Carta Drepturilor Fundamentale a

Uniunii Europene

1. Necesitatea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si un scurt istoric al

evolutiei reglementarii drepturilor fundamentale in constructia europeana
2. Natura juridica a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
3. Continutul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
4. Aderarea UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Dragne Alexandru Madalin

Grupa 201

1. Necesitatea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si un scurt istoric al

evolutiei reglementarii drepturilor fundamentale in constructia europeana
Interesul statelor memebre a comunitatilor europene pentru drepturile omului nu se limiteaza
doar la instituitrea acestei Carte a Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (in
continuare Carta), ci se regasesc numeroase referiri la drepturile omului in TUE si TFUE. Cu
titlu de exemplu mentionez :art. 2, art 3 , art. 4 si art. 6 din TUE.
Intrebarea legitima care se pune este de ce comunitatile europene au pus accent pe protectia
drepturilor omului avand in vedere ca ele au avut la inceput un pronuntat caracter economic.
Observam ca majoritatea actelor internationale privitoare la drepturile omului si interesul
comunitatii internationale pentru acest subiect a aparut dupa finalul celui de-Al Doilea
Razboi Mondial, in aceeasi perioada cu prima comunitate europeana. Astfel, Declaratia
Drepturilor Omului a fost adoptata pe 10 decembrie 1948, Consiliul Europei a fost infiintat la
5 mai 1949, iar Conventia Europeana a Drepturilor Omului a fost adoptata la 4 noiembrie
1950 la Roma.
Tratatele constitutive initiale nu contineau nicio referinta la drepturile omului ori la
posibilitatea instantei comunitare de a verifica conformitatea actiunilor Uniunii cu
standardele in domeniul drepturilor omului.1 La momentul cand Tratatul de instituire a
Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului a fost semnat, existau sperante majore in ceea
ce priveste integrarea politica la nivel european: Tratatul privind Comunitatea Europeana a
Apararii a fost semnat in 1952 si in 1953 a fost propus spre semnare un Tratat privind
Comunitatea Politica Europeana ce incorpora Conventia Europeana a Drepturilor Omului2
In orice caz, interiorul comunitatilor europene, interesul pentru drepturile omului a fost
limitat initial la drepturile social economice necesare realizarii scopurilor acestor comunitati
(piata libera, libertate de circulatie etc.), insa se remarca si anumite initative ale Parlamentului
European in sensul unei protectii mai eficace a drepturilor omului, chiar de la inceputurile
comunitatilor europene (Raportul Derniger asupra protectiei juridice a persoanelor fizice in
CE , Doc. PE 39/67; Raportul Jozeau-Marigne cu privire la propunerea relativa la apararea
drepturilor fundamentale ale cetatenilor statelor membre in cadrul elaborarii dreptului
comunitar Doc PE 297/72 etc) 3, precum si adoptarea de documente in cadrul Consilului
Europei si Uniunii Europene in domeniul drepturilor sociale (Carta derpturilor sociale)
Ulterior, respectarea drepturilor omului a devenit o conditie pentru aderarea statelor la
Uniunea Europeana, a fost recunoscuta importnta acestora si au fost ridicate la rang de
principiii ale dreptului unional, s-a adoptat Carta si s-a prevazut aderarea UE la Conventia
Europeana a Drepturilor Omului.
1 Ion Galea - Aderarea Uniunii Europene la conventia europeana a drepturilor omului
2 Idem
3 Tratat de drept european al drepturilor omului- Jean Francois Renucci

In cadrul evolutiei acestui document au existat numeroase argumente pro si contra 4

oportunitatii, utlilitatii sau necesitatii institutirii acestei Carte.

Pro
-o protectie sporita a drepturilor omului in
rap cu instituiile UE
-acoperirea lipsurilor CEDO

Contra
-suveranitatea statelor
-caracterul economic al constructiei europene
-defavorizarea emergentei comuintare
-lipsa obligatiilor fundamentale
-existenta CEDO(crearea unui zid intre Est si
Vest)

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care a fost proclamata de Consiliul

European de la Nisa la 7 decembrie 2000 si replocamata in mod solemn de catre Parlamentul
European, Consiliu si Comisie la 12 decembrie 2007, constituie un document modern ce nu
impune niciun transfer de competente, stabilit instrumente cu ajutorul carora poate fi
controlat modul in care Uniunea sau statlee membre isi exercita competentele in materia
drepturilor omului in dreptul Uniunii5

2. Natura juridica a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

Acest aspect a surescitat dezbateri in randul celor care au eleborat Carta, unii dorind ca acesta
sa aiba o valoare mai mult orientativa, sa fie un catalog de drepturi fara forta constrangatoare,
in timp ce altii au sustitunt ca pentru realizarea protectiei este nevoie ca acest document sa
aiba valoare constrangatoare6. Opinia celor din urma a prevalat, astfel incat Carta a fost
inclusa in Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa, care, din pacate nu a fost ratificat,
iar ulterior a dobandit forta juridica similara cu cea a tratatelor prin modificarea art. 6 din
TUE prin Tratatul de la Lisabona.
Domeniul de aplicare al Cartei este delimitat de textul acesteia in art. 51 alin. (1) dispunanduse ca "dispozitiile prezentei carte se adreseaza institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor
Uniunii, cu respectarea principiului subsidiaritatii, precum si statelor memebre numai incazul
in care acestea pun in aplicare dreptul Uniunii. Prin urmare, acestea respecta drepturile si
principiile si promoveaza aplicarea lor in conformitate cu atributiile pe care le au in acest
sene si cu respectarea limitelor competentelor conferite Uniunii de tratate." Astfel, observ ca
acest act se va aplica in 2 ipoteze: in aplicarea dreptului Uniunii Europene de catre institutii,
organe, oficii si agentii in raporturile acestora cu particulari sau la adoptarea actelor
normative si de catre state in ipoteaza in care acestea aplica dreptul Uniunii Europene.
4 Idem
5 Ovidiu Predescu, Nasty Marian Vladoiu - Drept european si international al drepturilor omului
6 Tratat de drept european al drepturilor omului- Jean Francois Renucci

De asemenea, in ultimul titlu al Cartei este regelementat si raportului acesteia cu alte acte
internationale ce consacra drepturile omului si cu dispozitiile constitutionale traditonale
comune statelor membre. Astfel, art. 52 alin. (3) prevede ca in masura in care prezenta carta
contine drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intelesul si intinderea lor sunt
aceleasi ca si cele prevazute de conventia mentionata. Aceasta dispozitie nu impiedica dreptul
uniunii sa confere o protectie mai larga.
In acest sens s-ar putea vorbi de o conformitate a Cartei cu Conventia europeana a drepturilor
omului, cu precizarea ca este posibil ca unele dintre dispozitiile Cartei sa ofere o protectie
mai larga anumitor drepturi. Aceasta solutie normativa este similiara cu cea adoptata prin art.
20 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
In ceea ce priveste traditiiile constitutionale comune, in art. 52 alin. (4) reia solutia din
alineatul (3) fara insa a mai face precizarea ca "aceasta dispozitie nu impiedica dreptul
uniunii sa confere o protectie mai larga".
Cu toate ca a intrat in vigoare abia in anul 2009, Carta a fost invocata in fata CJUE, ocazie cu
care CJUE a creat pe cale pretoriana un sistem al drepturilor omului in cadrul uniunii
europene, precum si in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului , aspect ce a adus in unele
cazuri la revirimente de jursispurdenta. Judectorul de la Strasbourg i-a sprijinit n mod
explicit considerentele anumitor hotrri pe dispoziiile din Cart, dispoziii ce au fost
integrate n raionamentul su juridic. Exempli gratia, n Schalk i Kopf c. Austriei s-a ajuns,
prin raportare la art. 9 din Cart, la concluzia c dreptul la cstorie, coninut de art. 12 din
Convenie; nu poate fi neles drept o prerogativ impus n mod obligatoriu de ctre textul
acesteia doar pentru dou persoane de sex diferit. Deducia interpretativ a rezultat din faptul
c art. 9 din Cart protejeaz dreptul la cstorie fr a aduce vreo calificare sau vreo
precizare suplimentar cu privire la sexul persoanelor care se pot cstori. Prin urmare,
Curtea de la Strasbourg a statuat c innd cont de art. 9 din Cart, Curtea nu va mai
considera c dreptul la cstorie consacrat n art. 12 trebuie n toate cazurile s fie limitat la
cstoria ntre persoane de sex opus.

n al doilea rnd, Carta a devenit punctul de referin ce a permis CEDO s extind de facto
domeniul de aplicare al Conveniei, producnd astfel revirimente jurisprudeniale majore.
Hotrrea Demir i Baykara c. Turciei reflect acest efect raportat la art. 11 CEDO, iar
hotrrea Bayatyan c. Armeniei n ceea ce privete art. 9 i dreptul la obiecia de constiin.
Acest ultim drept, expres prevzut n art. 10 alin. (2) din Cart, nu fusese recunoscut anterior
ca fcnd parte din mnunchiul drepturilor protejate la nivelul european al Conveniei.7
3. Continutul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
Carta a fost privita ca un catalog al drepturilor fundamentale , care cuprinde ansamblul
drepturilor civile, politice, economice si sociale ale cetatenilor statelor memebre ale Uniunii
Europene8. Scopul Cartei nu a fost insa aducerea unor elemente de noutate in dreptul Uniunii,
7 http://www.juridice.ro/300016/aplicarea-dispozitiilor-cartei-drepturilor-fundamentale-a-uniuniieuropene-ca-norme-de-valoare-constitutionala-in-cadrul-controlului-de-constitutionalitate.html
8 Augustin Fuerea- Manualul Uniunii Europene

ci codificarea drepturilor pe care Uniunea oricum este obligata sa le respecte. Astfel, Carta
este o re-expunere a drepturilor existente, realizata intr-un mod complet si detaliat. 9
Drepturile sunt grupate in sase titluri numite : I. Demnitatea II. Libertati, II. Egalitatea, IV.
Solidaritatea, V. Drepturile cetatenesti si VI. Justitia. Titlul al VII-lea contine dispozitii
generale ce reglementeaza aplicarea si interpretarea Cartei.
Primul titlu reproduce drepturi universale cum ar fi dreptul la viata, interzicerea torturii, a
sclaviei, a pedepsei cu moartea.
Al doilea titul contine drepturi care sunt reglementate in Conventia Europeana a Drepturilor
Omului, insa adauga unele elemente suplimentare, cum ar fi dreptul la educatie, de a se
angaja intr-o activitate lucrativa, dreptul de azil, dreptul la protectia datelor cu caracter
personal.
Al treilea titul reglementeaza garantiile privind egalitatea in fata legii, precum si prevederi
referitoare la actiunile pozitive pe care statele sunt obligate sa le adopte pentru asigurarea
respectarii principiului egalitatii.
Al patrulea titlu cuprinde asa-numitele drepturi de a doua generatie, care reflecta prevederi
ale Cartei Sociale Europene.
Un titlu distinct este titlul al cincilea care nu contine drepturi ale omului universal
recunoascute, ci drepturi garantate numai cetatenilor Uniunii Europene.
Cel de-al saselea titul este unul dintre cele mai importante pentru asigurarea respectarii
drepturilor omului la nivelul Uniunii, intrucat reglementeaza garantiile privind dreptul la un
proces echitabil si la remedii efective.
4. Aderarea UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului
Reiterand cele enuntate mai sus, comunitatile europene au fost initial simple organizatii
internationale cu scopul inegrarii economice, astfel incat o reglementare riguroasa a
drepturilor omului nu a fost necesara. Insa, pe parcursul evolutiei acestor actori internationali,
sistemul drepturilor omului a fost conturat de catre CJUE si s-a prevazut posibilitatea aderarii
UE la CEDO. Prima incercare de acest tip a fost respinsa de catre CJUE printr-un aviz
consultativ in anul 1996. Printr-un aviz din 1996, Curtea considerase deja c, avnd n vedere
stadiul dreptului comunitar n vigoare la acea dat, Comunitatea European nu avea
competena de a adera la CEDO.
In Tratatul instituind o Consitutie pentru Europa a fost prevazuta posibilitatea aderarii UE la
CEDO, iar aceasta dispozitie a fost reluata si in Tratatul de la Lisabona. Astfel, art. 6 alin. (2)
din TUE prevede ca Uniunea adera la Conventia europeana pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale. Competentele Uniunii, astfel cum sunt definite in
tratate, nu sunt modificate de aceasta aderare. Acestei prevedrei i se adauga Protocolul nr. 8 la
TUE ce prevede conditiile in care aceasta aderare se poate realiza.
A doua incercare a UE de a adera a survenit tocmai dupa modificarea Tratatelor prin Tratatul
de la Lisabona, insa nici de aceasta data nu a fost obtinut avizul pozitiv al CJUE. Curtea si-a
motivat hotarerea aratand ca acordul de aderare:

9 Ion Galea - Aderarea Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor Omului

-este susceptibil s aduc atingere caracteristicilor specifice i autonomiei dreptului Uniunii

deoarece nu asigur coordonarea ntre articolul 53 din CEDO i articolul 53 din cart, nu
previne riscul de a aduce atingere principiului ncrederii reciproce ntre statele membre n
dreptul Uniunii i nu prevede nicio corelare ntre mecanismul instituit prin Protocolul nr. 16
i procedura de trimitere preliminar prevzut la articolul 267 TFUE;
- este susceptibil s aduc atingere articolului 344 TFUE deoarece nu exclude posibilitatea ca
litigiile dintre statele membre sau dintre acestea i Uniune referitoare la aplicarea CEDO n
domeniul de aplicare material al dreptului Uniunii s fie deduse judec ii Curii Europene a
Drepturilor Omului;
- nu prevede modaliti de funcionare a mecanismului coprtului i a procedurii implicrii
prealabile a Curii care s permit conservarea caracteristicilor specifice ale Uniunii i ale
dreptului su i
- nu ine seama de caracteristicile specifice ale dreptului Uniunii n ceea ce prive te controlul
jurisdicional al actelor, aciunilor sau omisiunilor n materie de PESC deoarece ncredin eaz
controlul jurisdicional al unora dintre aceste acte, aciuni sau omisiuni exclusiv unui organ
extern Uniunii.10
Pe langa argumentele aduse de Curte, consider ca mai exista anumite aspecte ce pot ridica
probleme in proceseul de aplicare al Conventiei in cadrul UE. :
- in cazul directivelor, cine va fi raspunzator? statul pentru legea de transpunere sau
institutiile UE?
- este utila o aderare "mai constrangatoare" pentru Uniune care ar perimte un control efectiv
al drepturilor omului sau o aderare "mai putin constrangatoare", dar care ii perimte Uniunii sa
isi exercite competentele?
- care va fi raportul dintre CJUE si CEDO?
Urmatoarea incercare de aderare va trebui sa tina seama in primul rand de cele enuntate de
catre CJUE in avizul sau consultativ, dar, consider ca si de aceste aspecte.

10 Avizul 2/2013 CJUE din data de 18 decembrie 2014

Bibliografie
1. Augustin Fuerea - Manualul Uniunii Europene
2. Ion Galea - Aderarea Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor Omului
3. Ovidiu Predescu, Nasty Marian Vladoiu - Drept european si international al drepturilor
omului
4. Tratat de drept european al drepturilor omului- Jean Francois Renucci
5. Avizul 2/2013 CJUE din data de 18 decembrie 2014
6.
http://www.juridice.ro/300016/aplicarea-dispozitiilor-cartei-drepturilor-fundamentale-auniunii-europene-ca-norme-de-valoare-constitutionala-in-cadrul-controlului-deconstitutionalitate.html