Experimente pe oameni i

animale

Elaborat de: Muntean Adrian

Ilovan Andrei
Vasilcic Madlen
chiopu Ion
Buhna Anioara
Profesor: Bologan Lilia
 Trind n secolul 21, cei mai muli dintre noi avem prilejul de a beneficia de
progresul medical al ultimilor ani care a dus, spre exemplu, la eradicarea unor
boli care, nu de mult, erau fatale.
De-a lungul anilor ns, au fost realizate numeroase experimente pe oameni,
pe care n prezent le-am considera inumane. Pentru multe dintre acestea erau
folosii prizonieri sau subieci de la care oamenii de tiin nu obinuser
consimmntul i erau ilegale.
1. Agentul portocaliu - anii 1960
Pucriaii erau injectai, n secret, cu dioxine, subtane utilizate n crearea
armelor chimice, pentru a vedea cum afecteaz acestea pielea uman. Se
folosea o doz de 468 de ori mai mare dect cea aprobat. Victimele au nceput
s sufere, n urma expunerii la aceste substane, de acnee i pe toat suprafaa
corpurilor lor au aprut pustulie dureroase.
2. Experimentul "interzis" - anii 1200
Pentru a determina originile limbajului, mpratul roman Frederic al II-a a
crescut copii fr ca acetia s aib parte de interaciune uman. Spera s
descopere astfel limbajul lui Adam i al Evei. n schimb, copiii au crescut mui.
3. Operaiunea Midnight Climax - anii 1950
Mai multe prostituate pltite de CIA i-au drogat, n secret, clienii cu LSD, totul n
numele tiinei. Dozele folosite erau att de mari nct l-au fcut pe un poliist s
nnebuneasc i s devin autorul unui jaf armat.
4. Sifilisul din Guatemala - anii 1946-1948
Americanii au infectat prizonieri, prosrituate, soldai i pacieni cu probleme mentale
cu sifilis i alte boli cu transmitere sexual, fr consimmntul lor, i i-au tratat
apoi pe muli dintre acetia cu antibiotice. Experimentul a avut loc n Guatemala.
5. Studiul sulfamidelor - anii 1940
Nazitii testau tratamentele antibiotice pentru rni de rzboi replicndu-le pe
prizonieri. Acetia erau tiai sau mpucai, iar rnile lor erau iritate folosindu-se
buci de sticl. Rnile prizonierilor erau infectate, totodat, cu bacterii.
6. Disecii pe viu la oameni - anii
1940
Cercettorii japonezi, fceau
disecii pe viu pe prizonieri, fr
anestezic, pentru astudia diverse
boli boala. Supravieuitorii erau ucii
prin spnzurare.
7. Electrocutare facial - 1862
Neurologul Duchenne de Boulogne
electrocuta pacienii pentru a studia
expresiile faciale umane i muchii
faciali. Un brbat a reuit s ndure
8. Injecii cu celule canceroase -1931
Doctorul Cornelius Rhoads ar fi infectat pacieni din Puerto Rico cu
celule canceroase. Se crede c ar fi ucis 13 pacieni nainte s fie
prins.
9. Proiectul 4.I - 1954
Statele Unite au testat bombe atomice pe Insulele Marshall. Victimele
nu au primit tratament. n schimb, cercettorii au studiat formele de
cancer aprute la acestea n urma bombardamentului.
10. Eradicarea homosexualitii - anii '70 i '80
n perioada apartheidul, Africa de Sud a ncercat s eradicheze
homosexualitatea din societate. Sute de brbai au fost castrai sau au
fost forai s fac operaii de schimbare de sex.
Experimentele din lagrele naziste
Scopul final al lagrelor de concentrare naziste era acela de a fi
adevrate laboratoare imense destinate experimentelor pe oameni, iar
acest lucru nu e un secret pentru nicio persoan care cunoate puin
istorie.Macabrele experimenteau implicat moarte, mutilare, desfigurare
i sechele pe via. La Auschwitz i n alte lagre celebre, prizonierii
selectai erau supui unor teste al cror scop declarat era acela de a
ajuta personalul Wehrmacht-ului pe timp de rzboi, a dezvolta noi arme,
a studia recuperarea soldailor rnii i, nu n ultimul rnd, a alimenta
ideologiile rasiale susinute de regimul nazist.
Una dintre categoriile de prizonieri care au fost cel mai adesea supuse
experimentelor a fost aceea a homosexualilor, doctorul Carl Vaernet
iniiind pe atunciun proiect personal, n urma cruia spera s-i
transforme pe homosexuali n oameni normali prin intermediul torturii.
Homosexualii nu au fost singurii supui torturilor, sinistrul doctor Josef
Mengele fiind fascinat deexperimentele pe gemeni: ntr-un singur
an, i-a aplicat teoriile pe numai puin de 1.500 de perechi de gemeni,
doar 200 dintre acetia supravieuind cumplitelor experimente.
Cum evreii, slavii sau iganii nu erau considerai
oameni i aveau tot attea drepturi precum o insect,
n lagrul de la Ravensbruck, aceste categorii au avut
parte de cele mai dureroase torturi experimentate pe
fiinele umane n cel de-al Doilea Rzboi Mondial. n
acest lagr, sub scopul declarat al beneficiului
Luftwaffe (Forele Aeriene), s-a studiat fr
anestezic,transplantul de organe de la un om la
altul. n urletele victimelor, cadrele medicale cu
urechile acoperite de cti, pentru a nu fi deranjate
de ipetele sfietoare, performau transplantul de
piele, muchi, oase, mduv i nervi.
n decursul lunilor iulie, august i septembrie 1944,
Dr. Hans Eppinger a fost obsedat de gsirea unei
modaliti prin care s transforme apa srat a mrii
n ap potabil. n acest scop, a selectat de la Dachau
90 de igani, pe care i-a nfometat i nsetat
intenionat. Grupul de rromi torturai de foame i, mai
ales, de sete, au primit de but doar apa de mare.
Majoritatea au murit n dureri atroce, iar
supravieuitorii deshidratai au lins diminea roua
depus pe podele.
Abominaiiile petrecute n lagrele nazismului au dus
la aa-numitul Proces al Doctorilor n care au fost
judecai medicii i cercettorii care au condus
cumplitele experimente. Dup proces, s-a adoptat
Codul de Etic Medical de la Nrenberg.
n anul 1953, la Universitatea Iowa, mai multorfemei nsrcinateli s-a
administrat iod radioactiv, pentru a se studia pe embrionii avortai ulterior,
n ce stadiu al expunerii se afl, precum i cantitile de substan
radioactiv care au trecut de bariera placentar. nainte de macabrul
experiment, sponsorizat de Comisia pentru Energie Atomic a S.U.A.,
cercettorii, au administrat unui lot de nou-nscui iod radioactiv, la doar 36
ore de la natere. De ce au fcut asta?
Conform propriilor declaraii, pentru c erau, pur i simplu, curioi s
msoare concentraia substanei radioactive din glandele tiroide ale
pruncilor. Iodul, dup administrare, se concentreaz n glanda tiroid. Dac
este sub form radioactiv, va distruge glanda. Copiii au fost afectai pe
via, fapt care nu i-a impresionat pe cei din spatele experimentului.
n anul 1895, pediatrul Henry Heimana infectat intenionatcu gonoree
doi biei ntrziai mental. Pediatrul dorea s studieze efectele gonoreei la
copii.
Doctorul japonez Hideyo Noguchi, care lucra pentru Rockefeller Institute for Medical
Research,a injectat cu sifilis 146 de copiidintr-un spital. A fost dat ulterior n
judecat de prinii unora dintre victimele sale, dar nu a stat nici mcar o zi la
nchisoare, mulumit relaiilor sale .
Mai aproape de zilele noastre, n anul 2004, un articol din Pediatrics susinea
cembrionii umanipot fi supui experimentelor nc din perioad intrauterin,
deoarece diviziunea celular, activitatea metabolic i evoluia hormonal pot fi
influenate prin diferite substane. Cu acest deziderat pe frontispiciu, experimentele
cu substane chimice pe copii de orice vrst au cptat un nou imbold.
Anchetele jurnalistice efectuate n Statele Unite au venit cu rezultate ocante.
Astfel, ntre anii 1988 i 2001,un grup de 465 de copii orfaniau fost infestai cu
virusul HIV, copii sfrind drept cobai ai medicamentelor experimentale pentru
tratamentul SIDA. Peste un an, n 2005, American Chemistry Council a alocat ctre
Environmental Protection Agency suma de 2,1 milioane de dolari, pentru a studia
modul n care copii pn n trei ani care nghit sau inhaleaz substane chimice sunt
afectai ulterior de acestea.
 Experimente pe animale
Foarte multe animale sunt folosite in cercetarile stiintifice si medicale. In
aceste experimente sunt folosite, adesea, metode crude de testare.
Experimentele pe animale sunt atat crude cat si inutile, iar oamenii nu au
nici un drept in a supune niste animale nevinovate la o asemenea tortura.
Chiar unii oameni de stiinta sunt de parere ca medicamentele nu ar trebui
sa fie testate pe animle, in primul rand pentru ca organismul acestora este
diferit de al oamenilor si reactioneaza diferit la substantele chimice.
Rezultatele obtinute in urma unor teste pe animale nu sunt de incredere.
Exista numeroase cazuri care evidentiaza absurditatea asumarii ideii ca
oamenii si animalele sunt atat de similari incat experimentele pe acestea
din urma sa aiba rezultate folositoare. De exemplu: morfina are
capacitatea de a calma oamenii, dar nu si pisicile; cortizonii cauzeaza
anomalii ale puilor de soareci, dar nu si la oameni; penicilina poate sa
omoare porcusorii de guineea si hamsterii, iar aspirina este otravitoare
pentru pisici. Daca cercetatorii s-ar fi bazat pe experimentele pe animale,
astazi nu ne-am fi putut trata cu penicilina sau digitalis (un medicament
folosit de pacientii bolnavi de inima, dar care a fost interzis foarte mult
timp pentru ca s-a descoperit ca provoaca cresterea presiunii sangvine a
cainilor).
Nu am fi folosit nici cloroformul (un anestezic comun, care nu a fost folosit
initial pentru ca, in urma experimentelor, s-a dovedit ca este toxic pentru
caini) si nici aspirina (care provoaca deformatii in stadiul de fat la soareci
si este toxica pentru anumite animale). Unii steroizi, adrenalina, insulina
si unele antibiotice sunt, de asemenea, toxice pentru multe animale, dar
sunt benefice pentru oameni.
Un al contra-exemplu al experimentelor pe animale este cel ai sobolanilor
folositi pentru cercetarile in domeniul cancerului. Pe 25 februarie 1993, a
fost demonstrat faptul ca folosirea sobolanilor in cercetarea cancerului
este irelevanta. S-a descoperit ca sistemele de reparare a genelor la
sobolani ii face neobisnuit de susceptibili la cancer. Odata se credea ca
raspunsul lor era asemanator cu al nostru, acum se pare ca sunt diferente
semnificative in "felul in care oamenii si rozatoarele isi repara genele
afectate de chimicale, radiatii sau alti agenti care altereaza ADN-ul".
Nu doar ca rezultatele obtinute din experimentele pe animale sunt
irelevante, dar aceste teste supun animalele unor suferinte inutile. Lista
celor mai comune teste pe animale include testul de sensibilitate a
ochilor, LD50 si testele de toxicitate pentru piele. Aceste teste sunt
folosite in industria cosmetica generala si in industria produselor casnice.
Testul de sensibilitate a ochilor
Acest test este folosit pentru a testa sampoanele, ierbicidele,
pesticidele, detergentii casnici si gazele lacrimogene. Substantele
sunt aplicate pe ochii iepurilor constienti in scopul de a testa
gradul de iritare al acesteia. Pe langa cruzimea acestui test, ochii
unui iepure nu sunt cel mai bun model, deoarece exista diferente
semnificative intre ochii iepurilor si cei ai oamenilor.
LD50
Iepurii, cainii, pisicile, soarecii si porcusorii de guineea sunt
folositi pentru testul LD50, care consta in testarea rujului de buze,
a produselor de ingrijire a pielii (creme si produse de curatare), a
sampoanelor si a lacului de unghii. Testul LD50 (Lethal Dose 50%)
este administrat prin introducerea ingredientilor investigati in
animal, administrat oral sau intravenos.
Testul de piele pentru stabiliare toxicitatii
Pentru acest test sunt folositi sobolani. Blana acestora este rasa,
iar substanta care trebuie testata este aplicata in strat gros pe
pielea expusa. Adesea, pielea sobolanului este exfoliata, pentru a
creste capacitatea de absorbtie.
 LEGENr. 265
din 28.07.2006
privind protecia animalelor folosite n
scopuri
experimentale sau n alte scopuri
tiinifice
Articolul 3.Folosirea animalelor n scopuri
experimentale
Prevederile prezentei legi se aplic folosirii
animalelor n urmtoarele scopuri
experimentale:
a) obinerea, fabricarea, testarea calitii, a
eficacitii i a siguranei medicamentelor,
alimentelor i altor substane sau produse,
pentru evitarea, prevenirea, diagnosticarea
sau tratarea unor boli, afeciuni ori a altor
anormaliti sau a efectelor acestora asupra
omului, animalelor ori plantelor i evaluarea,
depistarea, reglarea sau modificarea
condiiilor fiziologice la om, animale
sauplante;
 Articolul 4.Restricii privind folosirea animalelor slbatice
Se interzice folosirea n scopuri experimentale sau n alte
scopuri tiinifice a animalelor slbatice incluse n anexa nr.II la
Convenia privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor
naturale din Europa (Berna, 1979), la care Republica Moldova a
aderat prin Hotrrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1546-
XII din 23 iunie 1993, n anexa nr.I la Convenia privind
comerul internaional cu specii slbatice de faun i flor pe
cale de dispariie (CITES) (Washington, 1973), la care Republica
Moldova a aderat prin Legea Republicii Moldova nr.1246-XIV din
28 septembrie 2000, n anexele nr.I i II la Convenia privind
conservarea speciilor migratoare de animale slbatice (Bonn,
1979), la care Republica Moldova a aderat prin Legea Republicii
Moldova nr.1244-XIV din 28 septembrie 2000, n anexa nr.3 la
Legea Republicii Moldova nr.1538-XIII din 25 februarie 1998
privind fondul ariilor naturale protejate de stat, cu excepia
cazurilor n care experimentele au ca obiectiv:
a) cercetri n scopul stabilirii msurilor adecvate pentru
conservarea acestor specii;
b) cercetri biomedicale foarte importante, n care speciile
 Articolul 7.Condiiile de efectuare a experimentelor
(1) Experimentele trebuie efectuate numai de ctre persoane
competente atestate ori sub supravegherea direct a acestor persoane.
(2) n cazul n care exist o alt metod tiinific de obinere a
acelorai rezultate ce nu prevede folosirea de animale, experimentul nu
va fi autorizat.
(3) Cnd se stabilete realizarea unui experiment, alegerea speciilor va
face obiectul unei evaluri atente i, dac este cazul, va fi explicat
Inspectoratului Veterinar de Stat. La selectarea tipului de experiment ce
urmeaz a fi folosit, se va ine seama i se va da preferin
experimentelor care folosesc un numr minim de animale, care implic
animale cu sensibilitate neurofiziologic sczut, care provoac cea mai
slab durere, suferin sau invaliditate i care conduc la rezultate
satisfctoare. Experimentele cu animale slbatice se vor efectua numai
n condiiile specificate la art.4.
(4) Toate experimentele trebuie stabilite astfel nct s se evite chinuirea
animalelor de experien, durerile i suferinele nejustificate ale acestora,
n conformitate cu prevederile art.9 i 10.
Articolul 10.Msuri de protecie a
animalelorfolosite
n experimente
(1) Dup finalizarea oricrui experiment, trebuie
s se decid dac animalul folosit va fi lsat n via
sau va fi sacrificat, n cazul n care starea lui de
sntate nu va mai reveni la normal.
(2) Deciziile specificate la alin.(1) vor fi luate de o
persoan competent, de preferin de un medic
veterinar.
(3) n cazul cnd animalul este lsat n via,
acesta va primi ngrijirile corespunztoare strii lui
de sntate i va fi inut sub supravegherea unui
medic veterinar sau a unei alte persoane
competente, conform condiiilor specificate la art.5.
(4) n cazul sacrificrii animalului, aceasta se va
face ct mai curnd posibil, printr-o metod care s
nu-i produc alte suferine. Neutralizarea carcaselor
i a cadavrelor animalelor se va efectua prin
incinerare, coincinerare sau ngropare n locuri i n
condiii speciale, sub supravegherea sanitar