Sunteți pe pagina 1din 9

ETICA SI COMUNICARE

I. Domeniul de studiu al eticii I.1. Delimitari conceptuale


Ethos: cutuma, obicei, morav/moravuri Etica are ca obiect de studiu morala si moralitatea; indeobste consacrata fiind ca studiu teoretic al binelui si al regulilor actiunilor umane, studiu sistematic al principiilor morale. Notiuni de valoare: dreptate, responsabilitate, sinceritate, libertate, intelepciune, solidaritate, respect, onoare, demnitate, modestie, placere, fericire, omenie etc. Etica implica idealul moral, care esentializeaza imaginea realizarii personalitatii prin potentarea si manifestarea libera a virtutilor, in respectul legii, al ordinii, constientizand propria valoare si perseverand in efortul de a satisface principiul devenirii specificumane- cu functionalitate in plan individual si social, in viata privata ca si in cea profesionala. Morala reprezinta sfera modelarii si reglementarii etice cuprinzand tot ce este pozitiv dar si negativ dpdv moral. In sfera disciplinei noastre se disting doua mari orientari: etica fundamentala si etica aplicata. Etica aplicata reprez analiza etica a situatiior concrete, cu accent pe rezolvarea practica.Dezvolta teme standard ridicate de probleme morale concrete, legate de mediul natural, domeniul ocupational, saracii, epidemii, foamete s.a. O componenta a eticii aplicate este etica profesionala- reflectia asupra aspectelor morale ale problemelor ridicate de domenii particulare ( medicina, educatie, s.a) permitand examinarea aprofundata a probl concrete ce tin de examinarea unei profesii.Term de etica se refera la reguli de conduita si moduri de comportament proprii realizarii scopurilor si respons unei profesii.

I.2. Necesitatea eticii in comunicare


Comunicarea, ca atitudine si instrument al actiunii umane, este marcata de etic, saturata de morala si moralitate.Scopul major este producerea acordului intre actorii implicati, a concilierii pe baza de principii, a colaborarii, a parteneriatului pretins de solutionarea probl si imbunatatirea rel interumane. In comunicare valoare deosebita reprez si credibilitatea personala a comunicatorului.Prin astfel de agentii ce inspira credibilitate, organiz se poate conduce dupa urmat principii etice: 1. interactiune civilizata cu dif grupuri de stakeholderi, facand din binele acestora parte a binelui organiz; 2. corectitudine; 3. responsabilitate; 4. conceperea activ in term de rezultat/utilitate.

ECO - ofiter / responsabil / consultant de etica si conformitate etichs and compliance officer este un sustinator al comportamentului profesional.Are un rol unic in mentinerea binelui, a sanatatii unei organizatii, in crearea si cultivarea unui mediu etic de lucru care sa permita sporirea eficientei si a prestigiului, pt o mai buna comunicare. Ethos- credibilitatea personala, increderea pe care o inspira integritatea si competenta. Logos- componenta rationala, cu trim la claritate logica. Pathos latura afectiva, indicand empatie, exuberanta.

II. Doctrinele etice majore


Hedonismul-centrat pe categ placerii; Eudemonismul-teorie a fericirii; Deontologismul si utilitarismul- axate pe valorile dreptatii si respectiv utilitatii; Contractualismul - cu miza pe acord. Cele mai importante doctrine st: deontologismul, utilitarismul, etica virtutii.

II. 1. Etica virtutii


Rasp l intreb: Cum sa traim? iar rasp este in leg cu valoarea nucleu pt intreg universul moral: virtutea, care prez o constanta tematica in tot spatiul gandirii etice. Reprezentanti: Philippa Foot, John McDowell, Alasdair MacIntyre, Gary Watson. Virtutea: desemneaza umanul , garantie pt forta ptr realizarea de sine a omului, factorul important de investire valorica a existentei, de orientare experimentand si limitele, riscurile, esecurile intru echilibrul optim prin depasirea tensiunilor si a exceselor; se poate dobandi prin invatatura si exercitiu, important fiind ca omul sa-si contureze cat mai bn scopul vietii si sa probeze vointa ptr activitatea de formare adecvata, a.i. actiunea morala sa fie una de succes, ca devenire intru-virtute; este caract de ternar, generat de polaritate contradictorie ( echilibru, armonie ). Lupta contrariilor are loc in perimetrul virtutii, insa numai ptr unitate si impacare, compromisul just si rezonabil. Sfera virtutii acopera nivelurile axiologic si normativ al Eticii; da seama de excelenta omului ca ratiune de a fi, sub pecetea unor valori, precum: intelepciunea, cumpatarea, placerea, fericirea, iubirea, dreptatea, demnitatea etc si a unor perceptii precum respectul ptr om, ptr comunitate etc; desemneaza bunastarea generala; virtutile primordiale desemneaza calitatile care determ si intretin moralitatea: cinstea, curajul, libertatea s.a. conducand la demnitatea umana; diformitate psiho-socio-culturala vointa de a iesi in evidenta printr-o opozitie cu orice pret, rezultata dintr-o suferinta sau o refulare mintala, emotionala, sociala.

Caracterul: ansamblul unitar de trasaturi esentiale si relativ stabile , de deprinderi de viata specific umana, in libertate si demnitate; rod al educatiei si autoeducatiei, este factor catalizator al dezvoltarii individuale si sociale; a avea caracter inseamna a dem integritate, principialitate, inaltime morala; cei sase piloni ai caracterului: increderea, respectul, responsabilitatea, corectitutdinea, grija, virtutile civice.

II.2.Deontologismul
Deontologismul reprez o teorie preponderant normative, sistematizand principia si reguli de actiune care sa reflecte intelegerea a ceea ce treb ales, decis, faptuit in situatii particulare. Categoria nucleu este datoria expresie a exigentei, a imperativului, a trebuie-lui; Datoria reprez modalitatea necesitatii in sfera morala, adeziunea de constiinta a individului, autodeterminarea; Datoria este o categorie complexa si dinamica ce integreaza: identify cerintei, obiectivarea cerintei in valoare si constituirea normei, urmare a constientizarii nevoii de norma; Deontologismul vizeaza sistematizarea principiilor sau regulilor noastre de actiune in moduri care se presupune ca ne vor ajuta sa intelegem ce sa facem sau sa recomandam in situatii particulare, relativitatea-la-agent punandu-si amprenta asupra datoriilor activate in orizontul intrebarii-nucleu: Ce treb facut?; Kant datoria are o valoare absoluta universala. Omul treb sa se depaseasca pe sine, sa-si exprime taria de vointa, sa-si depaseasca simturile si inclinatiile egoiste avand ca privilegiu ratiunea. Accentuand caracterul normative al moralei, Kant afirma ca morala consta in subordonarea liber consimtita a individului fata de datorie, Legea morala este legea suprema a libertatii; Autonomia principiul demnitatii; Binele suprem este corelat legii morale; Legile morale: ipotetice si categorice; Imperativul moralitatii este imperativul categoric porunca a ratiunii, constrangator ptr vointa; Imperativul categoric: actioneza numai conform acelei maxime prin care sa poti vrea totodata ca ea sa devina o lege universala; Imperativul universal al datoriei: actioneaza ca si cand maxima actiunii tale ar treb sa devina, prin vointa ta, lege universal a naturii;

Imperativul practic: actioneaza astfel ca sa fol umanitatea atat in persoana ta, precum si in persoana altuia totodata in acelasi timp ca scop, iar niciodata numai ca mijloc; Datoria confera conditiei morale un statut necesar si universal; Imperativele morale st ale unei ratiuni a carei esenta se defineste prin aspiratia la libertate si universalitate umana; Datoria este necesitatea de a indeplini o actiune din respect ptr lege; Formula imperativului categoric: ne aflam in fata unei etici intru demnitatea omuluivaloare intrinseca, al carei principiu este autonomia, respective libertatea vointei; Reprezentanti: Jurgen Habermas, W.D.Ross, Immanuel Kant; Functionalitatea datoriei este cercetata intr-un demers integrator de la cunoastere pana la actiune antrenand nivelurile moralitatii; O componenta a datoriei este disciplina( supunere la o regula care se aplica existentei colective); Datoria inseamna activarea constiintei responsabilitatii ptr indatoriri; Responsabilitatea necesita reflexia anterioara asupra consecintelor actelor noastre, ea fiind proportionala cu previziunea; responsabilitatea este masura a libertatii; Responsabilitatea moral-profesionala include indeplinirea sarcinilor si obligatiilor, a fi raspunzator in fata altor indivizi si grupuri, a fi raspunzator in conditiile evaluarii pe baza unor standard ulterior convenite, a fi raspunzator in fata propriei constiinte; Responsabilitatea poate fi personala sau sociala; In functie de campul semantic, responsabilitatea poate fi: partiala si totala, atenuata si deplina.

II.3. Utilitarismul
S-a cristalizat in epoca moderna focalizandu-se asupra notiunii de utilitate. Este o categ majora in spatial conceptiilor etice de tip consecintionalist adica axate pe valoarea de bine/corectitudine/justete a rezultatelor unei decizii, actiuni, alegeri. Utilitarismul: Articuleaza notiunea de referinta, utilitatea, in acceptiunea de tot ceea ce produce o satisfactie; Fundam in sec al XVIII-lea, are ca reprez pe: Jeremy Bentham, John Stuart Mill, Henry Sidgwick; Bentham: notiunea de utilitate este descrisa ca fiind proprietatea oricarui obiect prin care se tinde la a produce beneficiu, avantaj, placere, bine sau fericire, ori la a preveni durerea, raul, nefericirea; Bentham: principiul utilitatii este maximizarea bunastarii celor mai multi; Bentham: identif binele cu placerea; John Stuart Mill: identif binele cu fericirea; Utilitarismul actional ofera elem orientative profesionistilor implicati in domeniul socio-uman;

Principiul utilitarismului actional o actiune este moralmente corecta/buna ptr un agent daca si numai daca produce in general mai mult bine decat rau comparative cu orice alta actiune a sa; Utilitarismul general ceea ce este just/correct ptr o pers treb sa fie asemenea si ptr oricare alta daca nu este vreo diferenta relevanta in natura sau conditiile lor; Utilitarismul normativ un act este corect daca si numai dace respecta un set de reguli acceptate de fiecare intr-o societate; Aplicabilitatea in camp social al utilitarismului raspunde la urmat intreb : Ce treb sa facem impreuna? ; Utilitarismul reprez inainte de toate criteriul de analiza a active publice, active care afecteaza si alti indivizi in afara de propria persoana.

III. NORMATIVITATE MORALA


III.1.Principii etice
Comportamentul uman este guvernat de o serie de principia etice. Componenta normative a morale desemneaza ceea ce treb/ar treb sa faca omul ca fiinta autonoma, libera si responsabila. Principiile morale st aprecierea unui tip de comportamentn si opereaza pe trei niveluri evaluative: cerut, moral, imoral. Trasaturi ale principiilor etice: universalitatea st standard care se aplica tuturor subiectilor indifferent de deosebirile dintre acestia; impartialitatea se ref la faptul de a trata interesele fiecaruia ca fiind egale, la fel de importante; calificarea specificarea conditiilor in care un comportament este correct sau gresit, pozitiv sau negative, acceptabil sau inacceptabil.

Regula de aur se refera la cea mai importanta norma a vietii umane si anume de a-i trata pe ceilalti asa cum dorim sa fim tratati. Fa celorlati ceea ce voiesti ca ei sa-ti faca tie! forma pozitiva, idealista Ce tie nu-ti place, altuia nu face! forma negative, idealista Poarta-te cu ceilalti asa cum ai vrea sa se poarte ei cu tn. datoria O generalizare a regulii de aur este asa-numita lege universala, care angajeaza in plus grija ptr sine si grija ptr viitor.

Principiul justei masuri: este indemn si imperativ la cumpatare, la situarea pe pozitia mijlocie, de evitare a caderii in extreme; masura tendinta care echilibrul optim, dincolo de tensiunea polilor antagonisti de excces ori de lipsa.

Principiul utilitarist: sustine maximizarea binelui si minimizarea raului; sintetizeaza necesitatea unor alegeri, decizii care sa aiba efecte positive reversabile sau chiar anihilatoare care cele negative.

Principiul deontologist: implinirea datoriei de sine si fata de ceilalti; actioneza ca si cand maxima actiunii tale ar treb sa devina lege universal a naturii si a respectului fata de persoana; actioneaza a.i. sa folosesti umanitatea atat in persoana ta cat si in persoana altcuiva totodata in acelasi scop dar niciodata numai ca mijloc.

Comandamentul lui Dumnezeu principiul iubirii universale de Dumnezeu si de oameni. Principiul iubirii etice intelegerea unui adevar suprem, a iubi inseamna a fi, prin iubire se intelege adevarata intelepciune, suprema comuniune, adevarata libertate.\ Valul ignorantei: este un principiu propus de John Rawls, in term eticii a dreptatii explicate prin corectitudine si nepartinire; este o baza justa, a echitatii, garantand impartialitate.

Principiul contractualist: axat pe exigent acordului intre indivizi de a-si reglementa comportamentul in cadrul interactiunilor sociale, presupunand norme la care acestia adera si care pot fi justificate public; principiul vietii in armonie cu natura; principiul simtului practic cerinta de a nu face rau celorlalti ptr beneficiul propriu.

Principiul fundamental de universalizare (U): intemeiat ca regula de argumentare conducand la consens intre participanti privind generalizarea normelor de actiune acceptabile.

III.2. Codul etic profesional


Normativitatea codurilor profesionale este dominat morala, angajand si criteriul exemplaritatii, a ceea ce merita a fi ales, urmat, faptuit. Sub semnul integritatii personale si profesionale,imperativele morale generale privesc: calitatea vietii, demnitatea fiintei umane, apararea drepturilor fundam ale omului, s.a. Cod notiunea utilizata ptr a desemna instrumentul cu ajutorul caruia se organizeaza principalele prevederi tinand de practicarea diferitelor profesiuni. Cod etic: ansamblul preceptelor care conduc conduita pers apartinand unei profesiuni organizate; contract moral intre beneficiar si organizatii, prin angajarea adeziunii si devotamentului agentilor, a increderii a responsabilitatilor; factor de evaluare a competentei morale a practicienilor intr-un domeniu profesional; contine reguli etice-legale; este intemeiat pe principii fundam vizand asigurarea starii de bine a beneficiarului; dimensiunea deontologica a codurilor trim la interactiunea morala si drept, opinie publica si legea juridical scrisa; cuprinde standard de reglementare a calitatii comportam social-util intr-un domeniu de activitate, completand sfera principalelor competente intr-un cadru de formare profesionala continua, a.i. cei vizati sa atinga nivelurile cerintelor de : a sti, a sti a face, a sti a fi; trasaturi: respectarea adevarului, acuratete in transm de msg, responsabilitatea in preluarea si diseminarea inform catre public, cinstirea, slujirea interesului public;

Articolele Codului de etica al Asociatiei Internationale a Comunicatorilor Profesionisti (CP) se ref la: 1. CP mentin nivelul ridicat al credibilitatii si al demnitatii profesiei lor practicand comun intr-o maniera onesta, gestionand fluxul liber de inform esentiale in concordanta cu interesul public; 2. CP distribuie inform clara si corecteaza cu promptitudine orice comunicare eronata de care st respons; 3. CP inteleg si sustin principiile exprimarii, libertatii de asociere, de acces la o piata libera a ideilor; se manifesta in concordant cu acestea; 4. CP st sensibili la valorile cultural si la apartenenta religioasa si angajeaza o comunicare sincera si echilibrata care sa poate incuraja intelegerea reciproca; 5. CP renunta la activitatea lor ori de cate ori este considerata lipsita de etica ; 6. CP se supun legii, precum si politicilor publice de care este guvernata activitatea lor; 7. CP isi asuma raspunderea ptr exprimarea ideilor preluate si se oblige sa identif sursele si obiectivele acestora ptr toate inform preluate si oferite publicului;

8. CP protejeaza confidentialitatea inform si se supun obligatiilor legale ptr indepartarea inform care ar afecta bunastarea altora; 9. CP nu fol inform confidential obt ca rezultat al activ profesionale in scopul beneficiilor profesionale si nu reprez situatii caract de conflict de interese fara consimt celor implicate; 10. CP nu accepta cadouri sau plati ptr serv profesionale de la altcineva in afara de clientul sau angajatorul lor; 11. CP nu garanteaza rezultatele care depasesc puterea meserii lor; 12. CP st onesti nu doar in relatiile cu altii, ci inainte de toate, cu ei insasi. Un docum imp dupa care se ghideaza membrii Asociatiei Romane a Profesionistilor in Relatii Publice ( ARRP) este Codul Atenian. Acesta a fost adoptat de International Public Relations Association ( IPRA) la Adunarea Generala din mai 1965, modificat in 1968, si se ref la principiile etice in PR, pe baza prevederilor Cartei Natiunilor Unite si ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, avand in vedere demnitatea umane si respectul ptr celalalt. Cuprinsul Codului de la Atena, prin care membrii IPRA se angajeaza: 1. Sa contribuie la realiz climatului moral si cultural care sa permita fiintelor umane sa se realizeaze pe deplin si sa se bucure de drepturile indreptatite conform Declaratiei Universala a Drepturilor Omului. 2. Sa stab modele de comunicare si canale, care prin dezv liberei circulatii a inform esentiale, vor face ca fiecare membru al grupului sa se simta ca este informat sis a-I dea totodata sentim implicarii si responsab personale, precum si pe cel al solidaritatii cu ceilalti membri.\ 3. Sa asigure confidentialitate tuturor celor cu care vine in contact. 4. Sa tina minte ca datorita relatiei dintre profesia sa si public, comportamentul sau chiar si in particular, va avea impact asupra modului in care profesiunea sa in ansamblu este apreciata. Membrii IRRP vor actiona: 5. Ptr a respecta in cadrul realiz active profesionale principiile morale si regulile cuprinse in Declaratia Universala a Drepturilor Omului; 6. Ptr a respecta si mentine demnitatea umana, precum si ptr a recun dreptul fiecarui individ de a face propriile judecati. 7. Ptr a asigura conditii morale, psihologice si intelectuale ptr dialog intr-un sens real, precum si a recun dreptul partilor implicate de a-si prez cazul si a-si exprima pct de vedere. 8. Ptr a actiona in asa fel incat sa ia in calcul de fiecare data interesele ambelor parti implicate. 9. Ptr a realiza actiuni si angajamente a.i sa foloseasca un limbaj care sa evite orice neintelegere si sa manifeste loialitate si integritate in toate cazurile, pastrand increderea clientilor si angajatilor atat cei actuali cat si cei din trecut. Membrii Asociatiei Intern de Rel Pub nu vor: 10. Subordona adevarul altor cerinte.

11. Transm inform care nu st bazate pe fapte stabilite sau verificabile. 12. Lua parte in orice intreprindere sau actiune care nu este etica sau onesta, ori care poate adduce prejudicii demnitatii sau integritatii umane. 13. Folosi orice metode sau tehnici de manipulare. In aceeasi tonalitate este si Codul European de comportament professional in PR cunoscut si sub numele de Codul de la Lisabona adoptat oficial in aprilie 1978. Codul de la Lisabona cuprinde 2 sectiuni: I. Obligatii profesionale generale clauzele 2-5 se ref la: respectarea liberatatii de expresie, a presei, a drepturilor indivizilor de a primi inform, confidentialitate, actiunea ptr interesul public, a nu aduce atingere demintatii sau integritatii individului s.a. Obligatiuni profesionale specifice clauzele 6-19, grupate in obligatii fata de client si/sau angajatori, fata de opinia publica si media de informare, fata de practicieni, colegi , fata de profesie.

II.