilitate. Acest tip de interac{iune

mult mai ostile in cazul unei persoane care se comportd irrtr-o manierd jignitoare. decAt in cazul uneia care este plina de tact gi foarte atentd la sentimentele celorlalli. Acest tip de interacliune - interac{iunea evocativi - influen{eazd qi consisten(a transsitua{ionald. De exemplu,
comportandu-se jignitor, individul transformd de fapt situalii altrninteri foarte diferite, in situalii similare in esen{a lor - de

tiunea reactivi - poate afecta consisten:a comportamentald intrucdt un individ Doate percepe un set de situalii ca similar Ju un altul, in vreme ce pentru un alt rndivid ele sunt foarte diferite. Dick este notivat in aceeaqi mdsurd sd igi facd .ectiile gi sd inapoieze la timp cbr{ile rmprumutate de la bibliotecd, pentru cd, Jin punctul lui de vedere, aceste doud .ucruri sunt similare, intrucAt amAndoud se bazeazd pe congtiinciozitatea lui. in -r.-himb, pentru Jane, a-gi face lecfiile gi a ::apoia la tirnp cdrlile imprumutate de la

interac-

fapt situalii sociale neplacute

care

provoacd qi intrelin acest cornportament

jignitor. Cele mai multe'studii

asupra

interacfiunii evocative se datoreaza psihologilor care abordeazd personalitatea din perpectiva invd{drii sociale, acegtia furnizAnd instrumentele conceptuale gi metodologice pentru analiza interac{iunilor comportamentale reciproce.

INTERACTIUNEA PROACTIVA.
Fiecare individ cautd anumite situalii gi evitd altele, in acord cu personalitatea sa. O persoanb care are nevoie sd ii dornine pe ceilalli va cduta situafii de confruntare,

::blioteca sunt doud lucruri

foarte

:lferite, unul foarte important pentru ceea :: o intereseazd gi unul mult prea banal. f e aici gi coniportamentul ei ,,incon.:stent" in rapoft cu cele doud situalii. Deoarece interactiunea reactivd se ::zeaza pe lelul in care indivizii con.:ruiesc situalia, abordarea personalitSlii : : perspectivd fenomenologic[ se dove-

in

vreme ce un individ mai supus va incerca sd evite asemenea situatii. Un student sociabil va prefera sd parlicipe la seminarii infonnale gi nu la cursuri cu numdr mare de participan{i. Mai mult, urr

Irt roduc ere tn p si lrc I o g ie

individ care se afld intr-o anumitd situatie

va continua sE modeleze situafia

res-

pectivA: studentul sociabil va propune ca seminarul de dup6-arniazd sd" aibd loc in

sala de mese a studen{ilor.

valide, subieclii expuqi aceloragi condilii trebuie sd parcurgd experienle identice. Mai mult chiar, subiecfii trebuie expugi conditiilor respective in mod aleator. Dar. in condiliile in care indivizii diferd intre

Datoritd interactiunii proactive, compofiamentul apare ca fiind consistent de la o situalie la alta, deoarece oamenii au tendin{a de a cduta in mod activ qi de a

ei in primul rdnd prin felul in care interpreteazd situafiile, apoi prin rdspunsurile caracteristice pe care le
evocd, in felul in care igi selecfioneaza situa{iile pe care le prefera ;i in tendin{a de a remodela situa{iile in care se afla. inseamnd cd psihologii care folosesc in

crea acele situa{ii care, de fapt, sunt similare unele cu altele. Ca urmare, in viala de zi cu zi ne compoftdm mult mai consistent decAt ar sugera dovezile experimentale deoarece ne plasbm in mod selectiv in situalii care sunt sirnilare unele cu altele gi evitlm acele situa{ii in care ar trebui sd ne comportdm diferit. Acest fapt are implicalii deosebite asupra metodelor folosite de psihologi in studiul
personalitdlii. Principala caracteristici a studiului de existente: pentru
laborator este controlul asupra condiliilor a obline rafionamente

studierea personalitdlii numai experi-

mentul

de laborator nu vor

putea

niciodatd sd surprindd manifestbrile sale majore. Cu siguranl6, psihologia personalitdlii

se bazeazd pe aporlul tuturor aborddrilor

discutate in acest capitol. Studiul personalitAtii rdmAne cel mai ambilios subdomeniu al psihologiei, prin incercarea de a

realiza o imagine complet6, integrata intregii persoane.

Rezumatul capitolului
1. P e r s onctl
i

t et e

r epr ezintd p at t e nt-ul

care pot influen{a interac{iunile

distinctiv qi caracteristic al gin-

dirii, afectivitdlii

gi

comporta-

2.

mentului, care defineqte stilul personal al unui individ gi influenleazd, interacliunea acestuia cu

mediul. Psihologia personalit6lii incearcd: a) sd descrie qi sd explice diferenlele interindividuale qi b) sa stntetizeze, intr-o
viziune integratoare asupra intregii persoane, numeroasele procese

individului cu mediul. Teoriile tipologice considerd ci indivizii pot fi clasifica{i in tipu:, distincte, calitativ diferite unul ie celalalt. La ora actuald, tipologiil: nu mai sunt foarte rdspdndite i:psihologie. in conformitate cteoria trdsdturilor, personalitate, poate fi descrisd in rapoft cu : serie de dimensiuni continue, s;scale, fiecare dintre acestea repri-

Teor ia Si

ev a

uarea pers on a I it dyi i

667 4.

zentand o anumitd trdsdturd. Adeseori, in acest scop se folosegte anahza factoriald. Cei cinci factori dovedili a fi re lat iv constanli pentru studiile de analizd factorial6 a personalitdlii sunt: rteuroticismul (dezadaptarca), extroversiunea, cleschiclerea la experienyd, ctrtt abil i t at ea qi con s ti i ttci ozitatea. Cei mai cunosculi cercetdtori care

Teolia lui Freud plivind dincutica personalitityii susline cd fiecare individ posedd un anumit nivel de energie psihica (libirlo). tn condiliile in care un act sau un impuls

interzis este refulat,

aceastd

energie va incerca sd se exprime intr-un alt mod, cum ar fi visele sau simptomele nevrotice. in conformitate cu aceastd teorie, im-

au abordat teoria trdsdturilor

de

pulsurile care nu pot fi satisfEcute,

personalitate sunt Gordon Allport, Raymond Catell qi Hans Eysenck. ln conformitate cu teoria psihanaliticd a lui Fleud, numeroase compoftamente, inclusiv visele gi lapsusurile. sunt bazate pe motivalii incon;tiente. Personalitatea este determinatd in primul r6nd de

impulsuri venind dinsple sine, provoacd anxietate qi aceasta poate fi redusd prin intermediul
mecanisrnelor de updrare. 5. in conformitate cu teoria lui Freud privind dezvoltarea pers on alitdyii,

impulsurile sexuale
agresive,

experienlele parcurse in primii 5 arii de viaf6. in teoria lui Freud, stntctura personalitatrii este alcituitd din sirte, ett Si strpraett, adeseori aflate in conflict. Sinele aclioneazd pe baza pri n c ip iu I tti p I itc erii, cdutAnd satisfacerea imediati a impulsunlor biologice. Eul se supune

ca gi de

qi de cele

individul parcurge o serie de stadii psilrcsentale (oral, anal, falic) gi trebuie sd rezolve
conJlictul oedipian, in care copilul vede in pdrintele de acelaqi sex un rival in oblinerea afec{iunii pdrintelui de sex opus. Teoriile lui Freud privind anxietatea gi mecanismele de apdrare au infruntat mai bine timpul decAt au ldcut-o teoriile privind structura qi dezvoltarea personalitdlii. Teoria psihanaliticd a fost modificatd de Jung, Adler, Homey, Sullivan,

principiultti realitdtrii, amAnAnd satisfacerea pind in mornentul in

care ea poate fi obfinuta intr-o modalitate socialmente acceptatd. Supraeul (congtiinla morala) irnpune standardele ntorule ale indirrdului. in cazul unei personalitdli bine integrate, principiul realitSlii guvemeazd, adicd eul controleazd in mod fenn gi flexibil sinele qi
supraeul.

Fromm, Erickson - care au pus accentul pe funcliile eului gi pe o serie de motivalii diferite de cele
sexuale gi agresive.
6.

Teoria invdliirii sociale consideri cd diferenlele interpersonale se datoreazd experien{elor de invSlare diferite. Rdspunsurile pot fi invdlate qi in absenla intdririi, prin intermediul observatiei, dar int6-

668

I ntroduc e re

tn p siho

Io

gie

rirea iqi pdstreazd. rolul important in determinarea acelui rdspuns dintre rdspunsurile invdfate, care urtneazd, sd fie exprimat. Comportamentul individului depinde de interacliunea dintre caracteristicile specifice situaliei gi intdririle primite in trecut. Comportamentul indivizilor rdmdne consistent numai in mdsura in care situaliile intAlnite gi rolurile pe care trebuie si le indeplineascd rdmdn relativ
7.

9.

firmate de studiile fEcute cu ajutorul testelor respecti ve. Evaludrile in raport cu dimen-

siunile legate de trisdturile

de

personalitate (cum ar fi prietenos-

neprietenos) pot fi frcute de indivizi care se descriu pe ei inqigi

stabile. Teoriil e fenomenolo gice urmdresc experienla subiectivd a individului. Psihologia umanistd a fost

intemeiatd ca ,,a treia for!6", o alternativi explicitd pentru aborddrile psihanalitice gi behavioriste. Carl Rogers gi Abraham Maslow pun accentul pe imaginea de sine a individului gi stimuleazd
autoactuali zarea.
Te o

telor personale

a lui Kelly se

ria

const ruc -

concentreazd asupra conceptelor sau constructelor pe baza cdrora individul interpreteazd sau iqi
8.

construiegte lumea. Testele de evaluare a personalitdlii trebuie sa oblind rczuhate reproductibile gi constante (fidelitatea) qi sd mdsoare exact acele aspecte pentru evaluarea cdrora au fost concepute (validitatea). Testele destinate mdsurdrii constructelor care fac parte dintr-o anumitd teorie (de exemplu, motivalia de a realtza, de a dobAndi ceva anume) dobAndesc validitate de construct

sau de alte persoane care ii cunosc foarte bine. Tehnicile de sortare Q cer celui care realizeazd evaluarea si sorteze o serie de afirma1ii, de la cele mai caracteristice pentru individul ?n cauzd pdn[ la cele mai pulin caracteristice. in timp ce scalele de evaluare compard in mod implicit un individ cu al1ii, in funclie de anumite trdsdturi. tehnicile de sortare Q compard in mod explicit fiecare trdsdturd cu alte trisdturi in cazul unui singur individ, descriind de fapt configuralia generatd de aceste trdsdtun care alcdtuiesc personalitatea respectiv6. 10. Inventarele de personalitate sunt chestionare cdrora indivizii le rdspund in conformitate cu reacliile sau sentimentele lor in difente

situalii. Rispunsurile date h

subseturile de itemi sunt insumate gi, in acest fel, se oblin scorurile in raport cu diferitele scale sa; factori din cadrul inventarului. ir: cazul unor inventare, itemii sur:: alcdtuili sau selecta{i pe baza une.

anumite teorii; aceastd metod

este consideratd metoda rayiona.;

in

mdsura

in care predicliile

de elaborare a testelor. O alte:nativd este cea in care itemii sur:

selecta{i ca urrnare a faptului cd s:

elaborate pe baza teoriei sunt con-

coreleazd cu anumite criterii: c:

Teor

ia S i

ev a

uarea pers ona I il (tp i i

669
12.

exemplu, un item cdruia persoanele cu schizofrenie ii rdspund afirmativ cu o frecvenld semnificativ mai mare decAt cele nonschizoide va fi ales ca item pentru scala legatd de schizofrenie. Aceastd metodd este numitd metoda empiricd sau criteriald de construire a testelor. Inventarul multifazic de personalitate Minnesota (MMPD gi Inventarul

De multd vreme a fost remarcatd

existenfa unei anumite discrepanle intre presupunerea noastrd intuitivd inclusd in majoritatea teoriilor personalitdlii - conform cdreia comportamentul indivizi lor este consistent de la o situafie la

alta gi studiile care par

sd

psihologic California (CPI) sunt exemple de astfel de teste construite pebaza metodei empirice. 11. Psihologii care se incadreazd in abordarea psihanalitici preferd sd foloseascd instrumente de evaluare mai pulin structurate, denumite teste proiective, cum sunt Testul Rorschach qi Testul de aperceplie tematic6 (TAT). Deoarece in cazul acestor teste stimulul este ambiguu, se presupune cd individul proiecteazd asupra acestuia propria personalitate, dezvdluind in acest fel dorin{e gi motive incongtiente. Psihologii care sustin teoria invaldrii sociale preferd observarea compofiamentului in situalii naturale. Atenfia psiholosilor care se incadreazi in abordarea fenomenologicd se concen-

demonstreze contrariul. Studiile care aratd cd intre doud evaludri ale aceleiagi trdsdturi, desfrqurate

in situalii diferite, existi

treazd asupra percepliilor

$i

interpretdrilor proprii individului. Testul repertoriului constrtrctelor de rol a fost elaborat in contextul teoriei cortstntctelor pcrsonale a

corelalie scdzutd, de altfel ca qi cea inregistratd intre scorurile oblinute la testele de personalitate qi evaludrile situalionale ale trdsdturilor respective, par sd demonstreze cd, de fapt, comportamentul depinde mai rnult de situa{ia datd decAt de trdsdturile stabile. in replicd, Allport qi alli cercetdtori au ardtat cd. nivelul scdzut al corelaliei indicd numai faptul c[ indivizii nu sunt consistenli in acelagi fel, nicidecum cd ar fi inconsistenIi in ceea ce priveqte dispoziliile lor personale. Dupd al{i cercetdtori, consistenla cre$te atunci cAnd sunt agregate evaludri desfdgurate in mai n'rulte situalii sau pe o anumiti duratd de timp. 13. Interaclionisrnul pare sd rezolve aceastd disculie, intrucAt recunoa$te

in comportament rezultatul

lui Kelly pentru a

determina conceptele sau constructele la care apeleazd, individul pentru a-$i interpreta sau constrtzi lumea.

unor permanente interacliuni dintre dispoziliile personale gi variabilele situa{ionale. Cu alte cuvinte, indivizii: a) reacfioneazd diferit la situalii, b) dctermind rdspunsuri diferite din partea celorlalti,

670

I tt roduc

re

ttr p s ilt o lo

gie

c) selecteazd gi modeleazd diferit situaliile. Ca urmare, prin intermediul interactiunilor reactive,

evocattve

devin gi
nalitdlii.

$1

ele

proactive, situaliile o funclie a perso-

Re

co

man

ddri bib lio g r afi c e

a

Printre cdr(ile privind problerna generald

personalitdlii se numdrd Hall, I-indzey, Loehlin gi Manosevitz, Ittrocluctiort to Tlrcories of Persotnlity (Introducere in teoriile personalitalii, 1985); Mischel, hrroduction to Persottaliry' (Introducere in problema personalita{ii, edilia a V-a, 1993); Feshbach gi Weiner, Persotwlim^ (Personalitatea, l99l). Pentru abordarea personalitalii din perspectiva invd{drii sociale, vezi Bandura, Social Leanting (lnvdlarea sociald, 1977). Teoriile lui Freud sunt prezentate intr-o forrnd mai accesibi16 in lucrarea New Introductory

artd Munay (Umanismul in personolo-tie: Allporl, Maslorv qi Murray, 1972); qi Keen. A

Printer itt Plrcrtontettological

Ps-vcltolo,qt

(Fundamentele psihologiei fenomenologice. 1982). Pentru a cunoa$te vederile lui Rogers. vezi Rogers gi Stevens, Persott to Person. The Probletrt of Beirry Hunntt (De la om l" om: problema de a fi om, 1967); qi Rogers. Carl Rogers ott Personal Power (Carl Rogers despre puterea personali, 1977). Persornli;. and Personal Growtlr (Personalitate ;. dezvoltare personald, edilia a II-a, 198.1) c: Frager gi Fadirran, se concentreazd asupr. teoriilor interesate in primul rdnd de inte-

Lectttres

ott Psycltoatnlysis (Prelegeri

de

psihanalizS, 1933, reeditatd

referiri la teoriile psihanalitice ale personalitdlii sunt Holzman, Psvclrcanalv-sis cutcl

in

1965). Alte

legerea naturii umane, cuprinzAnd gi ,: sectiune dedicata teoriilor orientale a,: personalitSlii: yoga, zen. budismul, sutlsmul.

Psychopatology (Psihanalizd gi psihopatologie, 1970); gi Eagle, Recent Developtttetfts irt Psyclrcatrclysis: A Critical Evaluatiort (Direclii noi in psihanaliz6: o evaluare critic6, 1984).

Punctul de vedere fenomenologic este prezentat in lucrarea lui Maddi gi Costa, Hutttatisnt in Personologlt: ALlport, Maslow

luarea personalit5tii, 1989) este o lucr:.:. generald cu privire la metodele de evaluare , personalitAlii. Cronbach, Essetttials of P:.clnlogical Testirtg (Fundamentele test::.. psihologice, edilia a IV-a, 1984) conrr:.: cAteva capitole referitoare la evaluir..:
psihologice.

Aiken, Assessntett of Personalig (Er:

ilI
Stresulo psihopatologia
qi psihoterapia
Cap. Cap. Cap.

15 l6 17

Stres pi adaptare

Psihologie patologici
Ntetode de terapie

Capitolul 15
Stres pi adaptare
Caracteristici ale evenimentelor stresante
Evenimente traumatice

Controlabilitate Predictibilitate
Sfidarea propriilor limite Conflicte interne Discufie criticd: Abuzul sexual ca un,factor de stres major Reac{ii psihologice de stres

Anxietatea Furia qi agresivitatea Apatiea gi depresia

Deteriorarea cognitivi

Reac{ii fiziologice de stres Rdspunsul fiziologic la stres

Stres gi boal6

Cum afecteazi stresul sinitatea

Ruta Ruta Ruta Ruta directd

interactivd comportamentului de sdndtate comportamentului de boal6

ca mediatori

Evaluiri qi stiluri de personalitate ' ai rispunsurilor Ia stres

Teoria psihanaliticd Teoria comportampntald Stilul de personalitate Deprinderi de control al stresului Controlul centrat pe problemd Controlul centrat pe emolie Mecanismele de apirare ca strategii de control centrate pe emotie

Organizarea terapiei Tehnici comportamentale Discufie criticd: Pot intervenpiile psihologice sd influenleze evolu1ia
cancerului'?

Tehnici cognitive Modificarea comportamentului de tip A

u to{ii trecem, cAteodatd, prin experienfa stresului. Studenlii

produse de stres, comportamente sau boli

pot fi stresafi atunci

neobignuite ale populatiei. De exerlplu,

cAnd

atunci c0nd un personaj celebru

se

relatiile cu colegul de camerd nll merg bine, atur.rci cAnd trebuie sd-gi aleagd ;ursurile de studiat, atunci cdnd se ipropie examenele finale. Cu ritrnul sdu :apid, societatea de astdzi creeazd stres 3entru fiecare din noi. Ne afldrn in mod
Jonstant sub presiunea de a realiza din ce -n ce mai mult intr-un timp din ce in ce

sinucide, se spune deseori cd acesta a fost impins sd fac6^ acest pas de presiunea vielii publice. In via{a de zi ct zi, la cursuri, studenfii vorbesc adesea despre nivelurile de stres ale vielii lor. ,,Sunt atAt de stresat!" este o afirmafie care se aude

:rai scurt. Poluarea sonor[ gi cea a

:erului, blocajele de trafic, crima
gi

sarcinile de serviciu excesive sunt din ce :n ce mai prezente in viafa noastrd de zi :u zi. In fine, ne putem afla uneori in situa{ia de a face fafd unor evenitnente siresante majore, cum ar fi moartea unui :r,rinte sau uu dezastru natural. Expu-

foarte frecvent. Dar ce este stresul? in termeni generali, stresul apare atunci cAnd oamenii se confi'untd cu evenimente pe care le percep ca fiind periculoase pentru bundstarea lor fizicd sau psihologica. Aceste evenimeute sunt adeseori considerate ca stresori, iar reac{iile oamenilor la ele sunt denumite rispunsuri
de stres.

stres poate duce la emo{ii :Llreroase, de pilda anxietatea sau de:resia. Poate, de asemenea, duce la boli -izice, atAt minore, cAt gi grave. Dar ::actiile oamenilor la evenimente stre.:nte diferd enorm: sunt oameni care in -1a unui eveniment stresant dezvoltd r:rioase probleme psihice sau fizice, pe ::nd al!ii, in fafa aceluiagi eveniment !:resant. nu cunosc nici o problernd gi

:3rea

la

Existd anumite tipuri de evenimente care pentru cei rnai mulli oarneni experien!5 stresantS. Vom jos caracteristicile unor asemenea evenirnente. Una din trisdturile cele mai izbitoare ale experien{ei stresului este totugi puternica influentl a factorilor psihologici. Oamenii demonstreazd, accentuate diferenfe interindividuale in reac{ia lor la stresori. Chiar qi rdspunsurile fiziologice la evenimente dificile pot fi influenfate de procese psihologice. Ultima parte a acestui capitol se coucentreazi asupra modului in care evaluarea individuald a evenimentelor, stilurile de adaptare gi suportul social disponibil influenleazd reactiile la evenimente stresante. Sd ne oprirn insd, in primul rdnd, asupra caracteristicilor evenimentelor care ii determind pe oarreni sd le eticheteze drept constituie

descrie mai

::iar il pot gdsi interesaut gi stimulator. -: rcest capitol vom discuta conceptul de

s:r'es gi efectele stresului asupra minfii gi --rrpului. Vom studia, de asemenea, ::lirentele intre modurile in care oamenii

.: ::
,

-:ndesc despre evenimentele stresante gi adapateazd, la ele gi cum contribuie

Stresul a devenit un subiect popular discu{ie. Mass media atribuie deseori
nervoase

:Jeste diferen{e la ajustarea lor.

-::sului sau unei cdderi

stresante.

674

Itt roducere

irt psilrclo

g ie

Caracteristici ale evenimentelor stresante

Nenumdrate evenimente creeazd stres.

Unele reprezintd modificdri rnajore, afectAnd un nurndr mare de oameni - evenimente cum ar fi rbzboaiele, accidentele nucleare gi cutremurele de pdmAnt. Altele

sunt modificiri rnajore in via{a indivizllor - de exemplu, mutarea intr-un nou oraq, schimbarea serviciului, cdsdtoria, pierderea unui prieten, suferinfa cauzatd de o boald grea. Problemele minore zilnice (everyday hassles) pot fi gi ele resimfite ca stresori - pierderea portofelului, blocarea ir-r traficul auto, o ceafi5 cu profesorul g.a.m.d. in fine, sursa
stresului poate fi intemd individului, sub forma unor motive sau dorinle conflictuale. Evenimentele cale sunt percepute ca stresante se incadreazi de obicei in

Degi reactiile omenegti la evenimente traumatice variazd, extrem de mult, se poate observa un model comportamental comun - sindromul catastrofic. La inceput, supraviefuitorii sunt uluili, amefi{i gi par cd nu-gi dau sealra de rdnile lor sau de pericol. Apoi, ei pot rbtlci prin zona intr-o stare de dezorientare, riscAnd poate rdrri suplirnentare. De exemplu, se poate ca supravie{uitorul unui cutremur si umble printre cladiri pe cale de a se prdbugi, inconqtient de pericolul evident. In stadiul urrndtor. supravietuitorii srrrr: incd pasivi gi incapabili sd inilieze chia:

gi cele mai sirnple ac{iuni, dar

pc,:

una sau mai multe din

unndtoarele

executa cu ugurinfd ordine. De exemplu. supravie{uitoarea unui viol poate ca, zil; intregi dLrpd agresiunea sexual5, nici s" nu se gAndeascd la necesitatea pregdtirii .

categorii: evenimente traumatice dincolo de limitele obignuite ale experienlei umane, evenimente necontrolabile, evenimente impredictibile. evenimente care constituie o provocare pentru lirnitele capacit6lilor noastre, cor-rfl icte interne.

ceva de mAncat. dar dacd prietena s' apropiata ii telefoneaza gi insistd sa ias, pentru a lua masa impreund, atun: acceptd. in al treilea stadiu, supr;viefuitorii devin anxiogi gi aprehensir,. au dificultd{i de concentrare gi pot repe-

la nesfdrgit povestea catastrofei. Evenimente traumatice

Cele nrai evidente surse de stres sunt evenimentele traumatice - situalii de pericol extrem care se situeazd in afara dorneniului experienfei umane obignuite. Acestea includ dezastre naturale, cum ar fi cutremurele gi inundatiile; dezastre produse de orn, ca rdzboaiele gi accidentele nucleare; accidente catastrofale, cum ar fi cele de maginS sau avion; agresiunile fizice, ca violurile qi tentativele de crimd.

Supr:-

vie{uitorul unui accident de automol. poate deveni extrem de nervos cind .' gdsegte din nou lAngd o magiuS, poate : incapabil sd se reintoarcd la lu;:deoarece nu se poate concentra gi pc,"-. sd repete prietenilor sdi, mereu gi mer;detaliile ciocnirii. Din fericire, rnul{i dintre noi nu au .--.i.
face cu evenimente traumatice. TotLr;;. .

evenimente mai obignuite pot duce ; rdspunsuri de stres. Trei caracteristici .,= evenirnentelor le fac sd fie percepur. r stresante: controlabilitatea lor, predic:-r -