Sunteți pe pagina 1din 99

Interacliunea Si influenla sociald

873

fereastrd cu vedere unidirec{ionali gi au a$teptat 6 rninute sd vadd dacd vreunul din subiecfi va acfiona sau va raporta situa{ia. Dintre subieclii testali singuri,

altor indivizi in aceste experimente a produs ignoran{a majoritdlii; fiecare persoand, observ6nd calmul celorlalli, rezolvat ambiguitatea situaliei prirr decide cd nu existS nici o ,,urgen{d".
a a

75% au raportat aparilia fumului in aproximativ 2 minute. Prin contrast, mai pulin de 13% dintre indivizii testali in grupuriau raportat prezen\a fumului dupd o perioadd de 6 minute, chiar dacd sala
s-a umplut cu fum. Cei care nu
au

DIFUZAREA RESPONSABILIT.I.-

raportat aparilia fumului au decis c[ ceea ce au v6zut trebuie sd fie abur, vapori de

fII. Ignoranla rnajoritd{ii poate face ca indivizii s5 defineasca o situatie ca fiind o non-urgenld, insd acest proces nu explici incidente precum uciderea
Genovesei,

la instala{ia de aer condi(ionat sau un


amestec de cea!6 gi fum - de fapt orice, dar nu un incendiu adevdrat sau o situalie de urgen(i. Prin urmare, acest experiment a ardtat cd martorii pot defini situalii ca nefiind urgente, convingAndu-se unul pe altul (Latand qi Darley, 1968).

clard.

Mai mult, vecinii lui in


spatele perdelelor

in care situa{ia era o urgenli


Kitfy

Genovese nu se puteau observa unul pe

celdlalt

qi prin

urmare nu puteau spune dacd ceilalli erau calmi sau panicali. Aici procesul crucial a

Dar, poate c[ acestor subiecli le era pur gi simplu fricd si nu fie considerali lagi. Pentru a verifica acest lucru, a fost elaborat un studiu asemdndtor in care situa{ia de ,,urgen{6" nu irnplica un pericol personal. Subieclii din camera de testare au auzit o femeie experimentator din camera aldturatl urcatd pe un scaun pentru a lua un dosar, apoi alunecdnd pe podea gi strigAnd ,,Ah, Dumnezeule - piciorul meu... . Nu pot sd-l migc. Ah... glezna... . Nu pot si dau chestia asta de pe mine". Ea a continuat sd geamd pentru aproximativ I minut. intregul incident a durat aproape 2 minute. Doar o perdea separa biroul femeii de camera de testare in care agteptau subiec(ii fie singuri, fie perechi. Rezultatele au confirmat concluziile studiului de mai sus cu fumul. Dintre subieclii care erau singuri, 70o/o au venit in ajutorul femeii; in timp ce numai 40oh dintre cei afla{i in qrupuri de doud persoane au oferit ajutor. Incd o datd acei care nu au intervenit au declarat mai tdrziu c6, nu erau siguri de ceea ce se intAmplase, dar au decis cI nu era ceva serios (Latan6 qi Rodin, 1969). Prezen{a

fost cel de difuzare a responsabilitnfi. Cdnd fiecare individ gtie cd sunt prezenli mai mul1i, povara responsabilit[1ii nu mai cade exclusiv pe el. Fiecare se gAndegte cd ,,Altcineva trebuie si fi fbcut ceva pdn6 acum; altcineva va interveni." Pentru a verifica aceastb ipotezd, experirnentatorii au plasat subiecf ii in cabine individuale qi le-au spus cd vor parlicipa la o disculie de grup despre problemele personale ale unor studenli. Pentru a evita stAn-ieneala, discufia va fi {inutd prin interfon. Fiecare persoand va vorbi timp de 2 minute. Microfonul va fi deschis numai in cabina fiecdrei persoane care vorbegte, iar experimentatorul nu va asculta discu{ia. In realitate, vocile tuturor participanlilor, exceptdnd pe cele ale subiec!ilor, au fost inregistrate. in prima etapd, unul din pafticipan{ii inregistrali a men{ionat ca a avut probleme de epilepsie. ir'r u doua etap5, acest individ scotea sunete ce semdnau cu inceputul unei crize gi cerea ajutor. Experimentatorii au a$teptat sd vadd dacd subiectul va pdrlsi cabina pentru a raporta urgenta qi cAt tirnp ii va lua. Observa{i cd: a) urgenta nu este in totalitate arnbigud; b) subiectul nu poate

874 spune cum reaclioneazd martorii din celelalte cabine; c) subiectul qtia cd experimentatorul nu poate primi informalii despre aceastd situa{ie de urgen!6. Unii subiecfi au fost lisafi sb
creadd cd discu{ia de grup avea loc numai intre ei gi epileptic. Altora Ii s-au spus cd

Irt

ro duc

ere tn p si.lto

gi e

au fost foarte afectali de conflictul dintre a l6sa victima sd sufere sau sd se grdbeascd dupd ajutor - probabil prostegte gi

inutil. De fapt, subieclii care nu

au

raportat aparilia crizei de epilepsie pdreau mai afectali decAt aceia care au fhcut-o. In mod cert, nu putem interpreta lipsa

au fbcut parte dintr-un grup de trei persoane; gi altora cI au fbcut pafte dintr-un
grup de $ase persoane.

lor de interven{ie ca fiind apatie sau

.GO ;()F

g.:
: ::,

ao

ii;rct :r, g 'r';:t::tj ;:::: ;i!:,P;::t:i:;.i:!i.::'. )ll | :ll'; - | ! t.:. i" :

iiiiH4'uo119o

;.; E* E*
I dl.i

19

o!

rr-

indiferenfd. Dimpotrivd, prezen{a celorlalli a difuzat responsabilitatea pentru ac{iune (Darley qiLatane, 1968;Latan6 gi Darley, 1968). Dacd ignoran{a majoritdlii gi difuzarea responsabilitdtii sunt minimalizate, oamenii s-ar ajuta unul pe celdlalt? Peutru a gdsi rdspunsul la aceastd intrebare, trei psihologi au folosit metroul din New York City ca laborator (Piliavin, Rodin 9i Piliavin, 1969). Experimentatorii (doi barbali gi doud femei) s-au urcat in metrou
separat. Femeile s-au a$ezat pe scaun gi au

40

inregistrat rezultatele
au rdrnas

9A

.,.1r
F.i

$lryuircu

ni"o*'

Gruo-dimi..=.O.rvp,d$.1$i$

.$l'".1jj;;'t::ii

in timp ce b[rbatii in picioare. Pe mdsurd ce trenul inainta prin tunel, unul dintre bdrba{i a inceput sd se clatine gi apoi a cdzut. rdmAnAnd nemigcat gi cu privirea fixd in tavan. Dacd nu venea nici ur1 ajutor. celdlalt birbat ar fi intervenit. S-au incercat mai multe variante ale acestui studiu: victima fie avea un baston in care
se sprijinea (astfel inc6t sd pard cd este bolnav), fie mirosea a alcool (pentru a sugera c[ este beat). Uneori victirna era de rasd alb6, alteori un afro-american. Nu exista nici o ambiguitate; era clar cd victima avea nevoie de ajutor. Difuzarea responsabilit6lii era rninimalizat6, din moment ce fiecare martor ocular nu putea continua sd presupund cd intervine altcineva. Prin unnare, oarnenii trebuiau sa vind in ajutor. Rezultatele au susfinut aceastd expecta{ie optimistS. Victima cu bastonul a primit ajutor spontan in mai mult de 95-r din incerc6ri, intr-o medie de 5 secunde. Cel ,,beat" a fost ajutat in jurndtate din incercdri, la o medie de 2 minute. Atii

Fig. 19.4. Difuzarea responsabilitdlii. Procentajul de subiec{i care qu raportqt ,,criza" aparentd a victintei a scdzut pe mdsurd ce
numdrul celorlalte persoane - pe care subiectul le considera tn grupul lui de disculie - a
crescut. (Dupi Darley gi Latand, 1968.)

ei au aflat de criza victimei, 857o at


raportat cazul; din cei care credeau cd
se

Dintre subiecfii care credeau cd numai

afl6 in grupul de trei persoane, 62Vo au raportat epilepsia; din cei care credeau cd se afld in grupul de gase persoane numai 3l7o au raportat (fig. 19.a). Interviurile au ardtat cd toli subieclii au perceput situa{ia ca pe o urgen{d reali. Majoritatea

Interacliunea Si influenla social it

875
prezentd gi nr-rnrai 35 de rnagini au oprit cAnd nu exista rlagina-model - o diferenld sernnificativa din punct de vedere statistic. Acest experinrent indicd uu nurrai faptul

afr-o-arlericanii cat gi albii (cei care se foloseau de baston) au fost ajutati de caldtori afro-americani, respectiv albi. Nu a existat nici o relafie intre nunrdrul de cdlltori gi viLeza in irrterven{ia de ajutorare, sugerind cd difuzarea responsabilitatii a fost intr-adevdr minirn alizatd' $i toate acestea s-au intdmplat in metroul din New York City. Acest fapt nu numai ca sus{ine explicaliile propusc pentru neinterventia rlaltorilor oculari, ci infirmI gi unele stereotipuri ale noastre privind cdlatorii din rnetroul newl'orkez.

c[ ceilalli indivizi ne ajr.rtd sd decidenr


cAnd sd

nu ac{ioudrn intr-o situalie

de

urgcn{d. ci seryesc Ai ca modele care sd ne arate cum gi c6nd sd fii un bun samaritean

(Bryan giTest. 1961).

TORARE.

ROLI]L MODELELOR DE AJUin studiul cu metroul, din lnornent ce o persoand a decis s[ acorde
ajutor, ceilalli au unrlat-o irnediat. Acest

fapt sugereazd cd aga cum individul ii foloseqte pe ceilalli ca modele pentru a defini o situalie ca fiind o non-Lrrgen{d

(ignoranta rnajoritdlii). tot a$a ii folosegte drept nrodel pe ceilalti ca sd aratc cAnd e cazul unei intervenlii de ajutorare. Aceastd posibilitate a fost verificatd intr-un studiu, prin consemnarea nurrdrului de goferi care opreau sd ajute o ferneie a cdrci magina

avea cauciucul spart (magina-test). Din cdnd in c6nd, o altd magind cu pand de cauciuc (magina-model) era parcatd de-a luugul goselei la un sferl de mill inainte de rnagina-test. Maqina-model era ridicati pe un cric, iar fenreia se uita la bdrbatul care schimba cauciucul. Din cele 4000 de rnagini care au trecut, 58 au oprit s[ ajute f'emeia atunci cind maqina-model era

ROLUL INFOIIMiRII. AcLrm cd a{i aflat despre factorii care ii irnpiedic6 pe nrartorii oculari sd irttervind intr-o situatie de urgen{d, l'ef i fi urai predispugi sa ac{ionali intr-o astfel de sitLra{ie? Un experiment realizat la Universitatea dirt Montana sugereazd cd da. Studentilor fie li s-a finut o prelegere. fie Ii s-a ardtat uu film bazat pe nraterialul discutat pAnd aici. Doud sdptinrAni rnai tdrziu, fiecare student a fost coulruntat cu o situatie de urgentd sirnulati in lirDp cc mergeau Idnga o altd persoana (un asistent al experimentatorilor). Victima, un bdrbat. a cdzut pe podeaua holului. Asistentul nu a reaclional. ca gi curn situalia nu era o urgelltA. Dintre cei care au auzit prelegerea sau au vdzut filmul, 430% au oferit ajutor persoanei cdzute. cornparativ cu

numai 25q( dintre cei care

nu

au

participat la prelegere sau la vizionarea filrnului - o diferen{d semnificativa din

punct

de vedere statistic (Beaman, Barnes. Klentz gi McQuirk. 1978). Pentru binele societAtii, poate ar trebui sI recitili acest paragraf!
investigatorii care a iniliat cercetf,rile asupra interven{iei rnarlorilor oculari a incercat sd construiascd o teorie mai abstracti, care cel pulin sd rezulne dacd nu sd explice in rnod

Teoria intpactului social


Fiecare din lenonrenele influentei sociale discutate in acest capitol are una sau mai rnulte teorii care si il explice. UnuI dintre

exact toate aceste tenclmene. El a intitulat-o

teoria impactului social (Latan6, 1981). Scopul acestei tcolii nu consta in a inlocui
teoriile particulare, ci in a le incolpora intr-un cadru mai general * ca flind cazuri speciale.

876

ti

rodtrce re

it

psi lro lo

g ie

Doud aspecte ale teoriei sunt de interes in acest context. Primul este ilustrat in figura 19.5 gi postuleazd cd impactul social al oriclrei surse de influenld asupra unui individ-{inti se mlregte cu numdrul, proximitatea. puterea sau importan{a surselor. De exemplu. aceasti afirmalie prezice cd efectele facilitarii sociale vor cre$te o datd cu numdrul co-actorilor sau al mernbrilor audienlei prezen{i, cu proximitatea qi irnporlanla lor pentru individ. Astfel, am vazut cA efectele facilitdrii sociale sunt mai slabe daci un rnembru al audienlei este legat la ochi (l1rd contact) gi sunt nai

puternice dacd audienta este format6 mai degrabd din expe4i decAt din studenfi (irnportan!f, mai mare).

Impactul social

Fig. 19.5. Amplificarea impactului social. al unei surse de inJluenld cre$te cu numdrul surselor (nundrul de cercuri), proxinitatea surselor (apropierea cercurilor) gi pttterea sau importansa surselor (mdrintea cercurilor). (Dupl Latan6, I 98 I .)

Un num6r de studii din afara ariei de facilitare sociald sunt de acord cu aceasta afirmafie. De exemplu, in recitarea unui poem in lala urrei audiente. indivizii s-au
evaluat pe sine ca fiind cu alat mai nervogi cu cdt num[rul gi statusul membrilor audientei cre$tea (Latane gi llarkins, 1976). Interprelii care citesc cu voce tare in fa{a audienlei vor

striga cu atat mai tare cu cat marin'Iea audienlei cregte (Porter, 1939). Vom vedea imagini suplimentare ce ilustreazd aceasta afirma{ie, atunci cdnd vom discuta despre
conformism gi obedienld.

Cel de-al doilea aspect al teoriei, ilustrat


SURSA

in figura 19.6, susline cd impactul social a. unei surse descregte o datb cu num6ru.. proximitatea, iar inrportanla {intelor cregte

Prin unnare, prirnul aspect al teoriei se refler,

la

multiplicarea impactului social datorii'

surselor multiple de influenld; cel de-al doiie,

aspect sus{ine difuzarea impactului asupr: (intelor multiple. De exemplu, al doilea a.pect al teoriei descrie difuzarea responsabi.;t6tii in situaliile de urgen!6: cu cdt sunt prezenJi mai mulfi martori oculari intr-o situall. de urgen{6, cu at6t existd mai pu}ind presiu:;

Fig. 19.6, Difuzarea impactului social. Inpactul unei sur.sc scuJe pe md.surd ce
numdrul, proxintitatea Si importanla linlelor
ueSte. (Dupd, Latan6, 1981.)

asupra martorului ocular pentru a interveni. $i alte studii au sprijinit acest aspect

difuzdrii impactului social. De exemplu. u ilustrat aspectul teoriei lcferitor la multip


carea impactului. prin observarea faptului interprelii devin din ce in ce mai nervogi

Interactiunea Si influenla sociald


mdsurd ce cre$te mArimea audien{ei - astfel, cre$te numfuul de surse care lovesc o singurb

877
diferite. El a descoperit cd o dat6 cu cre$terea numlrului de participanli la aceast6 actiune,
for[a medie cu care contribuia fiecare era mai

{intd. Aspectul referitor la diluzarea impactului social este ilustrat printr-un studiu efectuat asupra interprelilor intr-un spectacol. Interpretii solo erau de aproximativ Sase ori mai nervogi decdt cei care evoluau intr-o echipd de l0 persoane (Jackson qi Latane. l98l). lmpactul sursei (audien{a) s-a difuzat asupra mai multor {inte (interpre}ii). Intr-un

micd (Ringelmann, 1931; vezi gi Kravitz gi Martin, 1986). Studii mai recente au reprodus aceste rezultate utilizlnd diferite tipuri de probe (Penry. Harkins, Williams gi Latane, 1977; Latan6, Williams gi Harkins, 1979). Poate cd a{i observat aici o contradiclie aparenta. Prezenla co-actorilor se presupune

alt studiu privind difuzarea impactului,


Cercetdtorii au explicat

s-a

consemnat numdrul bacgigurilor ldsate chelnerilor sau chelneriielor' dintr-un restaurant.

ci una din cauzele principale pentru ldsarea bacgigului este


sentimentul de obligalie gi
poate

cI ar produce facilitare sociald - un impuls gi efort crescute * nu trdnddvie sociala. Conform teoriei impactului social, diferenfa critic[ provine din rolul jucat de ,,ceiindeplinegte

ci

acest sentiment

fi difuzat sau divizat atunci chnd plata se imparte intre mai mul1i consumatori. in
restaurantul studiat, media bacqigurilor era de aproape 157o. Individul care ia masa de unul singur lasi un bacgig - in medie - de aproape

lal1i" intr-o situalie. Cdnd fiecare persoand in mod independent o sarcin6, atunci ceilal{i aplicd o presiune competitivd
sau evaluativd unul asupra altuia. Exista mai

rnulte surse care aclioneazf, asupra fiec[rui


individ-1int6; prin urmare, apare multiplicarea

lgYo,

in timp ce grupuri de cinci sau $ase


de

(fig. 19.5). CAnd un grup de indivizi lucreazf, impreund pentru indepliimpactului


nirea unei sarcini, qeful sau experimentatorul acfioneazd ca unicd surs6, iar influenla lor este difuzatd pe mai multe linte (fig. 19.6). De asemenea gi procesele cognitive pot contribui la tr6nddvia sociald. Fiecare persoanb poate crede cE ceilalli din grup nu contribuie pe cdt ar trebui la activitatea grupului gi astfel

persoane l6sau mai pu{in

l3%o (Freeman,

Walker, Borden gi Latane, 1975). Un studiu al lui Billy Graham asupra comunitdlilor evanghelice. variind ca mdrime intre 2000 gi 143 000 de persoane, a dezvdluit cA procen-

tajul persoanelor prezente care erau dornice sd promoveze $i sA aprofundeze studierea doctrinei creqtine, scddea cu cdt mirimea
adunirii creftea (Latand, 1981). Unul din fenomenele majore previzute de teoria difuzarii impactului social este rrAnddvia sociald. in 1913. cercetdtorul german Ringelmann a condus un experiment axat pe
modul in care acfiunea colectivd influenleaz6 efortul individual. Subiecti de sex masculin au fost rugali sA tragd cdt de mult puteau de un cablu, fie singuri, fie in grupuri de m6rimi

nu are motivafia necesari pentru a lucra la


capacitate maxim6. Sau fiecare individ poate crede cf, participarea lui la activitatea grupului

se poate identifica mai greu cdnd muncegte


?ntr-un grup. ducdnd la o diluzare de responsabilitate. Un studiu mai recent a constatat cA

trAnddvia sociald scade atunci cdnd sarcina este mai provocatoare gi cAnd indivizii sunt convingi cE aduc o conhibufie unici la efortul grupului (Harkins giPetry, 1982).

Influen(a interpersonall
Conformarea

fafi

de majoritate
ne ce

Cdnd facem parte dintr-un grup, putem gdsi in minoritate in ceea

privegte unele chestiuni. Acesta este un fapt de via{d cu care cei mai mulli dintre noi am devenit obiqnuili. Dacd decidem cd majoritatea este o sursS de inforrnatii

878

I tttroduce

re

it

ps i lrc I o

: --

mai valid[ decAt propria noastrd experien{d, atunci ne schimbdm modul de a


vedea lucrurile gi ne conformdm opiniei

majoritilii. Dar, imagina{i-vd intr-o situalie in care sunteli sigur cd opinia


durnneavoastrd este corectd gi cd grupul gre$e$te. V-afi supune presiunii sociale in aceste circumstan{e? Acesta reprezintd

aproape la toate incercdrile fiecare a da: acelagi rdspuns. Dar in cdteva incercan predetenninate, asistenfii au fost instruil: si dea un r[spuns gregit. Ulterior, Asch :

observat nivelul de conformare pe cari aceasti procedurd il determind la subiec{ii sdi.

tipul de conformare pe care psihologul social Solomon Asch s-a decis sd-l
investigheze intr-o serie de studii clasice

(1952,1955, 1958). in procedura standard a lui Asch, un subiect este agezat la o rnasd impreund cu un grup de gapte pAnd la noud membri (to1i asistenli ai experimentatorului). Grupului i se aratd un ecran din trei linii verticale de lungimi diferite gi li se cere membrilor grupului sd spund care linie din cele trei are aceeagi lungime cu o linie standard reprezentatd pe un alt ecran fig. 19.7). Fiecare individ igi spune pe rAnd pdrerea gi apoi este agezat ldngd ultimul asistent, ocupdnd deci penultimul loc. Rdspunsurile corecte erau evidente gi

Rezultatele au fost $ocante. Chia: dacd rSspunsul corect era intotdeaun. evident, in medie subiectul s-a conformr: grupului in 320/o din incercdrile critice. 74Yo dirftre subiec{i s-au conformat c:. pu{in o datd. Mai mult, grupul nu trebur" sd fie mare pentru a obline aceast:
conformare. Cdnd Asch a rndrit grupul ci.

la 2 la 16 membri, a descoperit cd ui-. grup de 3 sau 4 asisten{i era de ajun. pentru a produce conformarea la fel ca u:
grup mare (Asch, 1958). De ce eviden{a rdspunsului corect nu . sprijinit independenla individului fa16 c=

majoritate? De ce increderea persoans. in abilitatea sa de a face ra{ionamen:senzoriale simple nu este o for,putemicd irnpotriva conformitSlii? (Ros. Bierbrauer gi Hoffman, 1976). Dez:cordurile din viala reald implicd in mc.: tipic ra{ionamente dificile sau subiectir: de exemplu, ce politic6 econornicd r. reduce cel mai bine inflalia sau cr-

dintre cele doud tablouri este ni; agreabil din punct de vedere estetic. L aceste cazuri suntem dispugi sa :: contrazicem cu ceilalli; chiar a fi ca : minoritate, de unul singur impotn-,:
celorlalli, reprezintd o posibilitate incc:forlabi ld dar plauzibild. Situalia lui Asch este extremS. A.individul este confruntat cu un dezacc:: unanim fa{d de un fapt fizic sirnplu. -: eveniment bizar gi fbrl precedent ci:: pare sd nu aibd nici o explica{ie ra{iona": Subieclii sunt in mod evident incurcali ; tensionafi. igi freacd ochii neincrezdtor. s

Fig. 19.7. Stimulul reprezentativ din experimentul lui Asch. Dupd vizionaree ecranului A, subieclii au fost rugali sd indice linia identicd prezentald pe ecranul B.
(Dupd Asch, 1958.)

lnteracliunea Si influen{a sociald

879
rdspunsurile disensuale sunt mai imprecise decAt cele ale majoritatii. influenla lor este anulatd. iar subieclii sunt inclina{i

incearc[ sd priveasca rlai de aproape liniile. Se strArnbd, se foiesc, zAmbesc

prosteste de stAnjeneald gi se uitd intrebdtor la ceilalti din grup pentru a gasi o dezlegare a misterului. Dupa experiment ei au incercat sd ernitd ipoteze despre iluziile optice sau au sugerat - corect de altfel - cd s-ar putea
ca prima persoand sd

fi fbcut o greqeal5

gi

apoi, succesiv, fiecare persoand s-o fi


urmat datoritd presiunii de a se conforma (Asch, 1952). GAndili-vd ce ar fi insernnat in aceste

lor corectd (Asch, 19551 Allen gi Levine, 1969). Nu conteazd cine este neconformistul. Un neconformist afro-american reduce nivclul de conformare in rAndul sLrbiecfilor albi prejudiciali rasial la fel de eficient ca ;i un neconformist alb (Malof gi Lott, 1962). lntr-o variantd ce frizeazd absurdul. conformismul este redus sernnificativ
sa dea evaluarea

circumstanfe a uu fi de acord cu rnajoritatea. A$a cLlrrl ra[iorrarnentele ,srupului par de nein[eles pentru subiect, a;a qi subiectul a crezut ci necontbrmisrnul sdu va fi de neinleles pentru grup. Cu siguran{a membrii grupului il
vor considera incompetent, chiar desprins

chiar dacd subiectii credeau cd neconformistul era intr-atet de handicapat vizual incdt nu putea vedea stimulii (Allen gi Levine, 1911). Pare a fi clar cd prezen{a urrui alt individ deviant care sd imphrtdgeascd dezacordul potential permite subiectului sd fie in contradicfie lird a se sirnli total izolat. Teoria impactului social

de realitate.

ln rnod asemindtor,

dacd

(vezi discutia criticd anterioard)

ar

subiectuI contrazice de mai multe ori grupul, aceasta va fi o provocare directb la adresa cornpeten[ei grupului, provocare care necesitd un curaj euon.n atunci cAnd abilitetile perceptuale ale unui individ sunt puse sub semnul intrebdrii. O astfel de provocare ar fi insemnat violarea unei puternice norme sociale prin insultarea altora. Teama de ,,Ce vor crede ei despre mine?" gi ,.Ce vor crede ca g6ndesc eu despre ei?" inhibd dezacordul gi genereazd presiuni puternice de conformare, in situa{ia lui Asch. Presiunea conformarii este mai slabd atunci cind grupul nu este unanim. Chiar dacd un singur asisterrt se disociazd de majoritate, nivelul de conformare scade de la 327o la aproximativ 6Va. De fapt, un grup de opt persoane in care existd un sirtgur dezaprobator produce mai pulind conformare decAt o rnajoritate unanimd alcdtuitd din trei persoane (Asch, 1958). Surprinzdtor, cel care dezaprobd nici nrdcar nu dd rdspunsul corect. Chiar dacd

descrie aceasta ca rezultat al difuzdrii for!elor sociale asupra unui numdr crescut de {inte.

Dacd situalia de conformare a lLri Asch este diferita de rnajoritatea sitr-r-

atiilor de via{d reald. de ce Asch a folosit o sarcinb in care rdspunsul corect era evident? Motivul este acela cd Asch a dorit sd investigheze corrforrnisrnul public spontan, necontaminat de posibilitatea ca subiectii sd-gi schirnbe pdrerea in funcfie de rdspunsul corect. (Degi Asch a relatat cd, in realitate, pu{ini subiecli au stabilit cd grupul a luat o decizie corectd in unele din incercdrile experimentale critice). CAteva variante ale studiului lui Asch au utilizat rationamente rnai dificile sau subiective gi chiar dacd ele pot reflecta rr-rai fidel realitatea cotidiand. acestea nu ne permit sd evaludm efectele presiunii spontane de a ne conforma unei rnajoritdli, atunci c6nd suntern siguri ca ra{ionamentul nostru, degi rninoritar, este corect (Ross, Bierbrauer gi Hoffman,
t9'16).

880

Introduc ere in psiholo

:'-

Obedienfa

fafi

de autoritate

in

in

Germania nazistS,

din 1933

care urmau ordinele superiorilor. Ace.: lucru sugereazd cd to{i suntern capabili cit
un asemenea rdu gi cd Germania nazistA " reprezentat un eveniment nu chiar atit c= barbar gi striin de nonnele conditie:

pAnd

1945, milioane de oameni nevinovali au fost condamnafi la moarte in lagbrele

de concentrare. Creierul acestei orori, Adolf Hitler, poate fi considerat un monstru psihopat. Dar nu a putut face asta de unul singur. Ce putem spune
despre cei care conduceau opera{iunile de

umane normale. Dupd Arendt, ..i:


s.

anumite circumstan{e cea mai decentd

obignuiti persoand poate deveni L: criminal". Nu este o concluzie ugor J:


acceptat, intrucAt este mai conforlabil
s.i

zi

zi, care au construit cuptoarele gi camerele de gazare ticsindu-le cu fiinfe umane, care num6rau cadavrele gi care
intocmeau documentele necesare? Erau gi ei niqte mongtri? Nu, conform filosofului social Hannah Arendt (1963) care s-a ocupat de

cl

credem cd rdul monstruos este


numai atagamentul nostru emo{ional

fbc -: de persoane monstruoase. De fap..

fata

::

aceastd explicalie a rdului a fost repr;zentat cu putere de intensitatea atacuril::


asupra lui Arendt qi a concluziilor ei.

procesul

lui Adolph

Problema obedienlei fa{a de autorit::.

Eichmann,

un

vinovat gi executat pentru uciderea a milioane de evrei. Cercetdtoarea l-a descris ca fiind un om lipsit de strilucire, obignuit, birocrat neagresiv care s-a vizut pe sine ca o micd rotilb intr-un mare angrenaj. Recenta publicare parlial5 a transcrierii interogatoriului inainte de proces a lui Eichmann sus{ine punctul de vedere al lui Arendt. C61iva psihiatri au ajuns la concluzia cd Eichmann era un om sindtos, iar rela{iile sale personale erau destul de normale. El credea sincer c5 evreilor ar fi trebuit s5 li se permitd sd emigreze spre un teritoriu separat gi a sus{inut aceastd pozilie in cadrul serviciului de securitate al lui Hitler. Mai mult decdt atAt, el a avut o amantd evreicd

criminal de rdzboi nazist care a fost gdsit

1969, cAnd un grup c. soldali americani au ucis in Vietna:: civili din comunitatea My Lai, declara:: cd ei au fost simpli executan{i ai or:.nelor. Din nou publicul a fost nevoit accepte posibilitatea cd cet6{enii obignu., sunt gata sd se supund autoritdtii cu pre:* viol6rii propriei con$tiinte morale. Aceast6 problemb a fost explorata reapdrut

in

mod empiric intr-o serie de

stu--

in secret - un delict

grav pentru un ofi-

ler SS - gi un vdr pe jumitate evreu pe care l-a protejat in timpul rdzboiului

Arendt $i-a subintitulat caftea sa despre Eichmann ,,IJn raport asupra banalitalii rdului" (A Report on the Brmality of Evil) qi a tras concluzia cd majoritatea ,,oamenilor r6i" din cel de-al treilea Reich au fost oameni obignuili

(Von Lang 9i Sibyll, 1983).

importante gi controversate conduse :. Stanley Milgram (1963, 1974) la L:-versitatea din Yale. Au fost recrui:: persoane obignuite, de arnbele sei-: printr-un anun! publicitar in ziar, pentr: ! participa timp de o ord contra sumei :e 4 dolari la un ,,experiment de memon:O dati ajuns in laborator, subiectului r * spunea cd va juca rolul profesorulu. l; acest studiu. E,l trebuia s5 citeascd o s.:* de cuvinte perechi unui alt subiec: ; apoi, pentru a-i testa memoria trebuia -i citeascd prirnul cuvAnt din fiecare pe::che, astfel incdt cel testat sd selec:=r perechea corespunzdtoare cuvAntului ;m patru alternative. De fiecare datS cdnc :e testat fbcea o gregeald, subiectul tre: :rr sd apese pe o manetd pentru a-i a;nnistra un qoc electric.

Interacliunea Si influenya sociald

881

Subiectul a privit cum ,,invdldcelul"


era legat in scaun gi i se ataga un electrod

la articulafia mdinii. Subiectul era aqezat apoi pe un scaun intr-o camerd aldturatd in fa{a unui generator de gocuri electrice

instruit pentru acest rol. CAnd incepea sd comitd erori iar nivelul de qocuri aplicate cregtea, el putea fi auzit protestAnd prin peretele ce separa cele doud camere. Cu

al cdrui panou frontal conlinea 30


tator era prevdzut cu

cAt gocurile electrice deveneau mai


puternice, cu atAt urla gi injura mai tare.

de

butoane aliniate orizontal. Fiecare comu-

etichetd care indica un voltaj, incepAnd de la 15 pAnd

La 300 de volli a inceput si loveascS peretele, iar la urmdtorul nivel de goc


(marcat ,,$oc de extremd intensitate") nu a mai rdspuns la intrebare gi nu a mai licut nici un zgomot. Aqa curn v-a!i aqteptat, mulli subiec{i au inceput sd

grupurile de comutatoare adiacente erau etichetate descriptiv de la ,,$oc ugor" pAna la

la 450 de vol1i, iar

,,Pericol: qoc sever". CAnd comutatorul era apdsat se auzea b6zAitul electric al dispozitivului, se aprindeau luminile de control qi acul indicator al voltmetrului se deplasa spre dreapta. Pentru a demonstra cum func{ioneazd, subiectului i s-a adrninistrat un $oc electric de 45 de vol1i. Dupd aceastd demonstralie, experimen-

obiecteze fald

de aceastd

procedurd

teribild, rugAnd experimentatorul sd intrerupd experimentul. Insd experimentatorul rdspundea cu replici stimulative, folosindule ori de cAte ori era necesar ca subiectul sd meargd mai departe: ,,Vd rog

tatorul

a instruit subiectul cum sd amplifice nivelul gocului electric dupd fiecare eroare succesivd (fig. 19.8). in realitate, cel testat nu primea nici un $oc electric; acesta era un blrbat in vArstd de 47 de ani care fusese special

si continuali"; ,,Experimeutul cere ca dumneavoastrd sd continua{i"; ,.Este absolut obligatoriu sd continua{i" gi ,,Nu avefi alternativd - trebuie sd continua{i". Obedienla fa!6 de autoritate a fost mdsuratd prin nivelul maxim de $oc administrat de subiect p6nd acesta a refuzat sd mai continue (fig. 19.9).

Persoana

testati
Experimentator Subiectul

t.

Fig. 19.8. Experimentul de obedienfd al lui Milgram. Subiecyii aufost rugali sit administreze celui testat un Soc electric mai intens dupd fiecare eroare: dacd subiectul refuza, experimentatorttl insista cdt era necesar pentru ca acesta sd continue administrarea Socurilor. (Dupd Milgram,1974.)

882

I rtt

rod uc

re itt

ps

iltol

o,q

i,

tit

Fig. 19.9. Experimentul lui Milgram. Generatorul de Socuri electrice utili:at in erperinten:: de obedien1ii al lui Milgranr. (a) Victinta este legatd de un ,,scaun eleclric". (b) Urt subit:' primeSte un $oc electric de probd inainte de inceperea ,,sedinyei de invdlare". (c) Subiec:., refuzd continuarea experimentului. (d) Majoritatea subieclilor sunt tulburali de rolul pe c'.1t-. trebuie sd-l joace, chiar dacd au conlinuat pand la capdt experintenlul sau au reiir:.: cotttiltuarea lui cle La wt attunit punct. (Dupit filmul ,,Obedien1a", distribuit de fihnote;. Universitaliidin New York;copyright O 1965 aprobat de Stanley Milgram.)

Milgram a relatat cd 65yo din subie;:

au continuat sd fie obedienIi pe to3::


durata experimentului, mergAnd pAna

l: .

:':{.:'

r-;)::':,
uJ, .UJ <= oF:z u' F()5 uJ=

adrninistra $ocul final de 450 de r..l: Nici un subiect nu s-a oprit inainte ;: administrarea a 300 de volti - punctul .: care cel testat incepea sa loveas:.

6il JL
qx

peretele

(fig. 19.10). Ce a produs:

asernenea obedien!5?

t! llj ()F

ftr 6o o
u A. Fig. 19.10. Obedienla fa{5 de autoritare Procentajul .subieclilor dispuSi sd d;'' nistreze Socul electric nu a incepttt sd s;;-:
'

-r1 4z

NlvEr-uL $0cuLul ELEcTRrc]vl

pdnd cdnd intensitatea Socului electric t::, :

ajuns la 300 de volli (nivelul pericu.


(Dupa Milgram, 1963.)

I nt er

acl iu nea Si in;fl

ue

nla soci ald

883
gocuri electrice r;i sd le amplifice, nu mai

poten{ialul pentru obedienla fa!5 de autoritate este o cerinld atat de necesari vielii in comunitate, incAt a fost probabil consolidatd

Milgram

sugerat

cd

prin evolufia speciei umane. Diviziunea muncii intr-o societate necesitd ca indivizii sd fie doritori sd se subordoneze qi sd-gi coordoneze propriile acliuni independente pentru a servi scopurilor gi obiectivelor organizdrii sociale in ansamblu. Pdrinfii, sistemul de invdfbrnAnt
gi afacerile, toate hrduesc aceastd dorinld

exista un punct natural de oprire. in momentul in care acegtia doreau sa renun{e, li se intindea o cursd. Experimentatorul nu cerea nimic nou, ci doar sd corrtinue ce au inceput sd facd. AvAnd dorinta de a renunta, subiectii aveau sentimentul de vinova[ie gi jena congtientizAnd cd nu au lbcut biue de la inceput. $i cu cAt arnAnau ideea
renunfdrii, cu atAt mai greu era de admis gregeala lor de a merge atdt de deparle.

de supunere, amintind individului


Deci, pentru

de

Este mult mai Lr$or de

importan{a indeplinirii directivelor date de cei care ,,vdd imaginea in ausarnblu".

a in{elege obedienla in situatii particulare, trebuie sd in{elegern factorii care conving indivizii sd renunfe la propria autonomie Ei sd devina agenli voluntari ai sistemului. Patru asemenea factori normele sociale, controlul, barierele gi justificarea ideologicd - sunt perfect ilustra(i in experirnentele lui
Milgram.

continuat. Imaginati-vd cAt de pu{ina obedien{a ar fi existat daca subieclii trebuiau sd administreze gocr.rl cel rnai puternic chiar de la inceput. In final. potentialul abandonator avea de infruntat dilerna violarii normei

sociale a eticlretei (de a fi politicogi), sirnilar6 celei cu care s-a confruntat

subiectul

in

situalia

lui

Asch.

Prin

neconformism, subiectul dddea de in{eles

ca grupul este incompeteut.

Necon-

NORMELE SOCIALE. Subieclii din experimentul lui Milgram, raspunzAnd anuntului gi acceptdnd sa participe voluntar la studiu, au fost de acord printr-un corltract, implicit sd coopereze cu experimentatorul, sd urrleze intocmai directivele persoanei responsabile gi sd duca pAnd la capf,t sarcina de indeplinit. Aceasta este o nonnd socialS foafte putemica gi avem tendinta de a subestima dificultatea anuldrii unui asemenea acord gi de a ne
retrage promisiunea de cooperare.

forrnismul dirr situatia lui Milgram este echivalent cu acuzarea experimentatorului cI este imoral - o forta de constringere mult mai mare care impulsioneaz6. subiectul sd se confonneze gi sd
contine experimentul. Dacd normele sociale. ca acestea. pot

produce atAta obedien{d in studiile lui Milgram, atunci este u$or de inraginat cat de aspre erau pedepsele in Germania nazistl sau in serviciul militar, o data ce
cineva fusese deja ,.angajat".

Experimentul a fost elaborat tocmai pentru a intari aceastd normd. fEcAnd dificila rerruntarea la ea o dat[ ce s-a impus. Procedura a debutat relativ in mod nevinovat ca un experiment de memorie gi apoi gradual a escaladat. O datd ce

subiectii

au inceput sd

administreze

CONTROLUL. Un factor evident in experimentul lui Milgraln este prezenta constantd sau coutrolul (supravegherea) experimentatorului. CAnd experimentatorul iegea din carnerl gi transnritea ordirre prin telefon, obedienfa scddea de la. 650/o la 2l%, (Milgram, 1974). Mai

884

I nrro

duc

re ltt p silto I o g i e

mult, cetiva subiecfi care au continuat experimentul in aceste condilii au trigat, administrAnd gocuri electrice de intensitate mai micd decAt trebuia.

un tampon

Generatorul de gocuri in sine a devenit - un agent mecanic impersonal care adrninistreazl gocurile. Imagi-

au

BARIERELE. Subiec{ii lui Milgram considerat cd siv6rgesc acte de

violen{d, dar existau cAteva circumstanle care au eclipsat acest fapt sau care au atenuat experienla directS. De exemplu, cel testat se afl6 intr-o cameri alituratd, ascuns privirii subiectului gi incapabil de

comunica. Milgram sus(ine cI obedienla scade de la 65Yo la 40Vo dacit individul testat se aflb in aceeagi camerd

na{i-vd cum ar fi scdzut gradul de obedientd dacd s-ar fi cerut subiec(ilor sd-l loveascd pe cel testat cu pumnul. in viata reald, avem tehnologii similare care ne permit sI distrugern semenii nogtri prin comandd la distan[6, astfel ferindu-ne de a vedea suferinla lor. Degi to{i suntern de acord cu faptul cd este mai rdu sd ucizi mii de oameni prin simpla apdsare a unui buton ce elibereazd o rachetd teleghidata dec6t sd ucizi un individ prin bdtaie cu pietre, este insd mai ugor din punct de

cu subiectul. Dacd subiectul trebuie sd se

asigure personal cd individul testat igi !ine mdna pe o placd conectatd la curentul electric, obedienfa scade la 30%. Cu cit experienla persoanei este mai directi cu victima - cu atAt mai pufine obstacole sunt intre persoand gi consecinfele ac{iunii ei - deci cu atAt aceasta va fi mai pufin obedientd. in situaliile de rdzboi, cel mai frecvent

vedere psihologic sd apegi pe buton. Acestea sunt efectele st[rilor-tampon.

obstacol psihologic este indepdrtarea persoanei fa15 de actul final de violenfi. Astfel, Adolph Eichmann suslinea cd el nu este direct responsabil de uciderea evreilor; el a luat doar misuri indirecte pentru moartea acestora. Milgram a
condus un experiment analog cu acest rol ,,legat in lan!", cerdnd unui subiect doar

JUSTIFICAREA IDEOLOGICA. AI patrulea gi cel mai important factor in producerea obedien{ei voluntare este acceptarea individuald a unei ideologii - un set de credinle $i atitudini - care legitimeazd autoritatea persoanei responsabile gi justifica indeplinirea directivelor sale. Ofilerii nazigti, ca Eichmann, credeau in prioritatea statului german gi, prin urmare, in legitimitatea ordinelor in numele acestei cauze. In mod asemdnf,tor, solda{ii americani care s-au supus ordinelor de a impugca civilii inamici din Vietnam

au

aderat

ei ingiqi la

premisa

cd

indice comutatorul cu care un alt ,,profesor" (un asistent al experimentatorului) si administreze gocuri electrice persoanei testate. in aceste condilii
obedienla a crescut: 93%o din subiecli au

si

securitatea na{ionald necesitd supunere strictd fa{d de ordinele rnilitare. in experimentele lui Milgram, .,irn-

continuat pdn6 la terminarea seriei de gocuri. In aceastd situa{ie, subiectul poate


arunca responsabilitatea pe persoana care

portanta gtiin{ei" este ideologia carlegitimeazd chiar gi cererile iegite din comun. Unele critici aduse experimentului gtiinlific au obiectat c[ prestigiu.
dubioase la care au parlicipat gi ci oamenii din viala realS nu ar fi licut a;a ceva (de exemplu, vezi Baumrind, 196-l
r

acestuia a condus la obedienla indivizil,-.r idrd a pune la indoiald procedurile

intr-adevdr administreazd gocurile electrice.

Interacliunea Si influenya sociald

885

Intr-adevdr, c6nd Milgrarn a repetat experimentul intr-un spaliu obignuit de birouri gi a indeplrtat orice asociere cu
Universitatea Yale, obedienla a scSzut de
197 4). Insd aceasth criticd a scdpat din vedere un punct important. Prestigiul qtiin{ei nu este o artificialitate irelevantd, ci o pafte

ASTROTEN Capsule de 5 mg Doza uzuala: 5 mg Doza zil nic6 maximS: l0 rng

la 6!ok la 487a (Milgram,

integrali in demonstralia lui Milgram. in experiment, gtiin{a servegte acelagi rol de legitimare pe care statul german l-a servit in Germania nazistd, iar acea securitate na[ionald serve$te in uciderea nriilor de oameni. Credin[a indivizilor in importanta cercetdrii gtiinlifice face ca acegtia s6-gi subordoneze autonomia morald gi independenla personald celor care sus{in cd ac{ioneazd in nuurele gtiinlei. OBEDTENTA

Dupf, ce a raportat cd a gdsit rnedicamentul, doctorul a continuat: ,,Acum te rog sd-i administrezi domnului Jones o doza de 20 rng de Astroten. Voi fi acolo in l0 minute; voi semna atunci ordinul de prescriere, dar ag vrea ca medicamentul

sd inceapd sd-qi facd efectul". Un psihiatru membru al echipei, aflat in


imediata apropiere a asistentei, incheia de

iN VnlA

ZTLNTCA.

fiecare datd experirnentul dezvdluindu-gi adevdrata identitate, fie cArrd asistenta rnedicalS administra medicarnerrtul (de

Pentru cd experirnentele

fost

acuzate de exemplu, Orne gi Holland, 1968), este instructiv sf, privirn cu atenlie un
exemplu de obedienl6, fafd de autoritate

lui Milgram au artificialitate (de

fapt un placebo inofensiv), fie

cdnd

in condilii mult mai obignuite. Cercetitorii au investigat dacb asistentele rnedicale din spitalele publice qi private se supun unui ordin care ar fi violat
regulile spitalului gi practica profesional[

refuza sd accepte ordinul sau incerca sd contacteze un alt medic. Acest ordin a violat mai multe reguli: l) doza era clar excesivd; 2) prescrierile de medicamente nu sunt permise prin telefon; 3) medicamentul nu era autorizat - cu alte cuvinte, nu se afla pe lista medicamentelor din stoc; 4) in cele din

urmd, dispoziliile au fost date de


administreze medicamentul.

(Hofling $.a., 1966). in timpul programului, subiectul (o asistentd nredicali)


primegte un telefon de la un rnedic despre care qtie cd face parte din personal dar pe care nu l-a cunoscut: ,,Sunt Dr. Smith de la seclia de psihiatrie. Am fost rugat sd-l consult pe dl. Jones in aceastd dirnineafd

persoand necunoscutS. in ciuda acestor aspecte, 95o/o din asistente incepuserd sd

Mai

mult,

toate convorbirile telefonice au fost scurte, iar asistentele au opus foarte


pufind rezisten(d sau chiar deloc. Nici una nu a cerut in mod expres o re{etd scrisd,

gi rnd voi duce sd-l vad gi diseard. Ag vrea sd i se dea un medicament pAnd ajung s5-1 trec pe lista de medicamente. Vrei sd verifici, te rog, dacd ai in dulapul cu medicamente ceva Astroten?" Cdnd asistenta a verificat a vdzut o cutie de
med icamente eticlretat5:

degi cAteva s-au bazat pe faptul cd rnedicul va apdrea in cAteva n-rinute. in interviurile de dupI experiment, toate
asistentele medicale au afirrnat cd au mai

primit astfel de ordine prin telefon, iar medicii de obicei se supdrd dacl asistentele riposteazd.

886

I nt

roduce re tn psiholo gte

For{ele situa{ionale
mod tipic oamenii supraestirneazd rolul facto-

1or,

ci prin modul

acestora de

ne

in capitolul 18 am vdzut cd in

rilor dispozi{ionali personali gi subestimeazd factorii situa(ionali in controlul comportamentului eroarea fundamentald de atribuire. Studiile efectuate asupra confonnitdlii gi obedien{ei ilustreazd acest aspect - nu prin rezultatele
.' :.:. l

ca fo(ele situalionale s[ fie atdt de eficiente pe cAt sunt in realitate. CAnd

surprinde. Pur qi simplu nu ne a$teptdm

unor studenli li s-au descris procedurile lui Milgrarn (dar nu gi rezultatele) gi au fost intreba{i dacd ei ar continua sa administreze gocuri electrice in situalia

creatd

Datel? tpale,

=t"'=*
i IU',':ti:;:iiii,

ntJ :{ ). l-

ur F: [I ,.

il. t!

SIE fim JL
{iui

60

(/)x

"t

llr,liiiri

qe
3tr

k,,ao

i:l:O:::1::.:.:,5.:'
.: j

u6
aliii ;l;i

r0
:! I
;. I

E:i;:::lt:.,;l

Li;

i:

;t:l ): .:: =.:':"4::'.',,..::t:::::1:::;:::,:.::': : +;_ltl. ttliL ijtj N.lvELlf $ac,r]l!u,l E!.F,cj,f nlf; m rl

incepea sd bata cu pumnii in perete. aproape 99% din studenli au rdspuns ca nu (Aronson, 1991). Milgrarn insugi a ftcut un sondaj in rAndul psihiatrilor une; qcoli de medicind. Ei au prezis ci majoritatea subieclilor vor refuza sa meargd mai departe de 150 de vol1i, ci 4%o vor merge pAnd la 300 de volli^gi nia: pulin de lYo pdnl la 450 de vol1i. lntr-un studiu, subieclii au fost ruga{i s6 estimeze rata de obedien{a dupd ce au reedita: intreaga procedurd utilizatd, de Milgram. completat6 cu aparate de administr.r: gocuri electrice gi cu benzile inregistratc cu protestele celui testat. Fie cd au juca: rolul subiectului, fie cd au jucat rolu" observatorului, toli subieclii au continua: sd subestimeze rata de conformare obt:nutd de Milgrarn (fig. 9.1l, Bierbraue:. t973). Studiul cu asistentele medicale car: administreazd medica{ia produce rezultate comparabile. Cdnd asistentelor medi-

de Milgram, cdnd cel

testat

Fig. 19.11. Conformarea previzionatl qi cea reald. Curba superioard prezintd datele lui Milgram Si indicd procentajul de subiecli care au continuat sd rdmtind obedienli in erperiment, continudnd sd adntinislreze Socuri electrice chiar dacd intensitatea Socurilor cre$tea. Curba inferioard este dedusd din studiul in care subieclii au participat la refacerea experintentului lui Milgram Ei previzioneazd procentajul subieclilor cere vor

cale (care nu au fost subiecli i: experiment) li s-a {bcut o descrie:-completd a situaliei gi au fost intreba:cum ar fi rdspuns ele, B3o/o au raportat ;! nu ar fi dat medicamentul, iar cele m"-

multe au afirmat cd rnajoritatea

asis-

tentelor medicale ar refuza aga ceva. D;:


21 de asistente incd eleve, care au 1c-:

probabilitatea obedienlei din situalia propusd


de Milgrant. (Dupd Bierbrauer, 1 973.)

continua sd fie obedienli dacd intensitatea Socului creSte. Sttbiecyii au subestintat, in mare mdsurd, magnitudinea foryelor situalionale Si

intrebate acelagi lucru, toate au rdspui-^-. c6 nu s-ar fi confonnat ordinului qi nu

fi administrat

medicamentul. Existd ?n acest studiu o notd de subs: amuzantd. Studiul a fost condus gi rela=

':

Interacliunea Si influenla sociald

887 rata de conformare de 957o. Pe scuft. ei sunt inclinali sd creadd cd autorii

de psihiatrii care au oferit o explicalie psihanaliticd pentru conformisnrul asistentelor medicale - intregita cu aluzii la

studiului ingigi corrrit


mentalb de atribuire.

eroare funda-

sentimentele oedipiene pe care asistentele medicale le aveau fa{d de medicii barba{i. Cei mai rnulli psihologi sociali contemporani sunt inclina{i sd considere cd

aceastd explicafie dispozilionald este superficialS - chiar prosteascd - gi sd creadd cd fo(ele situalionale in acest studiu au fost suficiente pentru a justifica

in rezurnat, reacgiile noastre fatd de experimentele de conformism gi obedien{d ne dau o lec{ie irnportantd de psihologie social6: in mod periculos subestimdm mdsura gi puterea forlelor situa{ionale gi sociale asupra cornportamentului uman.
Un semn al tensiunii era prezenta regulatd a rdsului nervos. l4 din 40 de subiecfi au prezentat semne de rAs qi
zAmbet nervos. Subiectul pdrea total

Aspecte etice tn experimentele de obedienld ale lui Milgrant

deplasat, chiar bizar'. Au fost observate

De-a lungul anilor, experimentele lui Milgram asupra obedien{ei au devenit la fel de cunoscute pentru aspectele etice controversate legate
cercetare psihologicS, c6t gi pentru rezultatele sale. Cea

crize explozive, incontrolabile la trei subiecli. Intr-un caz am obselvat o crizd atitt de violentA, incdt a trebuit sd intrerupem experimentul... (Milgram,
1963, pag. 375)."

de modul de

in al doilea rdnd, criticii au fost ingrijora{i

de efectele psihologice de lungd

dintdi criticd publici a aparut imediat dupi ce Milgram a fbcut publice rezultatele cercetirii

(Baumrind, 1964) gi, mai recent. o carte intreagi a fost scrisf, despre controversa in sine (Miller, 1986). Criticile s-au referit in principal la situalia celor care au servit ca subiecli. in primul rand, au argumentat ca
procedurile lui Milgram au creat un nivel inacceptabil de stres subieclilor in tirnpul experimentului. in susginerea acestei critici, ei au citat chiar insemndrile lui Milgram insugi:

duratd asupra subieclilor gi de respectul de sine al acestora gtiind cd au administrat, cu voia lor, gocuri electrice letale unei fiin1e umane. $i, in

final, criticii au argumentat ci subiec{ii s-au simlit prostili qi ,,folosi1i", aspect la care s-a
adaugat scdderea increderii in psihologi particular - gi in autoritate, in general.

in

,,Intr-un numbr mare de cazuri


gradul de tensiune a atins extremele.

rimental6, Milgram a explicat cu aten!ie motivele folosirii acestor proceduri qi a restabilit o relatie pozitivd cu subiectul.
Acesta din urm6 a avut inclusiv o disculie de reasigurare cu ,,victirna", cdreia subiec{ii au crezut ca i-au aplicat gocuri reale. Dupd terminarea unei serii experimentale, subi-

Milgrarn a rlspuns acestor critici aduse experirnentelor sale. Apdrarea lui principald este ca subieclii inqiqi nu sunt de acord cu criticile aduse. Dupi fiecare gedin[6 expe-

intAlnite rareori in studiile sociopsihologice de laborator. Subieclii


transpirau" tremurau, 1ipau. igi mu$cau

buzele qi i9i infingeau unghiile in carne. Aceste caracteristici constituie reaclii deosebite fald de experirnent.

eclilor

li

se trirnitea un raport detaliat

cu

rezultatele gi obiectivele proiectului experimental. Milgram a constatat c6 83,7olo din

888
subiecli au indicat ca sunt bucurogi de a

I ntroduc

ere in p silrc I o g i e
de

parte

la

fi

in

capitolul

am observat c[ setul

experiment. 15,lVo

au

raportat

sentimente neutre;

la experiment. Aceste procentaje au fost cam aceleaqi atdt la cei care au fost obedienli, cdt qi la cei care au
regretul de participat infruntat cercetitorul in timpul experimen: tului. in plus, 807o au crezut ci ar fi nevoie de mai multe experimente de acest gen gi
74o/o

a fi

iar 1,3oh gi-au exprimat

instruc{iuni cu privire la cercetdri adoptate de guvernul Statelor Unite gi Asocialia Americanl de Psihologie subliniazd doud principii
importante. Principiul riscului minimal postu-

leazd

cd riscurile anticipate in studiul de

cercetare nu trebuie sd fie mai mari decdt cele

intdlnite

acest studiu. Milgram a angajat gi un psihiatru pentru a intervieva 40'de subiecli individual in scopul identificlrii unor posibile efecte negative ale studiului ce s-ar putea repercuta asupra lor. Aceasti examinare a subieclilor nu a dezvdluit indicii ale unei
tulburtrri de lungd duratd sau ale unor reac{ii traumatice; cel mai frecvent ei au sirnfit cd
participarea la experiment a fost instructivd gi fructuoasl (Milgram, I 964).

au afirmat cd au invS{at mai multe lucruri de importanl5 personalf, participdnd la

consimfdmdntului in cuno$tinta de cauzi susline c6 subieclii trebuie sd participe la studiu in mod voluntar qi si li se permiti sa
se retrag6, dacd doresc,

in viala de zi cu zi. Principiul

fi

amenda;i. Trebuie sd

in orice moment frrd li se atragi atenlia

dinainte asupra oriclrui aspect

al

experi-

Referitor la faptul cI subieclii ar h in viitor mai pulin increzdtori in autoritate,


Milgram a spus cd ,,experimentatorul nu est chiar orice fel de autoritate: este o autoritate care dicteaztr subiectului sd ac{ioneze dur gi

mentului care ar putea influenla dorinla de a coopera-. Dacf, aceastd cerinJA nu poate fi strict indeplinit6, atunci este necesarS o gedinp explicativtr pentru a elimina in mod adecvat orice sentiment negativ pe care l-ar fi putut avea in timpul experimentului. Studiile lui Milgram au fost efectuate la inceputul a.nilor '60, inainte a:es:e regula:a mente sa lntre rn vrgoare. ln cruoa rmpor-

inuman impotriva altui om.

Ar fi

foarte

tanfei cercetdrii gi a precauliilor luate de Milgram, se pare cd majoritatea comitetelor


care aprobl proiecte de cercetare cu finanlare de stat nu mai permit ca astfel de experimente sd se desfd;oare in zilele noasffe.

important dacd participarea la acest experiment ar ... inculca scepticismul fali de o


asemenea autoritate" (1964, pag. 852).

Rizvritirea
Unul din motivele pentru care experimentele asupra conformitilii gi obedienlei au oblinut niveluri atat de ridicate ale obedienfei este acela cd presiunile sociale in aceste studii sunt direc(ionate cdtre un singur individ. Potrivit teoriei impactului social, influen{a sociald nu are o putere atit de mare dacd este difuzatd asupra mai multor !inte individuale, sugerAnd cd un grup de indivizi se subordoneaz6, mai greu - ardtAnd chiar gi un pic de rebeliune. Deja avem date care sprijind aceasti sugestie: subiectul din

situalia de conformare a lui Asch este tentat sd nu se mai aldture judecalilor incorecte ale grupului dac[ existd cel pu{in un singur individ care sd nu se
conformeze grupului. Un fenomen asemdndtor apare gi in situalia de obedienld a lui Milgrarn. intr-c aplicalie alternativd, incd doi asistenfi au

prezentali ca ,,subiec{i" care joacd de asemenea roluri de profesor. Profesorul 1 trebuia sd citeascd o listd de cuvinte perechi; profesorul 2 ii spunea celui testar (care trebuia sd inve{e lista de cuvinte dacl a dat rdspunsul corect sau gregit.

fost implica(i in studiu. Ei au

fosr

Interacliunea Si influenla sociald

889

profesorul

(subiectul) va administra

camere

gocurile electrice. Asistenlii se supuneau

unor microfoane, fiind rugali sd completeze un

de luat vederi gi a

instruc{iunilor pAnd la nivelul de 150 de volfi, punct in care profesorul I infonna experimentatorul cd renun{6. in ciuda insistenfei experimentatorului de a-i convinge s5 continue, profesorul I se ridica de pe scaun gi se ageza in altd parte a camerei. Dupa gocul de 210 volti renun(a gi profesorul 2. Atunci experimentatorul se intorcea spre subiect gi-i ordona sd continue singur. In aceastd situalie numai 1\Yo din subiecfi au dorit sd meargd mai departe pAnd la terminarea seriei de gocuri electrice. In a doua variantd existau doi ,,experitnentatori" in loc de doi profesori. Dupi cAteva qocuri ei incep sb se certe - urrul spune cd ar trebui sd opreascd experimentul, iar celSlalt sd continue. ln aceste circumstante, nici un subiect nu a mai continuat,

chestionar cu datele personale gi sd semneze un ,,acord de participare", inregistreze pe banda video in timpul disculiei de grup. Cel responsabil, care se recomanda coordonatorul grupului. prezenta un caz nerezolvat incd de instantd. Iatd principalele fapte:
judecatd o companie de petrol pentru cd aceasta a anulat aprovizionarea statiei sale. Compania a condus o anchetd asupra acestuia gi a descoperit ca el traia impreund cu o

permildnd celor

de la MHRC

s6-i

in

,,Managerul unei benzindrii

dat

femeie cu care nu era cAsdtorit. Compania a afirmat cd rnodul sdu de via(d

in

ciuda ordinelor celui de-al doilea

incdlcat standardele morale ale comunitdlii gi deci el nu era capabil sd stabileascd relalii bune cu clienlii; in concluzie, au decis sd revoce licenla
de aprovizionare. Managerul a chemat

experimentator (Milgram, 191 4). Un experiment mai recent a examinat

in instanld compania pentru

nerespec-

mai direct posibilitatea ca grupurile de subiec{i sd treacd la acfiuni rebele impotriva autoritdtii injuste. Au fost recruta{i irrdivizi cu studii medii pentru a participa, in schimbul sumei de l0 dolari, la o cercetare pe tema ,,standardelor de grup" intr-o disculie de doua ore, la uu motel din localitate - actiune sponsorizatd de o companie fictivd, Manufacturer's Human Relations Consultants sau MHRC (Gamson, Firernan gi Rytina,
1982). Noud subiecfi, bdrbali qi femei, au

tarea contractului gi pentru amestecul in viala sa privatS, argurnent6nd cd de fapt compania dorea s6-l elimine de pe piald intrucAt el a criticat, intr-un interviu acordat televiziunii locale, politica de pre(uri a companiei."

Dupd aceastb prezentare, coordonatorul a cerut grupului sd dezbatd asupra cazului in timp ce este filmat. ln urma
unei disculii generale, camerele de filmat au fost Sprite gi grupul a luat o pauzd
scur1h. Inainte de a relua inregistrarea, coordonatorul a ales trei membri ai grupului gi le-a cerut sd sus{ind cd erau personal ofensa{i de stilul de via{d al managerului. $i aceasti disculie a fost inregistratd, dupd care s-a dat o altd

fost recrutali pentru fiecare gedinla de grup. La sosirea acestora li se inmAna o scrisoare care explica faptul cd uneori
procesele legale sunt legate de no{iunea

de standarde comunitare gi c6 MHRC strdnge dovezi cu privire la aceste standarde prin intermediul unei discu{ii
de grup. Apoi subiecfii erau invitali sd ia loc la o masd in formd de U in fata unor

pauzd

gi alli trei

membri

au

fost

desemna{i sd afirme acelagi lucru in ^ disculia urmdtoare. Iu final. coordonatorul l-a rugat pe fiecare individ s5

890
treacd in fafa camerei $i sA protesteze fa!6

tiroducere in

psi ltol

g ie

de legdtura amoroasA a
care

grup

ili

definesc reciproc

situatie

conduce gi concluzion6nd cd managerul ar trebui s6-gi piardd licenfa. De asemenea, li s-a spus membrilor grupului cd vor trebui sA semneze o
declara{ie ofi cial6, imputernicind MHRC sd introducd benzile inregistrate ca prob6

managerului, suslindnd intenfia de a-i boicota sta{ia pe

ambigud. Subiec{ilor din studiul MHRC

Ii s-a dat ocazia de a defini gi de a clarifica situalia in timpul pauzelor.


impdrtdqindu-qi suspiciunile in privinta motivelor MHRC-ului. Unele comentarii au fost: ,,Cum vor gti oarnenii cd acestea nu sunt opiniile noastre?"; ,,Nu vrem sa

in proces.

Pentru cd MHRC a inceput s6-i preseze, toate cele 33 de grupuri, cu exceplia unuia, au fost in dezacord: ,,Ne
puteli asigura
cd

in New York Tintes cd datoritd

fim pugi in situa{ia de a citi intr-o bund zi


unor

justilia va afla cd acestea

nu sunt de fapt pdrerile noastre?"; ,,Nu vreli sd l6sa{i carnera sd inregistreze gi irt timpul in care ne da{i instruc{iunile,
pentru cd acestea nu apar...", ,,$tiu aceqti

ai legii cd, de fapt, comitem un sperjur?" (Gamson, Fireman gi Ryina, 1982, pp. 62,65). Un grup s-a decis chiar
oameni
sd strAngd toate materialele de pe masd gi sd le ducd la un ziar local. in general, 16 din 33 de grupuri s-au rdzvrdtit complet toli membrii acestor grupuri refuzdnd sd semneze documentul final iar majoritatea a refuzat acest

lucru in alte 9 grupuri. in cele 8 grupuri rdmase, cei ce nu au dorit sd sernneze au fost in minoritate. Comparativ cu situalia lui Milgram, obedienla fa{6 de autoritate nu a putut fi determinatd in acest studiu.
De ce?

metode noi de contestare (prin ridtculizare) acest sdrman gi-a pierdut licenta (Gamson, Fireman gi Rytina, 198:. pag.101, 102). Chestionarele preliminare au indical cd 80% pAna la 90Yo din subiecfi nu au fost inilial de acord cu pozilia pe care 1r s-a cerut sd o adopte, au fost chiar toleran{i fald de cuplul necdsdtorit; aveau critici la adresa mai multor companii d: petrol; gi erau de p6rere cd via{a intirnd a unui angajat nu este treaba nici unei companii. De asemenea, membrii grupului gi-au putut impdrtdgi aceste opinii Cercetdtorii au comparat 23 de grupuri. in care inilial majoritatea membrilt: aveau pdreri contrare, cu 10 grupuri care. la inceput, aveau pufine opinii contrare Ei au constatat cd 650/o din prima cateplet - nimeni nu a semnat acordul - ii timp ce numai l)a/a din a doua categorir de grupuri s-au declarat complet impctrivd. Majoritatea grupurilor a avut membri foarte activi in proteste gi acest. grupuri au fost mult mai rebele dec6t ceie care nu au avut aceste modele de ro' Subiec{ii singuri in studiile lui Milgrai: nu au avut posibilitatea de a-gi transrnit. informalia reciproc, de a prirni supo: social pentru neconformare, sau de . vedea modele de rol pentru lipsa dobedien{6.

gorie de grupuri s-au rdzvrdtit com-

Cele doud studii diferd din mai multe puncte de vedere, astfel cd nu putem fi siguri dacd diferenfa majori constd in

faptul de a avea {int6 mai degrabi un grup decdt un individ. Oricum, acesta pare a fi factorul hotdrdtor. De fapt,
circumstan{ele care au produs rebeliunea

in studiul MHRC par a fi aceleaqi pe care le-am vdzut operAnd gi in alte contexte de
grup: definirea situaliei 9i conformitatea. In studiile despre interven{ia mar-

torului am observat ca indivizii dintr-un

Dar inainte de a felicita specia urnani pentru independenla gi autonornia in fa';

I nt er

actirmea S i i nfl uenla s oc i q I ii

891

trr: bui sd ludrn in rlultd atentie rezultatele acestui studiu. E,le sugereazd ci n-rajoritatea indivizilor nu aLr ales intre obedientd qi autonornie. ci intre obedienta gi confonnism: obedienla fa(a de

presiunii sociale. ar

considerare cu mai

sociald gi rer,'olulia politica alrar cel rnai adesea pentru cd o rninoritate inlbrrnatd gi
arliculata

individ - incepe sd-i converteascd qi pe ceilalti la punctul ei de vedele (Moscovici,


1916). De ce sd nu existe gi studii asupra a inflLren!ei minoritali lor asupra majoritdti i?

uneori formatd dintr-un singur

coordonator sau conformarea la norma de

nesupunere a grupLrlui. A$a cum au observat cercetdtorii: ,,Mul1i erau tresisuri in aceastd privinld. agtept6nd sa vada
curn procedeazd ceilalli.si amAnAnd cdt se

spiritului inovator gi

Pentru a-$i argunlenta punctul

de

poate de mult decizia. In ultirnd instanfa erau pugi in fafa unei situalii inevitabile - de a senrna sau nu acordul - iar loialitatea fa15 de grup a devenit un factor irnportant in luarea deciziei. Cei care deja semnaserd qi-au tdiat nunrele ori au rupt formularul. Un subiect a spus coordo-

vedere. cercetdtorii europeni au iltceput experimentul prin a crea, in rnod deliberat, o situalie de laborator aproxirrativ identicl cu situatia de conformare a lui Asch. Subiec{ii au fost rugati sd faca o serie de judecdti perceptuale simple in

fa{a asistenfilor, care


plase

in

mod constaltt

dbdeau rdspunsuri incorecte. Dar in loc sd

natorului: .,Personal nu aln spus cd nu cred, dar nici nu voi setlna dacd restul grupului nu seurneazd" (Gamson, Fireman gi Rytina, 1982, pag. 99). Obedienta sau coufortnarea nu vor pdrea o solLrlie eroic6. Dar acestea suut procesele care asigurl adeziunea social6 in cazul speciei umane. CAliva ani inaitrte

ze un singur subiect in mijlocul

cAtorva asisten{i. investigatorii au plasat

doi

de

desligurarea acestui studiu, un sociolog a obsen,at cd ,,nesupunerea, atunci cdnd nu este motivatd ilegal ci moral. religios sau politic este intotdeauna un act colectiv care este justificat de valorile colectivitalii qi de angajamentele rrrutuale ale membrilor sdi"
(Walzer. 1910. pag. 4).

asisten{i care dadeau rdspunsuri incorecte in nrijlocul a patru subiec[i reali. Experimentatorii au constatat cd minolitatea a fost capabila sa influenleze aproape 32% din subiec{i sa facd cel pLr{in un ra{ionament gregit. Din aceastd cauzd, minoritatea a trebuit sa rbmAna consecventd de-a lungul intregului experiment. Dacd nrinoritatea ar fi oscilat sau
ar

fi

dat de in{eles cd nu este consecventd

in ra{ionarnent, atunci nu ar ll avut nici o iuflLren[a asupra majoritatii (Moscovici, IncepAnd cu aceastd demonstra(ie asupra influen(ei minoritdtii, ulterior au fost elaborate mai multe studii atit in E,uropa cAt gi iu America de Nord, incluzAnd gi studii care cereau grupurilor
sd dezbatd probleme sociale qi politice, in

Lage gi Naffrechoux, 1969).

Influenfa persuasivi

minoritifilor
Mai mulli erudili europeui au criticat
cercetdrile nord americane de psihologie

social6, datoritd interesului lor pentru confomism gi pentru irrfluen{a majoritalii asupra minoritilii. Aga cum corect s-a precizat, inovatia intelectual6, schimbarea

loc sa facd doar simple ra[ionamente perceptuale. Rezultatul general este acela cd rninoritd{ile pot convinge nrajoritatea
asupra punctului lor de vedere dacd ele prezintd o pozi{ie consistentd, fbrd a fi rigide, dogmatice sau arogante. Aceste r-ninoritali sunt percepute ca fiind demne

892

I rt

roduc e re tn

p si

holo gi e

de incredere gi chiar mult mai

com-

respinge gi este puterea care poate obti-

petente decAt majoritatea (Maass gi Clark, 1984). MinoritSlile sunt de asemenea mai eficiente daci argumenteazd o pozilie care este consistentd cu normele sociale in dezvoltare ale societd{ii in ansamblu. De exemplu, in doub experimente in care s-au dezbdtut probleme feministe, subiec{ii au fost semnificativ atragi cdtre pozilia minoritdlii ce se alinia cu recentele norme sociale (feminismul), decdt cdtre pozitria celor care se opuneau acestor norme (antifeminismul) (Paicheler, 197 6, 1917). Dar cel mai interesant rezultat oblinut de aceasti cercetare este acela cd membrii majoritilii au ardtat o schimbare a atitudinilor personale, nu doar un conformism public identificat in experimentele de conformare ale lui Asch. De fapt, uneori, rninoritSlile oblin o schimbare a atitudinii personale a membrilor majoritSlii chiar gi atunci cAnd egueazi in a obline conformismul public. intr-un studiu, un grup de subiecfi a citit un rezumat al unei discufii de grup intre cinci membri asupra drepturilor homosexualilor. in toate cazurile, patru participanli au luat o anumiti pozi{ie, iar o minoritate de unu a adoptat o atitudine contrard. in unele disculii, majoritatea a fost pentru suslinerea drepturilor homosexualilor, iar minoritatea impotrivd; in alte disculii, poziliile majoritalii gi minoritdtii au fost inversate. Dup6 citirea rezumatului subiecfii au cSzut de acord asupra punctului de vedere al majorit[tii - frrd a line cont dacd erau pro sau contra drepturilor homosexualilor - dar evaludrile scrise au relevat cd opiniile s-au schimbat in favoarea poziliei minoriti{ii (Maass 9i Clark, 1983). Aceste rezultate ne reamintesc cd majoritatea are puterea sociald de a aproba sau dezaproba, de a accepta sau

ne conformismul public. Prin contrast.


minoritSlile rareori au aceastd putere. Dar

dacd ele au credibilitate, atunci au puterea de a produce o schimbare reald de atitudine gi, prin urmare, inova{ie.
schimbare socialS gi revolulie.

Teoria rispunsurilor cognitive la persuasiune


A$a cum practicile din
Germania

nazistd au stimulat psihologii sociali sa examineze obedienfa fald de autoritate. aga qi eforturile de propagandd de ambele pdrli in cel de-al doilea rdzboi mondial

i-au motivat sd studieze persuasiunea.


Cercetdri intensive au inceput in anii '40

la Universitatea din Yale, unde investigatorii au vrut sd determine caracteristicile unei persoane persuasive
de

succes, ale unui mesaj eficient, precum gi

tipurile de persoane care sunt cel mai u$or de convins (Hovland, Janis gi Kelley, 1953). O datd cu cercetarea acestei problematici, au fost descoperite
o serie de fenomene interesante, dar s-au oblinut puline principii generale. Rezul-

tatele au devenit din ce in ce mai complexe gi dificil de totalizat, iar fiecare


concluzie pdrea cd necesitd calificative
de

tipul ,,depinde de". Recent ins6, situafia s-a imbundthtit considerabil. Interesul psihologiei sociale contemporane in procesarea informalie: (v. capitolul 18) a stimulat o noud abordare asupra persuasiunii gi a dat na$tere unor teorii care asigurd un cadru unifica: in inlelegerea complexitd{ii fenomenului. Printre aborddrile noi ale persuasiunir se numdrd cAteva variante ale teoriei rispunsului cognitiv. Aceastd teorie postuleazd cd persuasiunea indusd prir. comunicare este in realitate autopersuasiunea produsd de gdndurile generat:

nteracliunea S i inJluenya sociald

893

de persoana care cite$te, ascultd sau chiar

in care individul tintA este rnotivat sd


genereze contraargumente

anticipeazb mesajul. Aceste gAnduri pot ti despre con{inutul comunicdrii in sine sau despre alte aspecte ale situa{iei, cum ar fi credibilitatea celui care comunicd. .\tunci cAnd mesajul evocd g6nduri care

la

pozilia

pledatd gi are abilitatea gi posibilitatea de

a proceda astfel. Aga cum vom vedea,


teoria prevede o explica{ie unitard pentru unele fenomene de mare importan(d in
persuasiune.

sustin pozitia comunicat6, individul va adopta acea pozilie; cAnd mesajul evocd gdnduri ce nu o susfin (contraargumente sau gdnduri de subapreciere referitoare la emil6tor), individLrl va rdmAne neconvir.rs sau chiar se va intoarce impotriva poziliei
pledate - efect de bunrcrang (Greenwald, 1968; Petty, Ostrom qi Brock, 1981). Aceastd teorie este susfinuti de o serie de studii. intr-unul din ele, fiecare subiect citea un mesaj conlinAnd argumente pe o

COMUNICAREA,,PRO,, yERSUS COMUNICAREA ,,PRO $I CONTRA". O decizie tacticd pe care trebr"rie sd o ia cel ce comunicd persuasiv este dacd sd prezinte numai acea parte a
problemei care este favorabild concluziei

sale sau sd prezinte ambele fe{e

ale

temd controversatd dupd care trebuia sd scrie o propozilie care sd descrie reac{ia

sa (rdspunsul cognitiv) pentru fiecare arsument. Dupd o sdptdm6.n6, pe

iest de memorie, fiind ruga{i sb-gi

nea$teptate, subieclii au fost supugi unui

aminteasch argumentele rnesajului cdt qi reacliile lor scrise la aceste argumente. Opiniile subiec{ilor pe tema discutatd au fost evaluate inainte de primirea comu-

problemei, argumentand in mod explicit impotriva aspectului opus. Acest lucru a fost cercetat empiric, inainte de 1945, de cdtre psihologii Armatei Statelor Unite, Departamentul de Informa{ie gi Educa{ie. Dupd ce alia{ii au invins Gerrnania in cel de-al doilea rdzboi mondial, armata nu dorea ca soldalii sdi sd aiba o incredere excesivd cd vor invinge Japonia cu care

Statele Unite

se aflau in
in

rdzboi.

Psihologii au conceput doua emisiurri de radio care arguurentau cd rdzboiul va mai

ricatului, dar gi

in timpul

testului

de

dura cel pu(in doi ani.


prezenta argumente

emisiune
prezenta

:remorie, aplicat o sdptdmdnd mai tdrziu.


Rezultatele au ardtat ce rata de schimbare

favoarea acestei

concluzii. Cealaltd emisiune

a opiniei

produsa de rnesaj era semnificativ corelatd cu reacliile de sprijin ale subiecfilor fal6 de mesaj gi cu

argumente gi contraargumente, de exemplu, ea a argurnentat gi a contraargu-

mentat ideea conform cdreia

Statele

iar nu a corelat semnificativ cu reac:-nai

reactualizarea ulterioard a acestor reac(ii,

tualizarea argumentelor in sine (Love gi Greenrvald. 1978). Acest experiment nu

ca sprijina teoria, dar gi explic[

.eea ce fusese anterior


care produc schimbarea.

observafie

reclard: cd persistenla schimbdrii opiniei nu are legSturd cu memoria argumentelor Teoria rdspurrsurilor cognitive. de asemenea. demonstreazd cd o comunicare persuasivi va fi sortitd eSecului in mdsura

Unite au avantajul de a lupta acum pe un singur front. Cercetdtorii au constatat cd pentru soldafii care credeau deja ci rbzboiul va mai dura incd mult timp, emisiunea radio care prezenta numai o parte a problemei a fost mai eficientd decAt cea care prezenta argumente pro gi contra. Emisiunea cu argumente pro qi contra i-a alerlat gi i-a fbcut sd contraargumenteze cA ltu s-au gAndit la alternativi, de aici rezultAnd sldbirea efectului acestei emisiuni. Dar

894
pentru solda{ii care inilial nu au fost de acord cu concluzia comunicatului, emisiunea cu o singurd abordare a avut un efect rnai slab (Hovland, Lurnsdaine qi

I tft roducere

trt psilrclo

contraargumente impotriva unui atac puternic ca in cazul unui vaccin ce confine o formd slabita de virus gi care stimuleazd organismul sd producd anticorpi?

Sheffield, 1949). Acegti soldali deja un set de contraargumente pe care le-ar fi putut genera in timpul ascultdrii emisiunii. Mai mult. au perceput prima emisiune ca fiind deforrnatd
posedau
gi, prin urmare, aceasta a generat gAnduri nefavorabile cu privire la credibilitatea sa. O cercetare ulterioarb a ardtat cd doar simplul fapt de a fi congtient de existen{a unor argumente contrare exprirn[ un mesaj unilateral mai pufin persuasiv decdt cel bilateral (Jones gi Brehm, 1970). Existd un avantaj in plus la rnesajul pro gi contra. Fdrd a fine seama dacd indivizii aprobau sau nu pozitria pledat6, cei cdrora li s-a transmis comunicatul pro gi contra sunt mai rezistenli la contraargumentele ulterioare decdt indivizii cdrora li s-a transmis primul comunicat (Lumsdaine gi Janis, 1953). Comunicarea pro gi contra expune indivizii nu numai la contraargumente, dar gi la respingerea acelor contraargumente, oferind indivizilor un nou set de rdspunsuri cognitive contrare pe care sd le genereze cAnd ulterior vor fi expugi unei comunicdri de partea unei pozilii contrare.

Pentru

a testa

aceastd

ipoteza-

INOCULAREA IMPOTRIVA PERSUASIUNII. Aga cum am vdzut, comunicarea pro gi contra poate servi la imunizarea opiniilor recente ale unui individ la eventualele contraatacuri. Psihologul William McGuire a decis sd aplice aceastl analogie biologicd, intrebAndu-se dacd este posibil sd se inoculeze in mintea oamenilor anumite idei impotriva persuasiunii, la fel cum se inoculeazd un vaccin impotriva unui virus. Un atac slab asupra credin{elor

McCuire a avut nevoie de credinle care anterior nu au fost expuse unui atac. k acest scop, el a selectat truisnte culturale. credinle care sunt atAt de impdmAntenite incAt nimeni nu se g6ndegte sd le pun; sub semnul indoielii (de exemplu, ,,Este c idee bund s[ te speli pe dinfi dupd fiecare lnas6, pe cAt posibil"). Inilial, el c sus{inut cd atacAnd asemenea credinle cu argumente puternice se poate diminu" considerabil credin{a individului in ele ($tiati cI Asocia{ia Americand de Stom;tologie a avertizat cb spilatul frecvent FE dinli vd poate afecta gingiile?). Apoi el ' ardtat cd subiec{ii care au fost ugor ataca:. in credinla lor intr-un truism gi apoi acitit sau au scris un eseu respingdnd ace=: atac, au fost capabili sd reziste unui ati: ulterior mai puterrric. Mai mult, apdrare. prin inoculare s-a dovedit a fi ml eficientd decAt apdrarea de sus{inere :: care subiecfii doar au citit paragrafe pr:zentdnd argumente in favoarea truism:lui - analog cu administrarea de vitamrr:= pentru a intari rezistenta orgarrisnru;* (Papageorgis gi McGuire, 1961; McGui:-. gi Papageorgis, l96l ; McGuire, 1964).

PREVENIREA. Atacul ugor asup:: credinfelor unui individ nu este sinsu::

cale de

a-l stimula in a-$i

constr--

contraargumente impotriva persuasiur:-,

O simplS avertizare cd va primi ;:


comunicat cu care nu va fi de acord es:: suficientb. Chiar gi o avertizare fdcutd ;2 minute inainte de a primi comunicateste suficientd pentru a produce rezister.la ea (Freedman gi Sears, 1965; Hass r Grady, 1975), iar cercetdrile au dem,--:-

unui individ l-ar stimula sd

caute

Itreracliunea Si influenla sociald

89s

strat cd subiec{ii prevenili, de fapt vor folosi acest timp pentru a-qi construi contraargumerlte (Petty gi Cacioppo, 1971). Chiar gi subicclii rreavertizali vor opulle rezistenlI dacd sunt instruifi sd-gi treacd pe o listd gAndurile despre subiectul prezentat. Aceasta demonstreazd cd nu prevenirea per se induce rezisten{a la urr comunicat, ci gdndirea anticipativd la
acel subiect.

studiului pAnd

in clasa a

uoua.

Rezultatele au ardtat ca elevii inoculati aveau o probabilitate de 50% nrai micd

de a fuma decAt elevii supugi

uuor

programe educa{ionale obignuite contra

fumatului (McAlister 9.a., 1980). S-au conceput progranre similare gi pentnl educarea copiilor din gcoala elementard impotriva racoldrii in aga-zise spoturi publicitare (Cohen, 1980; Feshbach,
1980).

APLICATII PRACTICE. Aqa cum am observat mai devreme, psihologii sociali au ini!iat cercetdri asupra persuasiunii ca rdspuns la problemele practice implicate in procesul judiciar al
celui de-al doilea rdzboi mondial. Degi nulte din cercetdrile ulterioare au fost efectuate in laborator transmil6nd studenlilor urr mesaj pe teme relativ rreimportante. intotdeauna a existat un interes
in aplicarea practicd a rezultatelor. Teoria rdspunsurilor cognitive nu face nici ea
excepfie.

RUTELE CENTRALE VERSUS RUTELE PERIFERICE ALB PERSUASIUNII. Degi cercetdrile asupra
teoriei rdspunsului cognitiv s-au axat in principal pe g0ndurile individului despre argumentele independente din mesaj, individul poate rdspunde gi la alte trbsdturi ale situaliei de exemplu, indiciile despre credibilitatea vorbitorului. Richard Petty gi John Cacioppo, care s-au ocupat de teoria rdspunsurilor cognitive, au clarificat recent domeniul persuasiunii, dernonstrdnd importanta diferenlierii celor doud rute pe care persuasiunea le poate lua in producerea
schimb6rii de atitudine 9i credinfd (Pett1, gi Cacioppo, 1981, 1986). Persuasiunea urmeazd rula cenlrald atunci c6nd individul rdspurrde la inforAceasta poate

De exemplu. a fost conceput un program de edLrcalie care sd inoculeze elevilor de la gcoald rezisten{a la presiunea anturajului de a fuma. Colegii mai mari de liceu au condus gedinte in care ii invdlau pe cei din clasa a $aptea curn sI genereze contraargumente. De exemplu, in gedin{ele de jucare a rolului ei au fost invafafi curn sd rbspundd dacd sunt llculi ,,pap5-lapte" cdnd nu acceptd o tigard: ,,A$ fi un adevhrat papd-lapte dacd ag fuma doar ca sd te impresionez pe tine." De asemenea, ei au fost invdtati sa raspundd la reclarne de genul ca o t-erneie emancipatd fumeazd: ,,Nu este cu adevdrat emancipatd dacd este dependentd de tutun.'o CAteva gedinte de inoculare au fost efectuate incep0nd din clasa a $aptea gi a opta, iar rezultatele au tbst mdsurate in func{ie de nuntdrul elevilor care au fumat de la inceputul

malia despre problerna in fi o inforrnalie

discu{ie.

conlinutd

de comunicarea persuasivd ca atare sau o

informalie care face parte din cuno$tinlele preexistente ale individului. Majoritatea cercetdrilor asupra teoriei rhspunsului cognitiv investigheazd aceastd rutd. Persuasiunea urrneazd rula perifericil atunci cdnd individLrl nu rdspunde la con{iur.rtul indiciilor dintr-un mesaj (cum ar fi numdrul de arguurente pe care Ie con(ine) sau la contextul comunicirii (cum sunt credibilitatea emildtorului sau
frumuse{ea ambiante i).

896

I ntroduc

re in

silrclo

t.

Ruta centrale in persuasiune urmati numai atunci cAnd individul


motivat

este este

roase rdspunsuri cognitive la mesaj. Pe de

alte pafte, dacd

problemd

nu

ar-

con{inuturile unei comuniciri gi are abilitatea 9i posibilitatea sd procedeze

sA genereze gAnduri ca rdspuns la

astfel. Ruta perifericd este urmatd c6nd individul este incapabil sau nu are dispozilia pentru un efort cognitiv necesar unei evaludri atente a confinutului comunicbrii. Mai mulli factori pot influenfa alegerea rutei care va fi urmat6. Un astfel de factor este implicarea personald. Dacd un mesaj conline o problemd de care individul este interesat, atunci el va fi mult mai atent la argumente. intr-un asemenea caz, individul are un stoc bogat de informalii gi opinii despre respectiva problemd - ceea ce poate asigura numeIMPLICARE PUTERNICA
Argumente solioe

relevan{d personald pentru individ, acest: nu va depune efort pentru a susfine sapentru a respinge argumentele aduse. C: se intAmplI atunci?

Potrivit unei teorii recente, cAnd nsuntem dispugi sau capabili sd procesdrconlinutul unei comunicbri, putem utiliz"

simple reguli empirice - denumite euri'tici - pentru a deduce validitatea arsumentelor acesteia. Exemple de astfel c= reguli ar putea include ,,Mesajele . multe argumente sunt mai valide dec': mesajele cu puline argumente"; .,Po1.ticienii mint intotdeauna"; sau ,,Profeso:..

gtiu despre ce e vorba". Acest caz sp.-

cial al teoriei rdspunsului cognitir s. numegte teoria euristici a persuasiunii


(Chaiken, 1980; Eagly qi Chaiken, l9Er Aceastd direclie a ra{ionamentuldespre cele doud rute ale persuasiunir . fost testatd in mai multe studii. Intr-'experiment complex, studenfii au citit -eseu pretins a

t::::r

:,,{ :r:::9 :2z ,:E rliO


1: ts
;iili;O
,,

::::,&

lll

,/ ,/
lf

'/

./

fi

scris de un director

.c)
lL

unui comitet universitar, insdrcinat : informarea cancelarului despre schi:-

.i,(,}

]:.< - lrlll

'z :a 3

t
'.
,,

I ril I

."'=U ':r

.9'-''

lllil

ii

';,,.,

i'IUxlARUI PE ARGUMNTE, ',,i,

post-comunicare. Cdnd subieclii sunt puternic implicayi intr-o problemd, noud arguntente puternice sunt mai convingdtoare decat trei la fel, in timp

Fig. 19.12. Atitudinile

ce noud argumente slabe sunt mai pulin convingdtoare decdt trei argumente slabe.
(DupE Petty qi Cacioppo, 1984.)

studenlilor in aceast6 problema. : jumState dintre ei li s-a spus cd or :: schimbare de politicd acadernicd adop:.-: de cancelar va fi instituitd in umrdtoru. .(implicare ridicatd), in tirnp ce celeil".-. jumatd{i i s-a spus cd schimbdrile '. : avea efect peste 10 ani (implic--= redusd). De asernenea, au fost utili;-diferite forme de eseuri: unele conlin=.argumente putemice; altele slabe. U:,-.. contineau doar trei argurnente; ai:= .
noud argumente.

bdrile din politica academicd. Eseul ple :. ca universitatea sd instituie o examin":. comprehensivd pe care fiecare stuC.-trebuia sd o treacd in specialitatea :. inainte de a sus{ine examerrul de lice:-: Pentru a manipula implicarea personal. .

Interacpiunea Si influenla sociald

897
IMPLICARE SLABA

Atitudinile postcomunicare ale studenlilor din situa{ia ,,implicare ridicat6" sunt ilustrate in figura 19.12. Se poate
observa cd argumentele puternice au produs mai multe atitudini favorabile decAt argumentele slabe. Dar cel mai
itnportant, noud argurneute puternice au fost mai convingdtoare decAt trei
lrl .i tr' { 'rg

Argumente

puternice, in timp ce noud argurnente slabe au fost rnai pu{in convingdtoare decAt trei argumente slabe. Curn explicd teoriile aceste p ott e rn-uri? Teoria despre rutele persuasiunii a prezis ch studen{ii din situafia ,,implicare ridicatS" vor fi rnotiva{i sd proceseze argumentele eseului gi deci sd genereze rdspunsuri cognitive relevante problemei. Aceasta este ruta centralS a persuasiunii, iar teoria rdspunsurilor cognitive prevede cd argumentele puternice vor determina mai multe rdspunsuri cognitive de sus{inere gi mai pufine contraargumente decAt vor determina argumentele slabe gi deci vor duce la acceptarea eseului. Mai mult, noud argumente puternice vor fi mai persuasive decAt trei argumente putemice, deoarece cu cdt individul intAlnegte mai multe argulnente solide, cu atAt el va genera rnai multe rlspunsuri cognitive de sus{inere. Prin contrast, noud argumente slabe vor fi mai pulin persuasive decdt trei argumente slabe, pentru cd pe mbsurd ce existd mai multe argumente slabe, individul va genera mai multe contraargumente. Aceste predicfii sunt in acord cu rezultatele prezentate in figura 19.12. Aga cum reiese din figura 19.13, se observd un pattern total diferit pentru studenlii din situalia ,,implicare redusd". Aici teoria despre rutele persuasiunii prezice cd studenfii din situalia ,,implicare redusd" nu vor fi motivati sd cerceteze irr

:'8. o ;O t,:,
-":

,.:) I
'

,,.7,'.

solider,l.
Argumente . slabe

7:

a. iO, O',
a(
:

:::':llJ

:,:,2

:,fr:

4 5
2
1

b
h,l.

i,
Fig.

. :r:.i, 11gp[QuL:,DEARGUMENTE 19.f

3. Atitudinile post-comunicare.

Cdnd subieclii au o implicare redusd intr-o problemd, noud argumente sunt mai convingdtoare decat trei argumente, indiferent dacd arguntentele swt puternice sau slabe.

amdnunt argumentele eseului gi mai degrabd se vor baza pe euristici sirnple


pentru a le evalua valoarea gi pentru a-gi

forma

o atitudine. Aceasta este ruta perifericd, iar teoria euristica a persuasiunii prevede cd un individ in aceastd
situatie nu se va obosi sd vadd dacd argumentele sunt puternice sau slabe, ci pur qi simplu va invoca regula
euristicd: ,,Mesajele cu multe argumente sunt mai valide decdt mesajele cu pu{ine

argumente." Prin urmare, argumentele solide nu vor fi mai eficiente decit argurnentele slabe, iar noud argumente vor fi mai persuasive decdt trei argumente - indiferent dacd ele sunt puternice sau slabe. Acesta este exact modelul

898

Introclucere

it

psilrclo gie

in figura 19.13: practic nu existd nici o diferenlb semnificativd intre argudescris rnentele puternice gi cele slabe, dar noud

argumente sunt mai eficiente dec6t trei argumente, in ambele situalii (Petty gi Cacioppo, 1984).

Un experiment care a alternat persoanele care comunicb gi nu nurndrul de argumente aduse a constatat rezultate asemdndtoare: subiec{ii din situalia ,,implicare ridicatS" au fost mai influenfali de puterea argumentelor, insd subieclii din situalia,,implicare redus5" s-au bazat mai

mult pe euristica ,,Argumentele aduse de un expeft sunt mai valide decdt argumentele aduse de oricine altcineva" (Petty, Cacioppo qi Goldman, 1981). Complexitatea rezultatelor obfinute prin aceste studii ar trebui sd ne dea c
idee despre cAt de haotice erau rezultatele

oblinute din cercetdrile asupra persuasiunii inainte ca aceste teorii recente sa pund ordine in ele. Rezultatele rdmAn complexe, dar cel pu{in acum ele se incadreazd in niqte pattern-uri ra{ionale.

Decizia de grup
Multe decizii din viala zilntcd nu sunt luate de indivizi, ci de grupuri. Membrii unei familii decid impreund unde sd-qi petreaci vacan{a, juralii hotdrdsc dac6 inculpatul este sau nu vinovat, consiliul ordgenesc voteazd cre;terea taxelor pe proprietate, sau pregedintele qi comandatii de armatd decid dacb vor trimite trupe intr-o zond de conflict internalional. Cum se pot compara deciziile luate in grup cu cele luate individual? Deciziile de grup sunt mai riscante sau mai precaute, mai prudente sau mai nechibzuite? Acestea sunt intrebdrile care ne intereseazd in aceastb secliune.
antreprenorial, ca

in

cazul

lui Andreu

Carnegie, este un fapt ce apartine trecutului (de exemplu, Whyte, 1956' James Stoner, pe atunci proaspdt economist la M.I.T., s-a decis sd testeze aceast:
presupunere (1961). in studiul sdu subieclii au fost rugal. sd ia in considerare un numdr de dilem. ipotetice. intr-una, un inginer electrotehnist trebuia sd se hotdrascd daci rdman.

Polarizarea grupului
era aceea ca deciziile luate de grupuri sd fie de obicei precaute gi moderate. De exemplu, s-a argumentat cd azi deciziile de afaceri sunt luate din ce in ce mai mult de cdtre comitete, iar asumarea riscului inovativ

in anii '50, convenlia

pe postul lui cu un salariu modest d".: adecvat, sau acceptd o slujbd la o firmi noud care oferea mai mulli bani gi r posibilitate de parteneriat, in caz d: succes, dar nu exista o sigurarifd p< termen lung. in alta, un bdrbat cu r afecfiune gravd la inimb trebuie si-: revizuiasci complet stilul de via{d sau si se supund unei intervenlii chirurgica.; care fie il vindeca complet, fie ii va :fatald. Subieclii au fost rugali sd deciC cdt de favorabili trebuie sd fie indicii c; succes inainte de a sfhtui persoana * incerce cea mai riscantd hotdrAre. Dt

Interacliunea Si influenla sociald

899
necesar mai riscante,

exemplu, ei puteau recomanda ca inginerul sd incerce solu{ia mai riscantd dacd gansele ca afacerea sd reugeascf, sunt de 5 din 10, 3 din l0 sau doar I din 10. Prin utilizarea unor indici impari, Stoner avea posibilitatea sd cornpare cantitativ gradul de risc al fiecarei decizii. in studiu, inilial, subiec{ii au luat deciziile individual; apoi, s-au adunat in grup gi au luat o decizie de grup pentru fiecare dilem5. Dupd disculii de grup ei au reluat in considerare dilemele tot

ci mult mai extreme decdt deciziile individuale: dacd mernbrii grupului sunt inclinati sd adopte inilial o solu{ie riscantd intr-o dilemd parliculard, atunci grupul va adopta o solufie gi mai riscant6; dacd mernbrii grupului sunt inilial precaufi, atunci grupul va fi chiar mai precaut. in concordan{d cu acestea, fenomenul este denumit efect de polarizare a grupului (Myers gi Larlm, 1976). Acum exist6 mai mult de 300 de studii privind acest efect (Myers, 1990). Polarizarea grupului se extinde dincolo de problema riscului gi a precau{iei. De exemplu, disculiile de grup au licut ca atitudinile pozitive iniliale ale unor studen{i francezi fa{a de prirnul ministru Charles de Gaulle sd devind chiar mai pozitive, iar atitudinile initiale negative fa\d de americani sd devind gi mai rregative (Moscovici qi Zavalloni, 1969). Deciziile juralilor pot fi afectate in rnod similar, ducAnd la verdicte extreme (Isozaki, 1984). Polarizarea la grupul de jurafi poate sb apard in judecdlile care intereseazd valorile gi opiniile (de exernplu, Ce pedeapsd ar fi potrivitd pentru inculpatul vinovat?), apoi in judecdfile referitoare la fapta (Este inculpatul vinovat?), precum gi atunci cAnd li se cere si adopte in unanimitate o decizie - ceea ce se intArnpld cel mai des (Kaplan gi Miller, 1987). De-a lungul timpului au fost oferite numeroase explica{ii pentru efectul de polarizare a grupului, dar numai doud au supravie{uit testdrilor intensive: influenla informalionalii gi influenla normativd (Isenberg, 1986). htfltrenla infurma{ionald apare atunci cdnd oarnenii invali un lucru nou gi aud argumente relevante,

individual. CAnd Stoner

comparat

deciziile de grup cu media deciziilor pregrup ale indivizilor, a descoperit cd deciziile de grup erau mai riscante decAt deciziile individuale initiale. Mai mult, acest aspect a reflectat o schimbare real6 a opiniei unei pdrli din membrii grupului, nu doar ur.r conforrnism public fafa de decizia grupului: deciziile luate individual dupd discu{ia de grup erau semnificativ mai riscante decAt deciziile iniliale. Aceste rezultate au fost reproduse ulterior gi de alfi cercetdtori, chiar in situafii care au fost prezentate subiec{ilor ca riscuri reale mai degrabd decAt ipotetice (Bem, Wallach qi Kogan, 1965; Wallach, Kogan gi Bern, 1962, 1964). Fenomenul a fost denumit initial efectul ,,varianta riscanti". Dar, aceasta nu s-a dovedit o caracterizare precisd a fenornenului. Chiar gi in prirnele studii, deciziile de grup aveau tendin{a sd se orienteze ugor, dar consistent, spre o direcfie precautd in cazul uneia sau doud dintre dilemele ipotetice (Wallach, Kogan gi Bern, 1962). Dupd efectuarea mai multor studii, a devenit clar faptul cb disculia de grup duce la decizii care nu sunt in mod

Introduc ere in

p s iho lo g i e

originale in favoarea deciziei discutate. De exemplu, in discu{ia dacd inginerul electrotehnist ar trebui s[ inceapd sau nu noua afacere, de obicei cineva argumenteazd cd riscul e justificat, intrucAt inginerii electrotehnigti ili pot gasi oricdnd slujbe bune. Cu cdt se ivesc mai multe argumente in favoarea unei pozilii, cu at6t este mai probabil ca grupul sd

obignuit gi amuzant care apare frecvent in experimentele de polarizare a grupului.

De exemplu, intr-un grup, un subiect incepe discu{ia pe tema dilernei inginerului electrotehnist anunlAnd increzdtor

tindl spre acea pozilie.


sI

Acesta

este

momentul in care apare influenfa: membrii unui grup au o probabilitate crescuti

prezinte puncte de vedere ce sus{in pozilia pe care at favorizat-o inilial gi sd discute in mod repetat informa{iile pe care deja le-au impdrldgit (Stasser, Taylor gi Hanna, 1989; Stasser gi Titus, 1985). Prin urmare, discu{ia va fi influen{atd in favoarea poziliei iniliale a grupului, iar polarizarea grupului devine mai ampl6 cu cdt membrii grupului sunt mai convingi. Influenla normativd apare atunci cAnd indivizii igi compard propriile opinii cu normele grupului. in timpul disculiei, ei pot afla cb allii au atitudini similare sau puncte de vedere chiar mai extreme decAt ale lor. DacI individul este motivat sd apard pozitiv in ochii grupului, el se poate conforma la pozilia grupului sau chiar sd exprime o pozilie mult mai extremd decAt cea a grupului. Aga cum un cercetltor a observat: ,,A fi virtuos ... este a fi diferit fald de medie - in direc{ia bund gi in mdsura potrivitd" (Brown,
1974, pag. 469).

c5: ,,Am sentimentul cd tipul Ista ar trebui sd-gi asume riscul. Ar trebui si aleagd slujba noul chiar dacd are ganse de reugitd de 5 din 10." Alti membri ai grupului erau neincrezdtori'. ,,Tu crezi ci 5 din 10 reprezintd un risc? Dacd este curajos ar trebui s5 incerce chiar dac: gansele sunt de I la 100. Adicd, ce are de fapt de pierdut?" Dornic de a-gi restabil. reputa{ia de om care igi asumd riscul. individul igi schimbd pozilia repedspre o direclie riscant5. Prin redefinire" semnifica{iei termenului,,riscant", grupugi-a orientat astfel deciziile $i atitudinil: post-discu{ie ale membrilor sdi citr; extrema cea mai riscanti de pe scali (Wallach, Kogan qi Bem, 1962 d:insemndrile personale ale autorilor).

Acest exemplu ilustreazd

aparir:'

simultan6 a influenlelor informationale r

normative in disculiile de grup gi cdter ' studii au incercat sd o desluqeascd. Une.. studii au ardtat cd efectul de polariza:.

Dar influen{a normativd nu este doar o simplS presiune la conformare. De obicei, grupurile asigurd un cadru de referin{d pentru membrii sdi, un context in care ei igi pot reevalua poziliile ini{iale. Acest lucru este ilustrat printr-un eveniment

apare chiar dacd subiec{ii aud pur : simplu argumentele grupului, lbri a gti :: fapt pozilia real6 a celorlalli membri ' grupului (Burnstein gi Vinokur, 19--: 1977). Aceasta demonstreazd cd influe:.= informa{ionald singurd este suficie:--: pentru a produce polarizarea. Alte stu:au ardtat cd efectul de polarizare apa:= de asemenea, atunci cAnd oamenii cunc.: poziliile altora dar nu neaplrat ar:-mentele, demonstrAnd cd doar influe;: normativf, este suficientd (Sanders :

Interacliunea Si influenla sociald

901 cuiva de a exploda comentAnd acea prostie era pur gi sirnplu imposibil avdnd in vedere circumstantele discu1iei". (1965, pag.225)

Baron, 1977; Goetl'rals qi Zanna, 1979). De obicei, efectul normativ este mai redus decAt efectul informalional (lsenberg,
1986).

Groupthink (,,gdndire de grup")


,,Cum am putut fi atAt de proqti?" Aceasta a fost reaclia pregedintelui John Kennedy fafa de eqecul dezastruos al guvernului sdu in incercarea de a invada Cuba in Golful Porcilor in 1961 pentru a rlsturna guvernul lui Fidel Castro. Planul a fost gregit conceput la mai multe niveluri. De exemplu, dacd aterizarea inifiald nu avea succes, invadatorii se retrdgeau in munfi. insd din grupul decizional nici o persoand nu a studiat harta cu atenlie pentru a vedea cd nici o armatd nu putea strlbate aproximativ 128 krn de rnlagtind care separa munlii de locul de aterizare. Aga cum a reiegit, acest lucru nu a mai
contat pentru cd alte erori tactice au licut ca for{a invadatoare sd fie spulberatd inainte ca retragerea in mun{i s[ aibd loc.

exnlicil un curs de acliune

SIMPTOMELE GANDIRII
DE GRUP

1. lluzia de invulnerabilitate,

moralitate gi unanimitate exercitati asupra celor care produc disensiuni 3. Autocenzurarea


2. Presiunea

Aceastd invazie a fost conceputi gi planificatd de citre pregedinte gi un grup mic de consilieri de-ai sdi. Patru ani mai tdrziu, unul dintre acegti consilieri, istoricul Arthur Schlesinger Jr. se invinov5!ea: ,,cd am rdmas atdt de t6cut in timpul

',. .

4. Rationalizarea 5. Consilieri care se impun

coleclivi

I I

ERORI iN PROCESUL DECIZIONAL

':,,.,
L,i

b'0ndilll=nairiioe
iiiilin

s'uP'.i,,

,,iiri

l'

acelor disculii cruciale

in

cabinetul

incompleti a obiectivelor I r gruputiri gi a Cyli,lf{iloi Sltemativo de.ac{iune.i 2. Egecul de a examina riscurile pentru alegerile preferale
1. Evaluaiea 3. Cercetarea a

preqedintelui, degi sentimentul meu de

vinovSlie era temperat de congtiinfa faptului cd situa{ia unei obieclii din panea mea nu ar fi idcut decdt sd fiu luat drept un personaj sinistru. Pot

deticitari 9i incompleti informaliilor relevanta 4. lnfluonfa selactivi in procesarea informa!iei 5. Egecul de a reevalua alternativle reipinse 6. Egecul de a dezvolta planur! de urgenfi
in caz de eqec

explica doar faptul ca nu am putut face mai mult decdt sd pun cdteva intreb[ri timide, pentru cd impulsul

Fig. 19.14. Cauze gi consecin{e ale gdndirii de grup. (Dupd Jaris, 1982.)

902
Care au fost,,circumstantele disculiei" care au condus grupul sd dea un curs al ac{iunii at6t de dezastruos? Dupd ce a citit declara{ia lui Schlesinger, psihologul social Irving Janis a formulat o teorie a

I rft rotluce

re fu psi holo gi e

de acord sau - a;a cum decurge din observaliile lui Schlesirrger - prin autocenzurare. Ca rezultat, membrii grupului

gAndirii de grup (groupthink), fenomen in care mernbrii grupului sunt adugi in situa{ia de a-gi reprima propriile remarci neconcordante cu interesul consensului de grup (Janis, 1982). Dupd analiza mai multor decizii politice, Janis a fixat un set de condilii preexistente gi simptomele gAndirii de grup, precum gi simptomele deciziilor defectuoase ce decurg din ea. Acestea sunt schilate in figura 19.14.

petrec mai rnult timp d6nd o explicatie logicd deciziilor lor, decat examinAnd cu realism punctele slabe gi tari ale acestora. Mai mult, existd consilieri care se impun. membri ai grupului care in mod actir incearcd sd prevind grupul sd ia in considerare informalii ce ar putea cldtina eficienfa gi moralitatea deciziei grupului. De exemplu, procurorul general (Robert. fratele pregedintelui Kennedy) l-a aten!ionat pe Schlesinger cd ,,Pregedintele s-a hotdrAt. Nu-l impinge mai departe." De fapt, secretarul de stat a stopat informalia

Cum se arati gi in figuri, stadiul gindirii de grup este fixat atunci cAnd un
grup decizional coeziv se convoacd izolat

cd existau exper{i
1982).

in spionaj care au

avertizat impotriva invaziei Cubei (Janis.

de influen{ele din afard qi lipsit

de

proceduri sistematice de analizd a argumentelor pro gi contra pentru diferite cursuri ale acfiunii. in continuare, gdndirea de grup este intdritd de un lider care

in mod explicit

favorizeazd,

anumitd

direclie de ac{iune gi de un nivel inalt de stres - adesea datorat unei ameninfdri externe, unor egecuri recente, dileme morale gi unei aparente lipse de alter-

native viabile. Cercetdri recente au


confirmat ci g6ndirea de grup se poate dezvolta in special in situafii care implicd ameninldri externe pentru grup (McCauley, 1989). Toate aceste condilii intdresc dorinfa de a ajunge qi de a menfine consensul de grup qi de a evita ,,balansarea b6rcii" prin disensiuni. Simptomele g6ndirii de grup includ iluzii de invulnerabilitate, moralitate gi unanimitate. Acestea sunt obfinute prin presiunea directd asupra celor ce nu sunt

sfdrgit, figura 19.14 enumera eqecurile de luare a deciziei ce decurg din gAndirea de grup gi care duc in cele din urmd la decizii slabe. Janis a analizat totodatd dou6 decizii de grup care au avut succes: decizio administraliei lui Truman de a implementa planul Marshall (care a ajutal Europa si se refacd dupS al doilea razboi mondial) gi reugita administralie; Kennedy de a face fa{d incercdrii Uniunii Sovietice de a instala rachete nucleare in Cuba. in publicafiile apdrute mai tArziu. Janis a prezentat cdteva din mdsurile de siguran{d pe care grupurile le pot lua
pentru a evita gAndirea de grup.

in

in primul

rAnd, desigur, el consider!

cd membrilor grupului trebuie sd

li

se

aducd la cunogtin![ ce inseamnd gdndire: de grup, care sunt cauzele gi consecinlele acesteia. Printre sugestiile sale specific: sunt: liderul grupului trebuie sd permita c atmosfer[ deschisd dezbaterii gi s6 nu i,:

Interacliunea Si influenla sociald

903
bazatd mai mult pe analizd istoricd decat pe o experimentare de laborator. Experirnentele deslbgurate au produs rezultate

atitudine personalA in favoarea unei anume pozilii inainte ca discu{ia sd inceapd; unul sau doi membri sd fie desemnaf i pentru a adopta pozilia de .,avocat al diavolului", punind sub semnul intrebdrii decizia grupului; sd fie adugi din afara exper[i care sd stimuleze grupul qi sd-i dea noi perspective; 9i in sfArgit - o datd ce grupul a ajuns la
consens

amestecate

(de exemplu, Callaway,

Mamiott gi Esser, 1985; Courtright, 1978; Flowers, 1977; Longley gi Pruitt, 1980; McCauley, 1989). Procesele pe care Janis

le-a denumit ,,gdndire de grup"

sunt
sa

intAlnire

in care mernbrii sd poatd

s6 existe ,,o a doua gansd", o

evident destul de complexe, iar teoria

rediscuta orice dubiu sau rezervd fald de decizia luatd (Jarris, 1982, 1985).

binein{eles critici aduse teoriei lui Janis. in primul rAnd, ea este

Au existat

este, fbrd indoial6, incorectd in unele puncte. in orice caz. prezenta urrei teorii poate ajuta la diminuarea deciziilor de grup care s-au dovedit a fi fost atAt de dezastruoase in trecut.

Rezumatul capitolului
1.

Deqi termenul de influenld sociald poate avea conotalii de incercare

deliberatd qi directd de a ne schimba credinfele, atitudinile $i comportamentul, multe forme de influen![ sociald sunt indirecte qi neintenlionale. Chiar gi simpla

ceilalli indeplinesc aceeagi sarcind (co-actori) sau cdnd pur gi simplu asistd (audienla). Prezen\a celor-

lalli pare cd duce la

cregterea

instinctivitdlii organismului. Acest

prezenld

a altora ne

influenla. De

poate asemenea, suntem

corectd in cazul rdspunsurilor simple, dar diminueazd perfor-

lucru

faclliteazd, performanla

influenlali de nonnele sociale, de reguli implicite gi expectalii asupra modului in care trebuie sd gAndim gi sd ne comportAm.
Succesul influenlei sociale directe qi deliberate depinde de obicei de aderarea noastrd la normele sociale.

in cazul rdspunsurilor complexe. Pentru indivizii umani,


manla

factorii cognitivi, cum ar fi interesul pentru a fi evaluat, joacd


un rol deosebit.

Comportamentul agresiv neinhibat ce apare uneori in r0ndul maselor

in

prezen\a

altor membri

ai

speciei, atdt omul cAt gi animalele rdspund mai rapid. Aceastd. facilitare sociald apare atunci cAnd

rezultatul unei stdri de in care indivizii simt cd gi-au pierdut identitatea personald qi s-au unificat cu grupul. Anonimatul reduce conqtiinla de sine 9i contribuie la
poate
depersonciliz,are,

fi

904
depersonalizare. Unele dintre consecinfele depersonalizdrii sunt diminuarea constrlngerilor asupra

Introducere tn psihologie

influenld descreSte cu cAt numdru1, apropierea gi importanla lintelor creSte.


6.

comportamentului impulsiv, sensibilitate crescutd la indicii imediate gi la stdri emofionale

tntr-o serie de studii,

devenite

curente, precum gi scdderea interesului de a fi evaluat de c[tre

4. Intr-o situalie de urgenld un


martor va interveni mai greu dacd se afld intr-un grup decAt dacd este singur. Doi factori importanli determinI intervenlia: definirea
respon-

ceilalli. Oricum, fiind intr-un grup gi pdstrind anonimatul nu se ajunge inevitabil la cregterea agresivitdfli.

7.

situaliei qi difuzarea

5.

sabilitdyii. Din dorinla de a apdrea calmi, martorii igi definesc situalia ca nefiind o urgenfd, astfel producAnd o stare de ignoranld majoritar6. Prezenla altor oameni, de asemenea, duce la difuzarea responsabilit[tii astfel incdt nici o persoand nu simte nevoia de a acfiona. Martorii oculari intervin cel mai probabil atunci cdnd acegti factori sunt redugi, in special dacd cel pufin o persoand va da o mdnd de ajutor. Teoria impactului social rezumd multe din fenomenele de influenld sociald gi postuleazd cd: a) impactul social sau eficacitatea influenlei asupra unui individ linta cre$te cu numdrul, apropierea qi importanla surselor de influenlI qi b) impactul social al unei surse de

Solomon Asch a constatat cd unanimitatea de grup exercitd asupra individului o presiune puternici de a se conforma la judecalile grupului chiar 9i atunci cAnd acele judecdfi sunt evident gregite. Mai pufini conformare s-a observat atunci cAnd unanimitatea grupului este ruptd chiar qi de un singur individ. intr-o serie de studii clasice asupra obedienyei, Stanley Milgram a demonstrat cd oamenii obi$nuiti se supun ordinului experimentatorului de a administra qocuri electrice unei victime inocente. Factorii care contribuie la producerea unui nivel ridicat de obedienld includ: nonnele sociale (de exemplu, contractul implicat in continuarea experimentului pdnd la sfdrgit); supravegherea

clasice, asupra

conformdrii.

din partea experimentatorului:

8.

obstacolele care distan\eazd, persoana de consecinlele acliunii sale; rolul legitim al Stiinlei care-i determind pe oameni s6-qi abandoneze autonomia in mAinile experimentatorului. in acest sens. au existat controverse legate de etica experimentelor. Obedienla fald de autoritate poate fi nedeterminatd - qi rdzvrdtirea

Interacliunea Si influenla sociald

90s adopta acea pozilie; dacd mesajul evocd gdnduri care nu susfin pozilia pledatd - cum sunt contraargumentele sau gAndurile de subapreciere la adresa emildto-

provocatd

parte dintr-un grup ai c6rui membri au posibilitatea sA-$i


impdrtdgeascd opiniile, sd se suslind reciproc pentru dezaprobare gi sd poatd asigura modele de rol pentru nesupunere. insa individul are de ales intre obedien{a fa{a de autoritate gi conformarea la grupul care s-a rdzvrdtit. 9. Studiile de conformare gi obedienfd au relevat cd factorii situalionali exercitd asupra comportamentului o influenld mai mare decAt ne ddm seama. Avem tendinla de a subestima efectul forlelor situalionale asupra comportamentului. 10. O minoritate din cadrul unui grup mai mare poate influenla majoritatea sd-qi respingd punctele de vedere dacd ea men{ine o pozilie consistentd de dezaprobare fErd a fi rigidd, dogmaticd sau arogantS.

dacd individul face

rului

individul va

rdmAne o

neconvins. Teoria prevede

explicalie unificatoare pentru mai multe fenomene de persuasiune identificate anteri or. 12. Persuasiunea poate avea doub rute in producerea schimbdrii credinlelor gi atitudinilor: ruta centrald,

care individul rdspunde la argumentele comunicdrri, qi ruta periferica, in care individul rdspunde unor indrcii neconlinute in comunicare (cum ar fi credibilitatea emil[torului sau frumuselea ambianfei). Un mesaj despre o problemd care are relevanld personald poate genera gAnduri ca rdspuns la argumentele comunicatului. Cdnd o problemd are

in

Uneori, minoritdlile oblin

schimbare a atitudinii personale a

pulind relevanfd personald sau


c6nd oamenii nu sunt dispugi sau capabili sd rdspundd la conlinutul unei comunicdri, ei au tendin{a de a folosi euristici simple - in mod empiric - pentru a judeca valoarea comunicdrii. 13. CAnd grupurile iau decizii, deseori ele prezintd o polarizare de grup:

membrilor majoritalii chiar gi atunci cdnd ele nu reu$esc sd


oblind conformarea publicd. ll.Teoria rdsptutsurilor cogrtitive postuleazd cd persuasiunea indusd prin comunicare este de fapt autopersuasiune produsi de gdndurile pe care o persoand le genereazd in timp ce citegte sau

aude comunicatul. Dacd acest mesaj evoci gAnduri care suslin


pozilia pledatd, atunci individul va

decizia de grup este in aceeagi direclie, dar este mai extremd decAt media poziliilor iniliale
pledate de membrii grupului. Nu

906

I rt

roducere in p siholo

q i

este vorba doar de conformare publicd; atitudinile personale ale membrilor grupului de obicei se schimbd ca rdspuns la disculia de
grup. Acest efect se datoreazd, in pafte, influenlei inforntalionale prin care membrii grupului iau cunogtinld de informafii gi argumente noi, relevante pentru decizia aflatd in discu{ie. Membrii grupului tind sd aducd mai multe argumente in favoarea poziliei lor iniliale decAt impotrivd, astfel influenldnd disculia qi decizia finald in direclia poziliilor iniliale. Polarizarea grupului este produs[ gi de influenla norntativd, prin care oamenii iqi comparl opiniile iniliale cu normele grupului. Apoi ei igi pot ajusta pozilia pentru a se conforma majoritilii grupului. in completare, grupul poate asigura un cadru de referinfd care si facd indivizii sd-9i perceapd pozilia iniliala ca fiind prea slabd sau

14.

analizd a deciziilor dezastruoase de politicd extemd a constatat cd un grup decizional coeziv condus de un lider poate
in capcana gAndirii de grup. in care membrii grupului i;r reprimd opiniile dezaprobatoare in interesul consensului de grup Acest lucru dd nagtere unei iluzii generale de invulnerabilitate.
cddea

unanimitate. i: consecin!5, aceasta produce ur. proces defectuos de luare ; deciziei qi decizii greqite. S-.

moralitate

gi

sugerat

cd

poate

evitatd dacd: lideru. favorizeazd. o atmosferd deschisl

fi

,,gAndirea

de

-srup"

prea moderatd ca expresie a


atitudinii lor reale.

susline rigid o anumill pozilie inainte de inceperea drsculiilor; unii membri ai grupul:. sunt propugi pentru ajuca rolul c,,avocafi ai diavolului"; sunt adu.. expe(i din afard; existd o a ,,dou" gans6" de intdlnire a membrilo:" unde acegtia sd aibd posibilitate' de a reanaliza orice dubiu S;rezervd cu privire la decizia lor.

qi nu

Re co man

ddri biblio graJice


ald, edilia a III-a, 1990); gi Sears, Peplau . Taylor', Social Psychology, (Psihologie sc.; -

Cele trei tratate comprehensive de psihologie social5 enumerate la sfdrgitul capitolului I8 trateazd, de asemenea, subiectele discutate in acest capitol. Ele sunt: Lippa, Introduction to Social Psltchology (lntroducere in psihologia sociald, 1990); Myers, Social Psychology (Psihologie soci-

ald, edilia

a VII-a, l99l).

Aronson.

I.

Social Attinnl (Anirnalul social, edilia a \'.-.


199 l) trateazd mai multe aspecte prir::: influen{a sociald. Aborddri avansate po: -gisite in Lindzey 9i Aronson (sub editia). i:.

Interacliunea Si influenla sociald

907
de

Handbook

of Social Psyclrclogy (Tratat

psihologie sociala, edilia a III-a, 1985). Multe din subiectele din acest capitol sunt

Cacioppo, Anitudes and Persuasion: Classic and Contemporary Approaches (Alitudini gi

persuasiune. Aborddri clasice

gi

contem-

tratate

in lucrdri de popularizare chiar de

cAtre cercetatorii ingigi. Milgram, Obedience to Authoritiy (Obedienfa fa![ de autoritate, 1974) este o lucrare care trebuie cititd inainte

porane, l98l) este o recenzie a cercetdrilor de inceput gi actuale asupra persuasiunii. Janis, Groupthink: Psychological Studies of Policy Decisions and Fiascoes (Groupthink: studii

de formarea unei opinii referitoare la aceasti

serie de studii controversate. Latand gi Darfey, Tlrc Unrespottsive Bystander: Why Doesn't He Help? (Martorul care nu intervine: de ce nu oferi ajutor?, 1970) este un raport de cercetare elaborat de doi cercetAtori veritabili in acest domeniu. Petty gi

psihologice asupra deciziilor politice qi a erorilor decizionale, edilia a II-a, 1982)

reprezinti principala surs6 de studiere a fenomenului ,,gdndirii de grup". $i, in sfrrgit, lucrarea clasicd a lui Le Bon, Tlrc Crowd (Psihologia mul{imii, 1895) este tipdriti in
mai multe edilii.

Anexa
Cum sI citeqti un tratat:
metoda RICAR
Etapa R (risfoire)
Etapa

i (intrebiri)

Etapa C (citirea textului)


Etapa A (amintirea punctelor principale)

Etapa R (recapitularea textului)

ubiectul central in psihologie constd in analiza invS{drii gi

ETAPA R SASFOIRE). in prima


etapd vefi rdsfoi intregul capitol, citindu-l superficial, pentru obline idee generald despre principalele subiecte. Acest lucru se realizeaza citind schi{a (arborele) capitolului, apoi se face citirea superficiald a intregului capitol, ddnd o

rnemorf,rii. Aproape

fiecare

capitol al acestei cdr{i se referd la aceste doud fenornene; capitolul 7 (.,inv6{are gi condilionare") gi capitolul 8 (,.Mernoria") sunt dedicate exclusiv proceselor de invdtare gi memorare. in aceastd anexd vor.n revedea o metodd pentru citirea 9i studierea informa(iei prezentate in acest tratat de psihologie. Ideile teoretice care stau la baza acestei metode sunt descrise in capitolul 8; metoda prezentatd aici con{ine mai multe detalii pentru cititorii care doresc sd o aplice in studierea
acestui tratat.

Aceasti abordare privind citirea capitolelor tratatului, denurlitl metoda RICAR, s-a demonstrat a fi foarte eficientd in imbLrndt5lirea capacitAtii de
infelegere gi de memorare a ideilor-cheie gi a informa{iei in general. Metoda igi are

aten{ie speciald titlurilor sec{iunilor qi subsecfiunilor principale, inraginilor 9i ilustraliilor. Dupa parcurgerea capitolului, cel mai important aspect al etapei de rasloire constd irr citirea cu aten[ie a rezumatului de la sfArgitul capitolului. Acordafi cdteva mirrute pentru studierea fiecdrui punct din rezumat, astfel incdt sd puteli rdspunde la intrebdrile care vor apare. Etapa de rasfoire v5 va oferi o
imagine de ansamblu a subiectelor tratate

in capitol gi a rnodului de organizare


acestora.

denumirea dupa prin-rele litere care reprezir-rtd cele cinci etape necesare la citirea unui capitol: Rdsfoire, intrebciri, Citirea te.rtului, Antirttirea ptutctelor principale, Recnpinilrtrett tertului; paqii sau etapele metodei sunt ilustrate in figura I.l. Prinra gi ultima etap6, (Rdsfoire Si Rec:apitulareo textului) se aplici intregului capitol; cele trei etape intermediare (lttrebdri. Citirea textului, Anirtirea pwtctelor principule) vor fi aplicate
fiecdrei sec{iuni principale a capitolului.r ' Metoda I{ICAR ala cum este dcscrisd aici se baz.cazd pc ccrcetdrilc lui 'l'homas 5i I I.A. Robinson (1982) pi Spache pi Berg (1978);

ETAPA Aqa cunr am observat mai inainte, vefi putea aplica etapele i, C, A fiecdrei secfiuni principale a capitolului pe mdsura parcLrrgerii lui. Un capitol tipic din acest tratat con{ine aproximativ intre 5 gi B secfiuni principale, fiecare sec{iune incepAnd cu un titlu proeminent, cu litere ingrogate.
cercctdrile lor. dc data aceasta. sc bazeazd pe primcle contribu{ii ale lui R.P. Robinson (1970). In unele lucrdri. numele SQ3R cste lblosit in locul

i fNrnrnAntl.

dcnurnirii RICAR. Litcrelc S. Q. li cei trci R indicd acelapi nunrdr dc cinci ctape. dar sunt redenumite suh forma ,.Survcy", ,.Question", ..Read", ..Rccitc", pi ..1{cvicrv". Considerdm cd dcnumirea RICAR este nlai ugor dc relinut decdt

sa3R

lalBltorEc-A-*l I PANATT ISTRAT|I | _ BBA1!.4-

910

[tfi roduc e re in

iltol c, :

Fig. I.1. Metoda RICAR. Prima Si ultima etapd se aplicd intregului capitol,
in timp ce etapele intermediare se aplicdfecdrei secliuni a capitolului.

inainte de a trece la urmdtoarea sectiune,

parcurge{i fiecare sec{iune in parte, aplicAnd etapele I, C, A.Inainte de citirea secliunii, citili titlul sec{iunii respective $i titlurile subsecliunilor; apoi veli reveni la titlurile subiectului cu una sau mai multe intrebiri la care vrefi sd rbspundeJi in timpul citirii secliunii: ,,Care sunt principalele idei pe care le transmite autorul

cheie pentru o utilizare viitoare. Cel r:' bun lucru ar fi probabil si arn6na{i lua:=. notilelor p6nd in momentul cAnd a1i c.--

intreaga secIiune gi a1i enurnerat t.:-: ideile cheie, astfel incAt sd pute{i inlelc-imporlanla lor relativa.

in

aceastd sec{iune?" Aceasta constituie

ETAPA A (AMINTIREA PU\C. TELOR PRINCIPALE). Dupd ce .: tenninat de citit sec{iunea respecti'.:
incerca{i sd vd arnintifi ideile principal. . sd expuneli informalia stocatd. Amint;:.i

etapa intrebdrilor.

TEXTULUD. Urmeazd citirea cu atenlie a sec{iunii pentru a se in{elege informa{iile prezentate. Dupd ce a1i citit textul sec{iunii, incerca!i sd rdspundeli intrebdrilor pe care vi le-a{i pus in etapa 1. Reflectali asupra subiectelor citite gi incercali sd faceli conexiuni cu alte lucruri pe care le cunoagtefi. Pute{i sd alegeli sau sd subliniali cuvintele cheie sau frazele din text. Totugi, nu incerca{i sd subliniali mai mult de 10 sau l5%o din text. Prea multe notite vor afecta scopul propus, care constd in insemnarea ideilor gi cuvintelor

ETAPA

C (CITIREA

punctelor principale constituie un mi'.-i foarle eficient de fixare a materialulu- ,: memorie. Introduce{i ideile principale : -

text in propriile cuvinte gi expu:-:


informa{ia (de preferat cu voce tare

daci nu sunteli singur


gAnd).

in camerd. ',:
r::

s:-

a fi

Verificali incd o datd textul per,::i sigur cd v-a!i amintit corecl :

complet textul. Prin recitarea textului

depista golurile din cunogtirr{ele durrr.<:-

voastrd

gi ve{i reugi sd v6

organiz'-

inforrna{ia in memorie. Dupd ce atitei'r-nat, in aceastS modalitate, cu o sectiun; i capitolului, trece{i la urmdtoarea secri-:*

Anexa I. Cum sd cileSti un tratal: meloda RICAR

911

gi aplicafi etapele i, C, qi A. Continua{i astfel pAna cAnd ve{i termina toate


sec{iunile capitolului.

intr-o incercare activd de a recapitLrla verbal textul, decAt sd alocafi intregul

tirnp de studiu citirii 9i


materialului (Gates,

recitirii

ETAPA R (RECAPITUI,AREA TEXTULUI). CAnd ali terminat de citit tot capitolul, pute{i sd revizuifi gi sd v5 testati cunogtin{ele despre intregul material. Reluafi notilele qi verificafi ce anunle pute{i sd vd amintifi despre ideile principale din text. Incerca{i sd in{elegefi modul de interrapofiare a diferitelor aspecte gi cum sunt ele organizate in
capitol. Etapa recapitularii poate necesita revenirea la confinutul capitolului pentru a verifica diferitele aspecte gi ideile cheie. De asemenea, in acest timp, putefi reciti rezurnatul capitolului, gi o datd ce

l97l). Studiile aratd, de asemenea, c6 o citire atentd a


rezumatului capitolului inainte de citirea

propriu-zisd a capitolului este in mod special productivd (Reder gi Anderson, 1980). Citirea mai intAi a rezumatului asigurd o vedere de ansamblu a capitolului, fapt care ajutd la organizarea materialului pe nrdsura citirii lui. Chiar dacd nu ve{i urma fiecare etapd a rnetodei RICAR, trebuie sd vd orienta{i atenfia asupra etapei de recapitulare gi de citire a rezumatului ca introducere in materialul
de inv6{at.

ali fhcut acest lucru, ve[i fi capabil sd adbugali unele detalii fiecdrei pA(i a sumarului. Nu prelungili etapa recapitularii pAnd in noaptea dinainte de
examen. Cel mai bun moment pentru o

Metoda RICAR qi rnulte alte variate deprinderi de invdfare, inclusiv lecturarea notilelor gi prelucrarea lor pentru examene sunt descrise intr-o excelentd carte.

prirnd recapitulare

capitolului

este

imediat dupd citirea lui.

Cercetdrile indic6 faptul cd metoda RICAR este de mare utilitate gi in mod decisiv preferabilS unei citiri directe a capitolului (Thomas qi Robinson, 1982). Recapitularea are o importantb special6: este mai bine sd petrece{i o parte din timp

intitulatA: Dezvoltarea cleprinclerilor cle int,dtare. Metode practice pentnt atlniterea Ia facultote, publicatd cu sprijinul Programului de testare a colegiilor americane, Iowa City, Iowa. Dupd cun-r indica gi subtitlul, aceastd carte se axeazd pe rnetodele practice pentru oblinerea succesului personal gi academic in facultate.

Anexa

II

Scurt istoric al psihologiei


Originile psihologiei contemporane
Cele dintdi abordbri psihologice

Laboratorul lui Wundt Alte origini ale psihologiei contemporane

$colile de psihologie Structuralismul qi funclionalismul Date importante din istoria psihologiei Behavionismul Psihologia gestaltisti
Psihanaliza

Abordiri

contemporane

e$i psihologia este o gtiinla t6ndra. dintotdeauna oamenii au fost interesali de aspectele psihologice din viala cotidiand. Ca(ile de istoria psihologiei dezbat puncte de vedere ale unor filosofi greci din antichitate, ?n special ale lui Platon gi Aristotel. Dupd greci, Sf. Augustin (354-430) este considerat urrndtorul mare precursor al psihologiei rnoderne, datoritd interesului sdu pentru introspec{ie gi curiozitdfii manifestate pentru fenomenele psihice, inclusiv pentru comportamentul copiilor gi al

rnultir-nilor la cursele cu care de luptd. Descartes (1596-1650) ;i-a ldsat amprenta

asupra psihologiei prin afimra{ia ca animalele sunt magini ce pot fi studiate nrai mult ca oricare altf, rnagini studiatd. De asemenea, el a introdus conceptul de ac{iune reflexd, aspect care a ocupat uu loc semnificativ in psilrologie. Nurnerogi filosofi eminenfi ai secolelor al XVII-lea qi al XVIII-lea - Leibniz, Hobbes, Locke, Kant gi Hurle, pentru a numi pe cinci
dintre ei
logice.

- s-au luptat cu intrebarile psiho-

Originile psihologiei contemporane


Cele dintfli

abordiri psihologice

facultdtii a incurajat
frenologieit cle

reprezentan(ii

in secolul al XIX-lea. doud teorii ale psihicului s-au intrecut pentru oblinerea suprenra{iei. Una dintre ele, psihologia facultdlii, era o doctrinl a forlelor psihice mogtenite. Potrivit acestei teorii, psihicul este alcdtLrit din cAteva ,,facultdli" distincte gi indeperrdente, sau capacitSli mentale - de exemplu gdndirea, sint{irea gi dispozitia de a face ceva. Aceste facultdli sunt irnpdrfite in subfacultdli: ne
amintim
subfacultatea memoriei, ne irnagindur prin subfacultatea imaginaliei, gi tot a9a. Psihologia

XIXlea
tia

sd incerce sd localizeze facultdlile speciale in diferitele pdrti ale creierului. Psihologii asoc'itttiortiSli au un punct de vedere contrar. Ei neagi teoria unor

la inceputul secolului al Gall2 find unul dintre aceg-

facultdli inndscute ale psihicului;

spre

de ceva prin

corr{inutul psihicului la ideile care pdtrund pe calea simfurilor gi care ulterior se asociazd prin interven{ia unor principii, cum ar fi: similaritatea, contrastul gi contiguitatea. Asociationigtii explicd intreaga activitate mentald pe
2

deosebire de frenologi, acegtia linriteazd

I'feorie potrivit careia facultdlilc suflctegti puteau fi dcpistate prin palparca dit'eritelor pdrli
ale craniului, de aici gi denumirea de cranioscopie (n. trad.).

Franz Joseph

anatonrist

Call ( 758- 828), mcdic. pi liziolog gernlan. crcatorul leoriei


1
1

fre nologic e (n. trad.).

914
baza asocia{iei de idei - concept dezvoltat mai ales de cdtre filosofii britanici.

I nt roduc

re itt p silrcl o g i e

Atat

psihologia facultd{ii

c6t 9i

psihologia asocialionistd sunt astdzi in opozilie. Cercetarea abilitSlilor mentale ca factori in testele psihologice este legat[ de psihologia facult[1ii; cercetirile curente asupra memoriei gi inv[!6rii sunt bazate pe primele teorii asociationiste. Psihologia facultdlii cautd sd observe aspectele ereditare ale comportamentului, in timp ce asocia(ionismul subliniazd interven{ia mediului ca determinant al

in Germania. Cercetdrile lui Wundt au vizat in principal simfurile. in special simlul vizual; insa el gi colaboratorii sdi au studiat de asernenea ;i atenfia, emo{ia, memoria. Psihologia lur Wundt s-a bazat pe introspeclie ca metodd de studiu a proceselor psihice. Metoda introspec{iei era prelLratd din
Leipzig,

filosofie, dar Wundt

a dat o

nouA

dimensiune conceptului. Simpla autoobservalie nu era suficient6, ea a trebuit sa fie imbundtd{ita prin experimente. Expe-

comportamentului. Problema mediu


versus ereditate este perpetuatd istoria psihologiei.

in toatd

rimentele sale variau sistematic unele dimensiuni frzrce ale stimulului, iar metoda introspec{iei era ulilizatd. pentru determinarea modului in care aceste Wundt poate fi ilustratd prin unul dir: experimentele sale asupra tintpultti dt reaclie.In acest experiment, subiectului i se cerea sd apese pe un buton (cAt de repede posibil) dupd apari{ia unui spt: luminos, timpul de reacfie fiind mdsura: cu atenfie. Wundt descoperd cd timpul de rispuns a fost mai mare cAnd subiectul a acordat atenlie detectdrii spotului d; lumin6, decdt atunci cAnd aten{ia subiectului a fost indreptatd spre executare: migcirii rapide de a apdsa cu degetul p buton. Subiectul a reaclionat in ambel= cazuri, dar a existat o diferenld in timpu" de reaclie de aproximativ 0,1 secunde Pentru a explica acest fenomen straniu. Wundt face distincfia intre perceplie ;'
aperceplie. CAnd atenlia este concentrat:
schimbdri fizice rnodificd conqtiinla. Abordarea cercetdrilor in concepfia lui

Laboratorul lui Wundt


Wilhelm Wundt3 este creditat ca fiind fondatorul psihologiei ca disciplind acadernic6. Data fonddrii este 1879, an in care Wundt a infiin{at primul laborator formal de psihologie la Llniversitatea

asupra migcdrii degetului, are

loc .

percep{ie simpl6, iar lumina declangeaz,: rdspunsul prompt. Dar dacd atenlia esl: focalizatd. asupra stirnulului, apare activitatea adilionalS de aperceplie car. Fig. II.1. WiLhelm Wundt.
Wilhelm Wundt (1832-1920), prolesor unlversitar la Universitatea Heidelberg (n. trad.).
3

implici o percep{ie mai ,,bogatd" : spotului de lumind; Wundt a consider": cd procesul de aperceplie a necesit": aproximativ 0,1 secunde. Interpretarea lu Wundt nu mai este astdzi acceptar:

Attexa II. Scurt istoric

aL

psihologiei

91s

deoarece acum qtim cS procesele care

intervin intre stimul


organizate

gi

rdspuns sunt
com-

in modalitdli mult mai

plexe; totugi, aceste studii au ajutat in lansarea psihologiei ca qtiin!5 experimentald.


PAnd la disparilia sa in 1920, influen{a personald a lui Wurrdt asupra psihologiei a avut o importanld unicd. Numeroqi pionieri ai psihologiei americane au fost

pregdti{i in laboratorul lui Wundt. Primul laborator formal de psihologie din Statele Unite a fost infiin{at in anul 1883 de cdtre Stanley Halla (care a studiat cu Wundt), de la Urriversitatea John Hopkins, degi William Jamess a oferit o micd demonstra{ie de laborator la Universitatea Halvard, in 1875. Prima persoand

Fig. II.2. Sir Frattcis GaLtott.

care avea sd fie numitS ,,profesor de psihologie" in Statele Unite a fost


J. McKeen Cattell6

acel indice care mai tArziu a devenit


cunoscut sub denumirea de coeficient cle corelatie. Influen{a teoriei evolu{ioniste prin

- un alt student al lui Wundt - care a oblinut acest titlu la Universitatea Pennsylvania, in 1888. inainte de sfArgitul anului 1890, studenlii lui Wundt vor fi regdsili in multe
un

iversitdli americane.

Alte origini ale psihologiei


contemporane
Deqi imboldul pentru infiinfarea laboratoarelor de psihologie vine in special din Gerrnania, au existat qi alte influenfe.

selec{ie naturald, propus6 de cdtre Charles Darwin8, provine de asemenea din Marea Britanie. Teoria lui Darwin a statuat continuitatea intre animale gi fiin{ele umane, prin urmare a condus la aparilia studiilor comparative in psihologie.

in

Marea Britanie, Sir Francis GaltonT

este intemeietorul studiului pentru diferenfele interindividuale gi el a exercitat o puternicd influen{d asupra dezvoltdrii testelor de inteligen{d. Galton a inventat tehnica statisticd a corela{iei gi a elaborat
a

O altd, arie de influenfi asupra psihologiei provine din medicin6, in special din metodele de tratament a bolilor psihice. Hipnoza, de exemplu, are o lungd istorie ca formd de terapie, datAnd o datd cu experirnentele lui Anton Mesmere de la sfArqitul anului 1700. Un alt medic vienez, Sigmund Freud, intemeiazd psihanaliza la inceputul acestui secol.
Sir Francis Galton (1822-1911), naturalist, antropolog. fiziolog gi meteorolog englez, fondatorul eugeniei (n. trad.). 8 Charles Robert Darwin ( 1809-1882), intemeictorul evolulionismului Stiitrlilic (n. trad.).
7

Granville Stanley Hall (18,14-1924), psihopeJames ( 1842-1910). filosol 5i psi-

dagog american 1n. trad.1.

'Wrlliam

holog american, unul dintre fondatoni pragmatismului (n. trad. t. u J. McKeen Cartcll 11860-19lt,1: tor cl a lost primul care a introdus termenul de lesl in
psihologie (n. trad.).

9r6

Introducere itt psiltolo: ..

$colile de psihologie
Structuralismul gi funcfionalismul
CAnd psihologia gtiinlificb a luate amploare spre sf6rgitul secolului al XIX-lea, cercetdtori din alte domenii au {bcut descoperiri irrrpoftante in chimie gi
corrgtiente ce unneazd a fi analizati s-: forma elemeutelor constitutive (senzati;.-

gustative), clun ar fi senzaliile de dulc: amar. rece, gi orice altceva ce poate i identificat pe baza introspectiei. Acest:

fost modul de

abordare gtiinlit::1 intreprins de Wundt gi studenlii s: .


principalul sdu succesor in Statele L n::= fiind E.B. Titchenerr0, psiholog preei:'. de Wundt la Universitatea Cornell. t, datS ce scopul propus era de a speciti:. structurile mentale, Titchener a introC*.

'

fizicd prin descompunerea coruponentelor complexe (moleculele) in componente elementare (atomi). Aceste succese in considerare elementele mentale din care sunt alcdtuite experienlele mai complexe. DacI chimistul a licut uu progres descompunAnd apa in hidrogen gi oxigen,

au incurajat psihologii sd ia

termenul

de stntcturalisnl

pentru :

descrie aceastd ramuri a psihologiei. D--

probabil ca qi psihologul poate progresa considerAnd gustul lirnonadei (percepfia gustativd) ca o moleculd a experienlei

exista gi o opozilie foarle puterrrica t:-: de caracterul analitic al stmcturalismul'William James - un distins psiholog de .. Univesitatea Harvard - era ingrijorat -:

caracterul restrictiv al cercetdrii psil-.:logice, aga cllnl era el irnpus de brar.' structuraligtilor. James credea cd se pc::: pune mai pulin accent pe investigur:. elementelor de congtiin{d gi mai m:accent pe infelegerea fluiditatii, d;:fhgurdrii qi caracterului lor person: Interesul sdu personal era centrat :E studierea modului de funcliorrare a ps hicului, astfel ca un organisn'r sd se pt"-adapta la rnediul inconjurdtor. lntru:James irrvestiga rolr-rl funclional congtiin{ei (mai ales in procesul J; adaptare), demersul sdu in cai:psihologiei a fost denumit funclionali :Lucrdrile lui James cu privire la obicei. ca mod de adaptare au ajutat .: configurarea unei etape a psihologiei c-a inclus procesul de invdfare ca subi:::
central de studiu.

Fig. II.3. William Jantes. o Franz Anton Mesmcr (1734--1815), medic


gcrman, a creat doctrina magnetisrnului animal

mesmerisn (n. trad.).

r0 Edward.B. Titchener (1867-1927 l. ' profesor universitar la Universitatca Co::.


Ithaca (n. trad.).

Artexa

ll. Scurt istoric al p.rilnktgiei


f)ate importante din istoria psihologici

9t7

400 i.Ch.

Hipocrate pune
constitulionale

in relalie caracteristicile de pcrsonalitate cu

tipurile
a

;i

propune o teorie fiziologicd (opusa celei demonologice)

bolilor mintale.
350i.Ch. Aristotel insistd asupra observa{iei obiective a comportalnentului unran propune trei principii de utilizare a asocialiei de idei. 400
Ei

A.D. Stintul Augustin, influenlat de icleile platoniciene. realizeazd,


spectii in Cou.fbsiwrile sile.

atente intro-

1650

Ren6 Descartes caracterizeazd rela\ia minte-corp ca fiind urra de inrerac{iune.

1651

Thonras Hobbes prefigureazd asocialionismul, dcclarAnd plovin din experiertla senzoriald.


este o,,tdbli1d nescrisi" (rabula rasa).

cI

toate ideile

1690

John Locke extinde teoria lui llobbes, declarAnd cd la nagtere psihicul unran

t749
178

David Harrley formalizeazd

doctrind

a asocia{ioltismului gi sugereazd

bazele neurologice ale memoriei.

Critica raliunii pure a lui Inruranuel Kant atacd, asocialionismul gi abordarea nativista: aceast5 lucrare va avea o puternicd influenld asupra lilosofilor 5i
psihologilor de mai tilziu.

809

Franz Gall gi Johann Spurzheim vor iegi in evidenld prin lienologie, ca nretodd de studiu a facultdtilor rnentale gi a activitalii psilrice.
Pierre Flourens elaboreazd primele experirnente senrnificative in localizarea

I 821

funcliilor cerebrale.
1822
I 838

Friedrich Bessel mdsoard diferenlele interindividuale in timpul de reac{ie pentru observaliile astronomice.
Johannes M0ller fonnuleazd doctrina energiilor nervoase specifice.

1846
1

Ernst Weber obline prima lege cantitativd din psihologie.

850

Herrnann von Helmholtz rndsoard frecvenfa de transnritere a iurpulsurilor


nervocse.

I 859

Charles Darrvin publicd lucrarea Origittea spcc'iilor. prczcntirnd teoria


evoluliei prin seleclie natural6.

860
869

Custav Fechner publici lucrarea Eletttente cte psihofizicri, in care prezintd diferite rnetode pentru mlsurarea rela{iei dintre stinrulii fizici gi senza{ii.

Sir Francis Calton studiaza dilcrcnlele interindividuale 9i aplic[ conceptul


lui Darwin de adaptale selectiva la evolulia raselor.

l 879

Wilhelm Wundt infiinleazd primul laborator fonnal de psihologie


Univesitatea din Leipzig.

la

l 883

G. Stanley Hall irrfiinleazd prirnul laborator de psilrologie in Arnerict.


Universitatea John Hopkins.

la

918
I

I nt roduc

ere ln

siholo

ie

885

1890 1892

1898

1900
1905

1906 1908 1912 1913

L9t7

t9z2
t929
1935

1938 1949 1950 1954


t,

1957.
.,:,,:t.

r9J8

1?y
1979

Anera II. Scurt istoric al psihologiei

919

Interesul fa{d de procesul de adaptare

impactul

a fost

lor de

lungd duratd

asupra

influenlat de teoria selec{iei naturale a lui Darrvin. Congtiinfa a evoluat, sus{ine argumentul, numai
datoritd faptului cd ea a servit un anumit

psihologiei.

Behaviorismul
Dintre cele trei gcoli de psihologie
recent apdrute, behaviorismul a avut cea

in dirijarea activitAtilor individului. Accentul pus pe rolul funclional al


scop

congtiinlei a condus la recunoa$terea caracterului restrictiv al metodei intro-

mai mare influenld asupra psihologiei


gtiin{ifice. Fondatorul acesteia - John B. Watsonr2 - reaclionend impotriv a lradiliei psihologice din tirnpul sdu, a proclarnat cu tdrie o psihologie larit introspec{ie. Watson nu a idcut nici un fel de afirmalii cu privire la congtiinfd atunci cAnd a analizat comportamentul animalelor qi cel al copiilor. Acesta

spec{iei in cadrul structuralismului. Pentru a descoperi modul in care organismul se adapteazd la mediu sbu, func{ionaligtii argumenteaz[ cE datele derivate din introspec{ie ar trebui suplimentate de observa{iile comportamentului manifest, inclusiv studiul com-

portamentului animal gi dezvoltarea comportamentului (psihologia dezvolt[rii). Agadar, funclionalismul extinde obiectul psihologiei pentru a include
comportamentul ca variabil6 dependentd. Dar ca qi structuraligtii, funclionaliqtii au

considerat totuqi psihologia ca fiind gtiinla experierrlei corrgtieute. iar introspecfia principala metodd de investiga{ie.

Structuralismul qi funcfionalisrnul au

jucat un rol important

in dezvoltarea o
abordare

timpurie a psihologiei. Deoarece fiecare

punct de vedere oferea

sistematicd a cAmpului de cercetare, cele

doud au fost considerate Scoli de psihologie in competilie. Pe mdsurb ce psihologia s-a dezvoltat, au evoluat gi alte
gcoli care s-au irrtrecut pentru supremafie.

considera cd nu numai rezultatele psihologiei animale qi ale psihologiei copilului igi pot contirrua drumul intr-o manieri proprie, ci gi faptul cd ele stabilesc un model pe care psihologia adullilor il poate urma la fel de bine. Pentru a face din psihologie o gtiinld, spunea Watson, datele psihologice trebuie sd fie oferite publicului spre verificare, la fel ca datele celorlalte gtiin{e. Comportamentul este public; congtiinfa este intimd. $tiinla poate interveni in faptele publice. DatoritA acelor psihologi care gi-au fhcut griji din pricina introspectiei, noul belraviorism s-a rdspdndit rapid, mai ales in anii '20; intr-o perioada de timp, majoritatea

tinerilor psihologi s-au

autointitulat

Dirr 1920, structuralismul gi

func{ionalismul au fost inlocuite de alte trei gcoli mai noi: behaviorismul, psihologia gestaltistd 9i psihanaliza. Evenimentele din l9B0 qi pAnd in actualitate nu sunt prezentate, intrucdt nu

,,behavioriqti". Activitatea qtiinIifica a lui Ivan Pavlovr3 (privind rdspunsul


John Broadus Watson (1878-1958), psiholog american, prof-esor universitar la Universitatea Baltinrore (n. trad.) r3 Ivan Pctrovici Pavlov (18,19-1936). psihotiziolog rus, laureat al premiului Nobel pentru
12

a trecut suficient timp pentru a judeca

liziologie gi medicini (n. trad..)

920

I tft rotl ttc

re tn

ilto lo

g ie

Behaviorigtii considerd cd fenomenele psihologice debuteaz5 cu un stirnul 9i inceteazS cu un r[spuns, dAnd astfel na9tere termenului de psllrologie stinuil-rdsprzrzs. Psihologii acestei ramuri sunt de

departe prirnii behaviorigti care au incercat sd indice procesele ipotetice dintre irtput-ul stimulului gi otttput-uI
rdspunsului, procese denumite vcu"iabile
internrcdiare.

Dacd se utilizeazl, o definilie clara astfel incAt termenul ,,stilnul" sd se refere la o clasd intreagd de conditii
antecedente, iar ,,rdspunsul" la o clasd intreagd de corrsecinfe (cornportarnentul manifest qi produsele de comportament). atunci psihologia S-R devine in special o
Fig. II.4. Jolut B. Watsotr.

psihologie

variabilelor independente

qi
conditionat) era consideratA de cdtre behaviorigti un domeniu irnportant de cercetare. inainte de aparilia behaviorismului, rispunsul condi{ionat a fost investigat intr-o mai rnicd misurd gi in Statele Unite, dar Watson este responsabil de rdspAndirea ulterioard a influenlei acestuia in psihologie. Watson spunea cd aproape intreg comportamentul este rezultatul condilionirii, gi cd mediul inconjur[tor formeazd comportarnentul uman prin intdrirea obiceiurilor specifice. in concep(ia behaviorist6, rdspunsul condilionat este cea mai micd unitate indivizibila a comportamentului un ,,atom de

dependente.

Din

aceastd perspecti\e

psihologia S-R nu reprezinti o teorie particulari, ci un linfuaj care poate fi utilizat la explicitarea gi comunicarea inforrnaf iei psihologice. in aceasta accepfiune, perspectiva S-R este Iarg rdspAnditS in psihologia contemporand.

Psihologia gestaltistl
Aproxirnativ in aceeagi perioadd in care Watson intemeia behaviorismul in America, psihologia gestaltistd apdrea in Germania. Cuv6ntul Gestalt tradus din limba gennand inseamud ,,formd" sau .,configuratie", iar psihologia intemeiati de Max Wertheimerra in 1912 era c psihologie interesat5. de organizare: proceselor psihice. Aceastd pozilie area sd fie identificatd cu Weftheimer si
ra Max Wcrthcimer (1880-1967), Kurt Koiil,= (1886-1941), Wolfgang Kdhler ( 1887-1967) . Kurt Lewin (1890-1947) reprezentau ."gcoda dt la Berlin" (n. trad.)

comportament" din care pot fi construite mai multe comportamente


complicate. Toate tipurile de comportamente complexe se nasc dintr-o pregdtire special6 sau educafie, fiind considerate doar o {esdturd de rdspunsuri
conditionate.

Attexa II. Scurt istoric al psilrclogiei

92r
$i

colaboratorii

sai Kurt Koffka

Wolfgang Kcihler, to{i acegtia irnigrdnd in Statele Unite. Primele experimente gestaltiste vizau percep{ia miqcdrii, in special fenontenele ,,phi". CAnd doud surse de lumind separate sclipesc intr-o succesiune stabilita (sincronizare qi pozilionare spafiald), subiectul vede un singur spot luminos in migcare de la prima sursd de lurnind la cea de a doua. Fenomenul de migcare aparentd era cunoscut" la acea vreme, dar psihologii gestaltigti au subliniat importanta teoretica a corrfigura{iei stimulilor in producerea efectului. Ei au sus{inut cd experienfele noastre depind de pattenrurile formate de stimuli gi de orgarizareo experien{ei. Ceea ce vedem depinde de fond gi de celelalte aspecte ale intregului. intregul diferd de suma pdr{ilor sale; intregul este alcdtuit din pdr(i aflate in relafie. Deqi psihologii gestaltigti din acea vreme nu au subscris la psihologia introspecfiei mai mult decdt a fbcut-o Watson, ei au exercitat o puternicd opozilie fal,it de behaviorisni. Acegtia n-au renuntat la tipul de introspec{ie liberl care tindea spre numele de fenontenologie. E,i doreau sd fie in stare sd intrebe o persoand cu ce anurre se aseamdnd acest lucru qi ce insearnni el. Erau interesa[i de percepfia migcdrii, de cum interpretau oamenii mdrimile, gi de aparenfa culorilor in condiliile unei ilumindri alternante in intensitate. hnportanfa percepf iei in toate evenimentele psihologice i-a condus pe cei influenta{i de psihologia gestaltistd la o serie de interpretari ale inva{arii

Fig. II.5. Wolfgarry Kdliler. interpretdri, exprimate sub fonna teoriilor cognitive, au avut valoare instrumeutald in dezvoltarea curentd a psihologiei cognitive.

Psihanaliza
introdus psiholoStatele Unite sub forma unor serii de prelegeri (inute la Universitatea Clark (in 1909), la invitatia psihologului merican G. Stanley Hall. Astfel, prirna recunoagtere universitard a activitAtii gtiinlifice a lui Freud - in Statele Unite - vine din partea psihologilor. Influenfa lui Freud devine at6t de raspAnditd, incAt gi cei care nu cunosc nimic despre psihologie au totLrgi mdcar o Sigmund Freud

gia psihanalitica

in

idee despre psihanaliz6.

memoriei qi rezolvbrii de probleme centrate pe procesele perceptuale. Aceste

Majoritatea teoriilor lui Freud reprezinId, interpretarea inconSlientului. De bazd in teoria freudiand a incongtientului este concep{ia confonn cdreia dorirrlele inacceptabile (interzise, pedepsite) din

922

I nt

roduc e re tn

iholo

g ie

Fig. II.6. Signtund Freud.

perioada copil6riei sunt eliminate din conqtiin{d gi devin o parte a inconqtientului, unde igi pdstreazd influenla. Incongtientul exercitd o presiune pentru a-gi gdsi exprimarea, pe care o face in numeroase modalitili, de exemplu prin

tului - reprezintd un mod de a ajuta ca dorin{ele incongtiente sd-gi gdseasci exprimarea. in teoria clasicd freudiana.
aceste dorinfe incongtiente sunt aproape

vise, erori de vorbire gi

manierisme incongtiente. Metoda psihanaliticd - asociafia liberd sub indrumarea analis-

exclusiv de naturd sexuald. Accentul pus pe sexualitatea infantild a reprezentat una din barierele care s-au opus acceptdrii incd de la inceput a teoriilor
freudiene.

Abordiri contemporane
psihologia gestaltistd qi psihanalizb, psihologia a fost dominatd de behaviorism p6nd la cel de-al doilea
rdzboi mondial, mai ales in Statele Unite.

aduse

In ciuda unei contribulii

de

importante

O datd cu terminarea rdzboiului, interesu, fafd de psihologie a crescut, nufireroas.


persoane fiind atrase sd profeseze in aces:

domeniu de activitate.

Anexa

Il. Scurt istoric al psiltologiei

923

Prin mdrirea disponibilitetii de utiechipamente electronice, poate fi examinat un numdr mai mare de probleme.

lizare a unor instrumente sofisticate

gi

Acest program extins de cercetare a demonstrat clar faptul cd aborddrile teoretice au un caracter prea restrictiv. Aparilia computerelor din anii '50 vine sd intdreascd acest punct de vedere. Computerele programate in mod adecvat
sunt capabile sd efectueze diferite sarcini,

de

demonstreze unele teorii matematice, care anterior puteau fi realizate numai de cdtre oameni. Computerul oferd gi psihologilor un insl.rument important cu ajutorul cdruia sd investigheze procesele psihologice. O serie de lucrdri publicate
1

exemplu, sd joace $ah sau

sd

Fig. II.7. Herbert Sintott.

spre sfArgitul anului 950 de cdtre Herbert Simon (care mai tirziu a primit premiul Nobel) gi colaboratorii sdi au indicat modalitatea de simulare com-

puterizatd a fenomenelor psihologice. Multe dintre problemele psihologice mai vechi surrt relicute sub fonna sistentelor de procesare a informaliei. Fiinla umand poate fi vdzutia acum ca un procesor de informa{ie. Simfurile asigurd canalul de intrare a informa{iei; operaliile mentale sunt aplicate irryut-ului; irtput-ul transformat creeazd o structurd mental5 care este stocatd in rnemorie, acea structurd interaclioneazd cu alte structuri din sistemul mnezic pentru a genera un rdspuns. Puterea computerului permite psihologilor sd extragd infonnafii despre procesele psihice complexe gi sd investigheze irnplicaliile teoriei prin
simularea ei pe computer. Dacd stadiul de rdspuns (output) al simul[rii computerizate corespunde comportamentului obser-

Abordarea din perspectiva procesdrii inforrnaliei a asigurat o cunoa$tere mai ampld qi mai dinamicd a psihologiei decAt teoria S-R cu variabilele sale intermediare. Abordarea din perspectiva procesdrii inforrnafiei a permis ca unele specula{ii din partea psilrologiei gestaltiste gi psihanalizei sd fie formulate intr-o manier6 precisS, in programe de computer; in acest fel, ideile fundamentale despre natura psihicului pot fi elaborate concret gi verificate in conformitate cu datele actuale.

Un alt factor care a dus la schimbarea punctului de vedere al anilor '50 a fost dezvoltarea lingvisticii moderne. Anterior acestei perioade, lingvigtii erau preocupafi in special de descrierea limbajului; acurn ei teoretizeazd structurile mentale necesare inlelegerii gi vorbirii. Acest domeniu de activitate a fost intemeiat de Noam Chomskyls, a

vat la popula{ie, psihologul poate


incredere in teorie.

avea

'' Noam Avraam Chomsky (n. 1928), inifiatorul orientdrii structuraliste in lingvistica teoretica
(n. trad.)

924
cdrui carte - Structurile sintactice - publicatd in anul 7957, oferea bazele unei colabordri active intre cercetitorii psihologi gi cei lingvigti. A urmat o dezvoltare rapidd a domeniului psiholingvisticii, care a furnizat primele analize psihologice semnificative ale limbajului. in acelagi timp, s-a realizat noi progrese in neuropsihologie. O serie de descoperiri privind creierul gi sistemul nervos au stabilit in mod clar raporturile dintre evenimentele neurobiologice gi procesele psihice; a devenit extrem de greu de afirmat (aga cum au fbcut unii behavioriqti) cd qtiin{a psihologica poate fi intemeiatd lird a avea legdturi cu neurofiziologia. Dezvoltarea modelelor de procesare a informa{iei, a psiholingvisticii gi neuropsihologiei a dezvoltat o psihologie de orientare preponderent cognitivd. Nu existd uu acord general in definirea psihologiei cognitive, insi principalul ei

Introducere in

p si

lrclo

i,

acest gen de abordare a fost extins spr. toate ramurile psihologiei, incluzAnc

motivafia, percep{ia, psihopatologia ;i


psihologia social6. in tirnpul acestui secol, dLrpd eliminarea ideii conform cdreia experiettl:
congtientd este neadecvatd investiga{iilc:

obiectiv vizeazd analiza gtiin{ificb a proceselor gi structurilor psihice. Psihologia cognitivd nu este in mod special
interesatd de g6ndire gi cunoagtere; cele dintdi obiective ale sale - reprezentarea cunoagterii gi gAndirii umane - au condus

gtiin{ifice, urmatd de revenirea la studiucomportamentului, psihologii teoretizeazd, incd, o datd natura psihicului, insd de aceastl datd cu instrumente mai multe 1. mai puternice. Progresul oblinut de behaviorism a insemnat o accentuare 3 obiectivit6lii gi reproductibilitdtii desccperirilor, accentuare care qi-a gSsit locu in psihologia cognitivd. Din perspectir ' istoricd, este prea devreme s6 judecan-. semnificalia de lungd duratS a noilc: descoperiri in domeniul psihologie: Evident este faptul ch astdzi existd u: entuziasm formidabil in cAmpul cerc3tdrii psihologice gi numerogi psiliolo: considerd cd tr5iesc intr-o perioadd c-

schirnbari revolulionare

gi

progre:

inlelegerea rnodului de ac{iune a psih:cului uman reprezintd o provocare ca:=

meriti depunerea celui mai mare eli::


intelectual.

la eticheta de ,,psihologie cognitivd", dar

Rec
Pentru

manddri
a
istoriei

ib lio gruJic e

analiz1r generald

psihologiei,

vezi Hilgard, Psychology in

Anterica: A Historical Sun,ey (Psihologia in America: o analizd istoricd, 1987); Watson, Tlte Great Psychologists: Front Aristotle to

Freud (Mari psihologi: de la Aristotel : Freud, edilia a IV-a, 1978); Wertheimer. Brief History of Psyclrclogy (Scurt istori'' . psihologiei, edi{ie revizuit6, 1919); f i Schu.A History of Modern Psychology (Istc':.:.

Anexa II. Scurt istoric al psihologiei

psihologiei modeme, edilia

a IV-a,

1987).

Vezi de

History of Experimental Psychology (Istoria psihologiei experimentale, edilia a II-a, 1950); 9i


asemenea Boring,

Herrnstein gi Boring, A Source Book in the History of Psychology (Fundamente de istoria psihologiei, 1965).

Anexa

III

Metode qi misur[tori statistice


Statistica descriptivi. Distribulia frecven{et Mdsuri ale tendinlei centrale Misuri ale varialiei Inferen{a statistici Populalii gi egantioane Distribulia normali Scalarea datelor CAt de reprezentativi este o medie? Semnifica{ia unei diferenle Coeficientul de corela{ie Corelalia produs - moment lnterpretarea coefi cientului de corelafie

pe teren. Este posibil sd fie nevoie de rndsurarea migcdrilor oculare la un noundscut expus pentru prima oard la un stimul uou, de inregistrarea rdspunsului galvanic al pielii al persoanelor aflate ?n condilii de stres. de apreciere a numdrului de incercdri necesare conditiondrii unei rnaimu{e cu lobotornie prefrontalS, de evaluarea rezultatelor la testele de achizilie oblinute de studenlii care folosesc invdfarea asistatd pe computer sau de evaluarea numdrului de pacien{i care prezintd o irnbundtdlire a stdrii psihice
in urma unui tip particular de psihoterapie.

-f, E are Darre oln acuvrrarea psihologului este de a interpreta aceste l\ /I psihoiocilor necesitd mdsu- cifre qi de a ajunge astfel la o serie de IYIiatori -- f,ie in laboraror. fie concluzii generale. Elementul fundamental al acestei sarcini este statistica - disciplina care se ocupd cu colectarea

datelor numerice gi cu elaborarea rafionamentelor pe baza acestor infor-

ma{ii. Scopul acestei anexe este de a trece in revistd anumite nretode statistice care joacd un rol irnporlant in psihologie. Ea a

fost

elaboratd

pe baza

ipotezei

cd

problemele studen{ilor care se confruntd


cu statistica sunt in mod esen{ial probleme

care implicd

gAndire clard asllpra

In

toate aceste exemple, operalia

de

mdsurare are ca rezultat numere; problema

datelor. O introducere prelirninard in statistica nu depdgeqte posibilitalile cititorului cu suficiente cunogtinle de algebrd pentru a folosi semnele plus qi minus gi pentru a inlocui in ecua{ii cifrele cu litere.

Statistica descriptivi
Statistica oferb, inainte de toate, mijloace care asigurd descrierea rezumativd a unei rnari cantitdli de date. Sd presupunem cd dorim sd studiern rezultatele oblinute la examenul de admitere in colegiu pentru 5000 de elevi, inscrise in figele de la registratur5. Aceste rezultate sunt informalii brute. Rdsfoind figele, ne

inalte sau scdzute scoruri sau prin sintetizarea tuturor acestor rezultate.
Aceste sisterTratizdri statistice permit o mai bund reproducere qi analizd a datelor. Ansamblul acestor tehnici de condensare a unei multitudini de date se nunlegte statistici descriptivi.

putem face

idee asupra rezultatelor oblinute de elevi, dar va fi irnposibil sa le memordm pe toate. in acest caz, vom
face un fel de rezumat al acestor date, de exemplu prin identificarea celor mai

Distribufia frecvenf ei
Datele neprelucrate devin inteligibile atunci cdnd sunt grupate intr-o distribufie a frecven{ei. Pentru a le grupa, trebuie

928

I tr

roclucere in

s i

lrcl o e :

care se fac rndsurStorile gi apoi sa evaludm datele care se irrcadreazl in fiecare interval. Un interval in care sunt
grupate scorurile se numeqte interval de clasd (de grupare). Decizia asupra nu-

mai intdi sd irnpdr{im scala in intervale pe

Frecven{a de distributie este adese:

mai u$or de in{eles


prezentatd sub

dacd,

ea

estma.

formi graficd. Cea

mdrului intervalelor de clasd


judecata investigatorului.

in

care

trebuie grupate datele nu este determinatd

utilizatl, fonnd graficd este histogranra. un exemplu se poate vedea in partea C: sus a figurii III.l. Histogramele sunt construite prin trasarea unor bare dreptunghiulare, ale cdror baze sunt determinai:
de frecvenlele corespunzdtoare claselor.

de reguli anume, ci se bazeazd pe


tabelul IIL I este prezentat un eqantion de date neprelucrate reprezentdnd notele oblinute de 15 elevi la examenul de admitere in colegiu. Notele
(scorurile oblinute) sunt sistematizate in

in

Tabelul III.2. Distribufia frecven(ei. Nore .din tabelul III.I cutttulate cu irtervalele ,:. clasd al e distr ibtt!iei freq,enlei.

ordinea

examinali candidalii (primul elev testat a fost cotat


etc.).

in care au fost

INTERVALDE CLAS;,
50-59
60-69

NUMIRUL

DE

PERSOANE

DIN CLAS,{

cu 84, cel de-al doilea cu 61


Tabelul

lll.2 prezirfid aceste date aranjate intr-o distribu{ie de frecvenld pentru


care intervalul de clasa este 10. Un scor cade in intervalul de clasd cuprins intre 50 gi 59, trei scoruri se incadreazd in intervalul de la 60 la 69 etc. Observati cd majoritatea scorurilor se incadreazd in intervalul de clasd de la 70 la 79 qi cd nici

10-79
80-89 90-99

O modalitate alternativd de prezentar=

a distribu{iei de frecverr{d sub o

forn-."

un scor nu se afld sub intervalul de la 50 la 59 sau deasupra intervalului de la


90 la 99. Tabelul

graficd este cea prin utilizarea poligon:-lui frecven{elor, inciicat in patea infeioard a figurii III.l. Poligonul frecvenlel::

III.l.

Scorul debazd ob{inut ini{ial

din cotarea unui test potrivit indicatiilor


date de producltor. Sunt indicate notele obyittute de l5 elevi pcttnt adnitere la colegiu, sislematizate in ordinea in care au fost testali.
84 75 75 87

9l
67

este construit prin schilarea grafica. frecvenfelor clasei la centrul intervalulde grupare qi conectarea punctelor ob::nute prin linii drepte. Pentru completar=: imaginii se adauga o clasd suplimenta:. la fiecare capdt al distributiei; intrucaceste clase au frecven{e zero, arnbe capete ale figurii vor atinge axa orizo:.tal6. Poligonul frecvenlelor oferd aceea!

6t
72
75

79
83

informalie ca

gi

histograma, dar pr:

79

't7

5l

69

interrnediul unui set de linii de legdturi . nu al unor bare. in practicd, am putea obline un numi: mult mai mare de itemi comparatir , -

Attera IIL Metode Si ntosurdtori stati.stice

929

cei prezentati in figura III. l. dar ceea ce este reprezentativ in toate ilustratiile din aceastd anexd este o cantitatc minimd de date. pcntru a vd. pernrite o verificare mai ugoarl a pagilor de palcurs in realizalea tabelelor gi a reprezenl5rii graflce a
datelor.

ul2t

HISTOGRAMA

fio u
t!5 (L
J tu

Sa
ale tendinfei centrale

Misuri

O nrisurd (sau cocticicnt) a tendin{ei centralc estc pLrr gi sirnplu un puuct reprczcntatir pe scala noastri - Llu punct central cu scoruri dispcrsatc dc o parte 'l'rei astl-el de nrisuli 1i dc ccalaltir a lui. utilizatc sur.rt: inedia (aritrnctica). rnediana 5i modul (r,aloarea rrodalh sau
donrinartta).

=2 z1
o) ol ct .qt1l)(gFcOO,O6t o) d,
o)

oooooc)

'frO(oF.O{')O

uj zt

Mcdia estc mcdia aritnrcticd obtinuta prin adunarca rezultatelor gi irnpdrlirca la impartinr la l5 (nuntarul de notc alc elevilor). mcdia del'ine 75. Mediana este scorul itemului rnediu care cste oblinut prin ararr.jarea scorurilor in crdine. ial apoi evaluarca acestora dir.r ceutru spre llecarc capiit. Cind celc l5 note din tabelul III.I sunt plrsatc in ordinc de la cele rnai rnari la celc mai mici, cea dc-a opta nota de la anrbele capete are valoarea 75. Daca nunrdrul cazurilol estc par, lacem pLrr gi simplu rnedia celor doud cazuri dc pe o parte gi cealalta a iternului mijlociu (tipic). De exemplu, mcdiana celor I0 itenri este media aritmcticd a celui de-al cincilea gi
al gaselea caz. Dominanta este cel mai fi'ecvent scor
numhrul acestora. Sunra rezr.rltatelor bnrte din tabclul lll.l cste I 125. Daca il

ffo
UJ5
d

Sa
J l)a

2,2

=1
o)(')dlo)oot <trn(9h-o(') oooooc) (o l..\l lt) co
g)

o
ttt

(,
<3

scoRuRrLE OBTTNUTE LA TEST

Fig. III.l. I)iagrame ale frco en{clor. Datclc din tubelul Ill.2 sunt sc'hiyarc uici. Ili.tlr.tgrutttu
esle pre:entulti in parlea

tla sus u itttuginii,' poligctnul .fract,enlalor, in portee inf eriouru.

dintr-o distributie data. in tabelul III.l, nota cea nrai frecventd este 751 prin
urmate, dominanta distribLrtiei este 75.

intr-o distributie simetricd, in care scorurile sunt distribuite in mod egal de

fiecare partc a itemului mijlociu (ca in figura IILI), media, mediana gi dorninanta cad simultau pe axa orizontald. Acest lucru nu se intAntpla in cazul distribufiilor nesirrretrice. sau iu dez-echilibru. Sd presupunern cd dorim sl
analizdrn orele de plecare ale uuui tren de

930
rG

Introducere in

ps iltolo g

i,

u
3
N

EE
=;=gE

.q E.E kt

'Eg 8,,

celor doud intArzieri; aceasta face s:


creascA valoarea timpulLri mediu, dar nu are un efect prea mare asupra medianel sau asupra valorii modale.

o ul o
J
E.

Distorsionarea distribu{iei este importantd deoarece, dacd nu este in{eleasediferen{ele dintre mediand gi medie p,.-: duce la concluzii eronate (fig. III.I Dacd, de exemplu, doud partide politictO

t :f
J

.9o eC

!,

tl

)d

o tu o
r{

$Ess
=6=gE
Extinsi spre
dreaDta
---J-----t>
-

este posibil ca media gi median: veniturilor sd se deplaseze in direci: contrare. Sa presupunem cazul un-.
drastica a veniturilor mari. Median' venitului poate sd creasc6, dar media s! scadd. Partidul care doreqte si arate cl veniturile au crescut alege mediana. l: timp ce partidul care doregte sd arate ;.
veniturile au scdzut va alege media. Media este cea rnai utilizatd mdsura . tendin{ei centrale, dar existd situalii cdr: rnodul sau mediana reprezintd o mdsu:i mult mai semnificativd. rnariri de salariu combinatd cu o reducer=

se contrazic asupra prosperitdfii unei tAr:.

u
=

SCORURI

indicate prin direclia de,,prdbuSire" a curbei. De asemenea, obsenali cd ntedia,


ntediana Si valoarea modald nu sunt identice in cazul unei distribulii nesimetrice; ntediana de obicei cade intre dominantd Si medie.

Fig. III.2. Curbe de distribu{ie nesimetrice. Observa|i cd distribuyiile nesimetrice sunt

Misuri

ale variafiei

dimineaf6. Trenul pleacd de obicei la timp; uneori intArzie, dar niciodatd nu pleaci mai devreme. in cazul unui tren cu timpul de plecare programat la ora 8 a.m., foaia de parcurs a unei sdptdmdni
poate ardta dupd cum urmeazd:

De obicei, este mai necesard o inl::ma{ie suplimentard depre o distribu: = decAt cea care poate fi oblinut5 dint:-mdsurd a tendin{ei centrale. De exernp.-

L 8:00 M 8:04 M 8:02 J 8:19 V 8:22 S 8:00 D 8:00

Media Mediana

Valoarea modatd: 8:00

= 8:07 = 8:02

avem nevoie de o mdsurd care sI :spund dach scorurile se grupeazi in jurrnediei lor sau dacd sunt putemic disp::sate (irnprdgtiate). O mdrime a dispers:. scorurilor in jurul nrediei se numei: coeficient de varia{ie. Cocficienlii de varia(ie sunt utili in .pufin doud direcfii. Mai intAi, ei ne sp-: cdt de reprezentativd este media. D.:i variafia este mic6, gtim cd scorui-. : individuale sunt foafte apropiate. Da:i varia{ia este mare, nu putem utiliza me; -l
ca valoare reprezentativd. Sd presupun--:

Distribu{ia orelor de plecare din acest exemplu este distorsionatd din cauza

cd pentru un grup de persoane a i:s

Anexa

Ill.

Metode

.Si

mdsurdlori slatistice

931

croitA imbracdrninte, fbrd a se recurge la

mdsurdtori precise. $tiind ci rndsura medie ar putea fi de ajutor, este important sd cunoagtem gi dispersia rndrimilor. Cea
de-a doua mdrime prevede un etalon (cu

sunt amplu dispersate. Este necesar un irrdicator care sd specifice mult nrai exact in ce fel diferd aceste doud distributii. Doi indicatori de variatie frecvent utilizal,i de catre psihologi sLrnt intervalLrl gi
abaterea standard.

lungime de aproximativ I m) pe care il vom folosi pentru a mdsura propo(ia de variabil itate dintre mdsuri. Pentru a ilustra acest lucru. si lubm in considerare datcle din figura III.3, care aratd distribuliile de frecven(d a notelor de admitere pentru douf, clase a cdte 30 de elevi. Ambele clase au aceeagi medie, de J5, insd acestea indicd foarle clar grade diferite de varialie. Notele tuturor elevilor din prin-ra clasd sullt strdns grupate in jurul mediei, in timp ce notele elevilor din cea de-a doua clasS

Pentru a simplifica calculul aritmetic.

vom presupune cd un numdr de cinci elevi din fiecare clasi doresc sd intre intr-o institLrtie de inv5{bmAnt superior, iar notele ob{irrute de acegtia sunt urmdtoarele: Notele elevilor din prima clas[: 73,74,75,16,77 (media = 75)
Nol.ele elevilor din cea de-a doua clasd:

60, 65, 75. 85, 90 (media = 7,5)

(tr rO arr ct, rn o i* cO rltt ocr(tc)o |* cO s) t^o


SCORURI

o)
O,

Ct

(t) ot (vt tf l1 (30 (') tt

o)ooro)oloro: lf'(Pl.-oOGl() tt ooooo l{)(OtrOrOO


SCORURI

Fig. IIl.3. Distribufii ce diferl in varia{ie. Esle uSctr de ohseryat cd notele prinrei c'lose se grupea:d ntai slrans ln .lu'ul nrediei conparatir cu notele celei de-a doua c/ase, chiar dacci rnediile celor tlouii clase.sunt identice (751. itt ce priveSle pritna clasd, toate no!ele se incadreazd in intert,alul 60 Si 89, cu ntujorilatea notelor core se incadreazd in inlen,ulul de la 70 ta 79. in ca:u! celei de-a doua clase, notele sunt distribuite oproape unifornt pe utt itile n'al cle la 10 lo 109. Aceastci diferenlci devariabilitate dintre cele doud distribulii poatef ntdsuratd prin folosirea abaterii ,standard, core esle ntai nicd pentru prima clasd contparativ cu cea de-u cloua.

932

Irtroduc e re irt psi ltol o g ie


de

SA calculdrn acurn coeficienlii


varia{ie pentru aceste doui egantioane.

cazuri din egantion; in exemplul nostru. N= 5. Extrdg6nd rdddcina pdtratd, oblinerl


abaterea standard. in acest exemplu, cele doud abateri standard ne oferd o infonrralie foarte apropiatd de cea a intervalelor.r

Intervalul este dispersia (sau diferenfa) dintre nota cea mai mare gi cea mai

rnic5. lntervalul de note pentru cei cinci elevi din prirna clasi are valoarea 4 (de la 73 la l7); intervalul de note pentru elevii din cea de-a doua clasd este 30 (de la 60 la 90). Intervalul este u$or de calculat,

Tabelul III.3. Calculul abaterii standard

ins6 abaterea standard este mai frecvent utilizatd, deoarece explicd fiecare scor, nu numai valorile extreme, a$a cum o face intervalul. Abaterea standard, notatd cu litera greceascd sigma (o), mdsoard gradul de abatere a notelor de la media distribufiei. Abaterea d de la medie a fiecdrei note se calculeazd gi se ridicd la piltrat; dupd care se obline surra acestor valori ridicate la pdtrat. Ea poate fi scrisd sub forma relafiei: 90-75 l5 =-=1.5o t0 l0
Exemplu de calcul al qbqterii standard. Notele ob{inute de cele doud egantioane de elevi sunt astfel aranjate in tabelul III.3 inc6t sd permiti calcularea cu ugurinld a abaterii standard. Prima etapi implicd scdderea mediei din fiecare notd (pentru ambele clase nredia este 75). Aceastd opera{ie produce valori pozitive ale lui d pentru notele peste rnedie gi valori negative pentru notele sub medie. Semnul minus dispare cAnd valorile

NOTELE OBTINUTE DE PRIMA CLASA (MEDIA = 75)

d&

77-'15= t6-75 15-75'14 *75 = 73 -"75 =

2 l 0 -l -2 ;

4
I

I
4

Suma lui d: = I0 Media lui d2 = l0l5 =2.0 Abaterea standard (o) = 1f,3-= 1.4

SCORURILE OBTINUTE DE CEA DE-A DOUA CLASA (MEDTA = 7s)


d2

90 -75
85

= -75 = 75-75= 65 -75 = 60-75 =

15 I0 0 -10 -15

225
100

0
100

225
6-50

lui d

sunt ridicate la pltrat

in

coloana

urmdtoare. Abaterile ridicate la pitrat sunt adunate, iar apoi irnplr{ite la N - numirul de

Suma lui d2 = 650 Media lui d'z= 650/5 = l3O Abaterea standard (o) = rft:o = 11.4

Inferenfa statistici
Acum cd
ne-am

procedeele statistice

ca

familiarizat cu modalitdli de

a datelor, suntem pregdti{i sa ne intoarcem la procesul de interpredescriere

Artexct

III. Metode

Si

mdsurdtori stalistice

933
parcursul unui recensdmAnt partial Biroul de Recensdminte al Statelor Unite: putenr

tare

- pentru a face rationatnente

pe baza

acestor date.l

Populafii qi eqantioane

Mai intdi. este necesar sd facem distinc{ia intre o popula{ie ;i un egantiorr selectat dintr-o populaf ie de entitAti. Biroul Central de RecensdmAnt al
Statelor Unite incearcd sd descrie
o

obtine ternperaturile medii prin citirea termometrului la momente bine precizate, lZra a fi nevoie de o citire continud. se poate estima numlrul de cuvinte dintr-o enciclopedie prin numdrarea cuvintelor

dintr-un numAr

de pagini alese la

irrtreagd popula{ie pe baza infonnatiilor descriptive despre vArstd, stare civild gi aga mai departe. pentru fiecare persoana din fard. CuvAutul ,.popula1ie" este

intdmplare. Toate aceste exemple irnplica selectarea unui egantion dintr-o populafie. Dacd oricare dintre aceste procese se repetS, vom obline rezultate cu diferen{c foarle mici intre ele. datorita faptului ca

un

potrivit pentru recensdrlAnt, deoarece reprcziutd toti indivizii care trhiesc in


Statele Unite.

irr statistica, cuvAntul .,populafie"

nu

este limitat doar la oameni, animale sau

lucruri. Populatie se poate referi qi la toate temperaturile inregistrate de un termornetru in tirnpul ultimilor zece ani,
la toate cuviutele din lirnba englezd sau la orice alt grup specificat de date . Adeseori nu avem acces la toatf, populalia gi astfel incerchm s-o reprezeutdm priutr-un egaution selectat in mod aleatoriu (independent). Se pot pune unele intrebdri cu

eqantion nu reprezintd complet intreaga popula{ie gi, prin unrare, con{ine erori de egantionare. De aici intr[ in joc inferenlele statistice. E,gantionul de date este selectat din popula{ie in scopul de a realiza inferen(e cu privire la acea populafie. Un egantion

de date de recensdmdnt poate fi examinat pentru a vedea dacd populatia

zonele suburbane. in mod similar. rezultatele experimentale sunt studiatc pentru a determina care sunt efectele

imbdtrAnegte, de exemplu, sau dacd existd o tendin{d de migrare a populaliei spre

privire la fi'ac(ia de egantionare a indivizilor, a$a cum a procedat pe


aceath tratarc intloductivi folosim pestc tot simbolul sigrra (o). 'l'otugi. in literatura pliin{ilica se fblosc;tc simbolul .t pentru a indica abatcrea standard a unui eqantion. iar simbolul o estc utilizat pentl-u a tndica abatcrca standard a unci populalii. Mai mult decit atit, in calculul abaterii standard s a unui eqantion. suma lui I sc impartc mai desrabd la N-l decit la N. Dc lapt, pentru egantioane rclativ mai nrari, valoarea rcalh a

IPentru

manipuldrii experimentale asupra comportamentului - dacl pragul de iniltime a sunetului este afectat de irrtensitate, dach practicile de cregtere a copiilor au efectc detectabile mai tdrziu in via!6. Pentru a

face inferen{e statistice, trebuie

sA

evaludm raporturile puse in evidentd de datele egantionului. Aceste inferente au

abalcrii standard cste prca pufin afectatd dc


impar{irea

la N-l sau N. Pentru a

simplifica

vom face dcosebirea intre abaterea standard a unui egantion gi cea a unei populafii; vom folosi aceeagi lbrmuli pentru a le calcula pe am6ndoua. Pentru discufia acestui
aceasth prczcntarc. nu subiect, vezi Phillips (1992).

intotdeauna un anumit grad de incertitudine datorita erorilor de egantionare. Daca testele statistice indica faptul cd magnitudinea efectului descoperit in egantion este destul de mare (in raporl cu estimarea erorii de egantionare), atunci putem considera cd efectul observat irr egantion se men{ine pentru populalia in
ansamblu.

934

Irt roduc ere in psi holo gi e

Prin urmare, inferenla statisticd este legatd de problema efectudrii unei


inferenfe sau judec6{i despre o trdsdturd a populafiei, bazatd exclusiv pe informa{ia ob{inut6 dintr-un egantion selectat din acea populafie. Ca o introducere ?n inferenfa statisticd, vom lua in considerare distribu{ia normald gi utilizarea ei la interpretarea abaterilor standard.

simetricd, in formb de clopot, sub numele de distribufie normal6. Majoritatea itemilor se incadreazd, in vecindtatea mediei (punctul cel mai inalt al clopotului), iar clopotul se alungegte la scoruri foarte inalte gi foarte scdzute. Aceastd formd a curbei prezintd un interes special pentru cA ea apare 1i atunci cdnd rezultatul unui proces se
bazeazd pe un numdr mare de evenimente aleatorii, independente unele de altele.

Distribufia normali
CAnd surit colectate rnari cantitSli de
date, clasificate gi reprezentate sub forma histogramei sau sub fonnd poligonald,

acestea deseori cad

intr-o

distributie

Dispozitivul demonstrativ prezentat in figura IIL4 ilustreazd modul in care .serie de evenimente intdmpldtoare dau nagtere unei distribufii normale. $ansa c: o bild de o{el sd cadd la dreapta sau la stAnga, ori de cdte ori ea intdlnegte
punctul unde canalul se ramificd, duce l. o distribufie sirnetricd: mai multe bile cac

prin mijloc, dar uneori se intAmpld si ajungd intr-unul din compartimentel: extreme. Acesta este un mod util d:

prin

vizualizare a ceea ce inseamnd distributie

gansd, aproximdnd indeaproap;

distribu{ia normal6.

Distribufia normald (fig. IIi.5) est.


reprezentarea matematicd

distributie,

idealizate aproximatd prin dispozitir udin figura III.4. Distribuf ia normal.


reprezintd probabilitatea ca itemii dintr-: populafie distribuitd normal sd difere cmedie prin orice propo(ie datd. Procei.tajele indicate in figura IIL5 reprezin:"

Fig. III.4. Dispozitiv pentru demonstrarea distribu{iei aleatorii. DispozitivuL este intors pdnd cdnd toate bilele metalice yor cddea intr-un rezetnor. Apoi, dispozitivul este adus in pozilia norntald Si linut in aceastir pozilie pdnd cdnd bilele se opresc in 9 coloane.
Numdrul precis de bile din fiecare coloand va diferi de la o demonstralie la alta. In medie, totuSi, indl1imea coloanelor din bile va aproxima o distribulie normald, cu indllimea cea mai mare in coloana din centru Si indlsirni progresiv descrescdtoare spre coloanele marginale.

procentajul suprafelei aflate sub curb' dintre valorile indicate pe scald; suprafa:" totalS din interiorul curbei reprezin:. intreaga popula{ie. Aproxirnativ do". treimi din cazuri (68%) se situeazd inii. plusul gi minusul unei abateri standa:: fa!6 de medie (+ o); 95% din cazuri afld in intervalul *2o; gi toate celelal:cazuri (99,7Vo) in intervalul +3o. prezentare mai detaliatd a ariilor afla:= sub inciden{a curbei normale se gdses:: in tabelul lll.4. Uttlizitnd tabelul III.-1. .1

Anexa

III. Metode

Si

ntdsurdlori statistice

935

vedem acum cufil se pot obtine valorile de 680/o qi 95%. Gdsim in coloana 3 a

tabelului III.4 cd intre -lo gi medie se afld .341 din suprafa{a totald, iar intre +lo gi medie se afld tot .341 din arie. Adundnd aceste valori, ob{inern .682, valoare care este exp^rimatd in figura III.5 sub forma a 680/o. In mod asemdndtor, suprafafa cuprinsd intre -2o gi +2o este de 2x.4JJ = .954, valoare care este exprimatd sub forma a95oh. Aceste procentaje au mai multe aplicalii. Una dintre acestea este in legdturd cu interpretarea scorurilor standard, despre care vom vorbi in continuare. O altd aplicafie este in legdturd cu testele de semnificalie.

l*"9
,.3 -2 -1 0
+1 +2
+3

Fig. III.5. Distribufia normali. Curba

de

distribulie normald poate fi construitd utilizdnd media Si abalerea standard. Aria


cuprinsd intre -3o Si +o este neglijabild.

Scalarea datelor
Pentru

interpreta un scor, adesea

trebuie sd gtim daci acesta este inalt sau scdzut in raport cu alte scoruri. Dacd unei persoane care se prezintd la un examerr

de conducere auto, ii sunt necesare 0,5 secunde pentru a frAna dup[ o


semnalizare

a pericolului, cum putem spune dacd reacfia sa este rapidd sau lentS? Elevul care a oblinut 60 de puncte la examenul de fizica va trece cursul? Pentru a rdspunde intrebdrilor de acest gen, trebuie sd obtinem o scald dupd care
sd poatd

SCORURI STANDARD. Abaterea standard este o unitate convenabili de folosit la scalare, intrucdt putem interpreta care este distan(a valorilor 1o 9i 2o fa{a de medie (tabelul IIL4). Un scor bazat pe un multiplu al abaterii standard este cunoscut sub numele de scor standard. Multe din scalele folosite
in mdsurdtorile psihologice se bazeazd pe principiul scorurilor standard.
Exemplu de calcul ql scorului stundard. in tabelul IIL I am prezentat notele de admitere pentru l5 studen{i. Fdrd rnai multd informafie, nu gtim dacd aceste note sunt

fi comparate scorurile.

scorurilor

DATE ORDONATE. Prin plasarea in ordine de la cele mai inalte la cele mai sclzute, oblinem un tip de
scald. Un scor individual este interpretat

reprezentative
candida{ilor

pentru populalia tuturor la facultate. Totugi, in aceasti

presupune cd uredia populaqiei este 75 gi abaterea standard este examinare,


10. Care este, atunci, scorul standard pentru

voln

in

func{ie de pozilia sa in grupul de scoruri. De exemplu, absolvenlii de la West Point gtiu unde se situeazd in clasa lor - probabil al 35-lea sau al I2-lea dintr-o clasd de 400 de studenti.

un elev care a oblinut 90 de puncte

la

examen? Trebuie sd ardtdm cdt de mult poate cregte acest scor deasupra mediei. in multipli ai abaterii standard.

936

I rtroduc

re in psi ltol

ot

:,

Tabelul lII.4. Aria distribu{iei normale ca propor(ie a ariei totale


(1) (2) (3)

ARIA DIN
ABATEREA
STANDARD STANGA

ACESTEI VALORI
.001

ARIA DIN DREAPTA ACESTEI VALORI


.999

ARIA DINTRE ACEASTA VALOARE

$I MEDIA ARITMETICA
.499

-3.0o -2.5a -2.00 -1.5o


-1.0o'

.006

.994
.911

.494
.477

.023
.067

.933
.841 .691

.433
.341

.159 .309 .500 .691


.841

-0.5o
0.0o +0.50 +1.0o +1.5o +2.0o +2.5o +3.0o

.l9l
.000

.500 .309 .159


.067

.l9l
.341
.4JJ

.933
.917

.o23 .006
.001

.417

.994 .999

.494 .499

Scorul standard pentru nota 90:

Cfft de reprezentativd este


medie?
in

e0-7s

10 =E:,.ro 10

Ca un al doilea exernplu. sd ludm


considerare un elev cu nota 53:

CAt de utild este rnedia unui egantic:

in

Scorul standard pentru nota 53:

estimarea mediei populaliei? Da:l ntdsurdtn indllimea unui egantion al-atoriu alcdtuit din 100 de studen{i. c".

53-15

t0 =-22 l0

=_2.2o

de bine prezice rnedia egantionu;adevdrata nredie a populatiei (adi;:


indltimea medie a tuturor studen{iltr Aceste intrebari ridicd problerna ul.inferente cu privire la popLrlatie bazata p. inforrnalia e\trasd din egantion.

in acest caz, semnul rninus ne spune cd nota


'(scorul) elevului se aflA sub medie cu 2.2 abateri standard. Prin urmare, semnul scorului standard (+ sau -) indicb dacd scorul
este deasupra sau sub medie, iar valoarea sa indicd diferen{a dintre scor gi medie in abateri
standard.

Precizia unor astfel de inferer:.= depinde de erorile de egantionare. S: presupunem cA avern de selectat doui
egantioane aleatorii din aceeagi populat.-

Anexa

IIL Metode

Si

ndsurdtori statislice

937 specificate, iar celalalt serve$te ca grup de control. intrebarea este dacd existd o diferenld intre perforrnan{a medie a celor doud grupLrri? $i dacl se observd o aselnenea diferentd. se va rnentine ca pentru popula{ia din care au fost selectate aceste grupuri? Ne punem intrebarea dacd diferenfa dintre mediile a doud egantioane reflectd o diferen{[ reald sau dacd aceastd diferenf[ este pur gi simplu rezultatul unei erori de eqantionare. Ca exemplu, vom compara scorurile la un test de citire ob{inute de elevii de clasa intAi cu scorurile oblinute de un egantion de eleve de clasa intAi. Baie{ii au oblinut ul.l scor mai scdzut decAt fetele,

gi sa calcul5n-r

media pentru fiecare

egantion. Ce diferen{e ne putem a$tepta sd aparh din int6mplare intre prima gi a doua medie? Egantioanele aleatorii succesive selectate din aceeagi populafie vor avea medii

diferite, fonndnd o distributie a nrediilor egantionului in jurul rnediei reale a populaliei. Aceste rnedii ale egantionului sunt in sine cifre cu ajutorul cdrora se poate calcula abaterea standard. Abaterea standard o vom numi eroare standard a mediei, Sor.l o,a,7, qi poate fi estintatd pe baza urmdtoarei fonnule:

"* =l
unde o este abaterea standard
egantionului.
a

la performan{ele medii. dar existd un grad rnare


atata vreme c6t ne referim

eqantionului gi N este numdrul de cazuri

din care s-a calculat fiecare medie a Potrivit acestei formule, mdrimea erorii standard a mediei descregte pe
mdsurd ce cregte mdrimea egantionului; astfel, rnedia bazaLd pe un e$antion larg are mai multd credibilitate (valoarea fiind

de diferenliere; unii bdieli au oblinut scoruri foarte mari, iar unele fete au
ob{inut scoruri foarte mici. Prin urmare, diferen{a ob{inutd in ceea ce privegle rnediile nu poate fi acceptatd fbri a testa semnifica{ia ei statisticd. Numai in acest

caz putem decide dacf,

mai

apropiata

de media reald

popula{iei), decAt media bazatd pe un egantion mai rnic. Bunul sirn! ne-ar face sd agteptim acest lucru. Calculele erorii standard a mediei ne permit presupuneri clare asupra gradului de incertitudine al mediei calculate. Cu cdt sunt mai multe cazurt intr-un egantion, cu atAt incertitudinea este mai micd.

diferentele observate in rnediile egarrtionului reflectd diferen(e1e reale in popula{ie, sau sur.rt datorate unei erori de egantiouare. intr-un alt exemplu, sd presupunem cd

iniliem un experiment pentru a col.npara


puterea de strAngere a mAinii la barba{ii

dreptaci gi stdngaci.

Semnificafia unei diferenfe

in numeroase experimente psihologice, datele sunt colectate de la doub grupuri de subiecli; un grup este expus
urlor anumite condilii
experimentale

partea de sus a prezentate datele ipotetice obfinute dintr-un astfel de experirnent. E,gantionul alcdtuit din 5 barbali dreptaci este mai puternic in rnedie cu 8 kg decAt eqantionul alcdtuit din 5 barba{i stdngaci. Ce putem deduce in general din aceste date referitoare la birbatii dreptaci gi stAngaci? Putem argumenta cd barbafii dreptaci sunt mai puternici decdt bdrba{ii stdngaci? Evident cd nu, deoarece mediile ob{irrute de majoritatea

tabelului

IIL5 sunt

in

938

Iriroduc e re in

ps i lrclo gi e

bdrbalilor dreptaci nu vor diferi de cele ale barbalilor stAngaci; un singur scor deviat - 100 - ne spune cd avem de-a
face cu o situa{ie incerld.

scdzute cornparativ cu barbalii dreptaci. Statistica prevede o metod6 precisd de a evalua exactitatea diferentelor de rnedie.

astfel incdt sa nu depindem doar de intuilie pentru a detennina cd o diferen{a


este mai exactd decAt alta.

Tabelul

llI.5. Semnificalia unei diferen{e.

Tabelttl ilustreazd douii eremple care contpard diferenla inlre ntedii, PUTEREA DE PUTEREA DE APUCARE A

Aceste exemple sugereazd cd semnifica{ia unei diferenle va depinde atat de


mS.rimea diferen{ei obtinute, cAt

qi

de

APUCAREA DREPTACILOR
(in kg)
40
45

STANGACILOR
(?n kg)

40
45

variabilitatea mediilor care trebuie compal'ate. Din eroarea standard a mediilor putem calcula eroarea standard a difererrleidintre doud rnedii oD,u. Putem apoi evalua diferenfa ob(inutd prin utilizarea unui rapoft critic - raportul diferenlei

obfinute dintre rnediile

Dn gi eroarea
DM

50
55 100

50
55

standard a diferen{ei dintre rnedii: Raportul critic =

60

Suma 290

Suma 250

6D,

Media

58

Media 50
PUTEREA DE APUCARE A

PUTEREA DE

APUCAREA DREPTACILOR
(in kg)
40
45

Acest raport ne ajLrtf, la evaluarea semnificafiei diferenlei dintre douA medii. Ca o regula generald, rapoftul critic trebuie sd aibd valoarea 2.0 sau
chiar mai rrare, pentru ca diferenla dintre medii sd fie acceptatd ca semnificativa, Pe intreg parcursul acestei cdrli, afirmalii

STANGACILOR
(in kg)
40
45

de tipul ,,diferenla dintre medii


mai sus.

este ca de

50
55 100

50
55

semnificativd statistic" indica faptul raportul critic are cel pufin valoarea

60

De ce raportul critic selectat cu


valoarea 2.0 este semnificativ din puncr

Suma 290

Suma 250

Media

58

Media 50

de vedere statistic? Simplu,

intrucir

Sd presupunem acum

cd

rezultatele

experimentului sunt cele prezentate in paftea de jos a tabelului IIL5. Descoperim iardqi aceeagi diferentl medie de 8 kg, dar acum suntern inclinafi sA avem mai rnultd incredere in rezultate, deoarece barbafii stAngaci au oblinut scoruri mult mai

sd apard din intAmplare numai in j din 100 de cazuri. De unde am ob{inut : din 100? Putem trata raportul critic sub fonna unui scor standard pentru cI e reprezintd doar diferen{a dintre dou:
medii, exprimatd ca un multiplu al erori: standard. Dacd ne referim la coloana l din tabelul IIL4. observdm cd o abater.

aceastd valoare sau una mai mare poate

Anexa

IIL Metode

Si

ntdsttdtori statistic'e
de bdiefii qi fetele din clasa

939

standard egalA sau mai mare de + 2.0 are

intii, din

Statele

probabilitate

de .023 sd apard la

intAmplare. Deoarece pansa unei devieri in direclie opusd este de asemenea .023, probabilitatea totald este de .046. Aceasta inseamnd c5 in 46 de cazuri din 1000, sau

aproximativ 5 din 100, raportul critic cu valoarea 2.0 va fi descoperit din intAmplare dacd rlediile popula{iei au fost identice. Regula care spune cd raportul critic poate avea valoarea cel pufin 2.0 este o regul6 arbitrar6, dar convenabild, care definegte ,,nivelul de 5o/o al semnificaliei". UrmAnd aceastd reguld, vom face mai pu{in de 5 erori din 100 de decizii, concluzionind pe baza unor date din egantion cd existd o diferen{5 de rnedii, cdnd de fapt nu existd nici una. Nivelul de 5o/o nu se folosegte intotdeauna; un nivel mai inalt al semnifica{iei poate fi adecvat in anumite experimente, depinzdnd de cdt de dispugi suntem de a face o eroare irr
ra!iona-ment. Exemplu de calcul al raportului critic. Calculul raportului critic cautd sd identifice eroarea standard a diferenlei dintre douE
medii. datd de ururdtoarea fonnul6:

Unite. Trebuie identificat un egantion alcdtuit din bdieti gi fete, cdrora si li se dea testul. Vom presupune cd scorul mediu pentru bdieti este de 70, cu o eroare standard de .40 9i cd scorul mediu pentru fete este 72, cu o eroare standard de .30. Pe baza acestor egantioane,

dorim sd decidem dacd existd o diferenli


reald intre achizilia vocabularului la bdie{i qi

fete,

la nivelul intregii

popula{ii. Datele

egantionului sugereazi cd fetele obiin scoruri mai mari la citire decAt bdielii. dar putem deduce cA aceasta ar fi situalia dacd arn fi

testat toate fetele gi toti bdietii din Statele Unite? Raportul critic ne ajutd sd decidern.

o^

(or, )' + (or, )l


=.5

Raportuf

critic=

6D, "

==
q.o

12-70
.5

=4= .5

Deoarece raportul critic esle mai mare de 2.0, putern afirma cd diferenla medie observatd este semnificativd statistic la

nivelul de5%,. Prin urmare, putem conchide

cd existi 0D, in
aceastd formuld,

o diferen{i fideld in

perforrnan{a

+ (o,rz, )2

oy, Si oyrsunt erorile

ob{inutd la testul de citire, intre bdieti gi fete. Sd observbm c5 sernnul raportului critic poate fi pozitiv sau negativ, in funclie de scdderea

standard ale celor dou6 nredii comparate. De exemplu, sd presupunem cd dorim s6 compardm scorurile la testul de citire oblinute

mediilor intre ele; cAnd interpretdm insd


raportul critic, ne intereseazd numai valoarea lui (nu qi semnul).

Coeficientul de corelafie
Corela{ia se referd la varialia simultand a perechilor de rn[surdtori. Sd presupunem cd un test este conceput pentru predicfia succesului gcolar. Dacd
testul este bun, scorurile inalte vor

in

fi

puse

legdturd cu perfonnan{ele ntari in gcoal6, iar scorurile mici cu performanfele slabe din gcoald. Coeficientul de

Int roduc ere

in

ps iltolo gi

corelatie ne ajuta sd stabilim mai precis gradul de relafie.

Corelafia produs

- moment

Metoda cea mai frecvent utilizatl, pentru determinarea coeficientului de


corelafie este metoda produs - moment, care ne dd indicele notat cu litera r. Coeficientul produs - moment, r, variazd intre o corela{ie perfect pozitivl (r: +1.00) gi o corelalie perfect negativd (r=-1.00). Absenfa oricdrei relalii produce r = .00.

Calculul fiecdrui coeficient de corelalie necesitd determinarea sumei produselor (d,).(d,). Aceastd sumd poate ti introdusd in forr-nul5. in plus fafa de abaterile standard calculate pentru scorurile x gi scorurile y.
Exemplu de calcul
dus

trl

coreluliei pro-

momenf. Si presupunem cd am colectat datele din tabelul III.6. Pentru fiecare subiect am ob{inut doud scoruri - primul frin; un scor al unui test de admitere la faculta:e

(etichetat in mod arbitrar scorul -x), iar al dcrlea reprezentAnd notele studenlilor din anul i

Formula pentru calculul corela{iei


Sum (d., ).(d
t --

produs-moment este

,)
perechile
de

reprezintd scorul x gi scorul ) pentru u: subiect dat; de exemplu, punctul cel mai C: sus din dreapta se referd la Adam (notat A,

dispersie

Figura IIL6 prezintd o diagrarnd c; a acestor date. Fiecare punc:

Noro,

Aici, una dintre

mdsurdtori a fost etichetatd scor x, iar cealaltS, scor y. d, qi d, se referd la abaterile fiecdrui scor de la media aritmeticd, N este numdrul de perechi mdsurate; iar o' gi o_u sunt abaterile standard ale scorurilor x gi scorurilor y.

Privind aceste date, putem detecta cu ugurin:" existb o anumitd corela{ie pozitivd inr.: scorurile x gi scorurile -i,. Adam a oblinut c;, mai mare scor la testul de admitere gi ce,= mai bune note ca student; Edward a obtir.-: cele mai scAzute scoruri la amdndoui Scorurile 9i notele ob{inute de ceilalli studer:: sunt relativ neregulate, astfel incdt corela:^' nu este perfectd: de aceea r este mai n-..:

ci

decdt 1.00.

Tabelul III.6. Calculul corela{iei produs-moment TESTUL DE

ADMITERE STUDENTUL (scorul x)


Adam

STUDENTII DE ANUL I (scorul J)

(d*)

(dr)

(d,).(d,)
+54

7I
67 65 63

'39
27
-) -1

69
z-J

Biil
Charles

David
Edward
Suma

30

59

7I
150

,,,

_6
00
+ 102

03 -20
=Z-_

-6
0
0 +54 +102

325
65

: ',:,

Media

30 Sum

6r= 4
Ou=6

(d,)'(dr)

No

ro,

5x4x6

= +.85

Attexa III. Metode Ei ntdsurdlori statistice

941

Vom calcula corela{ia pentru a ilustra


metoda, degi nici un cercetAtor nu ar consimti in practici sd determine corela{ia pentru atat de puline cazuri. Detaliile sunt date in tabe-

\
L

40

lul III.6. Urmind procedura descrisd

9,
z z

o o

in

tabelul III.3. calculdrn abaterea standard pentru scorurile l qi apoi abaterea standard pentru scorurile 1,. Dupd aceasta, calculSm
produsele (dJ.(r1r,) pentru fiecare subiect gi

;3s :f
cl

totalul pentru cele cinci cazuri. Introducind rezultatele in ecualie, oblinem r = + .85.

s30 o J F, z
F a J 3

Hes

Interpretarea coeficientului de
corelatie
Putem folosi corelaliile pentru a face predicfii. Dac6, de exemplu, cunoa$tem din experien{a trecutS cd un anumit test de admitere se coreleazl cu notele studenfilor de anul l, atunci putem prezice notele din anul I ale studen{ilor care au dat testul. Dacd corelafia ar fi perfectd,
am putea anticipa notele lZrd eroare. Dar

?eo F (J z 3
o-

55

60

65

6s

TESTUL DE ADMITERE

(scor x)

r este mai mic decdt 1.00 gi vor fi fhcute unele erori in prediclie; cu c6t r este mai aproape de 0, cu atdt sunt mai
de obicei

Fig. III.6. Model de dispersie. Fiecare puttct reprezintd scorurile x fl y ob\inule cle un antunit student. Literele aldlttrale punclelctr sunl necesare pentru identificarea studentilor ditt tabelul de tlate (A = Adant, B = Bill etc.)

mari erorile de predic{ie.


problerne tehnice de predicfie a notelor studen{ilor pe baza testelor de admitere sau alte

Degi nu putcrn intra

in

eficienfa predictivd de 100% - cunosclnd pe ,r, il putem prezice cu exactitate pe ,v.


Ce se intdrnpli pentru valori intermediare ale lui r? Putem face o apreciere a semnificaliei corelaliilor de valori intermediare prin examinarea graficelor de dispersie

prediclii similare. putem considera sem-

nificatia diferitelor valori ale coeficien{ilor de corelafie. Este evident cd la o corelafie 0 intre x $i .y, cunoagterea lui x

din figura IiL7.

in

disculia precedenti nu arn evi-

nu va ajuta la predic{ia lui,y. Dacd greutatea unui subiect nu are nici o legdtura cu inteligen(a acestuia, nu ne
folosegte la nimic sd cunoagtem greutatea subiectului cAud incercdm sd facem prediclii asupra inteligenlei sale. La cealaltd extrem6, o corela{ie perfectd ar ?nsemna o

den{iat semnul coeficientului de corela{ie, intrucAt acesta nu are nici o inrporlan{d in ceea ce privegte intensitatea unei rela{ii.

.70 este c5 o cregtere a lui .r este asociatd cu o cre$tere

r = * .70 9i una cu r = lui y in cel de-al doilea.

Singura diferenla intre

corela{ie cu

a lui y in primul caz gi cu o scddere

942

Introducere in psilrcloz ::

+2 At :. !l
:-

A
t,,,

+X

a a a
I

9+t c I,
{,
L :.j

oo,

:::*1
:a,..:

!'u
g-1
(r'

la ta

r'.

*\0 .':lt

lo
I
J

at
a

t:i:

't2
medie)
l:?
i:

,ti:::

12 , -l ,. {} +t
,,,. ,d(abateri de la r = +1.00

'1.

+1

+2

:i:''f:=:'O0

,,,oi

c
,+l i'.'

r}

+2

a a a
a

+'l

f,0
,;l
;1

aa

f'o
--1

I a I
.2

aa
a

o
a
:t.l

-2
.2

,.-2

-l
r

$"

,'

+1 ::';
:

*2

da ts*,50

-1 ..,0,, r:
d*.. + ,83

+1

+2

foarteridicatlatestul Y(dy= +2),unulob\ineunscorfoartescitzut(dr=-2),iardoidinrr:: obyin scoruri obiEnuite. In graficele C SiD existd o tendinld spre diagonald a scorurilor, o:t r cd un scor inalt la testul x este asociat cu un scor tnalt la testul y, dar rela1ia este imper1i:i Este posibil sd verificdm valoarea corelaliilor utilizdnd formulele din text pentru coefcier:u de corela;ie. Calculul poate fi simplificat prin prezentarea scorurilor sub formd de abat,.t care perntite introducerea lor direct tnformule. Faptul cd axele nu au scale convenlional: ,u schimbd interpretarea. De exemplu, dacd acorddm valori de la I la 5 coordonatelor x fi )" r' apoi il calculdm pe r infunclie de aceste noi valori, coeficienlii de corelalie vor fi aceiaS:

Fig. III.7. Diagramele de dispersie (impriqtiere) ilustreazl corelatii de valori diferitc Fi\care punct i6prezintd un singur sco) oilnut de individ la doud testi, x si y. in graficui .ttoate cazurile se incadreazd pe diagonald Si corelalia este perfectd (r = +1.00); a--:; cunoastem scorul subiectului la testul x, atunci Stim cd acesta va fi acelasi Si la lestut -t. -" graficul B, corelalia are valoarea zero; cunoscdnd scorul oblinut de subiect la testul x. .t putem face predic{ia dacd acesta va fi deasupra, sub sau egal cu media pe testul y. Ik exemplu, din patru subiecli care oblin un scor la o medie de x (d* = 0), unul obline un s::r

Anexa

lll.

Metode Si ntdsurdlori statistice

943
modalitate de a imbunbtd(i notele ar fi renunfarea la studiu. Corelafia negativd apare deoarece unii studenli au unele avantaje asupra altora in a obline note

Degi coeficientul de corelafie este unul dintre cei mai utiliza{i in aplicaliile statisticii in psihologie, aceasta este totodatd una dintre procedurile cel mai gregit intrebuin{ate. Cei care il folosesc neglijeazd uneori faptul ci r nu implicd o rela{ie de tip cauz[ qi efect intre x $i y. Atunci cAnd doud seturi de scoruri sunt corelate, am putea bdnui cd ele au in comun unii factori cauzali, dar nu putem conchide cd unul din ei este cauza celuilalt.

bune (probabil datoriti unei mai bune pregdtiri), astfel incAt deseori cei care studiazd cel rnai mult sunt cei care au dificultSli in a obline notele cele mai
bune.

Acest exemplu este un avertisment

clar impotriva asocierii

interpretdrii

cauzale unui coeficient de corelalie. Este

Uneori corela{iile pot fi paradoxale. De exernplu, corela(ia intre tirnpul dedicat studiului gi notele oblinute la facultate s-a constatat cd este ugor negativd (aproximativ -.10). Dacd
interpretare cauzald, am putea concluziona cd cea mai bund
presupunem

posibil, totuqi, ca atunci cdr-rd doud variabile sunt corelate, una si fie cauza
celeilalte. Identificarea cauzelor este o mdsurd logicS, iar corelaliile ne pot ajuta
ardtdndu-ne calea spre acele experimente care pot verifica rela{iile de tip cauzd gi
efect.

Re
Existd

omunddri

bib lio graJic e


the Belnvioral Sciettces (Statisticd aplicatd
pentru $tiintele comporlamentale, edilia a II-a, 1988); 9i Phillips, How to Tlittk About Staris-

elaborate din perspectiva cercetdrii psihologice. Exemple sunt: McCall, Fundantertal


Statistics for BelmvioraL Sciettces (Elemente de statisticd pentru gtiin{ele compoftamentale,

serie de tratate de statisticd

tlcs (Cum concepem statistica, edilie revizuit5',1992).

edilia a V-a, 1990); Welkowitz, Ewen 9i Cohen, Ittrodttctory Statistics for tlrc Behavioral Sciettces (Introducere in statisticd pentru gtiin{ele comportamentale, edilia a III-a, 1982); Hinkle, Wiersma gi Jurs, Applied Statistics for

Rolul statisticii in proiectarea experimentelor psihologice este discutat in Keppel, Saufley gi Tokunaga, Introductiott to Design
artd Analysis (Introducere in proiectare
analizd,, edilia a ll-a,1922).
gi

GIosur

Glosarul defineqte cuvintele tehnice care apar

in

text,

precum gi unele cuvinte comune cu semnificalii speciale atunci cdnd sunt folosite ?n psihologie. Nu se dau alte accepliuni decdt acelea folosite in text. Pentru completarea definiliilor cAt gi pentru semnificalii mai nuanlate, consultali orice diclionar standard de psihologie.

ASA.TBRE CJ. Qtet'kttion IQ). Coeficient de inteligenlb (C.1.) lnAsurat ca un scor standard cu o medie de 100 gi o abatere standard de 15 (Wechsler) sau l6 (Stanford-Binet), care sd corespundd aproxin.rativ coeficien{ilor de inteligenld tradilionali. Vezi, de asemenea, COEFICIENT DE INTELIGENTA.

consolidat. Vezi, de asemenea, CONDI-

TIONARE CLASICA.

ACID DEZOXIRIBONUCLEIC

ABATERE STANDARD (startdard deviatlorr). Rdddcina patratA a mediei pdtratelor sumei prin care fiecare caz se abate de la media tuturor cazurilclr. (Sinonim: ABA-

(ADN) (deoxyribo-ttucleic acid - DNA). Materialul ereditar de bazd al tuturor organismelor; polimerul unui acid nucleic care incorporeazd zaharul dezoxiriboza. La organismele superioare, marea masd de ADN este localizard in crornozorni.

ACID GAMMA-AMINOBUTIRIC (GABA _ genuna atnittohutiric acid). Un important


neurotransrnitdtor cu rol inhibitor.

TEREA PATRATULUI
MEDII).

RAOACINII

ABILITATE (abililr-). Cunogtinle demonstrabile sau talent. Abilitatea include aptitudinea gi achizilia. Vezi, de asemenea. ACHIZITIE, APTITUDINE.

ACOMODARE (accorttodatiott). A) Proces prin care lentilele ochiului iqi modificd focarul. B) In teoria dezvoltdrii cognitive

a lui

Jean Piaget, desenrneazd procesul prin care un copil modificd o schemd preexistentd pentru a include un nou obiect

ABILITATI PRIMARE (prinar1, abilities). Abilitdtile (descoperite prin analizd factoriald) care stau la baza testdrii performan[ei inteligenlei. Vezi, de asemenea,

sau eveniment. Yezi, ASIMILARE, SCHEMA.

de

asemenea,

ANALIZA FACTORIALA. ABREACTIE (abreacriorr). in psihanalizd, procesul de reducere a tcnsiunii emolionale prin retrdirea (prin vorbd sau acliune, ori arndndoud la un loc) experienlei care a cauzal tensiunea.

ACORD iNrnB INVESTIGATORI (trrrerscorer agreertrett). Yezi FIDEI-ITATE


INTEREXAMINATORI.

ACTI{. Vezi HORN{ON ADRENOCORTICOTROP.

ACETILCOLINA (Ach)

(acerl,lcholine.).

Cel mai comun dintre neurotransmildtori. Se gdsegte in nurneroase sinapse de la

ACTIVARE PRIN PROPAGARE (spreadittg activatiorr). Model de reactualizare din mernoria de lungd duratd, in care activarea se subimpafte cdilor provenite
dintr-o reprezentare mentald activat6.

prevalent in structura cerebrald denumiti hipocarnp - forma{iune care joacd rolul cheie in formarea memoriei.

nivelul creierului qi mdduvei spinirii,

fiind

ACUITATE VIZUALA

(t,is

ua! acuirr-). Pra-

Yezi, de asemenea, NEUROTRANSMITATOR.

gul pentru mdrirnea rninimi a detaliului pe care o persoand il poate detecta vizual.
ACUPUNCTURA
(acrrpr utcture). Procedeu

ACHIZITIE (acquisitiott). Stadiu in timpul cdruia se invafd gi care este gradual

in China, in care acele de acupuncturd sunt inserate in piele


de tratament dezvoltat

(in punctele critice) gi invdrtite, elimi-

946
nAnd astfel durerea. Vezi, de asemenea,

Introduc e re in

iltolo,qi

ADRENALINA (adrenalin).Yezi EPINEFRINA.

TEORIA ,.POARTA DE ACCES A


DURERII".

AFAGIE (aphagia).Inabilitatea de a mAnca.


Yezi, de asemenear HIPERFAGIE.

ADAPTARE LA iNTUNERIC Qtark adap-

tation). Sensibilitate mdritd

lumind cAnd subiectul este expus in mod continuu la intuneric sau in condiliile unui iluminat redus. Vezi, de asemenea, ADAPTARE

la

AFAZIE (aphasia). Deteriorarea sau pierderea abilitilii de a articula cuvintele sau


de a inlelege ce se vorbegte.

LA LUMINA.

AFECT (affect). Afect. Trdire emo{ionald.

ADAPTARE

LA LUMINA llight adap-

tation). Scdderea sensibilitalii ochiului la


lumind c6nd subiectul este expus continuu la intensitdli mari de 1umin6. Vezi, de asemenea, ADAPTARE LA INTUNERIC.

AGNOZIE (agnosia). Tulburare perceptuald rezultatd prin afectarea coftexului cerebral. Individul prezintd dificultdli la
identificarea obiectelor obignuite sau in
plasarea spa{ial6 a acestora, chiar dace acuitatea vizuald este normal6. Persoanele care suferd de agnozie au capacitate de

ADAPTARE SELECTIVA

(selectiv e adap-

tation). in perceplie, reprezintd pierderea

percep{ie,

dar nu sunt capabile

sa

sensibilitalii vizuale la vederea unui obiect aflat in migcare. Adaptarea are un caracter selectiv, intrucit sensibilitatea se pierde doar la observarea migclrii in ansamblu, nu gi la cea care diferd semnificativ in direcfie sau vitezd. Probabil cd adaptarea selectivd se datoreazd
neuronilor obositli din cortexul cerebral.

in{eleagi informa{ia prezentata. Vezi. de asemenea, AGNOZIE ASOCIATIVA.


PROSOPAGNOZIE.

AGNOZIE ASOCIATIVA (associative agnosia). Tulburare perceptual6 rezultat; prin afectarea ariilor specifice ale conexului cerebral; persoana are dificultati ii
recunoa$terea obiectelor uzuale prezentat3

ADH.

Vezi HORMON ANTIDIURETIC

vizual, cu toate ci subiectul poa:i recunoa$te cu ugurinld obiectele cAnd i :e


permite sE le atingd sau sd le audd. Vez:.

(Vasopresina).

ADICTIE (addiction). Adic{ie. Vezi DEPENDENTA FTZICA.

de asemenea, AGNOZIE, PROSOPAGNOZIE.

ADIPOCITE (adipocytes). Celule grase, de un tip special, componente ale organismului. Persoanele care suferd de obezitate

AGORAFOBIE (agoraplrcbla). Teama de

fi

prezinti numeroase celule de acest tip gi, prin urmare, aceste celule constituie probabil condilia debazd pentru un corp mai
gras.

publice (de unc= individul nu poate scApa sau primi ajuto: poate sd creeze persoanei respective u: atac de panicd. Yezi, de asemeneEsingur
TULBURARE DE PANICA, FOBIE.

in locuri

ADN. Vezi ACID DEZOXIRIBONUCLEIC.

AGRESIVITATE (aggression). Compor' ment intenlionat de a face rdu unei al:.


persoane.

ADOLESCENIA, ladolescence). Perioadd de tranzilie de la perioada copildriei la stadiul adult, in timpul cireia individul se maturizeazd sexual. Vezi, de asemenea,
PUBERTATE.

AGRESIVITATE DEPLASATA (displac :: aggression). Agresivitate impotriva ur:


persoane sau obiect, altul decdt cel care asemenea,,,TAP ISPA$ITOR".

fost (sau este) sursa frustrdrii. Vezi. a:

Glosar

947

AMBIVALENfA (alrbivalence). Atrac{ia gi aversiunea simultani fata de o persoani


sau un obiect; conflictul este cauzat de un

de factori psihologici (de exemplu, o


traumd emolionald) sau de factori fizioIogici (unele afecliuni cerebrale) care pot

indemn pozitiv

qi

negativ. Yezi,

de

asemenea, CONFLICT.

AMESTEC ADITIV (additive nixture).


Amestec de lumini colorate; dou6 spoturi luminoase de culori diferite focalizate

implica pierdelea memoriei evenimentelor anterioare sau care urmeazd arnneziei, cauzdnd astfel trauma. Vezi, de
asemenea, AMNEZIE ANTEROGRADA,

AMNEZIE RETROGRADA.

intr-un singur punct. Vezi, de


AMESTEC SUBTRACTIV.

asemenea,

AMNEZIE ANTEROGRADA

AMESTEC SUBTRACTIV (subtractive ntixture). Amestec de culoare in care


absorblia diferi de amestecul aditiv oblinut prin amestecarea luminilor proiectate.

(anterograde anutesia). Pierderea memoriei evenimentelor qi experienlelor ce urmeazi amneziei - cauzAnd trauma; pacientul este incapabil sd achizi{ioneze informalii noi,

Amestecul subtractiv apare atunci cAnd

degi reamintirea informa{iei invilate anterior ,din prima loviturd" poate fi, in
mare masura, neafectata. Vezi, de GRADA.
ase-

filtre transparente gi colorate sunt a$ezate unul peste altul sau cdnd se amesteca
pigmenli. Vezi, de asemenea, AMESTEC

menea, AMNEZIE, AMNEZIE RETRO-

ADITIV.

AMFETAMINE (antphetanine s). Stimulante ale sistemului nervos central care produc st6ri de neliniqte, iritabilitate, anxie-

A1\INEZIE POST-HIPNOTICA (postlryptntic anvrcsia). Forrnd particulard de


sugestie post-hipnotica in care persoana hipnotizatd uitd ce s-a intdmplat in timpul

tate, puls mdrit. Sulfatul de dexedrind


(,,speed") gi metamfetamina (,,meth") sunt

hipnozei, pdni

in

momentul cAnd

se

semnaleazd sd-qi adu-cd aminte. Vezi, de

doui tipuri de

amfetamine. Yezi, de asemenea, SEDATIVE, STIMULANTE.

asemenea, SUGESTIE POST-HIPNOTICA.

AMIGDALA (anrygdala). Structurd cerebral5 subcorlicald, implicatd in consolidarea memoriei. Vezi, de asemenea, DIENCEFAL, HIPOCAMP.

ANALGEZIE PRODUSA PNTN STIMULARE (stintulation-produced analgesia). Efect analgezic produs prin stimularea
unei regiuni a creierului mijlociu. Vezi, de

AMINTIRI PRECON$TIENTE Qtreconscious ntentories). Amintiri gi gdnduri care nu fac parte din con$tiinta momentului, dar care pot fi aduse in
conftiintA la nevoie. Acestea includ
atAt

asemenea, TEORIA ACCES A DURERII".

,FOARTA

DE

ANALIST AL EULUI (ego analltsr). Psihanalist care se axeazd rnai curdnd pe


func{iile integrative, pozitive ale eului (de

amintirile specifice evenimentelor personale, cdt gi infornralia acumulati de-a lungul vielii. Vezi, de asemenea, CON$rrrNTA.

exemplu, reac{ia la mediu), dec6t pe func!iile sinelui (id) (de exemplu, gratificarea impulsurilor sexuale). Heinz Hartman gi David Rapaport sunt considera(i analigti ai eului. Vezi, de asemenea,

AMNEZIA COPILARIEI (childhood annesia) (sau amnezie infantili, n. trad.). Inabilitatea de a reactualiza primele
evenimente ale vielii.

EU, SINE, PSIHANALIST.

AMNEZIE (anutesia). Pierdere parlialf, sau completd a memoriei. Poate fi determinatd

ANALIZA CAII sau analiza ,,path'.; a direcfiei cauzdrii Qtatlt arrctlysis'). O


procedurd corelalionali care desparte, in general, o corelafie dintre doud variabile

948

I ttt roduc

re itt

ps

iln

I o,q i c

in

componente separate sau

exemplu, accesele

cdi. De a.c. poate fi de ajutor in


gi se

determinarea faptului daci leg6tura dintre

ANGIOTENSINA (angiotettsin). Hormon critic implicat in reglarea setei. CAnd este produs, induce la fel de bine senzalia de
sete, c6t Ei apetitul pentru sare.

de furie din copilirie

problemele ocupa(ionale de mai tdrziu


datoreazd (sau

ar trebui si se datoreze) unei verigi intermediare, cum ar fi abandonul gcolar. Vezi, de asemenea,
CONSECINTE ACTUALE, CONSECINTE CUMULATIVE.

ANOREXIE NERVOASA sau anoreria


nervosa (anorexia ttentostt). Tulburare a instictului alimentar care, in nrare rndsurd. afecteazd femeile tinere, fiind caractenzal6 de o extremd, autoimpusd pierdere greutate. Vezi, de asemenea, BULIMIE.

ii

ANALIZA FINALURILOR SEMNIFICA-

TM prin

(nteatts-ertds analysis). Analizd

ANTIDEPRESIY (art
1d

id

ep re s s

uttt). Substan-

intermediul cdreia

se

compard

folositd pentru normalizarea dispozilie.

enunlul ini{ial cu enun{ul obiectivului, in scopul identificdrii celei mai importante

depresive

individului, probabil prii

diferenle dintre acestea, iar eliminarea acestei diferenle va deveni principalul


sub-obiectiv. Vezi. de asemenea, REDUCEREA DIFERENTEI.

sporirea disponibilitdlii neurotransmitdte.rilor noradrenalina gi/sau serotonini Exemple de antidepresive sunt: imipr.rmina (Tofranil), izocarboxazid (Marplan gi tranilcipromina (Parnate).

ANALIZA FACTORIALA. (factor cunlysls). Metodd statisticd folositd la elaborarea testelor gi la interpretarea scorurilor

ANTRENAMENT DE AFIRMARE

SA_

din bateriile de teste. Metoda ajutd pe experimentator si evalueze numdrul


minim de determinanli (factori)
necesari

training Iejer (asserrivettess traittittg Folosirea unui comportament pr:: repetitie, pentru a ajuta un individ :: invefe sd-pi exprime nevoile intr-:
manieri eficace, lipsit6 de ostilitate.

testelor dispuse in baterie. Yezi, de asemenea, FACTOR GENERAL, FACTOR SPECIAL.

la calculul intercorela{iilor dintre scorurile

ANALIZA SINTACTIC A (syntactic


iysls).

ana9i

in limbaj,

frazd,

in locu{iuni

analiza care imparte o

ANTROPOLOGIE (atrlropolog-v). Stiin:. care studiazd in special societdti : primitive. Ramurile sale principale su:.: arheologia (care studiazd monumente.. rimase de la civilizaliile anterioare antropologia fizicd (interesatd de dr::renlele anatomice intre oanreni gi origin:.
.

substantivale

locu{iuni verbale, iar apoi imparte aceste locu{iuni in unitAti mai mici cum ar fi
substantive, adjective gi verbe.

lor evolulion i std), antropol ogi a I ingv i sti.- ,, gi antropologia sociald (care viTsat.

institulii-le gi comportamentul). Vezi.


asemenea,

;.

$Tl|NTE COMPORTAN'IE\-

ANALIZOR DE STRES PRIN VOCE


(voice stress arnlyzer). Un dispozitiv care

TALE.

red6 grafic modificdrile din vocea unei


persoane sub efectul emotiei. Este utilizat

in

detectarea minciunilor.

Yezi,

de

ANXIETATE (at*iety). Stare de aprehe:siune, tensiune gi nelinigte. Pentru u:. teoreticieni, anxietatea esle sinonima :angoasa, cu toate cd allii o privesc ::
obiect al anxietafii (cum ar

asemenea. POLIGRAF.

ANDROGENI (artdrogens). Nume colectiv dat hormonilor de sex masculin dintre care cel mai cunoscut este testosteronul, secretat de testicule. Vezi, de asemenea,
GONADE.

vag sau presirnlirea unui lucru ra* aceasta fiind mai pufin specifici de ;:obiectul unei angoase (cum ar fi teama :: animale sdlbatice). Vezi, de 3Smer;a
ANXI ETATE N EUROTICA, ANXIET,T.. TE OBIECTIVA.

fi

un peric.-

Glosar

949
corecta a cuvintelor, vorbesc incet gi greoi; adesea vorbirea lor are sens, dar
contine numai cuvinte cheie.

ANXIETATE OBIECTIY A @bjectiye anxiety). Teama este proporlionald cu pericolul.

APARAT VESTIBULAR (r,e.stibular apparatus). Un organ din urechea itrternd ce


contine receptorii kinestezici gi cei pcntru
migcarea corpului.

ARIE MOTORIE (rrrotor area). Arie de proieclie corticalA localizata anterior fisurii centrale. De obicei, stimularea
electrici are ca efect rispunsuri rrotolii.
Vezi, de asemenea, ARIE SOMATOSEN-

APATIE (apathy). Nepdsare,

indiferenld; una dintre consecintele frustrdlii. Vezi, de asemenea, FRUSTRARE. defense). Presupusd impiedicare a sistemului perceptual congtient al individului de a recunoa$te o situalie anxiogend perceputd de sisterrrul perceptual incongtient al individului.
Qterceprual

ZORIALA.

ARIE SEPTALA $eptal area). Arie

APARARE PERCEPTU ALA,

cerebrald situatd in profunzirnea pdrlii centrale

pare si producd o stare asembndtoare pldcerii cdnd este stimulatd electric (la
gobolani, cel pulin).

a cleielului. intre ventriculii laterali, care

ARIE SOMATOSENZORIALA

(sonnto-

APNEE (apnea). Tulburare a somnului caracterizatd prin inhibilia respira{iei in


timpul somnului.

sensoryl arect). Arie cerebrald situatd la nivelul lobului parietal al creierului gi care

inregistreazd experienlele senzoriale, de exernplu, cald, rece, pipdit gi durere. Vezi,


de asemenea. ARIE MOTORIE.

APTITUDINE (apritude). Capacitate de a invdla. De exemplu, o persoand care


inva!6 sd scrie la rnagina de scris. Testele

de aptitudini fac predic!ii referitoare la rezultatul pregAtirii, prin urmare aratA viitoarea abilitate pe baza prezentei abilitati. Vezi, de asemenea, DOBANDIRE.

ARIE VIZU ALA b,isuat area). Arie de proiectie corticald situatd in lobul occipital.

La oameni, lezarea acestei arii produce orbire in zonele cimpului vizual proporlional cu gravitatea Si zonalezat6.

ARll DE ASOCIATfE (associatiott

areas).

ARIE AUDITIY A. @uditory area). Regiune cerebrald localizatd in pafiea superioard a lobului terrrporal al flecdrei ernisfere cerebrale; la acest nivel sunt analizate semnalele acustice transmise prin nervul acustic. intruclt fibrele nervoase provenite de la fiecare parte a capului trec pe deasupra trunchiului cerebral (inainte sd ajungd in aria auditivd), semnalele sosite de la fiecare ureche ajung in ambii lobi temporali. De exemplu, afectarea lobului temporal st0ng produce surditatea ambe-

Ariile cortexului cerebral care nu intereseazd direct procesele senzoriale sau


motolii; a.a. integreazd infbnrra{iile sosite prin diferite canale senzoriale; se pare cd ele opereazd in invilare, memorie gi gindire.

ASIMILARE (assintilatiott). in teoria dezvoltdrii cognitive a lui Piaget, procesul prin care un copil inlelege natura unui
obiect sau eveniment nou sub forma unei scheme preexistente. Vezi, de asemenea, ACOMODARE, SCHEMA.

lor urechi.

ARIE BROCA, (Broca's area). Porliune

emisferei cerebrale stdngi implicat6 in controlul vorbirii. Indivizii cu leziuni in aceastA arie au dificultAti la pronunfarea

ASISTENT SOCIAL PE PROBLEME DE PSIHIATRIE Qtsycliatric social worker). Asistent social pregdtit in activitatea cu pacienlii gi familiile lor pe
probleme de sdndtate gi boald mentald; de

9s0
obicei, acesta se afl6 intr-o strdnsi relalie cu psihiatrii qi psihologii clinicieni. Vezi,

Int roduc ere

it p siholo g

cauzele comportamentului observat. Vezi.


de asemenea, ATRIBUIRE DISPOZITIO-

de asemenea, PSIHOLOG CLINICIAN,


PSIHIATRU.

NALA, ATRIBUIRE SITUATIONALA.

ATRIBUIRE DISPOZITIONALA (dispositional attribution). Atribuirea ac{iunilor (unei persoane) unor dispozilii interne (atitudini, tr6situri de caracter, motive) ir: opozilie cu factorii situalionali. Vezi. de asemenea, ATRIBUIRE SITUATIO-

ASOCIATIE FALSA (spurious associatlon). Relafie plauzibild, dar inexistentd, intre doi stimuli. Persoanele care inva!6
raporleazd frecvent astfel de relalii atunci cAnd incearcd sd inve{e mai pu{in gi apoi sd perfecfioneze relaliile.

NALA.

ASOCIATIE LIBERA (free

associarion).

A) Forma experimentului cuvAnt-asocia{ie prin care subiectul spune orice cuvAnt pe care il crede drept rf,spuns la cuv6ntul

ATRIBUIRE SITUATIONALA (situarional attribution). Atribuirea ac{iunilor


(unei persoane) unor factori situalional:

stimul.

B) in

psihanalizd, reprezintd

sau de mediu, gi nu atitudinilor ;*i motivelor interne. Vezi, de asemenei.


ATRIBUIRE DISPOZITIONALA.

efortul de a raporta fdrd nici o modificare orice lucru care vine in conEtiin!6.

AUTISM (autisnt). Absorblia in

fantez;.

ASTIGMATISM (asrlgrmtisnt). Defect de


vedere care nu permite focalizarea simultana a contururilor orizontale gi verticale. Vezi, de asemenea, STRABISM.

pdnd la excluderea interesului pentr* realitate; un simptom al schizofrenie.


Vezi, de asemenea, SCHIZOFRENIE.

ATA$AMENT (attaclntenr). Tendinfa organismului t6ndr de a cAuta apropierea de un individ anume, in prezenla cdruia se simte mai in siguranld.

AUTOACTUALIZARE (self-actualizarior: Tendinla fundamentald a unei persoan. cdtre realizarea maximd a potenlialulu. sdu; concept de bazd in teoriile umanist= ale personalitatii, cum sunt acelea elaborate de Maslow gi Rogers.

ATENTIE (attention). Concentrarea percepliei conduce la o vigilenld sporitd pentru o


serie limitatd de stimuli.

AUTOMODELARE (autoslnping). Procedurd de modelare care implicd a:*.


aspectele condiliondrii operante cdt gi ce-.

ATENTIE SELECTIVA (selective


o recunoa$te.

atten-

tion). Procesul perceptual prin care selectim o anumitd informa{ie, cu scopul de a

nnecesitd prezen!a unui experimentatt-: Vezi, de asemenea, MODELARE CO\lPORTAMENTALA.

ale condiliondrii clasice qi care

ATITUDINE (attitude). De atraclie sau de


respingere; evaluare favorabild sau nefa-

vorabilS

a unei reaclii la un obiect,

BlSfON,tg (roct).

rJn element al rerir":

persoand, eveniment sau idee. O atitudine cuprinde trei componente: cognitivS, afectivd gi comportamentald.

care mediazd numai senza{ia cromatic:. celulele cu bastonag sunt importante : vederea nocturnA gi periferic[. Vezi. asemenea, CON, RETINA.
c=

ATRIBUIRE (attribution). Procesul prin care incercdm sd explicdm comportamentul altor persoane. Teoria atribuirii
cerceteazd regulile folosite pentru a ardta

BATERIE DE TESTE (test battery). Cole:tie de teste ale cdrei scoruri mixte su::
folosite la evaluarea diferenlel or interin ;-viduale.

Glosar

951
de alimente prin vomd gi laxative. Vezi, de asemenea, NEVROZA ANXIOASA.

BEHAVIORISM (belwviorisnt). gcoal[ de psihologie sau sistem al psihologiei asociate cu numele lut John B. Watson. Definegte psihologia ca studiu al comportamentului gi limiteaz[ informalia psihologicd la activitdlile observabile. in
forma sa clasicd a fost rnult mai restrictivd

CAI{BnA LUI AMES

(Anres roont). Iluzie

in

psihologie decdt punctele de vedere


(bettzodiazepines).

behavioriste contemporane.

perceptuald; camerd de o construclie special6 care, priviti printr-un vizor, duce la deforrndri in aprecierea rndrimii. Vezi, de asemenea, CONSTANTA MARIMII.

BENZODIAZEPINE
ClasS de substan{e

CANAL IONIC (ion clnnrtel).

Moleculb

cu structuri chimice asemdndtoare care sunt eficiente in reducerea anxiet6!ii. De exemplu, diazepam (Valium) qi alprozolam (Xanax). Yezi, de asemenea, MEDICAMENTE
ANXIOLITICE.

proteici specializatd care permite ionilor specifici sd pdtrundd sau si iasd din
celule. Unele canale ionice se deschid sau

se inchid ca

rdspuns

[a

moleculele

neurotransmildtorilor specifici; alte canale se deschid sau se inchid ca rdspuns la

BIOFEEDBACK (biofeedDnck). Procedeu


care permite indivizilor sd-gi monitorizeze

modificdrile de voltaj ale membranei


celulare. Acest proces regleazb depolarizarea gi descdrcarea impulsurilor nervoase.

ar fi, ritmul cardiac, tensiunea arteria16, de care acegtia in mod normal nu sunt con$tienli) gi sd inve{e sI le controleze.
procesele fiziologice (cum

BIOPSIHOLOG (biological psycltologist).


Psiholog care studiazd relaliile dintre pro-

cesele biologice

gi

comportament. De

exemplu, psihofiziolog.

CANALE SEMICIRCULARE (senicirctrlar catrctls). Trei canale tubulare, curbate, in trei planuri, care formeazd partea Iabirintului din urechea internd gi care vizeazd echilibrul gi migcarea. Vezi, de asemenea, SIMTURILE ECHILIBRULUI.

BIOTERAPIE (biological tlterapy). Tratamentul problemelor emolionale sau al tulburdrilor mentale cu ajutorul medicamentelor, qocurilor electrice sau altor
metode care intereseazd direcl procesele corporale. Vezi, de asemenea, PSIHOTERAPIE.

CANNABIS (cannbis). CAnepd din care


obline marijuana.

se

BULB OLFACTIV (olfactory Dalb). Regiune a creierului implicatd in olfaclie (miros); este o statie (de trecere) intre receptorii din pasajul nazal gi cortexul
olfactiv.

CAPACITATE DE MEMORARET (ntennry span). Numdrul de elemente (cifre, litere, cuvinte) ce pot fi reproduse in ordine dupd o singurd prezentare; de obicei 7+2. Vezi, de asemenea, UNITA-

TE

INFORMATIONALA, MEMORIE

DE SCURTA DURATA.

CARACTERISTICI SEXUALE PRIMARE Qtrinnry sex characteristics). CaracI

BULIMIE (bulinia). Tulburare a instinctului alimentar care afecteazd mai ales pe tinerele femei gi care se caracterizeazd. prin episoade de ldcomie alimentard, urmate de incercdri de a elibera excesul

Capacitatea de memorare a unitalilor informa{ionalc (chwtks) a fost stabilita dc Joseph Jacobs, in 1887: pentru cifre. 6--l; litere, 6-7;
cuvinte. 5-6 (n. trad.).

9s2
teristicile structurale sau fiziologice care fac posibild unirea sexualS gi reproducerea. Vezi, de asemenea, CARACTERISTICI SEXUALE SECUNDARE.

I nt

roducere

p s ih ol o q

punct al c0mpului vizual, atunci are loc descdrcarea nervoasd a neuronului aso-

ciat. Vezi, de asemenea, DETECTOR


(-AL TRASATURILOR DISTINCTIVE

CARACTERISTICI SEXUALE SECUN. DARE (.secottdary sex clnracteristics).


Trisdturile fizice care deosebesc masculul matur de femela maturd, separat de organele de reproducere. La oameni, sunt ilustrative vocea mai gravd a bdrbatului, barba gi mustata. Yezi, de asemenea, CARACTERISTICI SEXUALE PRIMARE.

CAMP VIZTJAL (visual field). Aria vizual. totalA care ac{ioneazd asupra ochiulu. cind acesta este direclionat spre un punc:
de referint6.

CECITATE CROMATIC A kolor blitr;ness). Discriminare defectuoasd a culo:.-

lor

cromatice. Yezt,

de

asemene;.

DISCROMATOPSIE. MONOCRO]UA-

TOPSIE, CECITATE CROMATIC:.


RO$U -VERDE, TRICROMATOPSIE.

CARBONAT DE LITIU (litltiturt carbonate). Compus chirnic care are la bazit litiul. element inrudit cu sodiul. Carbonatul de litiu a fost utilizat in tratarea tulburdrilor bipolare. Vezi, de asemenea,
TULBURARE BIPOLARA. CAS. Vezi CONCENTRATIE DE ALCOOL

CECTTATE CROMATICA RO$U-VERDE sau daltonism (.red-greett blindttes'

Cea mai comuni formd de cecit::.


colorata. o varietate a discromatopsiei. .cele doud subvarietdti, cecitatea cromati.: la rogu gi cecitatea cromatici la verde. a:": vederea in rogu cdt qi cea in verde su::

iN sAxce. CASTRARE (.castration). indepdrtare chirurgicald a gonadelor; la bbrba{i, extirparea testiculelor; 1a femei, extirparea
ovarelor.

absente, insd benzile acrornatice su:.: vizute in pirli diferite ale spectrui;, Vezi, de asemenea, CECITATE CRC -

MATICA, DISCROMATOPSIE.

CELULA COMPLEXA (conpler cc.


(.cat e go riT.ati

CATEGORIZARE

on). Desemnarea unui obiect printr-un concept. Vezi, de asemenea, CONCEPT.

Celuld din cortexul vizual care rdspur.:: la o ,,bard" (rectilinie) de lumind. de strdlucire particular[, situatd oriunde -

CATHARSIS sau purgism (catlnrsis). Reducerea unui impuls sau unei emolii prin exprimare directd sau indirecti, in
mod particular prin exprimare verbald sau
fantasmare.

cAmpul vizual. Yezi,


CELULA SIMPLA.

de

asemenr:

CAUTARE SERIALA iN MEMoRIE


(serial nrcnnry searclt). Comparalea unui stimul test cu succesiunea elementelor din

CELULA HIPERCOMPLEXA (hypercc,,- plex cell). Tip de celuld din cortel.vizual care rdspunde la o orientare distanlS particulare. Vezi, de asen.)er3: CELULA COMPLEXA, CELULA SI].1 PLA, DETECTOR (-AL TRASATL"*-.

memoria

de scurtd duratS. Yezi,

LOR DISTINCTIVE).

de

asernenea, MEMORIE DURATA.

DE

SCURTA

CELULA NERVOASA
NEURON.

Q.ten,e

cell).

\--:

CAnnp DE RECEPTIE (receptive field). in

recep{ia vizual6,

regiune a retinei asociatd cu un neuron corlical specific; dacd stimulul igi face aparilia in orice

CELULA SIMPLA gintple cel/). Celula :ir cortexul vizual care rdspunde la o ..b;:i' de luminS sau muchie dreapt6, d; ; orientare gi localizare particulare ::

Glosar

953

cdmpul vizual. Yezi,


CELULA COMPLEXA.

de

asemenea,

CELULA

- T (celul6 dependentd de tirnus) (.thy,ntus-depetdert cell). Tip de lirnfocitd


care recunoa$te

CHIASMA OPTICA (optic cltiustna). Joncliune incrucigata a nervilor optici, Iocalizat6, in apropierea bazei creierului, unde
fibrele nervoase de lajunr6tatea internd a fiecirei retine (foarte apropiatd de nas)
traverseaza spre paftea opusA a creierului.

5i

distruge antigenii

striini (enzime. toxine sau alte substante), deci care joacd un rol imporlant in rdspunsurile de imunitate ale organismului.

Tractul optic stdng trimite informalia despre obiectele vdzute spre partea
dreaptd a cdrnpului vizual, iar tractul optic drept trirnite inforrnalia despre obiectele vdzute in stAnga.

CELULE BIPOLARE (bipolar

cells).

Celule din retind care transmit impulsuri electrice de la fotoreceptori la celulele


ganglionare. Vezi, de asemenea, FOTORECEPTORI. RETINA, GANGLIONI.

CICLU ESTROGENIC (estrotts cycle). Reaparilia episoadelor de receptivitate sexuald care preced ovulalia la rnaioritatea mamiferelor femele. Acestea sunt caracterizate prin cregterea sau scdderea concentra!iei dc estrogeni gi progesteron in circuitul sanguin. Vezi. de asemenea, ESTROGEN. PROGESTERON.

CELULE CILIATE (hair cells). in sistemul auditiv, in cohlea, receptori asernbndtori firului de pdr care se curbeazd la vibra{ia membranei bazilare, iar apoi trimit impulsuri electrice spre creier.

CILI (ciiln).

CELULE GLIALE (glia cells). Celule de suport (nu sunt neuloni) ce constiluie o
porliune substan{ial5 a lesutului cerebral;
speculalii recente sugereazd ca acestea pot juca un rol gi in transmiterea nervoasd.

Structuri asemdndtoare firului de pdr care, cdteodatA, sunt pdrli functionale ale receptorilor.
Percep(ia absen{a unui stimul pentru simturile cunoscute (de

CLARVIZIUNE (clciruoycutc'e).
obiectelor sau evenimentelor

in

CELULE SPECIFICE CULORII OPO. NENTE (color-oppottent cells). in vederea cromaticA, celule care rdspund nurnai la culorile specifice specializdrii lor. Vezi,

exemplu, identificarea unei carli de joc ascunse, identitatea a ceea ce este necunoscut). Vezi, de asemenea, PERCEPTIE

EXTRASENZORIALA. PARAPSIHO.
LOGIE, PRECOGNITIE. PSI, PSIHOKINEZIE. TELEPATIE.

de asemenea, TEORIA CULORII OPONENTE.

CLAUSTROFOBIE (claustropltobict). Telma de spalii inchise. Vezi. de asemenea, FOBIE.

CERCUL CULORILOR (color circle). Un


aranjament de culori cromatice pe circumferin{a unui cerc, in ordinea aparitiei in

spectru, insd cu adilia rogurilor nespectrale qi a purpurelor. Culorile sunt in aga fel aranjate, incAt cele care se opun sunt complementare in amestec aditiv. Vezi, de asemenea, POLIEDRUL CULORILOR.

CLORPROMAZINA (chlorpromazine). Vezi MEDICAMENTE ANTIPSIHOTICE.

COCAINA (cocaine). Stimulant al SNC derivat din frunzele de Coca. Sporeqte


energia, produce euforie, iar in doze mari provoacd paranoia.

CEREBEL (cerebellunt). Structurd lobatl situatb in spatele trunchiului cerebral.


Cerebelul regleazd tonusul muscular coordonarea migcdri lor complexe.
gi

CODARE (coding). Transformarea


poatd fi procesata de sistemul rnnezic.

unui
sd

ittput senzortal intr-o fornra (cod) care

9s4

Int roduc

re tn

iltol

oz

i,

CODARE PRIN PATTERN (coding by pauern). Codarea calitAtii unei senzalii sub forma pattern-vlvi desc6rcdrii nervoase. Yezi, de asemenea, CODARE
PRIN SPECIFICITATE. CODARE PRIN SPECIFICITATE (coding

o componentd ipotetica ' procesului de codare care coordoneazf tamponul vizual gi cel acustic. Vezi. s: asemenea, TAMPON ACUSTIC, TA\1scurtd duratd, PON VIZUAL.

by

COMPORTAMENT

(b

specificity). Codarea calitdlii unei

vita!i ale unui organism care pot


comportament

ehavio r). Acele act.:'

senzafii are loc prin intervenlia neuronilor specifici. Vezi, de asemenea, CODARE

observate de cdtre un alt organism sau cajutorul instrumentelor unui cercetdtor. 1:.

PRIN PATTERN, ENERGII NERVOASE SPECIFICE.

sunt incluse

verbale ale subiectului


coN$TTENTE.

COEFICIENT DE CORELATIE (cofficient of correlation). Indice numeric


folosit la specificarea gradului de coresponden[6 dintre doud seturi de mdsurdtori.

experiente.conqtiente. Vezi, de asemenea, PROCESa

gi

raportari.:

COMPORTAMENT APETITIV (app:titive belnvior). Comportament explorai: : (de cdutare). Vezi, de asemenea, CO\I-

Cel mai comun tip este

coeficientul

produs-moment desemnat prin r.

PORTAMENT AVERSIV.

coEFrcrENT DE TNTELTGENTA (C.r.) (intelligence quotient/ LB.). Unitate de


mdsurd utilizatd in raportarea scorurilor la

COMPORTAMENT AVERSIV (aterst.. behavior). Comportament de evitar; Vezi, de asemenea, COMPORTAME\ APETITIV.

testele de inteligen{d, bazatd pe raportul

dintre vdrsta mentald gi

vdrsta

cronologicd. Fracfia zecimalS este omisA,

C.l. mediu pentru copiii de orice vdrstd 100. Yezi, cronologicd fiind ^fixat _la de asemenea, VARSTA CRONOLOGICA, ABATEREA C.I., VARSTA MENTALA.
COEFICIENT DE VALIDITATE (validity cofficient). Corelalia intre scorul unui
test gi un anumit criteriu stabilit pentru ca testul si poatd conduce la o predicfie. Vezi, de asemenea, CRITERIU, VALIDI-

COMPORTAMENT OPERANT (operl behavior). Comportament definit degrab[ de stimulul care il incurajear='
decdt de stimulul care

il

dd la iveald:

cum este comportamentul care duce ..

-i.

recompensd (sinonim: COMPORT:-MENT INSTRUMENTAL). Yezi. :: asemenea, COMPORTAMENT RESPONDENT.

COMPORTAI\IENT ORAL (oral bel;nevoia copilului de a suge sau, r-: general, de a fi alimentat pe gurd.

ior).

Comportament

care derivl ;:

TATE.

COGNITIE (cogrtition). Gdnduri, cunogtin!e, interpretdri, inlelegeri sau idei ale unui

COMPORTAMENT PSIHOTIC

(ps_rc;;-'-

individ. Vezi, de asemenea, PROCESE

COGNITIVE.

COHLEA (cohlea). Parte a urechii interne ce confine receptorii pentru auz. Vezi, de asemenea, MEMBRANA BAZILARA,
ORGANUL CORTI.

tic behavior). Compoftament care indicl : gravd deteriorare in contactul cu realita:=' gi care se evidenliazd prin deliruri gi s:halucinafii. C.p. poate fi cauzat de lezr':-ale creierului sau de tulburdrile meni: :

cum ar

fi

schizofrenia

ori o

tulbur--:

bipolarS. Vezi. de asemenea. PSIHOZ

COMPONENTA CENTRAL-EXECUTI-

COMPORTAMENT RESPONDENT ..sp

YA

@entral executive).

in memoria de

ondent

b e

lwv io r). Comportament cc:---

Glosar

95s
menea, CONCEPT CLASIC, CONCEPT

punzator acfiunii reflexe, care este in

mare mdsurd sub controlul stimulului. Vezi, de asemenea, COMPORTAMENT


OPERANT.

,FUZZY".

CONCEPT CLASIC (classical cotrcept). Concept in care fiecare caz trebuie sd aibi
fiecare proprietatea menlionatd in concept. Un exemplu este conceptul ,,celibatar"; fiecare caz trebuie sd aibd proprie-

COMPORTAMENT SPECIFIC SEXULUI (se.r typirtg sau sex-typed belnvior,


n. trad.). Achizilia de atitudini qi conduite

pe care o societate le considerd adecvate pentru individ datoritA sexului s6u. C.s. se

distinge

de

identitatea

de gen,

tdtile fiintei adulte, bdrbat gi necdsdtorit. Vezi, de asemenea, CONCEPT ,FUZZY".


CONCEPT DE SINE sau conceptie despre sine (self-cottcept). Amestecul de idei, sentimente gi atitudini pe care le au

care

reprezintf, gradul in care un individ line cont de sine ca bdrbat sau femeie. Vezi,
de asemenea, ROLUL SEXULUI.

oamenii despre
nim cu eul.

ei

ingigi. Pentru unii

COMPORTAMENT SPECIFIC SPECII. LOR (specles-specific behavior). Yezi


INSTINCT.

teoreticieni, conceptul de sine este sinoCONCEPT ,,FUZZY" (uzzy corrcepr). Concept in care un individ are in principal incredere in proprietd{ile prototipului la determinarea membrilor gi, prin urmare, nu intotdeauna poate fi sigur pe deciziile
sale. Vezi, de asemenea, PROTOTIP.

COMPULSIE (conryulsion). Persoand care se simte condusb spre a face o acliune repetitiv6, fiind incapabil6 sd reziste;
comportament conform unui anumit ritual. Vezi, de asemenea, OBSESIE, TUL-

BURARE OBSESIV-COMPLILSIVA,

COMPUTER-TOMOGR LFIE (c on p ut erized axial tontograplry / CQ. Tehnicd de investigatie neurofiziologicd bazatd pe utilizarea computerului , care analizeazd informalia printr-o scanare cu raze X, in scopul obginerii de imagini in sec!iune transversald a unei po4iuni a creierului
sau a corpului.

CONCENTRATIE DE ALCOOL it,l SANGE (blood alcohol concentratiort).


Concentra{ia in miligrame a alcoolului per

100 ml de s6nge. Definitia legald a intoxicaliei cu alcool, in majoritatea


!6rilor, este la o CAS de 100 mg de alcool
per 100 ml de singe.

CONDITION ARE (cotrclitiottitry). Procesul

CON (cone). in structura ochiului, celuld specializatd a retinei ce se gAseite predominant in fovea qi mult mai rar in
spafiul r6mas al retinei. Conurile mediazd

prin care rispunsurile condi!ionate sunt invifate. Vezi, de asemenea, CONDITIONARE CLASICA, CONDITIONARE
OPERANTA.

atdt senzaliile cromatice cdt gi pe cele


acromatice. Vezi, de asemenea, FOVEA,

CONDITIONARE AVERSIVA (aversit'e


cotditioning). O fonnd de condilionare in care un r6spuns dezirabil este redus la
tdcere prin asociere cu pedeapsa; c.a.
a

RETINA, BASTONA$.

CONCEPT (concept). Proprietilile sau rela{iile comune ale unei clase de obiecte sau

idei. Conceptele pot fi lucruri concrete (cum este conceptul ,,Pudel", care se

fost folositi in terapia comportarnentald la tratarea alcoolismului, furnatului qi problemelor sexuale. Vezi, de asemenea, TERAPIE COMPORTAMENTALA,

referd la o rasd de cdine) sau idei abstracte (cum ar fi egalitate, justilie, num6r), care implicd relalii comune cu rnulte gi diferite

CONTRACONDITIONARE.

CONDITIONARE CLASICA klassical


conditionitry). Experimente

tipuri de obiecte 9i idei. Vezi, de

ase-

cu

rdspuns

Ittroducere itt : conditionat, conform cu modelul experirnentului lui Pavlov. Trdsdtura principald este aceea cd cel dintdi stirnul condilionat neutru, prin cuplare repetatA cu unul necondilionat, obgine rdspunsul original dat de stirnulul necondilionat. Vezi, de
asemenea, CONDITIONARE OPERAN-

ce au fost

periculoase

rnai

Aceasta explicd faptul

de ce - (teama condit::-ri dezvoltd fobii


qerpi qi indlfimi, dar nu la cdpr.-:--:

arme. Vezi. de asemenea. CCt)'NARE CLASICA.

TA.

CONDITIONARE DE ORDINUL

II

CONDITIONARE SEMANTICA,. cotrlitiottittg). O forrni de cc::


clasicd in care conceptele senra:.: lolosite ca stimuli condilionati. :.:
lizarea apare prin similaritali

(sec-

ottd order conditionitry). Condilionare in care stimulul necondilionat e nesemnificativ din punct de vedere biologic (cum

:: ::lu
ry

se:::-:l=

fi hrana, apa, gocul), dar cAgtigd putere ca stimul neconditionat dacd este bine
ar

CONDITIONARESIMULTANi tteons cottditionittg). Procedeu -: - . rl


onare clasicd in care stiniulul

cuplat cu un stimul necondilionat semnificativ biologic. De exemplu, un c6ine condilionat s[ saliveze la sunetul

iqi incepe ac{iunea cu o lr;::

;-

-n

-:rt

cuplat cu hrana, va invdfa sd saliveze la o lumind urmata de un semnal sonor. Sunetul (eveniment nesemnificativ biologic) devine stimul necondilionat ca urmare a

secundd mai inainte de debutul .: -:-:l necondilionat gi continud cLl ;,;i-i cdnd apare un rdspuns. Vezi. :. '

nea, CONDITIONARE INT-1.:


CONDITIONAREA URMEI.

'

asocierii anterioare cu hrana. Vezi,


STIMUL NECONDITIONAT.

de

asemenea, CONDITIONARE CLASICA,

CONDITIONAREA URMEI rr''-.-. tiorting). Procedeu clasic de c:. :" in care stimulul condilionat (SC -*

CONDITIONARE iNTAR ztAT L

(detay ed

conditioning). Metodd clasicd de condi{ionare in care stimulul condi{ionat (SC) iEi incepe ac{iunea cAteva secunde sau mai multe inaintea ac{iunii stimulului necondi{ionat (SN) qi continud cu acesta pdnd apare un rdspuns. Vezi, de asemenea,

inainte de actiunea stimululu, , :: onat (SN). Vezi, de asemenej. - -

TIONARE SIMULTANA, Cf',-,

NARE

iNrAnzInrA.

CONFLICT (cor(lict). Prezenla ..:: impulsurilol contrare sau e\.'-.


proce, dorin{elor sau tendintelc:
asenrenea, AM Bl

CONDITIONARE SIMULTANA, CONDITIONAREA URMEI,

VALENTA

CONDITIONARE OPERANTA (operail


conditiottiltg). Consolidarea unui rdspuns
operant prin prezentarea unui stimul de

intdrire, daci gi numai dacd rdspunsul apare (sinonim: CONDITIONARE IN-

CONFLICT OEDIPIAN (Oedip.: ln teoria psihanaliticd a lui Fre-: cu debut in timpul stadiulu: dezvoltare psihosexuald, in ca:. ,'
a

STRUMENTALA,
RECOMPENSA).

iNVAlnnn

este atras sexual de pdrintele c= =r pdrintele de acelaqi ser fiind :=-:

PRrN

rival. Yezi, de
ALA.

asemenea. :

FALIC, DEZVOLTARE PSL,. CONJUNCTII ILUZORII SaL iluzorie (illusory conjurctic,.cep{ie. o cuplare incorectd a :j
C

CONDITIONARE PREGAftfA (prepared conditioning). Ipotezd confonn cdreia oamenii sunt predispuqi biologic sau pregdtili prin seleclie evolu{ionist6 sd
asocieze teama cu obiectele sau situatiile

rr

provenite de la doud obiecte cil:=-ru:

Glosar

957 CONSTANTA LUI WEBER (Weber's consrtutt).Yezi LEGEA LUI WEBER.

CONSISTENTA INTERN A, Qtternal consistettcy). O formd de reproductibilitate a testului. Omogenitatea unui set de itemi dintr-un test, gradul in care to{i acegti
itemi mdsoard aceeagi variabild. Vezi, asemenea. FIDELITATE. rarv
de

CONSTANTA CULORII (color constoncy). Tendinla de a vedea un obiect uzual ca avand aceeagi culoare, indiferent de

CONSECINTE CONTEMPORANE (contenrpo cons equetrc es). Consecinlele in

rnodificarile de lurninare a acestuia. schirnbdri care altereazd proprietalile

viala unei persoane care rezultd dintr-o dispozilie de personalitate din copildrie, dispozilie care este prelungitd din copildrie pdnh in perioada adultS. Vezi, de asemenea, CONSECIN'IE CUMULATIVE, ANALIZA CAII. CONSECINTE CUMULATIVE (cturulative cottsequerrces). Consecin{ele din viala

stimulilor sdi. Yezi, de

asemenea.

coNSTANTA pERCEpTUALA. CONSTANTA FORMEI (slnpe constattL-\). 'lendinla de a vedea obiectele uzuale ca avdnd aceeagi forrud, indiferent de unghiul din care se prive$te. Vezi, de asemenea, CONSTANTA PPRCPPTUALA.

unui individ care rezultd din

efectele

CONSTANTA LUMTNOZTTATTI (tisttness constatlc.v). Tendin{a de a vedea un

cumulative ale unei anumite dispozilii a personalitalii drn copildrie. Organizarea copildriei debuteazd cu un lan! de
evenimente care culmineazd cu consecin-

obiect uzual ca av6nd aceeagi Iunrinozitate, indiferent de lurnina gi umbra care nodificd proprietilile stimulilor sdi. Vezi,

tele de mai tArziu - chiar dac5 individul nu nrai rnanifestd aceasta dispozilie in

de

asemenea, CONSTANTA PERCEP-

calitate

de adult. Vezi. de asemenea. coNSECTNTE CONTEMPORANE,


ANALIZA ,,PATH...

TUALA. CONSTANTA MAR.IMII (siz,e cottsrancl:). Tendin{a de a vedea un obiect uzual la


rndrimea

CONSERVARE (cottsen,atiott). Termen piagetian care desemneazd abilitatea


copilului de a recunoa$te ca proprietatile clare ale obiectelor (cum ar fi masa, volumul, numdrul) nu se vor schirrrba, in ciuda transformarilor de fonn[ ale obi-

lui

naturalS,

distan{a
ALA.

la care se afli. Yezi,

lird

deosebire de
de

aselnenea, CONSTANTA PERCEPTU-

ectelor. Yezi, de asemenea, STADIU


PREOPERATIONAL.

CONSTANTA OBIECTULUI (object cottstanq)). Vezi CONSTANTA PERCEPTUALA.

CONSILIER DE ORIENTARE

(couttsel-

ittg psvchologist). Psiholog specializat, de

obicei doctor in psihologie sau filosofie.


care se ocupd cu problernele personale (ce

CONSTANTA POZITIEI (.Locatiort cottstatrc1-). Tendinta de a percepe ca neschirnbat locul in care un obiect se afla in stare de repaus, indiferent daci relalia
sa cu observatorul s-a schimbat. Vezi. de

nu sunt clasificate in categoria bolilor). cum ar fi probleme profesionale. academice gi sociale. Consilierul de orientare are aceeagi pregdtire ca gi psihologii clinicieni. insd, de obicei. activeazd, in afara unui cadru medical. Vezi, de asemenea, PSIHOLOG CLINICIAN. PSIHIATRU.

asemenea, CONSTANTA PERCgpfU-

ALA.

CONSTANTA PEnCEPTUALA (perceptual cottstartc,v). Tendinla de a vedea obiectele relativ neschimbate in conditii alterate de iluminare, distan{d gi pozilie. Vezi, de asemenea, CONSTANTA

958

Int roduc

re irt

s i

lrc lo g i e

CULORII, CONSTANTA LUMINOZITATII, CONSTANTA POZITIEI.


CONSTRUCT PERSONAL Qtersonal construct). in teoria personalitalii a lui
George Kelly, c.p. reprezintd dimensiunea

CON$TIINTA DE SINE (sefconscionsness). O stare de intensd vigilenld de sine (seLf-awarettess); dispozilia de a fi atent i;
sine
(s e lf- att ent iv

e).

utilizatd de individ

la

interpretarea sau

,,traducerea" mediului sf,u. C.p. este considerat de George Kelly a fi unitatea de bazd a organizdrii personalitdlii. Yezi, de asemenea, ROLE CONSTRUCT
REPERTORY TEST.

CONTRACONDITIONARE (countercor;ditioning). In terapia comportamentali. inlocuirea unui rdspuns specific la ui-stimul prin stabilirea unui alt rdspuns (C: obicei incompatibil).

CONTROL CENTRAT PE EMOTIE


(entotion -focns ed
c

op

ittg

sau emotiott

--f,:'

CONSTRUCTIE IPOTETICA Qrypothetical construct). O formd presupusi de


mecanism intermediar. Construc(ia
este

cused copittg strotegies, n. trad.). Mod,-

litati de reducere a anxietalii sau stresul'*.

imaginatd sd aibd proprietAtile sale, altele decdt acelea solicitate in mod specific de

explicalii; de exemplu, instinctul dedus din comportamentul unui organism deprivat este utilizat in explicarea comportamentului ulterior.

care, in mod direct, nu intereseaz: situaliile anxiogene; mecanismele c. apdrare reprezint6 o formd de contri centrat pe emolie. Vezi, de asemene;
CONTROL CENTRAT PE PROBLEI\II.

CONTROL CENTRAT PE PROBLE}Ii


Qt

roblent-focused copirtg). Reducerea

;:-

CONSTIINTA (consciouvtess).

Suntem

xietdfii sau a stresului prin confruntar.. dupd o anurnitd strategie cu situ:: :


anxiogend. Doud exemple sunt: elibera::: de situalie sau gisirea unei modalitdli c= " o modifica. Vezi, de asemenea, CO\TROL CENTRAT PE EMOTIE.

congtienfi (conscious) c6nd ne d6m seama

de evenimentele externe, reflectdm pe


baza experienfelor trecute, ne angajdm in rezolvarea problemelor; suntem mai

selectivi in a rdspunde la unii stimuli decdt la alfii gi alegern deliberat o ac{iune ca rdspuns la condiliile de mediu gi la scopurile personale. Pe scurt, congtiinfa
realizeazd: a) monitorizarea propriilor ac{iuni gi a mediului nostru, percepliile, amintirile 9i gdndurile fiind reprezentate precis in conqtiinfd, 9i b) controlul propriu gi al mediului nostru, astfel ci suntem capabili sd iniliern sau sd ducem la bun sfdrgit activitd{i comportamentale gi cognitive. tn unele contexte, termenul este folosit ca sinonimul lui ,,awareness".

CONTINUT LATENT

(Latent content).E

'

denlierea semnificaliei unui vis (cum a:

motivele sau dorinlele exprimate prin r .. a$a cum este interpretat din contin-:manifest.

CONTINUT MANIFEST (ntanifesr t -'tent). Confinutul amintit al unui -, : personajele gi ac{iunile lor; c.nL ii
deosebegte de conlinutul latent, care :r: presupus. Vezi, de asemenea, CO\--

NUT LATENT.

CON$TIINTA MORALA (conscience). Recunoagterea intemd a standardelor de bine gi rdu, prin care individul hi
analizeazd conduita. Vezi, de asemenea,

COPILARIE (infanct-). Perioadi de ne'--torare gi dependen{d la oameni gi : ":


vietuitoare: la oameni, aproximativ pr doi ani de via15.

CORELATIE (correlation). Yezi COEtr


ENT DE CORELATIE.

I-

SUPRAEU.

Glosar

959
de perechi in toate celulele din organism,

CORELATIE PRODUS-MOMENT (prodtrct-nronrcnt correlatiotr). Vezi COEFICIENT DE CORELATIE. CORNEE (contect). Suprafa{d transparenta a ochiului prin care pdtrunde lumina, razele fiind deviate spre interior pentru a forma imaginea. Vezi, de asemenea, LENTILE, PUPILA, RETINA. CORP CALOS (corpus callosunt). O bandi

purtand determinanlii genetici (gene) ce sunt transrnigi de la pdrinte la urmag. O celul6 umand conline 46 de cromozomi, dispugi in 23 de perechi; un mernbru al
fiecdrei perechi provine de la mamd, unul de la tatd. Vezi, de asemenea, GENE.

(sau lam6) latd de fibre nervoase

care

conecteaza cele doua emisfere cerebrale.

CROMOZOM X (X clrontosonrc). Cromozom care, dacd este cuplat cu un alt cromozom X, aratd cd individul va fi de sex feminin. Dacd este combinat cu un
cromozom
masculin. Cromozomul X transmite trdsdturile legate de sex. Vezi, de asemenea, CROMOZOM, CROMOZOM Y.

Y, individul va fi de sex

CORTEX CEREBRAL (cerebral cortex). Stratul de suprafald al emisferelor cerebrale la animalele superioare, inclusiv la om. in mod obignuit este denumit substanla cenugie, intrucdt multe dintre corpurile sale celulare in sec(iune
transversald sunt de culoarea cenu$ie, spre deosebire de fibrele nervoase mielinizate care formeazd substanla albd in centru.

CROMOZOM

Y (y cltronnsonte). Cromozomul care, combinat cu un cromozom X, determind sexul masculin. Vezi, de asemenea, CROMOZOM, CROMOZOM X.

CRF. Yezi FACTOR DE ELIBERARE


CORTICOTROP,

CULORI ACROMATICE (aclronwtic colors). Negru, alb gi gri. Vezi, de asemenea, CULORI CROMATICE.

CRITERIU (criteriott). A) Un set de rezultate (scoruri) sau alte informalii cu ajutorul cdrora se verificd succesul unui test predictiv. B) Un standard ales drept scop pentru a fi achizilionat intr-o activitate de invd{are; de exemplu, un numir de curse printr-un labirint trebuie sd fie fbcute fhrd eroare, ca o indicagie cd
labirintul este deja cunoscut.

CULORI COMPLEMENTARB (complententary colors). Doud culori care in

amestec aditiv produc fie culoarea gri, fie culoare nesaturata a nuanfei componentei mai puternice. co-

CULORI CROMATICE (clronntic

/ors). Toate culorile, altele decdt negru,

alb gi gri; de exemplu, rogu, galben gi albastru. Vezi, de asemenea, CULORI


ACROMATICE.

CRIZA DE IDENTITATE (identity crtsis). in teoria dezvoltArii psihosociale a lui Erickson, perioadd de neincredere in
propria persoani gi chestionare activd cu privire la definilia personald a eului care,

(,,Cine sunt eu?", ,,incotro merg eu?") in mod tipic, are loc de-a lungul
adolescenlei. Vezi, de asemenea, FOR-

CULTURE-FAIR TEST. Test de inteligen{d elaborat pentru a minirnaliza inclinafia diferitelor experienfe ale copiilor crescuti intr-o culturd mai degrabd rurali decdt intr-o culturd urband sau intr-o clasd mai
slabd calitativ decdt intr-una de mijloc sau

MAREA IDENTITATII,
LE.

STATUTUL

superioarS. (Sinonim: CULTURE-FREE TEST).

IDENTITATII, STADII PSIHOSOCIACROMOZOM (cltronrcsorrre). Structuri


ase-

CURBA CARACTERISTICA DE OPERATIONALIZARE A RECEPTORU-

LUI

(receiver-operating-characteristic

mdndtoare unui con, se gdseqte sub formd

cunte). Func{ia legatd de probabilitatea

960 reugitelor sau alarmelor false pentru un nivel fixat al semnalului intr-o sarcind de detec{ie. Factorii care influenfeazd linia

I ntrocluc e re

in

s i

ho lo g i e

DEFICIT DE TRANSMISIE (cortductic,,: /oss). Deficit de auz in care ridicare"

oblic6 (pe grafic)

rdspunsului pot

determina varia{ia reugitelor sau alarmelor false, insd varia{ia acestora este constrAnsd de curba carateristicl de operalionalizare a receptorului (COR).

pragului (pierderea senzitivitalii) apare i: mod egal la toate frecvenlele, ca rezulta: al unei transmisii deficitare in ureche"
medie.

CURBA iNvAlAntt (leaning cun,e). Grafic care schileazd cursul invdfdrii, unde axa verlicald (ordonata) indic6
nivelul indemdndrii (produs per unitatea de timp, timpul per unitatea de produs, erorile ficute etc.), in timp ce axa orizontalS (abscisa) prezinti anumili parametri ce lin de exercigiu (incercdri, timp etc.).

DEFICIT NEUROSENZORIAL (sensorv-neural /oss). Deficit de auz in care


ridicarea pragului (pierderea senzitivitalii este mai mare la frecvenlele inalte dec2:

la cele scazute. Yezi, de asemenea DEFICIT DE TRANSMISIE.

DEFORMARI COGNITIVE (cogttirit'e distot'tiotts). in teoria depresiei a lui Beck. erorile sistematice de gAndire ce condu.-

indivizii depresivi la o perceplie eronata


realitdtii intr-o modalitate ce contribuie

CURBA CUMULATIVA

(cumulative cune). inregistrare graficd a rdspunsurilor emise in timpul unei gedinle de condilionare operanta. inclinalia curbei indicd
rata rdspunsurilor.

l.

aparilia unei scheme despre sine negatiri Exemplele sunt suprageneralizarea lse trag concluzir definitorii pe bazele un'.:.

CURBA NORMALI (norntal cun,e). Fleprezentare a distribuliei normale.

singur eveniment negativ) Si sustragerei selectivd (se concentreazd asupra unu, detaliu negativ, nesemnificativ, in timp ce se ignord trdsdturile pozitive mult ma: importante ale situaliei). Vezi, de a.cemenea, DEPRESIE, SCHEMA DESPRE

DIP.

VCZi DIFERENTA

ABIA PERCEPTI-

SINE.

BILA.
dB. Vezi DECIBEL.

DECIBEL (decibel). Unitate de m6surd a intensitilii sunetului. O modificare de 10 decibeli corespunde unei schimbdri in puterea sunetului de l0 ori; 20 decibeli
de 100 de ori etc.

DEGRADARE (degradatlon). Procesul i--. care enzimele din membrana unui neuro: receptor reaclioneazd cu un neurotransmildtor pentru a descompune unel= substan{e chimice qi a le dezactila: ;
metodd

(in

cornpletare

la

procesul

c=

recaptare) de delirnitare a acliunii neuri-

o schimbare a intensitatii sunetului

transmilitorului. Vezi, de asemenea, NEUR.OTRAN SMITATOR, RECAPTARE

DECLAN$ATOR (rc/easer). Termen utilizat de etologi pentru a desemna stimulul

DELIR (delusion). False credinte

caracl.-

care declangeazd un ciclu de comporta-

mente instinctive. Vezi, de


ETOLOGIE, INSTINCT.

asemenea,

ristice unor forme de tulbur6ri psihotic< Acestea capdtd adesea forma deliruril..: de grandoare sau de perseculie. Vezi. i;

asemenea, HALUCINATIE, lLUZlE.


SCHIZOFRENIE PARANOI DA.

DECLINUL MEMORIEI (ntentory decay). Principala cauzd a uitArii in memoria de scurtd durat6, unde informalia pur gi
simplu se stinge cu trecerea timpului.

DENDRITA

(de ndrite). Porliune specializa'i neuronului care impreund cu corpcelular primegte impulsuri nervoase de .:

Glosar

961
deprimare, o slabd rnotivalie gi interes in

alli neuroni. Vezi, de aseulenea, AXON, NEURON.


DEPENDENTA

via!d, gdndire negativd (de

ftZICA

(phl,sical depen-

dence). La consumul repetat de droguri, individul devine dependent de acele droguri. Dependenfa fizicd se caracterizeazd

exemplu, sentimente de neajutorare. inadecvare gi o redusd apreciere de sine) gi unele

prin toleranfd (la folosirea

simptorne fizice, cum ar fi: tulburdri de somn, absenla apetitului gi oboseald. Vezi, de asernenea, TULBURARI ALE DISPO.

repetata,

individul trebuie sd consume din ce in ce mai mult pentru a obline acelagi efect) ;i
abstinen{d (dacd se intrerupe consumarea drogului, persoana trdiegte simptome fizice nepl6cute). (Sinonirn: ADICJIE).

ztTtEt. DEPRINDERE (/rablt). Succesiunea unui rdspuns la un stimul inv6!at. Vezi, de asemenea, nAspuNs coNDITIoNAT.

DESENSIBILIZARE SISTEMATICA
(systenwtic clesettsitizcttictr). 1-ehnicd de terapie compofiamentald in care ierarhia situaliilor anxiogenc este inraginatd (sau

DEPENDENTA PSIHOLOGICA (ps1,clrclogical depettdettce). Consumul obignuit de drog pentru a se elibera anxietatea (chiar dacd nu s-a instalat qi dependenla fizicEt). Vezi, de asernenea. DEPENDENTA FIZICA.

uneori confi'untatd in realitate)

de

persoana aflat6 intr-o stale de relaxare profundb. Situafiile se disociazd gradual

DEPERSONALIZARE (deittdividuatiotr). Stare psihologicd in care persoanele simt


cd gi-au pierdut identitatea personald gi cd sunt anonimi intr-un grup. S-a emis ipoteza conlbrm cdreia depersonalizarea

cie r[spunsul de anxietate. Yezi, de usemeneu. IERARHIA ANXTETATII.

TERAPIE
DETECTOR2

COI\IPORTAMENTALA. distinctive

coNTRACONDtTtONARE.
(feature datector). Termen general utilizat pentru c dcsemna ol'ice mccunism perceptual care detecteazd trdsituri distinctive la

reprezintd baza compurtamentelor impulsive, agresive care uneori se manifestd in grupuri.

- al trislturilor

DEPLASARE (displacentettt). A) Mecanism de apdrare prin care un nrotiv poate fi exprimat indirect (cum ar fi sexul sau
agresivitatea),

exemplu este detectorul de

intr-o forrrd mult

mai

acceptabild. B) Principiul pierderii elementelor din rnemoria de scurtd durata pe mdsurd ce sunt addugate altele noi. Vezi, de asemenea. UNITATE INFORMATTONALA. MEMORTE DE SCURTA

etalare (expunere) cornplexd. Un linii aflat in sistemul vizual. Orice vedem poate fi aproximat de noi printr-o serie de segrnente de linii gi unghiuri; detectorul trdsdturilor distinctive a fost postulat ca fiind construclia blocurilor perceptuale in
vederea recunoagterii forrnelor mai complexe.

DURATA.

DETECTOR DE MINCIUNI

(1le detector).

DEPOLARIZARE

(dep o I a ri at ion). Modi ficare a potentialului de repaus membranar

Vezi, de asemenea, POLIGRAF, ANALIZORUL DE STRES PRIN VOCE.

dintr-o celuld nervoasd in direclia poten-

lialului de ac{iune; interiorul membranei devine pozitiv. Vezi, de asemenea, POTENTIAL DE ACTIUNE, POTENTIAL
DE REPAUS.

DETERMINISM PSIHOLOGIC (o$,chological deternitistn). Doctrind conform


2

Sau

DEPRESIE (depressiort). Tulburare a dis-

ritelor modcle Qtatterns) de stimulare a retinci in


tipuri parliculare de stimulare cerebrald carc ne
capabili de a vcdca trf,sdluri diferite (n. trad.).
I'ac

feature detectiotr

tlanslbrmarea dife-

poziliei, caracterizatd, prin melancolie gi

962
cAreia toate gdndurile, emofiile gi acliunile au ni$te cauze.

Introduce re in psilrcl

ot

:,

DEZOBI$NUINTA Qlislmbituation). Revenirea in putere a unui rdspuns dupd obignuinla cu un stimul repetat. Indicd
reinnoirea aten{iei din partea organismului

perceptibilb a unui stirnul, unitate c: mdsurd a pragului de diferenfd. De as:menea, termenul este folosit qi ca unita:: pentru dimensionarea nivelurilor core.punzltoare cregterii in magnitudine ':
stimuldrii. Vezi, de asemenea, PRAG DDIFERENTA, LEGEA LUI WEBER,

la o

schimbare

stimulului. Vezi,

de

asemenea, OBI$NUINTA.

DEZVOLTARE PSIHOSEXUALA @sychosexual development). in terapia psihanalitici a lui Freud, ideea cd dezvoltarea ia forma unor stadii (oral,
anal, falic, latent, genital), fiecare stadiu

DIFERENTA DE TIMP INTERALRI. CULARA Qnteraural time differenc; Diferenla de sosire in timp a undel--: sonore la cele doud urechi; acea.-: diferen{d ajuti in localizarea sunetelor :: joasd fiecvenld. Yezr, de asemen3:
INTENSITATE INTERAURICULARi

fiind caracterizat de o zond de stimulare a pldcerii gi de obiecte adecvate de


ata$ament sexual, stadii care culmineazd

in sexualitatea adulti. Vezi, de asemenea,

STADIU ANAL, STADIU GENITAL, STADIU ORAL, STADII PSIHOSOCIALE.

DIFERENTE INTERINDIVIDUALE ;:dividual difference). Neasemdndri rel:: persistente in structura comportament! intre persoanele sau membrii acele .,

specii.

DIAGRAMA FLUXULUI Ulow

chart).

Reprezentarea graficd a succesiunii de alegeri 9i ac{iuni intr-o activitate.


de

DIFUZIUNE DE RESPONSABILIT.{TE (dffisiott of responsibilirl-). Teni:::l

DIENCEFAL (dietrcephalon). Grup

intr-o situafie de urgenp),

unor persoane, intr-o situafie de grup. ;= equa in indeplinirea unei acfiuni (cum -'

dat.-:=i

nuclei situali sub cortexul cerebral; d. este

implicat in consolidarea amintirilor recente. Vezi, de asemenea, AMIGDALA,


HIPOCAMP.

faptului ci gi alli indivizi sunt prezen:, "! fala locului. D.r. este un factor impc--::t in inhibarea trecdtorilor, a mann:.,;r

oculari de
urgenla.

interveni

in cazuril: .=

DIETILAMIDA ACIDULUI LISERGIC3


(lysergic acid diethylanide - LSD). Substan{6 psihoactivd foarte puternicd, capa-

bilA sd producd alter[ri extreme


deformlri

ale

con$tiintei (consciousness), halucinalii,

DIMENSIONARE (s c alin g). Transforr: -r-r datelor in tipuri de scoruri mult mai *--:r de interpretat, cum ar fi pozilionarea ;;: m gir, sub formd de centile sau s!^i:.r
standard.

in

percep{ie

9i

imprevizibile

oscilalii ale dispoziliei psihice.

DISCRIN,IINARE (discritnittariottl.

.\

-r

DIFERENTA ABIA

LA - DAP4 Qust noticeable dtff"rence - jnA. O schimbare hzicd abia


3

PERCEPTIBI-

percep{ie, detectarea diferenfelor ;--n-doi stimuli. B) in conditionare, rasF-su diferenliat la stimulul pozitiv (intdrii . c
hologia social6, tratament ddundtor. =r discriminarea rasiald. Vezi, de asen::rris PREJUDECATA.

stimulul negativ (neintdrit). Vez:. lr asemenea, GENERALIZARE. C) i: --

LSD llir..graure-cliethylamid, in original)

fost ob{inut de chimistul elve{ian Albert Llofmann,

in

1943 (n. trad.).

o Fiecare DAP produce

noua experienfd

senzorial6 (n. trad.).

DISCROMATOPSIE (clicltromatisnr r,Js* tate cromaticd in care fie sister:.- .u

Glosar

963

recepfie rogu-verde este absent, fie cel albastru-galben. Forma rogu-verde este relativ comund; forma albastru-galben e

POZITIE CARDINALA, DISPOZITIE CENTRALA, TRASATUNA COVUNA, DISPOZITIE SECUNDARA.

cea mai rard dintre toate formele de cecitate cromaticS. Vezi, de asemenea, MONOCROMATOPSIE, CECITATE CROMATTCA nOgU-VrRDE, TRTCROMATOPSIE.

DISPOZITIE SECUNDARA (secondary disposition). In teoria personalitdlii a lui Gordon Allport, reprezintd una dintre trdsdturile specifice de personalitate gi
mult limitate ale individului. D.s. este in contrast cu dispozilia cardinald sau central6. Vezi, de asemenea, DISPOZITIE CARDINALA, OtSpOZtTIE CENTRA-

DISOCIERE (dissociation). Procesul prin care unele idei, sentimente sau ac{iuni pierd relafia cu alte aspecte ale personalitatii gi congtiinlei gi opereazd automat
sau independent.

IA, TnASATURA CoMUNA,


ZITIE PERSONALA.

DISPo-

DISONANT

muzicd, sunetelor; d. este diferitd de consonan{6. B) in psihologia social6, tennenul lui Festinger

ldissonance).

A) in

combina{ia nearmonioasd

DISTRIBUTIE NORMALA. Qtonnal distribution). Distribulia simetrici a frecven{ei standard in formd de ,,clopo!el" (pe

desemneazd disconfortul apdrut dintr-o contradic(ie perceputd intre atitudinile gi comportamentul cuiva. Vezi, de asemenea,

un grafic), ale cdrei proprietdli sunt de obicei utilizate la elaborarea deducliilor statistice din mirirnile derivate din egantioane. Vezi, de asemenea, CURBA
NORMALA.

DISoNANTA COGNITIVA.

DISONANTA COGNITIVA (cogttitive dissotmnce). Condilia unui individ cu


credin{e sau atitudini ce sunt in dezacord

DOBANDIRE

(ac hiev emerrr).

Abilit6{ile dode

b6ndite, cum ar

intre ele sau cu tendinlele comportamentale; atunci cAnd are loc d.c.,
subiectul este motivat s6 reducd disonan[a prin schimbarea comportamentului sau a cogniliei.

scriere gi vorbire. Vezi, de asemenea, APTITUDINE.

fi

aptitudinile gcolare

DISPOZITIP CENTRALA (central disposition). In teoria personalitdlii a lui Gordon Allport, este trasAtura de personalitate care influen{eazd multe dintre aspectele comportamentale ale individului. Majoritatea indivizilor prezintd un numir redus de dispozilii centrale qi un numdr mult mai mare de dispozilii secundare. Vezi, de asemenea, DISPO-

DOMINANTA. (doninattce). Pozilie superioard in status atunci cdnd rangul social este organizat pe baza unei ierarhii ,,dominare-supunere"; de obicei d. se gasegte in societafile umane gi in anumite
grupuri de animale.

DOPAMINA (dopanine). Neurotransmildtor in sistemul nervos central ce se presupune cd joacd un rol in schizofrenie. Dopamina este sintetizatd dintr-un aminoacid prin
ac{iunea unei anumite enzime,

fiind apoi

ZITIE CARDINALA.

TRASATURA

COMUNA, DISPOZITIE PERSONALA,


DISPOZITIE SECUNDARA. DISPOZITIE^PERSONAL A (personal disposition). In teoria personalitdgii a lui Gordon Allport, reprezintd modelul unic
de structurare sau configuralia trdsdturilor unui individ. Yezi, de asemenea, DIS-

noradrenalin[. Vezi, de asemenea, NEUROTRANSMITATOR, NORADRENALINA.


transformatd

in

DROGURI PSIHEDELICE
drug s).

(psychedelic

Vezi HALUCINOGENE.

DROGLJRI

PSIHOACTM

Qtsy-clnoctive

drugs). Substanfe care afecteazd comportamentul gi procesele gAndirii persoanei.

964
Vezi, de asemenea, DEPRESIVE, HALUCINOGENE. STIMULANTE.

[ttroduccre tn psi,.

EFECT,,POP-OUT'( (po1t-ottt e.ffecr

t.

:.'

DSN{-III-R. (Diagnostic attd Stotistical Mattual of the Antericutt Psycliatric Associatiort-Revised). A treia edilie (revizuitd) a Manualului de dia_qnostic Ai statistici sub
egida Asocialiei Anrericane de Psihiatrie.

men perceptual; atunci cAnd obser"'trdsdturd rudinrentar6 situata intr-. --: vasti, trdsdtura !intd pale sd disp":i:.
neagteptate (pop -out).

EFECT DE PRIN{ARITATE (I., efcci). A) in experimentele de ff)3- -:

,,DUBLU-ORB", procedeu (dorble blirttl). Proiect experimental, adesea utilizat in


cercetarea actiun ii medicarrentelor, in care. p6ni la realizarea experirnentului, nici invcstigatorul. nici paciL'r)tii nu $tiu care dintre subiecti se afl6 sub tratalnent
$i care nu.

reprezintd tendinla de a reactualiz, -rapid primele cuvinte dintr-o listi :=-; urmltoarele cuvinte. B) in stuC... :' fornrare a inrpresiei. tendinla ca . - matia initiald sd aiba mult mai - :

importanld dccAt infornratia recep:


ulterior.

,-

-:

DURERE FAZICL Qthasic poirr). Durere ascutitd trditd in nrornentul rinirii; in

in intensitate urmatd de o

general dureazd pu1in. cu o cregtere rapidd scddere. Vezi. de asemenea. DURITRE TONICA. ferm6. de lungb duratd. trditd in urma unei

EFECT DE RECENIA. 1recencl e1i..' expcrirnenlelc de nrernorie. rcF::: - tendin{a indivizilor de a reactualiz, -rapid ultimelc culinte dintr-o listi :.-.
celelalte.

DURERE TONICA Qonic prtirt). Durere rdniri; d.t. este de obicei cauzatd de o tulnoare sau de leziuni ale {esuturilor.
Durerea tonicd este opusd durerii fazice. Vezi, de asemenea, DURERE F AZICA.

EFECT ULTER.IOR DE

unui obiect stalionar ce apare : -:vizionarea migcdrii sale initiale ::


ELECTROENCEFALOGITAMA _ EE. (el ect roencep lml o g rant). inregistrar., nutd prin ata$area electrozilor pe !: :
(sur ocazional ciirect pe creier'). Unc: : -. rebrale observate sunt: u. alta (S-i: ---:

MI$C r.' , (trtotiott aftereffec't). Iluzia de ttti.;.-. -

perioadd extinsd de tinrp. Efectul L ::- apare in direclia opusb nriqcdrii obs::. -.

EEG. Vezi ELECTROI:NCEFALOGRAM A. EFtrCT BARNUI\I (Bantturt


eJfect). Desem-

neazd ugurinta cu care oanrenii cred cd descrierile (sernnalnrentele) generale, aga cum surlt date in caracterizdrile astrologice, se referd la ei personal.

caracteristice

(wakefulness); u. delta (i-3 Hzt. c --mai slab6 de arnplitudinc inaltd ci :.--:

stdrii de veghe r:.. 'prolund; gi

in tirnpul somnului

EFECT IIALO (ltalo eJfect). Tendinla de a ne fi influentalA perceptia de cea a unei


alte persoane, in direclia unei caractelis-

(1-7 Hz), un pottent caracteristic C:

al hipocampulrri. cule e stc un in: de trezire conrportanrenlald (belti:


arousal'\.

u. : * :-

--

tici care sd ne placd

sau nu.

EFECT,,LUNCH-LINE' (lrriclr-lirte

effect). Exemplu de atentie perifericd. Chiar dacd e$ti absorbit de conversatie intr-cr

EMISFERA DR.EAPTA (rig,ltr

canieri plind cu oarneni, sunetul nurlelui tau pronuntat intr-o altf, conversafie din apropiere in rnod obignuit i{i va atrage
atenfia; acest fenomen sugereazi o monitorizare non-congtientd a acelei conversatii.

Ernisfera cerebralS dreapt6. Contr.- .'-' partea stAngd a corpului gi, la major.:,-: oanrenilor, activitA!ile spatiale qr .:turate (sinoninr: EMISFIRA MI\C: i Vezi, de asemenea, EMISFERE CE::

henti.sy. .

BRALE, CORP CALOS, EMISF::-STANGA. SUBIECT CU ..CRE -

iNluvArArrr".

Glosar

96s
dalitdtile senzoriale prin irnplicarea cdilor
nervoase specifice.

EMISFERA STANGA Qeft lwnisphere). Emisfera cerebrald stanga. Controleazd partea dreaptd a corpului, iar la majoritatea oamenilor, vorbirea $i alte activitati

EPINEFRINA (epinephrine). Principalul


hormon secretat de medulosuprarenalE, in rispuns la situaliile stresante. Efectele e. sunt asemdndtoare cu cele date prin stimularea ramurii simpatice a sistemului nervos vegetativ (de exemplu, trezirea din somn va creqte ritmul cardiac qi tensiunea arterial6). De asernenea, epinefrina este qi un neurotransmilEtor cu rol excitator in sistemul nervos central. (Sinonim:

secven!iale cu caracter logic (sinonim: EMISFERA MAJORA). Vezi, de asernenea, EMISFERE CEREBRALE, CORP CALOS, EMISFERA DREAPTA, SUBIECT CU ..CRETER

iNrUVArAlrr".
h e m is phe

EMISFERA MAJORA (nnj or


VeziEMISFERA STANGA.

re).

EMISFERA MINORA (ninor

lrcntisphe re).

VeziEMISFENA ONEEPTA.

ADRENALINA). Yezi, de asemenea, GLANDA SUPRARENALA. NORA.


DRENALINA.

EMISFERE CEREBRALE (cerebral henisplrcre). Douf, mase de celule gi fibre


nervoase ce constituie cea mai mare parte a creierului Ia oarneni gi la alte animale superioare. E. sunt separate de o fisurd

EPITELIU OLFACTIV (olfactory epitlteliun). Epiteliu senzorial din interiorul cavitalii nazale care contine receptorii
olfactivi.

addncd, dar conectate printr-o lamd de substan(d albi - corpul calos. (Sinonim: CREIERUL MARE). Vezi, de asemenea, CORTEX CEREBRAL, EMISFERA

ERITABILITATE (.lteritability). Propor{ia variabilitdlii totale a unei trisdturi intr-o


populalie datd este atribuitd diferenlelor
genetice dintre indivizii unei populalii.

STANGA, EMISFERA DREAPTA, SU.


BrECT CU,,CRETER

iN:UVArA1rr".
(conditionecl

EMOTIE CONDITIONATA

EROARE FUNDAMENTALA DE ATRIBUIRE (fiutdantettal attributiott error).

enntion). Rdspuns emolional oblinut prin condilionare, activat de un stimul care n-a fost inilial evocat.

Tendin{a indivizilor

de a

subestima

influen{ele situalionale asupra compoftamentului gi atribuirea conform cdreia o

EMPIRISM (enryiricisnt). Opinie conform


cdreia comportamentul inv6{at este NATIVISM. ENDORFINE (ertdorpltitrs). Grup de neurotransnrildtori elibera{i la nivel cerebral ca
rdspuns la stres, ce au drept efect blocarea durerii. Opiaceele, categorie de droguri in care sunt incluse heroina qi morfina, sunt asemanatoare ca structurd moleculard cu
un

rezultat al experienlei. Yezi, de asemenea,

anurniti caracteristicd personald a individului este responsabild; inclina{ie mai curAnd in favoarea atribuirii dispozilionale dec6t spre atribuirea situalional6. Vezi, de asemenea, ATRIBUIRE, ATRIBUIRE DISPOZITIONALA. ATRIBUIRE SITUATIONALA.

ESTROGENI (estrog,ens). Grup de hormoni feminini produqi in principal de ovare.


Estrogenii sunt responsabili pentru dezvoltarea caracteristicilor fizice feminine,
pentru distribulia pilozitdlii 9i pregdtirea

endorfina gi mimeazd aparilia naturali


acestei substante.

ENERGII NERVOASE SPECIFICE (specific nerve energies). ldee lansatd de Johannes Miiller, conform cireia creierul
codeazd diferenlele calitative dintre mo-

aparatului reproducitor pentru sarcin6. Vezi, de asemenea, ANDROGENI.

E$ANTION (santple). Seleclia scorurilor


dintr-un set total de scoruri, cunoscuta ca ,,populalie". Dacd selecfia este aleatorie,

966

Ittt

roducere itt psti.

:'sc

va rcztrlta un

egantion imparlial; daci

selec{ia este dirijatd, atunci efantionul este infl uen[at qi nereprezentativ.

ETOLOGIE (ethology). $tiin{6 interdisciplinard care combind zoologia, biologia gi psihologia in studiul comportamentului animal, in principal in mediul natural al
speciilor observate. Majoritatea activitdlilor acestei discipline au fost centrate pe studiul insectelor, pdsdrilor gi pegtilor, dar, in ultimii ani, o astfel de abordare a fost aplicatf, gi comportamentului uman.

EU IDEAL (ideat ego). in teoria l::- Lsn Rogers, conceperea unui tip de pe:--:umdl la care un individ aspird. O disc:;:,ro@ mare intre eul ideal $i eul reai :r:,,rc
provoca nefericire qi insatisfaclii. asemenea, CONCEPT DE SINE.

\':-

ry

EURISTICA Qrcuristic). in rezolrar:. :',rblemelor, o strategie aplicabii: r"urei


diversitdli de probleme gi care. de :,:,xdar nu totdeauna, oferd o solu(ie ctri:Jfc

Observa{ia

in naturd caracterizeazd
a

aceasE abordare. iar ideile teoretice tind

sd se focalizeze pe reac{ia reciprocf,

factorilor genetici gi de mediu care duc la infelegerea comportamentului. Vezi, de asemenea, IMPRIMARE, INSTINCT.

EXAMINARE (probe). in experimer":=.,: ,ut memorare, reamintirea unei cifre .;r,l iu unui element oarecare dintr-o lis:i r mii prezentarea unui indiciu; de er=:uru,subiectul poate fi rugat sd dea urr:=:nn
numdr de pe listd.

EVALUARE COGNITIVA

(cogttitive

EXERCITIU AEROBIC (aerobic e.,.i-- *d: Orice activitate susfinutd care s:,:,:4fr
consumul de oxigen, de exemplu. - - a_sne.

appraisal). Interpretarea unui eveniment sau a unei situalii in raport cu scopurile individului. Evaluarea cognitivd a unui
eveniment influen{eazd atdt calitatea, cAt gi intensitatea emoliei triite gi gradul de
amenin{are perceputd.

inot, ciclism sau mar$.

EXPECTANTA sau agteptare iE.r.:d-rr-ru; tion). Anticipare sau prediclie a :",iln* mentelor viitoare bazate pe e\:=-sr@
trecutului qi a stimulilor actuali.

EVALUARE
(b ehav

COMPORTAMENTALA

ioral as s e s sntent). Evaluarea personalitdlii prin observalia directd a comportamentului, adesea in situafii controlate. Vezi, de asemenea, EVALUAREA PER-

EXPERIMENT MULTIVARIAT' r';-.:" il!!* riate experintent). Trp de experim::: -nqr' tor variabile independente. Vezr. i: l!s" menea, VARIABILA INDEPE\D* -.
implicd manipularea simultand a i*-: ri,r!-

SONALITATII. EVALUAREA PERSONALITATII Qtersonality assessment). Mdsurarea sau evaluarea personalitAtii. Vezi, de asemenea,
EVALUARE COMPORTAM ENTALA.

EXTROVERSIUNE (extrat,ersior: -ns INTROVERSIUNE-EXTRO\ER S. .IW,

FlCIllTAnE SOCIALA

gocial':j:,l;ilsr.

EU (ego). in

impdr{irea tripaftita a personalitdtii dupd Freud, eul este instan{a rafionald sau controlul de sine. Opereazd, dupd principiul realitAlii, aduc6nd inapoi impulsurile sinelui pAnd cdnd acestea pot fi satisfdcute intr-o modalitate aprobati de societate. Yezi, de asemenea, SINE, PRINCIPruL REALITATI I, SUPRAEU.

llon). Fenomenul prin care un tari-irni[ll elaboreaz[ mult mai repede ri-.1-mrm cdnd sunt prezen{i alli membri din i::l4r
specie.

FACTOR DE ELIBERARE CORTI'CM, TROP (corticotropin-release .--r:mil.ili Substantd secretatd de neuronii :rnfioun lamici ca rdspuns la stres. Acea-= transpoftata pnntr-o structurA a-*rt@*

Glosar

967

toare unui canal spre glanda pituitara, determinAnd eliberarea de ACTH. Vezi,
de asemenea, HORMON ADRENOCOR-

FENOMEN Phi (phi plrcnotnenott). Miqcarea stroboscopicd reprezintd forma cea mai simplS a fenomenului phi. in rnod

TICOTROP.

FACTOR GENERAL (g) (seneral factor). A) Abilitate generalh care eviden{iazd


scorurile unui test, in special la testele de inteligenl6, distincte de abilitalile speciale

obignuit fenomenul e produs prin aprinderea gi stingerea succesivd a doud surse sta{ionare gi separate de lurnind; in tirnp ce prima sursd e intreruptd, iar a doua aprins6, subiectul percepe un spot de lumini care se migcd de la pozilia prirnei
surse la cea de a doua. Vezi, de asemenea,
M

unice fiecdrui test. B) Abilitate generald care coreleazd cu fiecare dintre factorii

I$CARE STROBOSCOPTCA.
(phettonrettologr-).

primari. Vezi,_ de asemenea, ANALIZA


FACTORIALA, FACTOR SPECIAL.

FENOMENOLOGIE

FACTOR SPECIAL (s) (special factor). Abilitate specializatd care eviden{iazd scoruriie testului, in special la testele de inteligen!6; de exemplu, o abilitate speciald in matematicd, diferitd de inteligen{a generald. Yezi, de asemenea, ANALIZA FACTORIALA, FACTOR
GENERAL.

Studiul experien{ei subiective a unui individ sau percepfia unici a lumii. Accentul se pune mai degrabd pe inlelegerea evenimentelor din punctul de vedere al subiectului decit pe comportament. Vezi, de asemenea, PSIHOLOGIE UMANISTA, INTROSPECTIE.

FENOMENUL

FACTOR DE VARIATIE (neasure of


,-ariatiort). Unitate de mdsurd a dispersiei rispdndirii scorurilor intr-o distribulie a frecvenlei, cum ar fi abaterea standard. Vezi, de asemenea, ABATERE STANsau

en{a de eguare in reactualizarea unui cuvint sau nume cdnd suntem absolut siguri cd il cunoagtem.

(tip-of-the+ortgue plrcttonrertort). Experi-

,,A STA PE LIMBA"

FENOTIAZINE Qtlrcnotltiozittes). Grup

de

DARD.

medicamente antipsihotice care ugureazi

FANTA SINAPTICA (syneryric anp).

Spa-

{iul dintre rnembrana celulard presinapticd gi membrana celulari postsinapticd; spaliul de-a lungul sinapsei. Vezi, de asemenea. SINAPSA.

simptomele schizofreniei prin blocarea accesului dopaminei catre receptorii sdi. Exemple de fenotiazine sunt clorpromazina (Thorazin) qi flufenazina (Prolixin). Yezi, de asemenea, MEDICAMENTE ANTIPSIHOTICE, DOPAMINA, NEUROTRANSMITATOR.

FAZA REFRACTARA (refrauory

phase).

Perioad6 de inactivitate temporara a neu-

ronului dup6 o descdrcare nervoasS.

FENCICLIDNA - PCP (plrcncyclidine). Sintetizati ini{ial ca anestezic, insd


stopatd de

la fabricalie datoritd reacliilor

FENOTIP (phenorype). in genetic[, caracteristicile manifestate de organismul individului, cum ar fi culoarea ochiului sau inteligenta, spre deosebire de acele trisdturi delinute de individ dar care nu sunt manifestate. Yezi, de asemenea,
GENOTIP.

bizare pe care le-a produs; acest drog


cauzeazd o desensibilizare la durere gi provoaca consumatorului senzalia ca este disociat de el insugi qi de mediul in care trdiegte. Supradozarea cu PCP are ca rezultat perioade lungi de stuportare sau
comd.

FEREASTRA OVALA (ot,al v:indows). Membrani pe cohlea (situat6 in urechea


provenite de

interni) care recep{ioneazd vibra{iile la timpan prin cele trei

oscioare interconectate (ciocanul, nicovala gi scdrila). Vibratiile ferestrei ovale

968
se vor propaga

Introducere tn psilrclogi;

in fluidul intern al cohleei

gi, in final, vor activa celulele ciliate cu rol de receptori auditivi. Vezi, de asemenea, COHLEA, CELULE CILIATE.

FILTRU (filter). Orice dispozitiv care permite anurnitor lucruri sA treacd pri: acesta; de exemplu, un dispozitiv ele.-tronic care permite trecerea numar :
frecven{elor particulare ale sunetului. sa, o lentilS opticd, care transmite num". anurnite lungimi de undd ale luminii. i: sistemul senzorial existd diferite tipuri c.

FEROMONI (plterontones). Substanle chimice specifice (secretate de unele animale) eliberate in atmosferb pentru a atrage alli membri ai aceleiagi specii.
Feromonii reprezintd una dintre cele mai
simple forme de comunicare.

filtre care permit trecerea anumit,:


semnale
neuronal).

(filtru optic, mecanic,

chimr--.

FIDELITATE INTEREXAMINATORI
(int e rj ud g e rel iab
iI

ty). Fermi tatea apreci-

FISURI CENTRALA kentral

erii a doi sau mai mulli observatori cAnd stabilesc sau evalueazd un anumit comportament (de exemplu, evaluarea agresivitdlii la copiii din gcolile speciale).
Aceasta mai poate
intre investigatori".

fissurt Fisurd de fiecare parte a emisferei cer.brale care separd lobii frontal gi parieta. (Sinonim: FISURA LUI ROLANDO.)

fi

numitA gi ,,acord

FISURA LATERALA (lateral fissure). F:surd adAnci de fiecare parte a emiste;;


cerebrale sub care se intinde lobul temp--

FIDELITATEA FORMEI ALTERNATIYE (altennte form reliability). Consis-

ral. (Sinonim: FISURA LUI SYLVIUS.

tenta intre doui sau mai multe versiuni ale aceluiagi test cdnd este aplicat aceleiagi persoane. Vezi, de asemenea, FIDELI-

TATE.

FIDELITATEA TESTARII-RETESTARII

FIXATIE (fixation). in teoria psihanalitici : lui Freud, intreruperea dezvoltarii dator::l egecului de a trece dincolo de unul c:: stadiile timpurii ale dezvoltdrii psiho.-xuale sau de a schimba obiectele ;: ata$ament (cum ar fi fixa1ia in stadiul c:.,
sau fixa{ia asupra mamei).

cind este aplicat in mai multe


asemenea, FIDELITATE.

(test-retest reliability). Constan{a unui test

ocazii succesive la aceeagi persoand. (Sinonim:

FLUID INTRACELULAR (iriracellt -'

STABILITATE TEMPORALA.) Vezi,

flui{.

Apa con{inutd de celulele corpu,;-

de

reprezintd una dintre variabilele criti;. monitorizate in controlul setei.


Tea:-..

FIDELITATE (reliability). Constanla

unui

FOBIE SfMPLA (sintple plrcbia).

test ca instrument de mdsurd. Fidelitatea este evaluatd cu ajutorul coeficientului de


corelafie dintre scorurile obfinute in urma a doud impdr{iri egale a unui test, forme

excesivi de un obiect specific, animal s;, situalie, in absen{a unui pericol real. Vez' de asemenea, FOBIE, TULBITRAR
FOBICA.

alternative

a testului, sau retestari

cu

acelagi test; o corelalie ridicatd semnificd o consisten{d mAritA a scorurilor ob{inute de populafia testat6. Vezi, de asemenea, VALIDITATE.

FOBIE SOCIALA \ocial plnbia). In':curitate extremA in situaliile soci: : insolitd de o teamd exageratd de a nu :: face de rugine in public. Vezi, de a.-menea, FOBIE, TULBURARE FOBIC i.

FIGURI IMPOSIBILE (intpossible figures).


Figurd la care recunoa$terea este normald

FOAME SPECIFICA $pecific hwtg;.


asemenea, INSTINCT ALIMENTAR.

atunci cdnd urmdrim fiecare parte a ei, insd pdrlile nu se contopesc intr-o singurd
imagine coerent6.

Foame pentru un aliment specific, cuni i: fi dorinla de a consuma dulciuri. Vezi. ::

Glosar

969
negru dispuse intr-o grild

FOND (core). Partea conceptului care con-

line proprietdli esen{iale pentru determinarea membrilor unui concept. Vezi, de


asemenea, PROTOTIP.

alc[tuiti din bare alternative de alb gi negru. Frecventa


spaliald este un determinant al rezoluliei spaliale. Vezi, de asemenea, SENSIBILITATE DE CONI'RAST.

FONEM (phonertre). Cea mai micd unitate in sistemul de sunete al limbajului. Fonemele servesc Ia deosebirea unui cuvint de
altul. Vezi, de asemenea, MORFEM.

FORMAREA IDENTITAT' Il

(ident ity .fornwtion). Procesul de oblinere a integrdrii

FRUSTRARE (frustration). A) Ca eveniment, dejucarea circumstan!elor care blocheazd sau interfereaz1 cu activitatea direclionatd de un scop. B) Ca stare,
supdrarea, confuzia sau rnAnia produsd de dezamdgire, egecuri.

in

personalitatea adultd, ca rezultat al identificirilor tirnpurii gi al altor influen1e.

Vezi, de asemenea, IDENTIFICARE,


IDENTITATII, STADII PSIHOSOCIALE.

CRIZA DE IDENTITA'I-E, STATUTUL

FUNCTIE PSIHOMETRICA (psyclrcnetric fttttctiott). Curba pe un erafic care arati procentajul in care subiectul
raporteazd detectarea unui stimul pe baza unei mdrimi a energiei hzice a stimululLri.

FORMATIUNE REACTIONALA (reaction fornntiorr)5. Mecanisnr de apirare prin care o persoand neagd un motiv
dezaprobat prin expresii puternice de sens contrar. Vezi. de asemenea. MECANIS-

FUNCTII LOCALIZATE (locali:ed futrcrtlorrs). Comportament controlat de arii


cerebrale cunoscute; de exemplu, vederea este localizatd in lobii occipitali.

ME DE APARARE.

FUS (spittdle). O caracteristicd E,EG a

sta-

FOTORECEPTORI (pltotoreceprors). Substanfe chimice din celulele cu conuri 5i


bastonage, responsabile

diului

Il

de somn alcatuita din bufeuri

luminii in impulsuri electrice. Vezi, de asemenea, CON, BASTONA$, TRANSDUCTTE.

cu

transducfia

scurte de rdspunsuri ritrnice de 13-16 Hz; ugor mai inalte decAt ritmul alt'a. Vezi, de

asemenea, ELECTROENCEFALOGRA-

MA.

FOVEA (fot,eea). La nivelul ochiului, o arie micd situat[ in partea centrald a retinei, incbrcatd cu conuri; fovea este cea rnai
sensibilS por{iune a retinei pentru vederea cromaticd pe timp de zi, cAt gi pentru receplia vizualS a detaliilor.

GlSl

(gantnn-nntinobutyric acifi. Yezi ACID GAMMA.AMINOB UTIRIC.

GANGLIONI (gattglia/sirtg. gtutglion). Set de sinapse;i corpuri celulare nervoase care se formeazd in afara sistenrului nervos central. Vezi, de asemenea, NUCLEI.

FRATI SAU SURORI AVAND UN SINGUR PARTNTE COMUN (.riblnrgA).


Frate sau sor6.

FRECVENTA SPATIALA (spatial frequenc-rt). In perceplie, distan{a dintre doud sau mai multe bare (dungi) succesive de

GANDIRE (thinking). Abilitatea de a imagina sau reprezenta obiecte sau evenimente in memorie gi de a opera cu aceste reprezentiri. Rezolvarea idea{ionald a problemei spre deosebire de solulia prin
manipularea deschisS.

GEMENI DIZIGOTI sau gemeni DZ


5

Unii autori prefcrd termen ulfornnre reactivit

(n. trad.).

(dizygotic twins). Gemeni dezvoltati in placente diferite. Ei sunt aserndndtori din

970

I rt roduc ere in p si

ln o':.'I

punct de vedere genetic cu frafii sau surorile obignuili; pot fi de sex diferit sau de acelagi sex. (Sinonim: GEMENI
FRATERNALI).

recesive va

fi

mascat. Vezi, de asemen3a

GENA DOMINANTA.

GENETICA (genetics). Ramurd a biolo_::= care studiazd ereditatea gi modurile ,care sunt transmise caracteristicile ere;',tare.

GEMENI FRATERNALI (frarennl

rwins).

Vezi, de asemenea, GEMENI DIZIGOTL

GEMENI IDENTICI (identical twins). Yezi,


de asemenea, GEMENI MONOZIGOTI.

GENETICA COMPORTAMENTLI-LI
(behavior genetics). Studiul mofteni:-.
caracteristicilor comportamentale.

GEMENI MONOZIGOTI

(monozygotic

toate cd unele caracteristici pot fi


,,imagine in oglindd"; de exemplu, unul e dreptaci, altul stAngaci. (Sinonim:

twins). Gemeni dezvoltali dintr-un singur zigot. Ei sunt intotdeauna de acelagi sex qi de obicei asemdndtori la infrligare, cu

GENOTIP (genotype). in geneticd, caracr:risticile moqtenite ale unui individ gi pt


care le va transmite descendenlilor si-. chiar dacd individul manifestd sau:,aceste carateristici. Vezi, de asemene:
FENOTIP.

GEMENI IDENTICD. Yezi, de


nea, GEMENI DIZIGOTI.

aseme-

GEON (geon). in perceplie, formele ge-metrice (cum ar fi cilindri, conu:-.


dreptunghiuri) care alcdtuiesc ffasatur:,:
obiectelor. Recunoagterea unui obiect es:= bunf, in mdsura in care geonii obiectu:-pot fi descoperifi.

GEMENI MZ (t'tZ twins). Vezi GEMENI


MONOZTGOTT.

GENA (gene). Unitatea de bazda transmiterii

milor. Fiecare cromozom con{ine

ereditare, localizatd in interiorul cromozomai


de

multe gene. Genele sunt sub formd

perechi, un membru al perechii se gdsegte

in

cromozomul

de la tat6, celilalt in

cromozomul corespunzdtor mamei. Vezi,

de

asemenea, CROMOZOM, GENA

GENERALIZARE lgeneralizario,r). A' -alcdtuirea conceptului, rezolvarea un: probleme qi transferul de invdfare, det;;tarea de cdtre cel care invali a unprincipiu comun sau a caracteristici. unei clase de obiecte, evenimente sr-

DOMINANTA, CPNA RECESIVA.

GEN,{ DOMINANTA (dominant gene). Membru al unei perechi de gene care,


dacd este prezent,

ya ardta care individ

B) in condilionare, princip;:o datd ce un rdspu,=-' condifionat a fost stabilit la un raspu:j dat, stimulii similari vor evoca :=
probleme.

conform cdruia

asemenea acel rdspuns. Vezi, de asemen.;-

gen6, indiferent daci celdlalt membru al perechii este acelagi sau diferit (adic6, gena

prezintd trAsatura controlatd

de

DISCRIMINARE.

recesivd). Vezi,
RECESIVA.

de

asemenea, GENA

GLANDA PITUITARA Qtituitary glan; Glandd endocrind aflatd chiar s-: hipotalamus. Este alcltuiti din doud pa::. pituitara anterioarf, gi pituitara pos:.rioard. Pituitara anterioard este mult

GENA RECESIVA (recessive gene). Membru al unei perechi de gene care determind trlsf,tura caracteristici sau inftligarea individului numai dacd celdlalt membru al perechii este recesiv. DacS celdlalt membru al perechii e dominant, efectul genei

importanti, deoarece

se implicd
de

n"

:-

reglarea activitAtii altor glande endocn:.':

gi in

reglarea procesului

cregte:=

(Sinonim: HIPOFIZA). Vezi, de asen.nea, SISTEM ENDOCRIN,

Glosar

97r
are textura substan!ial6 (dLrr6,
r.noale,

GLANDA TIROIDA (th;troitl gland). Glandd endocrini, localizatd in fala anterioarA a gAtului, al cirei hormon joacd un rol important in reglarea proceselor metabolice.

netedd, asprd etc.), iar aceasta prezintd un aspect observabil granular, ea devine din ce in ce mai find pe rndsurd ce suprafala

se

indepdrteazb

de privirea

noastr6,
gi

GLANDE PARATIROIDE

producdnd un gradient de texturd foarle

Qtaratlryroicl glattds). Glande endocrine adiacente glandei tiroide, ale caror honnoni regleazd

irnportant

in

judecarea distanlei

inclinatiei. Vezi, de aserrenea, INDICII


PERCEPTUALE DE DISTANTA.

metabolismul calciului, prin urmare men-

1in excitabilitatea normal6 tetanie. Yezi,


ENDOCRIN.

sistemului

nervos. Insuficien{a paratiroidei duce la

de

asemenea, SISTEM

GLUTAMAT sau acid glutamic (glutanmte). Aminoacid care este un important neurotransmitator cu rol excitator.

GRADIENTUL TEXTURII (texrure gradiett). lndiciu perceptual care intervine in percepf ia directi a adAncimii. CAnd privim o suprafa{d in perspectivd, elementele care formeazd suprafala par si fie din ce in ce mai dense, ddnd impresia de adAncime. Vezi, de asemenea, INDICII
PERCEPTUALE DE DISTANTA.

GONADE (gonads). Testiculele la bArbat, ovarele la femeie; sunt glande mixte exogi endocrine. Ca glande exocrine, glandele

GROUPTHINK sau ,,GAndire de grup".


Tendinla membrilor unui anumit grup de a lua decizii care sE inabuge propriile opinii aflate in dezacord cu interesele
grupului, in acest fel se ajunge atit la un proces inadecvat de luare a deciziilor, cdt qi la decizii de slabd calitate.

sexuale sunt active in conjugarea comportamentului, dar ca glande endocrine hormonii acestora vizeazd atat caracteris-

ticile sexuale secundare, cdt gi menlinerea


funclionalitdlii activitalii sexuale. Hormonii masculini sunt cunosculi sub denurnirea de androgeni, iar hormonii feminini sunl denumi!i estrogen qi progesteron. (Sinonim: GLANDE SEXUALE). Vezi, de asemenea, ANDROGENI, GLANDA ENDOCRINA, ESTNOCENI, PROGESTERON,

GUSTATIV (gustatiotr). Sirn! gustativ. Analizator gustativ.

HnlUCt

GRUP DE CONTROL (cotrtrol group).


Proiect experimental care pune in contrast

doud grupuri; acest grup nu primegte


tratamentul al cdrui efect este sub studiu. Vezi, de asemenea, GRUP EXPERIMEN-

NA I lE (l nt t uc itnt i o n). Experien.td senzorialS in absen[a stimulilor externi adecvati; o interpretare gregitd a experienlelor irnaginare ca perceptii reale. Vezi, de asemenea, DELIR, ILUZIE, SCHIZOFRENIE.

HALUCINOGENE (lnllucittogetrs). Droguri


ale cdror efecte principale sunt modificarea experienfei perceptuale gi ,,extinderea

TAL.

GRUP EXPERIMENTAL

(experintettal group). Proiect experimental care pune in

congtiinlei". Exemple de astfel de substanfe sunt LSD gi rnarijuana (sinonirn:


SUBSTANTE PSIHEDELICE).

contrast doud grupuri; acest grup de subiecli prime$te tratamentul al cdrui efect este sub observa{ie. Vezi, de asemenea, GRUP DE CONTROL.

HARTA COGNITIVA (cogttitit,s nnp).

GRADIENT DE TEXTURA Qratlient of terture). DacE percepem cd o suprafald

in cadrul memoriei, care pdstreaza gi organizeazd inforrnalia diferitelor evenimente apdrute intr-o situalie de invdlare; o imagine mentalS a
Structurd ipoteticd