Sunteți pe pagina 1din 2

0

nceputul i sfritul vieii n interpretarea CEDO


Prima frontiera a dreptului la viata

In privinta primei frontiere a dreptului la viata, dificultatea vine din faptul inexistentei unei
definitii incontestabile din punct de vedere stiintific a inceputului vietii, desi au fost formulate
diverse teorii stiintifice. In privinta protectiei jurisprudentiale trebuuie precizat ca in Europa desi
jurisdictiile constitutionale nu creaza un veritabil statut legal al embrionului, recunosc totusi o
vocatie a acestuia de a fi protejat prin prisma dreptului la viata.

In contextul spectaculoaselor progrese ale stiinte medicale, incepe sa devina o necesitate


prevederea unui statut juridic al embrionului uman, statut ce sa permita protectia eficienta a
acestuia. Consiliul Europei s-a angajat deja pe aceasta cale. S-a cerut astfel comitetului
ministrilor sa prevada expres recunoasterea prin Convetia Europeana a unui drept la un
patrimoniu genetic ce nu a suferit nicio manipulare. De asemenea incepe sa se contureze un drept
al bioeticii care devine una din cele mai importante diviziuni a dreptului international si european
al drepturilor omului.

Cu privire la dreptul la viata al copilului nenascut intr-o prima etapa jurisprudentiala Comisia
Europeana a drepturilor omului a parut sa dea si fatului o anumita personalitate independenta de
cea a mamei estimand ca limitarile intreruperilor voluntare de sarcina nu pot fi considerate o
violare a articolului 8 care garanteaza respectul vietii private si familiale.

Cu toate acestea in cauza Paton C. Regatului Unit Comisia a stabilit ca avortul in a 10-a
saptamana de sarcina cu scopul de a proteja sanatatea fizica si mentala a mamei nu reprezinta o
incalcare a art 2. Ulterior(in cauza X c. Regatului Unit 1980), Comisia a refuzat sa recunoasca
fatului un drept la viata cu caracter absolut aratand ca termenul utilizat de art 2 nu se refera si la
copilul conceput.Fundamentul argumentatiei Comisiei in aceste cauze a fost diversitatea
considerabila al legislatiilor nationale asupra avortului.Sub aspectul calitatii de victima trebuie
remarcat ca ambele cereri mentionate au fost introduse de potentialul tata al copilului direct
afectat de intreruperea de sarcina ceruta sau efectuata fara consimtamantul sau.O cerere venita
din partea unei persoane neafectate direct sau unui preot nu ar fi admisibila sub acest aspect.

In cauza Brugemann si Scheuten c. Germaniei, Comisia a apreciat ca nu se interzice prin


conventie avortul terapeutic in primele luni de sarcina.
Ultima frontiera a dreptului la viata

Cat priveste ultima frontiera a dreptului la viata sau dreptul de a muri problema ramane una
controversata.Legislatiile europene abordeaza in mod diferit problema eutanasiei desi toate sunt
parti ale Conventiei. In Elvetia eutanasia activa (prin care moartea este accelerata pentru un act
pozitiv) este interazisa de Constitutie si de legea penala.Doar legislatia olandeza permite
eutanasia din anul 2001(legea privind controlul eutanasiei si al suicidului asitat)

Pozitia Curtii Europene a fost ferma in aceasta privinta. In hotararea din cauza Pretty c.
Regatului Unit(2002), Curtea a aratat ca art 2 nu poate fi interpretat fara o distorsiune de limbaj
ca acordand un drept diametral opus adica dreptul de a muri de mana unui tert sau cu asistenta
unei autoritati publice.

In privinta dreptului de a muri, inteles intr-un alt sens, Curtea Europeana a decis in cauza Keenan
c. Ru(2001) ca art 2 al Conventiei poate fi inteles ca permitand autoritatilor sa protejeze persoana
care incearca sa se sinucida impotriva ei insesi.

S-ar putea să vă placă și