UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE DREPT

Protecția invențiilor biotehnologice

Balog Beatrix Boglarka

Anul III, Grupa 1

Oradea
2024
 CUPRINS

1. Introducere
2. Definiția embrionului uman
3. Interdicţia creării de embrioni umani în scopul cercetării ştiinţifice
4. Excluderea de la brevetare a invențiilor ştiinţifice care în procesul de dezvoltare
implică distrugerea embrionilor umani
5. Concluzii
 1. Introducere

Invenţiile biotehnologice sunt invenţiile care se referă la un produs care constă din sau
care conţine un material biologic ori care se referă la un procedeu prin care este obţinut,
prelucrat sau utilizat materialul biologic.

Protecția juridică a invențiilor biotehnologice este reglementată de DIRECTIVA

98/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 1998 privind protecția
juridică a invențiilor biotehnologice.

Numeroasele descoperiri ale diferitelor tehnici în domeniul medicinei reproductive au

creat multiple nemulțumiri cu privire la utilizarea embrionilor, fapt ce a dus la nevoia de a trasa
anumite limite legale.

Statutul embrionilor este chiar și în ziua de azi unul controversat. Natura sa morală este
interconectată de natura legală, însă există totuși neconcordanțe între acestea.

În acest referat, voi pune accent pe statutul legal al unui embrion uman și pe limitele în
care acesta poate fi folosit.
 2. Definiția embrionului uman

Termenul de embrion nu este unul clar definit în materie legală. Astfel, legislațiile
naționale ale unor țări distincte prezintă definiții diferite pentru acest termen.

De exemplu, legislația din Marea Britanie, spune că termenul “embrion” include un

ovul ce se află în procesul de fertilizaţie ori care trece prin orice alt proces din care poate să
rezulte un embrion. Însă, în Australia, legea precizează că termenul “embrion” se foloseşte pe
tot parcursul dezvoltării produsului de concepţie uman in utero, atât la momentul fertilizaţiei,
cât şi ulterior acestui moment.

Chiar dacă în materie legală lucrurile nu sunt armonizate, în materie științifică sunt
mult mai clare. Înainte de implantație, ovulul fertilizat poartă denumirea de “zigot” şi nu cea
de “embrion”. Termenul “embrion” se foloseşte abia după momentul implantației și reprezintă
organismul uman aflat in utero începând cu săptămâna 4 de la fertilizație și până în săptămâna
8. Începând cu săptămâna 9 şi până la naștere, pentru același organism uman aflat în uterul
femeii însărcinate se folosește termenul de “fetus” sau “făt”.
 3. Interdicţia creării de embrioni umani în scopul cercetării ştiinţifice

Elaborarea unei definiții clare a noțiunii de “embrion” la nivel internațional sau

european, ar ajuta la stabilirea statutului său legal, fapt ce ar duce la încadrarea sa într-o
categorie juridică. În consecință, i-ar crește și șansele la o protecție legală potrivită.

Multe țări au reglementări și legi specifice care privesc utilizarea embrionilor umani în
cercetarea științifică. Aceste reglementări pot include limite privind durata de dezvoltare a
embrionului, scopul cercetării și condițiile în care cercetarea este permisă.

Ceea ce știm însă sigur, este că “este interzisă crearea de embrioni umani în scopuri de
cercetare”, potrivit art. 18 din CONVENŢIA EUROPEANĂ din 4 aprilie 1997 pentru
protecția drepturilor omului şi a demnității ființei umane față de aplicatiile biologiei şi
medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina*.

De asemenea, art. 17 din aceeași convenție stabilește că “o cercetare nu se poate face

pe o persoană care nu are, conform art. 5, capacitatea de a consimţi”1, cu unele excepții
limitative. Prin urmare, în general, este necesar consimțământul donatorilor de celule sau
embrioni pentru a fi utilizați în cercetare. Acest consimțământ trebuie să fie acordat în mod
liber și să fie bazat pe informații îndestulătoare și detaliate despre scopurile cercetării și
posibilele consecințe și riscuri.

În hotărârea pronunțată la data de 27.08.2015 în cauza nr. 46470/11, Parrillo c/ Italia,

circumstanțele speței au fost următoarele: reclamanta, în anul 2002 împreună cu fostul său
partener au apelat la tehnicile de reproducere umană asistată medical de fertilizare in vitro la
un centru de medicină reproductivă, în urma căruia au rezultat cinci embrioni care au fost
crioconservați. Însă, înainte de implantarea embrionilor, fostul partener al reclamantei a
decedat. În urma decesului, reclamanta a renunțat la implantare și a hotărât să doneze embrionii
în scopul cercetării științifice pentru a contribui la progresul tratamentului pentru boli greu
vindecabile, solicitând Centrului să-i pună la dispoziție embrionii, dar solicitarea a fost respinsă
de Centrul respectiv deoarece legea italiană interzicea și sancționa penal cercetarea pe
embrioni. În acest context, reclamanta s-a adresat Curții invocând încălcarea art. 8 din
Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. În motivarea cererii sale, reclamanta a
arătat, între altele, că după patru luni de la data decesului fostului partener a intrat în vigoare o
lege care îi interzicea implantarea embrionilor post mortem, iar în acest interval de timp scurt
nu s-a putut decide cu privire la proiectul său parental. De asemenea, a invocat faptul că efectul

1CONVENŢIA EUROPEANĂ din 4 aprilie 1997 pentru protecția drepturilor omului şi a demnității ființei
umane față de aplicatiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina*
refuzului Centrului de a pune embrionii la dispoziția sa în vederea donării în scop de cercetare
era distrugerea lor, ceea ce încalcă dreptul la viață al embrionilor. În hotărârea sa, Curtea a
reținut că embrionii sunt o parte constitutivă a patrimoniului său genetic și a identității sale
biologice. De asemenea, a reținut că posibilitatea reclamantei de a exercita o alegere într-un
mod conștient cu privire la embrionii săi atinge un aspect intim al vieții sale personale și relevă
dreptul la autodeterminare. Prin urmare, Curtea a apreciat că art. 8, din perspectiva dreptului la
respectarea vieții private, nu și a vieții de familie este aplicabil în speță. Cu toate acestea, Curtea
a stabilit că nu s-a încălcat art. 8 din Convenție deoarece, pe de o parte, acțiunea Guvernului
italian se încadra în marja de apreciere de care dispunea, iar pe de altă parte, interdicția
prevăzută de legea italiană era ”necesară într-o societate democratică”, așa cum prevedea art.
8 din Convenție. Totodată, Curtea a reținut că nu dispune de elemente suficiente pentru a
verifica dacă fostul partener și-a exprimat în timpul vieții voința în același sens ca și
reclamanta: donarea embrionilor în scop de cercetare. Consecința hotărârii CEDO a fost
distrugerea embrionilor crioconservați. 2

2https://www.juridice.ro/646377/de-la-procreare-la-productie-provocarile-dreptului-in-minunata-lume-
noua.html#_ftnref30 accesat la data de 27.12.2023
 4. Excluderea de la brevetare a invențiilor ştiinţifice care în procesul de dezvoltare
implică distrugerea embrionilor umani

DIRECTIVA 98/44/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 6 iulie 1998 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice afirmă faptul că “Statele
membre trebuie să protejeze invențiile biotehnologice prin legislația internă privind brevetele
de invenție. Ele trebuie, dacă este necesar, să își adapteze legislația internă privind brevetele
de invenție pentru a ține cont de dispozițiile prezentei directive.”

Prin CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL YVES BOT prezentate la 10 martie

2011, Oliver Brüstle împotriva Greenpeace eV [cerere de pronunțare a unei hotărâri
preliminare formulată de Bundesgerichtshof (Germania)] aflăm că prin intermediul celei de a
treia întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, Curții să stabilească dacă o invenție este
exclusă de la brevetare chiar dacă aceasta nu ar avea drept obiect utilizarea embrionilor umani,
în măsura în care aceasta ar viza un produs a cărui obținere presupune distrugerea prealabilă a
embrionilor umani sau un procedeu care necesită un material de bază obținut prin distrugerea
de embrioni umani.

Se declară prin HOTĂRÂREA CURȚII (Marea Cameră) de la 18 octombrie 2011 că

“Articolul 6 alineatul (2) litera (c) din Directiva 98/44 exclude caracterul brevetabil al unei
invenții în cazul în care contribuția la progresul tehnic care face obiectul cererii de brevet
presupune distrugerea prealabilă a unor embrioni umani sau utilizarea acestora drept material
de pornire, indiferent de stadiul în care intervin acestea și chiar dacă descrierea contribuției la
progresul tehnic revendicate nu menționează utilizarea de embrioni umani.”
 5. Concluzii

În concluzie, chiar dacă România este unul dintre statele europene care a semnat şi
ratificat Convenţia pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Demnităţii Fiinţei Umane în ceea
ce priveşte Aplicarea Biologiei şi a Medicinei: Convenţia privind Drepturile Omului şi
Biomedicina, totuși încă nu a adoptat nicio lege în domeniu. Fără reglementarea necesară,
lucrurile nu sunt clare și pot fi interpretate în prea multe sensuri, ceea ce va duce mereu la
controverse.

De aceea, ar trebui elaborată legislaţia corespunzătoare referitoare la crearea şi utilizarea

embrionilor, precum şi la diversele aspecte ale utilizării obişnuite ale metodelor de fertilizare
şi consecinţele acestora.
 Bibliografie

CONVENŢIA EUROPEANĂ din 4 aprilie 1997 pentru protecția drepturilor omului şi a

demnității ființei umane față de aplicatiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile
omului şi biomedicina*

DIRECTIVA 98/44/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 6

iulie 1998 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice

https://www.juridice.ro/646377/de-la-procreare-la-productie-provocarile-dreptului-in-
minunata-lume-noua.html#_ftnref30 accesat la data de 27.12.2023

https://hudoc.echr.coe.int/eng#{"itemid":["001-178811"]} accesat la data de 27.12.2023

https://lege5.ro/gratuit/gmzdqmbwheya/consideratii-privind-statutul-legal-al-produsului-de-
conceptie-uman accesat la data de 28.12.2023

https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:62010CC0034&from=SL accesat la data de
28.12.2023

https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=111402&doclang=RO accesat la
data de 28.12.2023