Calendarul

Musulman

Elaborat de: Muntean Adriana

Leşanu Alina
Profesor: Duca Maria
 Calendarul musulman
 Calendarul musulman este strict lunar, in contrast cu cel gregorian, care este in
principal solar, sau calendarul evreiesc, un hibrid lunisolar. Anul musulman consta in 12
luni, fiecare luna avand 29 sau 30 de zile, cu un total de 354 sau 355 de zile pe an. In
conformitate cu indelungata traditie musulmana, fiecare luna incepe in ziua in care este
observata prima faze a Lunii Noi, prin urmare, Luna Plina cade mereu pe data de 14 sau
15 a fiecarei luni. In contrast, lunile din calendarul gregorian nu sunt legate de fazele
Lunii – o Luna Noua sau Luna Plina poate cadea in orice zi a lunii. O problema dezbatuta
aprig in randul musulmanilor din ziua de azi este daca Luna Noua trebuie sa fie observata
cu ochiul liber, sau daca se pot folosi calcule astronomice pentru a determina inceputul
fiecarei luni, si astfel, intregul calendar in avans.
 Majoritatea musulmanilor cred ca metodele
traditionale ar trebui sa fie mentinute, ca Luna Noua
trebuie sa fie observata cu ochiul liber pentru ca o
noua luna sa inceapa dupa 29 de zile, deoarece asta
spune Coranul si asta s-a facut dintotdeauna conform
traditiilor. Alti musulmani spun ca nu ar fi impotriva
credintelor islamice sa se calculeze inceputul lunii in
avans, prin metode astronomice/matematice.
Deoarece Luna are nevoie de 29 ½ zile pentru a
orbita in jurul Pamantului, fiecare luna din calendarul
musulman poate avea 29 sau 30 de zile. Prin contrast,
lungimea fiecarei luni din calendarul gregorian este
fixata: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie au
intotdeauna 30 de zile; ianuarie, martie, mai, iulie,
august, octombrie si decembrie au intotdeauna 31 de
zile; numai februarie variaza, avand 28 de zile in
majoritatea anilor si 29 de zile in anii bisecti.
 Deoarece 12 rotatii lunare necesita exact 354 si 11/30 zile, fiecare an
musulman are un total de 354 sau 355 de zile. In schimb, anul gregorian are
365 de zile in mod normal si 366 de zile in anii bisecti. Fie ca anul musulman
are 354 sau 355 de zile, acesta este intotdeauna cu 10 sau 11 zile mai scurt
decat anul solar din calendarul gregorian, prin urmare, fiecare 32 de ani din
calendarul gregorian corespunde cu 33 de ani in calendarul musulman.

 Spre deosebire de calendarul lunisolar evreiesc, calendarul musulman nu

adauga si o luna bisecta o data la cativa ani pentru a sincroniza calendarul
lunar cu cel solar. Drept consecinta, cele patru anotimpuri se rotesc prin
diferite luni ale anului musulman – fiecare luna ajunge in cele din urma sa
treaca prin toate cele patru anotimpuri, in cadrul unui ciclu de 33 de ani
musulmani. Cu alte cuvinte, Anul Nou musulman ar putea avea loc in
octombrie intr-un an, iar opt ani mai tarziu ar putea avea loc in iulie, peste alti
opt ani ar avea loc in aprilie, apoi in ianuarie si din nou in octombrie, la
sfarsitul ciclului de 33 de ani.
 Sarbatoarea Ramadamului
 este a noua lună a calendarului islamic, care
durează 29 sau 30 de zile. Este luna postului,
fiind sărbătoarea musulmană cea mai
importantă.
Timp de aproximativ 30 de zile, musulmanii
 adulți trebuie să postească din zori până după
apusul soarelui. Postul înseamnă abstinența de
la mâncare, băutură, fumat și relații sexuale, în
intervalul menționat. Călătorii, femeile gravide,
femeile care alăptează și bolnavii pot amâna
postul, urmând a-l ține ulterior. În această lună,
considerată a iertării și a milei, musulmanii nu
trebuie să mintă, să jignească sau să blesteme.
Religia islamică stabilește postul ca un mijloc
de purificare, un exercițiu de autocontrol și o
dovadă de credință.
 Ani şi luni în calendarul musulman
Anul 1 al calendarului musulman a fost fixat ca fiind anul lui
Hijrah, cand Mohamed si adeptii sai s-au mutat de la Mecca la
Medina, in anul 622 d.Hr. Mai exact, prima zi a primei luni din
primul an musulman corespunde cu 26 iulie 622 d.Hr., exact ziua in
care acestia au parasit Mecca. Datorita caracterului strict lunar al
calendarului musulman, toate datele fixe de pe acest calendar apar
cu 10 sau 11 zile mai devreme in anii ulteriori, in calendarul
gregorian. De exemplu, prima zi a Ramadanului s-a schimbat in
ultimii ani. Datele musulmane sunt adesea indicate cu AH, o
abreviere pentru “anno hegirae” care provine din latina si inseamna
“anul hegirei”. Acest lucru este similar cu modul in care anii din
calendarul gregorian sunt desemnati in mod traditional cu AD (anno
Domini – anul Domnului).
Ramadan, cea de-a noua luna, este considerata a fi cea mai
importanta sau sfanta luna, o perioada de post. Haji, pelerinajul
anul la Mecca, are loc de pe data de 8 pana pe data de 10 a celei de-
a 12-a luni, Dhu al-Hijjah. Numele arabe ale celor 12 luni din
calendarul musulman sunt: Muharram, Safar, Rabi’ al-awwal, Rabi’
al-thani, Jumada al-awwal, Jumada al-thani, Rajab, Sha’aban,
Ramadan, Shawwal, Dhu al-Qi’dah si Dhu al-Hijjah.
 Sărbătorile şi comemorarile musulmanilor
 Unii musulmani cred ca ar trebui sa existe numai doua
festivaluri anuale, si anume: Eid al-Fitr si Eid al-Adha.
Musulmanii stricti nu-si sarbatoresc nici macar propriile
zile de nastere sau aniversarile altor evenimente. Alti
musulmani (in special siitii) adauga cateva sarbatori si
comemorari in plus. Eid al-Fitr (sarbatoarea de incheiere a
postului – 1 Shawwal) este sarbatorita imediat dupa
sfarsitul lunii de post din fiecare an (Ramadan), prin
urmare aceasta cade in prima zi a celei de-a zecea luni.
Festivitatile includ mese speciale si schimbul de daruri in
randul familiei si prietenilor.
 Eid al-Adha (Festivalul Sacrificiului – 10 Dhu al-Hijjah)
comemoreaza jertfa lui Avraam, cand acesta a fost pe cale
sa-si sacrifice fiul (Ismael in traditia musulmana, Isaac in
Biblia ebraica), dar a ucis un berbec in schimb. Acest
festival este sarbatorit la sfarsitul pelerinajului anual la
Mecca – musulmanii care participa la pelerinaj efectueaza
anumite ritualuri in aceasta zi. Musulmanii care se afla in
alte parti ale lumii sarbatoresc deasemenea cu mese
speciale si schimb de daruri in randul familiei si
prietenilor.
Unii musulmani (in special siitii) respecta si alte sarbatori si comemorari, si anume:
• Anul Nou musulman (prima zi din Muharram);
• Ziua de Ashura (a zecea zi din Muharram) – “Ziua Ispasirii” la musulmani (pentru
sunniti este un post voluntar, iar pentru siiti este cea mai importanta zi sfanta –
comemoreaza martiriul lui Imam Husayn ibn Ali, nepotul profetului Mohamed);
• Mawlid sau Milad al-nabi (a 12-a zi din Rabi’ al-awwal) – comemoreaza ziua de
nastere a profetului Mohamed;
• Laylat al-mi’raj (a 27-a noapte din Rajab) – comemoreaza miraculoasa “calatorie
nocturna” a Profetului de la Mecca la Ierusalim si inaltarea sa la cer;
• Laylat al-bara’a (a 14-a zi din Sha’ban) – “Ziua Mortilor” la musulmani in Asia de
Sud si Sud-Est;
• Laylat al-qadr (intre zilele 26 si 27 din Ramadan) – “Noaptea Puterii” care
comemoreaza noaptea in care musulmanii cred ca i-a fost revelat Coranul lui
Mohamed.
Laylat al-bara’a (a 14-a zi din Sha’ban) –
“Ziua Mortilor”
 Anul musulman consta din 354 sau 355 de
zile!

 DA
 Nu
 Calendarul musulman nu se bazează pe coran!

 Da

 Nu
 Conform calendarului musulman fiecare luna
ajunge în cele din urma sa treaca prin toate
cele patru anotimpuri, în cadrul unui ciclu de
33 de ani musulmani.

 Da
 Nu
 Sarbatoarea Ramadamului este sărbătoarea
musulmană cea mai importantă în perioada
căreia musulmanii adulți trebuie să postească
din zori până după apusul soarelui.

 Da
 Nu
 Datele musulmane sunt adesea indicate cu AZ.

 Da
 Nu
 Ramadan, cea de-a doua luna a anului
musulman.

 Da
 Nu
  Musulmanii stricţi nu-şi sărbătoresc nici
macar propriile zile de nastere sau aniversările
altor evenimente.

 Da
 Nu
 Muharram şi Safar sunt primele două luni din
calendarul musulman.

 Da
 Nu