Sunteți pe pagina 1din 3

Curtea European a Drepturilor Omului

Curtea European a Drepturilor Omului este un organ al Consiliului Europei, creat ns prin Convenia European a Drepturilor Omului. Curtea a fost instituit de Convenie n vederea asigurrii respectrii angajamentelor statelor pri. Este vorba de un organ jurisdicional, specializat n materia dreptuilor omului, cu activitate nepermanent i cu jurisdicie facultativ. Ea are competen material general (toate drepturile consacrate de Convenia European a Drepturilor Omului, deci n materia drepturilor civile si politice) i competen teritorial limitat la nivel regional european. Sediul Curii Europene a Drepturilor Omului este la Strasbourg. Procedura n fata Curii Europene a Drepturilor Omului Sesizarea Curii Europene a Drepturilor Omului i procesul desfsurat la Strasbourg reprezint un demers de ultim instan pentru cetteanul european care invoc nclcarea unui drept sau a unei liberti fundamentale garantate de Convenia european a drepturilor omului. Acest demers pleac de la un principiu consacrat n cadrul sistemului de control de la Strasbourg, respectiv principiul subsidiaritii, care statueaz obligativitatea pentru ordinea juridic naional, de a oferi cu prioritate soluii la cele reclamate de individ si abia ulterior, n subsidiar, dac problema reclamat nu si gsete soluionare, fiind acceptat calea de atac la Curtea European a Drepturilor Omului.

Condiiile de admisibilitate ale cererii sunt de dou feluri: - generale, care se aplic att cererilor statale, ct si celor individuale; - speciale, ntlnite numai n cazul cererilor individuale.

Condiiile generale de admisibilitate se refer la epuizarea cilor de recurs intern i la introducerea cererii n fata Curii ntr-un termen de 6 luni de la ultima decizie intern definitiv i irevocabil. Epuizarea cailor de recurs intern marcheaz caracterul Conveniei europene n raport cu sistemele naionale. Autoritile naionale sunt n principiu mai bine situate fa de judectorul internaional pentru a se pronuna asupra restriciilor aduse drepturilor enunate prin Convenie; aceast analiz, care se fundamenteaz pe teoria marjei de apreciere a statului, limiteaz controlul judiciar european. Obligativitatea introducerii cererii in termen de 6 luni reprezint a doua condiie general de admisibilitate. Termenul de 6 luni incepe s curg de la data ultimei decizii

jurisdicionale definitive i irevocabile. Aceasta este decizia care marcheaz epuizarea cilor de recurs intern oferite de ordinea juridic naional.

Condiile speciale de admisiblitate sunt specifice cererilor individuale i au n vedere ca cererea s nu fie anonim, s nu fie repetitiv cu o alt cerere similar aflat pe rolul Curii Europene sau al altui organ internaional de reglementare; s nu fie incompatibil cu dispoziiile Conveniei europene a drepturilor omului sau s nu fie n mod vdit nefondat; s nu fie abuziv.

Jurisprudenta CEDO CEDO a constatat ca cel mai adesea se incalca dreptul la un process echitabil, nu se respecta dispozitiile legale in ceea ce priveste procedura arestarii preventive, precum si dreptul la aparare. In urma hotararilor pronuntate pe aceste considerente, CEDO a condamnat statul roman aproape in toate cazurile care au fost intentate. In cauza Spinu contra Romaniei, Curtea a admis ca s-a incalcat dreptul la un proces echitabil, conform art. 6 alin. (1) din Conventie. Reclamanta a solicitat despagubiri pentru prejudiciul moral suferit, data fiind arestarea sa legala si abuzurile la care a fost supusa pe parcursul detentiei si a subliniat ca din cauza inechitatii procedurale a fost condamnata pentru o infractiune grava pe care nu a savarsit-o si care a determinat o pedeapsa cu inchisoarea mai grea decat cea data cand s-a judecat apelul. CEDO a catalogat acest process ca nefiind unul echitabil, considerand ca probatoriul administrat este incomplet. Prin hotararea din 29 aprilie 2008, CEDO a declarat admisibila cererea reclamantei in ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 6 paragraful 1 referitor la condamnarea reclamantei de catre Curtea Suprema de Justitie fara sa fi fost audiata personal si fara administrarea directa a probelor si inadmisibila in rest. A hotarat ca a avut loc incalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventie si a obligat statul roman sa-I plateasca reclamantei 5000 euro cu titlu de daune morale. Prin decizia nr. 234 din 23 martie 2009, Inalta Curte de Casatie si Justitie Completul de 9 judecatori a admis cererea de revizuire formulate in baza art. 408 indice 1 Cod de procedura penala de revizuienta Ecaterina Spinu impotriva deciziei nr. 4332 din 7 noiembrie 2000 a Curtii Supreme de Justitie Sectia penala, pe care a desfiintat-o numai cu privire la revizuienta si a trimis cauza spre rejudecare, Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justie. Pentru a hotari astfel, instanta de revizuire a retinut ca in cauza sunt aplicabile prevederile art. 408 indice 1 pct. 11 lit. b, din Codul de procedura penala referitoare la revizuirea in cazul

hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, care constata o incalcare a unui drept prevazut in Conventia Europeana. A motivat ca unicul remediu pentru inlaturarea incalcarii dreptului la un process echitabil constatata prin hotararea CEDO il reprezinta desfiintarea hotararii instantei de recurs in partea referitoare la revizuienta si dispunerea rejudecarii cauzei in limitele aratate de catre aceeasi instant avand in vedere considerentele hotararii CEDO. Agache i alii c. Romania (nr. 2712/02)Reclamanii sunt ase ceteni romni care triesc n Romnia i Germania. Ei sunt soia i copiii lui Aurel Agache, un ofier de miliie care a murit n timpul demonstraiilor anti-comuniste din Romnia, n decembrie 1989. Bazndu-se, n special, cu privire la articolul 2 (dreptul la via), acetia se plng de lipsa unei anchete efective n moartea lui. Judectorii CEDO au constatat n unanimitate nclcarea drepturilor prevzute de Convenia European a Drepturilor Omului, articolul 2 (dreptul la via). Totodat au acordat daune morale pentru cei 6 membrii ai familiei Agache, nsumate n valoare de 25.000 de euro plus 1000 de euro cheltuieli de judecat.

Trufin c. Romania (no. 3990/04)


Reclamanta, Tatiana Ligia Trufin, este un resortisant romn care s-a nscut n 1938 i locuiete n Botoani (Romnia). Bazndu-se pe articolul 2 (dreptul la via), ea se plnge de lipsa unei anchete efective n moartea violent a fratele ei. CEDO a constatat nclcarea drepturilor prevzute de Convenia European a Drepturilor Omului, articolul 2 (dreptul la via). Totodat a acordat daune morale n valoare de 8.000 de euro.