Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia tefan cel Mare


Facultatea tiine Poliieneti
Catedra tiinte juridice
Disciplina Drept Penal

Referat
Tema: Clonarea.

Conductor tiintific:

Autor:
Student al anului III, secia zi
Grupa academic 133
Gutan Stanislav

Chiinu 2014

Plan:
1 Introducere

2 Moment istoric. Reglementari internationale

3 Analiza juridico-penala a infractiunii de clonare

4 Concluzia

5 Bibliografia

1 Introducere
Articolul 144 din CP al RM prevede rspunderea pentru svrirea clonrii,
fenomen care a devenit o preocupare ngrijortoare de ordin etic, moral, medical,
religios i juridic al ultimului deceniu, o dat cu realizarea n practic a unor
experimente n vederea crerii, prin metodele ingineriei genetice, a plantelor,
animalelor i organelor acestora, i chiar a fiinelor umane. Aceste evenimente au
determinat comunitatea internaional s adopte normele necesare n vederea
crerii cadrului juridic respectiv, menit s reglementeze relaiile din domeniu.
Convenia privind drepturile omului i biomedicina, adoptat la Oviedo, Spania, la
4.IV.1997, Protocolul adiional la Convenia dat referitor la interzicerea clonrii
fiinelor umane, adoptat la 12.01.1998, la Paris sunt actele directoare care
formeaz politica n acest domeniu nou.
Plante i animale pot fi clonate, de asemenea organele acestora, ns doar clonarea
fiinelor umane este incriminat n legea penal a Republicii Moldova. Clonarea
uman este o tehnic genetic care permite crearea fiinelor umane identice, adic
copii ale unui individ.
Clonarea const n a reproduce indivizi uniformi din punct de vedere genetic, dintro celul a donatorului. Este o multiplicare asexuat a unui singur individ, n urma
creia rezult serii de indivizi identici din punct de vedere genetic. Prin acest
procedeu de nmulire uman, fr a avea nevoie de ambele sexe, are loc srcirea
fondului genetic al omenirii, deoarece nu se perpetueaz dect informaia genetic
a unui singur printe, n rezultat obinndu-se un material genetic identic.
Posibilitatea oferit de ingineria genetic de a obine indivizi identici prin
producerea de clone multiple determin riscul de a crea o populaie format din
indivizi care ar putea s sufere de aceleai boli sau malformaii, iar un singur virus
ar putea extermina populaia dintr-o arie geografic ntins.
Malformaiile au supracalitile de care ar putea dispune indivizii nou-formai pot
contribui la crearea unei subrase umane sau rasei omului perfect.

2 Moment istoric. Reglementari internationale


Fenomenul clonarii in lume nu este cu totul nou,[1] ideea de clonare in spatiul
nostru este noua, recent introdusa in lexicul juridic din Moldova. Clonare
constituie o actiunea de a clona si rezultatul ei. Asadar, clonarea constituie
procedeul genetic prin care se pot obtine un numar infinit de copii identice ale
aceluias individ.
Prin anii 1950 s-a realizat clonarea unei broaste. Avind in vedere ca ovulele
mamiferelor sunt de o mie de ori mai mici decit ale broastelor, de-abia dupa 1980
s-a realizat clonarea mamiferelor: sobolani, oi, vaci, maimute, cu nuclee de
embrion la stadiul de 8-16 celule, numite in aceasta faza initiala blastocite.
Experimentul de reproducere a unei fiinte numai din mama, fara tata biologic,
efectuat de Jan Wilmut, a stirnit controverse in lumea savantelor, bilogilor,
juristilor, reprezentantilor cultelor religioase etc. Jan Wilmut a reusit sa obtina oaia
Dolly pe cale asexuata. Prima oaie clonata pe baza celulelor somatice Dolly s-a
nascut in 1996 in Marea Britanie, marcind o noua etapa a tehnicii de clonare. Noua
tehnica permite clonarea folosind celule prelevate din orice parte a corpului
donatorului.
Noua Zelanda, Statele Unite, China si alte citeva tari sunt tarile care stapinesc cele
mai avansate tehnici de clonare a bovinelor.
Dar o clona umana inseamna copia identica a unei persoanei doar din punct de
vedere genetic. Asadar, intre clon si clonat exista identitate genotipa, ambii avind
acelasi patrimoniu genetic, dar nu si identitate fenotipa, care rezulta din
interactiunea dintre genotip si mediu.
Problema clonarii a fost examinata la nivelul celor mai de seama foruri mondiale:
ONU, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Comisia Europena. In avizul
nr. 202 (1997) Al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind proiectul de
protocol aditional la Conventia Drepturilor Omului si Biomedicinii referitor la
interzicerea clonarii fiintelor umane. Adunarea noteaza ca Articolul 13 al
[1] Teofil Craciun, Luana-Leonora Craciun, Dictionar de biologie, - Bucuresti; Editura Albatros,
1989, pag.70

Conventiei Drepturilor Omului si Biomedicinii (interventie asupra genomului


uman) prevede ca o interventie prin care se vrea sa se modifice genomul uman
poate fi aplicata numai in scopuri preventive, diagnostice sau terapeutice si numai
daca nu se urmareste scopul de a introduce vreo modificare in genomul oricarui
dintre descendenti.
Cu toate ca fenomenul clonarii umane se afla sub incidenta interdictiei generale si
cu toate ca majoritatea statelor au convenit ca ideea clonarii umane este profund
imorala, iar peste 12 tari au interzis deja prin lege folosirea tehnicilor de clonare
umana in scopuri reproductive, totusi cursa de creare a primei clone umane a
divizat lumea de stiinta de pe mapamond in mai multe tabere. Astfel, primul om,
reprezentantul univoc si adeptul crearii clonelor umane al primei unei asemenea
tabere, afirmatiile caruia au facut senzatii in lume, este medicul genicolog italian
Severino Antinori care a anuntat nasterea primei clone in ianuarie 2003, intr-o
clinica privata din Belgrad: un bebelus de genul masculin. De asemenea acest
controversat medic a mai anuntat, fara a face publice numele, ca in lume mai sunt
inca doua mame purtatoare de clone.
Medicul Brigitte Boisselier, cercetator-sef la Compania de biotehnologie Clonaid
si episcop al sectiei Raelienilor. Brigitte Boisselier a declarat televiziunii
americane CTV News ca prima lor clona s-a nascut intr-o familie a unui cuplu
american la 26 decembrie 2002 si este o fetita, pe care parintii au numit-o Eva.
Secta raelienilor , la inceput o organizatie religioasa internationala fondata in
Franta in 1973, a pus in 1997 bazele organizatiei Clonaid , prima companie de
clonare umana din lume, care sustine ca a clonat pina in acest moment cinci copii,
fara a aduce insa dovezi concludente in sprijinul afirmatiilor sale.
In SUA de exemplu, Camera Reprezentantilor a dat o hotarire prin care clonarea
umana este considerata ilegala, dar Senatul inca nu s-a pronuntat in aceasta
privinta. S-a propus legalizarea clonarii terapeutice ca unica modalitate de a
cerceta, cu sanse de reusita, sfere pina acum inaccesibile medicinii obisnuite,
criteriul fundamental pentru finantarea unor astfel de programe fiind ca obiectivul
principal sa fie gasirea unor tratamente pentru bolile incurabile.

Noile tehnici biomedicale folosite si in Moldova au revolutionat gindirea


specialistilor

in domeniu , au facilitat cunoasterea fiintei umane mai in

profunzime, ajuta la elaborarea unor noi metode de tratament si la producerea


unor noi substante

medicamentoase

de tratare a bolilor ereditare si a celor

obtinute in timpul

vietii . In acelasi timp , este

indreptatita

preocuparea

persoanelor care sunt in drept sa decida acceptarea sau interzicerea unui


asemenea experiment, care poate modifica nedorit evolutia sanatoasa a fiintei
rationale de pe pamint.
Nu in zadar in cadrul , Reuniunilor Sefilor de stat si de Guvern din tarile
membre ale Consiliului Europei acestea traseaza directiile esentiale ale unor
actiuni concrete care vizeaza intarirea stabilitatii democratice in statele membre si
precizeaza domeniile concrete in care sunt posibile progrese. Una dintre directiile
Reuniunii sefilor de stat si de guvern din tarile membre ale CE din 10 si 11
octombrie 1997 a vizat interzicerea clonarii fiintelor umane.

3 Analiza juridico-penala a infractiunii de clonare


Motivele care i-au determinat pe membrii Consiliului Europei la interzicerea
experimentului de clonare a fiintei umane au servit drept ratiuni si pentru
legislatorul Republicii

Moldova pentru a incrimina si sanctiona clonarea

fiintelor umane. Asadar , in legislatia Moldovei fenomenul clonarii este interzis


[1]

prin prevederea normei din articolul 144 al Codului penal si se pedepseste

cu inchisoare de la 7 la 15 ani . Unele tehnici biomedicale folosite in clinicele din


republica sunt reglementate prin acte normative departamentale. La 19 iulie 2002,
Parlamentul R.M. a ratificat Conventia pentru protectia drepturilor omului si a
demnitatii umane in ceea ce priveste aplicatiile biologiei si ale medicinii, incheiata
la Oviedo la 4 aprilie 1997, si a Protocolului Aditionat la Conventie referitor la
interzicerea clonarii fiintelor umane, incheiat la Paris la 12 ianuarie 1998.
Mentionind interdictia legala a clonarii fiintei umane in Republica Moldova,
constatam ca formularea raspunderii penale pentru clonare urmeaza a fi
perfectionata, textul incriminatoriu al articolului 144 demonstrind cu lux de
amanunte acest fapt. Ori, in codurile penale ale altor tari interdictiile sunt mai
extinse, iar prevederile mai ample. De exemplu, Codul penal al Romaniei contine
un capitol intreg referitor la crimele si delictele privind manipularea genetica,
acestea referindu-se la alterarea genotipului uman (articolul 193), utilizarea
periculoasa a ingineriei genetice (articolul 194), crearea ilegala de embrioni
umani si clonarea (articolul 195).
Asadar , legea penala a Republicii Moldova este mai indulgenta decit cea a
Rominiei , ea sanctionind doar crearea fiintelor umane prin clonare. In viziunea
noastra clonarea omului este rezultatul unui sir indelungat de experimente .
Pentru a interzice rezultatul final , credem ca trebuie interzise , la modul rezonabil
, si experimentele de etapa. Fiindca asa cum este legea penala in acest sens acum
putem presupune ca alte sau toate celelalte experimente asupra celulelor umane
sunt permise? Daca facem uz din principiul ca tot ce nu-i interzis este permis, da.
[1] Legea nr. 1256-XV din 19 iulie 2002 privind ratificarea Conventiei pentru protectia drepturilor
omului si a demnitatii umane in ceea ce priveste aplicatiile biologiei si ale medicinii si a Protocolului
aditional la Conventia referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane

Si atunci ce ne vom face daca cineva va anunta miine ca a creat prin clonare un
monstru. Monstrul nu este fiinta umana, deci, potentialul savant nu a incalcat
legea. Mai mult decit atita, cum vom reactiona din punct de vedere juridic daca
cineva anunta ca a creat, folosind cu iscusinta ingineria genetica, o arma biologica
cu capacitati de exterminare in masa a fiintei umane? Vom cauta niste prevederi de
lege sun incidenta carora actiunile acestor experimentatori cad?
In acest sens, consideram ca legea penala a Republicii Moldova la acest capitol nu
este perfecta si pentru a o ajusta la cerintele vremii, inaintam, cu titlu de legea
ferenda urmatoarea propunere de extindere a continutului articolului 144:
A sanctiona experimentele ce au ca scop alterarea genotipului uman
A

sanctiona experimentele de utilizare a ingineriei genetice pentru a

produce arme biologice sau arme de exterminare in masa a fiintei.


Practica de aplicare a sanctiunilor pentru infractiunilor de clonare nu
inregistreaza situatii de judecate si condamnare a unor persoane concrete pentru
crima de clonare.
Conform prevederilor articolului 38 CPP al Republicii Moldova, cauzele penale
privind infractiunile stipulate de art. 135-144 al RM sunt de competenta Curtii de
Apel.

4 Concluzia

Din cele expuse pot sa concluzionez faptul ca, clonarea este un


fenomen care a devenit o preocupare ngrijortoare de ordin etic,
moral, medical, religios i juridic al ultimului deceniu.
Clonarea omului este rezultatul unui sir indelungat de
experimente . Pentru a interzice rezultatul final , credem ca
trebuie interzise , la modul rezonabil , si experimentele de etapa.
Clonare constituie o actiunea de a clona si rezultatul ei. Clonarea
const n a reproduce indivizi uniformi din punct de vedere
genetic, dintr-o celul a donatorului. Asadar, clonarea constituie
procedeul genetic prin care se pot obtine un numar infinit de
copii identice ale aceluias individ.
Prin prevederea normei din articolul 144 al Codului penal
infractiunea de clonare se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15
ani .

5 Bibliografia
1. Codul Penal al Republicii Moldova
Monitorul Oficial nr. 64-68/199 din 29.03.2013
2. Alexei Barbaneagra Infractiunile contra pacii si securitatii
omenirii Chisinau, 2005

3. Legea nr. 1256-XV din 19 iulie 2002 privind ratificarea


Conventiei pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii
umane in ceea ce priveste aplicatiile biologiei si ale medicinii si a
Protocolului aditional la Conventia referitor la interzicerea
clonarii fiintelor umane
4. M. Mutu, Aspecte generale privind clonarea fiinei umane //
Revista Naional de Drept, 2004, nr. 1
5. V. Boaghi, Clonarea fiinelor umane: problem etic moral i
juridic // Revista Naionala de Drept, 2004, nr.6