GHEORGHE INCAI

BUCURETI
COLEGIUL NAIONAL

FUNDAIA MEDICAL
Sf. LUCA

MEDICINA PRIN OCHII LICEENILOR - CONCURS DE ESEU COLAR PE TEME DE BIOLOGIE, BIOETIC, ISTORIA DESCOPERIRILOR MEDICALE I INTERES MEDICAL GENERAL

TEMA: ..Bioetica-avortul1

Bucureti
1

Sunt cat se poate de constienta ca numarul de pagini al lucrarii mele depaseste limita admisa. Am considerat ca
pentru intelegerea avortului a fost necesara enumerarea punctelor II, III, IV si a cauzelor producerii avortului. Daca
veti avea bunavointa sa cititi aceasta lucrare veti intelege de ce am recurs la incalcarea regulamentului.

2013

Avortul

Uneori denumita si filosofie morala, etica se preocupa cu ceea ce este corect si gresit
din punct de vedere moral. Termenul se aplica, de asemenea, oricarui sistem sau teorie cu valoare morala. Unii autori considera ca etica se ocupa de ceea ce este bine (adica de valorile si virtutile pe care omul ar trebui sa le cultive) si ceea ce este corect (adica care sunt indatoririle morale ale omului).23
In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa, au devenit proeminente chestiunile legate
de egalitatea rasiala si sexuala, drepturile omului si justitie, precum si cele legate de valoarea
vietii umane, care au dat nastere unor controverse cu privire la avort si eutanasie. In stransa legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de dezvoltarea tehnicilor de reproducere, cum
ar fi fecundarea in vitro, bancile de sperma, manipularea genetica si clonare. De aceste probleme
se ocupa bioetica.4
Dupa cum am aratat o problema tratata de bioetica este avortul. Pentru a putea intelege
mai bine acesta problema trebuie sa itelegam ce este avorul, cum si cand se face, dar si riscul la
care sunt supuse femeile.
I.Definitie
Definiia dat de OMS (Organizaia Mondial a Sntii) este limitat la terminarea
(oprirea) sarcinii nainte de 22 sptmni de gestaie, calculat n funcie de data primei zile a
ultimei menstruaii i expulzarea unui ft nou-nscut care cntrete mai puin de 500 grame. n
Romnia, aceast definiie se concretizeaz prin terminarea sarcinii nainte de 28 de sptmni
de gestaie, dup data primei zile a ultimei menstruaii normale i expulzarea unui ft nou-nscut
care cntrete mai puin de 1000 de grame.5
II.Istroic6
Din antichitate la epoca modern :
1) un principiu general a strbtut toate timpurile : avortul a fost considerat , moral i juridic
o crim ;
2) societile primitive nu cunoteau avortul ;
3) Primul text penal privind avortul se gsete n legile asiriene cu privin la femeia care
avorteaz voluntar: se va trage n eap i nu se va ngropa femeia ;
4) In India antic , legile lui Manu asimilau avortul cu omuciderea ;
5) In Grecia, cu toate c puini autori vorbeau de avortul provocat, el pare c era totui
foarte frecvent . Este interesant , dac nu chiar uimitoarea teoria lui Aristotel care nu
considera avortul ca o crim dect dup ce ftul a primit suflul vieii . Or, aceast
perioad era fixat de la a 14-a la a 24-a zi de la concepie. Cum s nu fim intrigai de
2

Arthur F. Holmes, Ethics Approaching Moral Decisions, InterVarsity Press, 1984, p.10.
Citat din Bioetica si perspective crestina-Natalia Vlas, p.1;
4Idem,p.2;
3

Mihai Horga, Frank Ldicke, Aldo Campana, Manual de planificare familial. Text de referin, Institutul Est European de Sntate a Reproducerii, ed. 2000- Universitatea Geneva, Departamentul de Ginecologie i Obstetric., p.
1-13;
6

Punctele II, III si IV sunt extrese din Avortul sau pruncuciderea i urmrile lui,

Dr. Todea-Gross Christa

stabilirea acestei perioade, spune Dr. V. Luca, cnd astzi n experimentele pe embrioni
umani pentru fertilizarea in vitro limita superioar este stabilit a 14-a zi, dat
embriologic a apariiei sistemului nervos !
6) Hipocrat n celebrul su jurmnt care a constiuit regula de conduit medical de-a lungul
secolelor , interzisese practica avorturilor: eu nu voi da nimnui otrav dac mi se cere,
nici nu voi avea iniiativa unuei astfel de sugestii ; la fel eu nu voi da nici unei femei un
pesar abortiv ;
7) La Roma avortul era practicat clandestin n special de matroane , moae empirice. Legile pedepseau sever provocarea de avort. Numeroi mprai au luptat mpotriva crimei
extraordinare . O lege a mpratului Valentinian aplic pedeapsa cu moartea iar Justinian, pe lng pedepsele prevazute de legile anterioare , permite repudierea soiei de ctre
so ;
8) Cu apariia cretinismului , concepia de crim se impune i represiunea se intensific :
avortul este asimilat cu omuciderea i pedeapsa prevzut nu poate fi dect aceea a asasinilor .
n epoca modern :
1) nainte de revoluia din decembrie 1989, avortul provocat era era pedepsit n Romnia
cu nchisoarea conform Codului penal. n alte ri unde nu era permis avortul, se aplicau
diferite pedepse dar i cu o serie de circumstane atenuante care rezult din condiiile sociale, de interpretare, de conjunctur. Dar, ca o situaie general, spune Dr. V. Luca,
toate ornduirile, statele i religiile condamn avortul ca o crim ; chiar dac avortul se
admite n unele ri , principiul medical al epocii noastre este nscris n Jurmntul de la
Geneva din 1948 : Voi avea respectul absolut al vieii umane, chiar din momentul
concepiunii ! ;
2) n data de 26 decembrie 1989, dup revoluie, s-a legalizat avortul i n Romnia.
III.Clasificare
A.Dupa mecanismul producerii:
1) Avortul la cerere ( provocat/ voluntar/legal) :
Avortul voluntar sau electiv este ntreruperea sarcinii la cererea femeii, dar nu pentru motive de
afectare a mamei sau de suferin fetal. Acesta se poate efectua conform legislaiei n cazul sarcinilor sub 12 sptmni , adic n trim.I . Acesta este legal i se efectueaz doar n clinici i cabinete de ginecologie, n condiii de asepsie7.
2) Avortul terapeutic / medical :
Avortul terapeutic sau medical este ntreruperea sarcinii din motive medicale- materne sau fetale- indiferent de vrsta gestaional.
Cauzele materne i fetale care au dus la avort terapeutic n trim.II de sarcin, dup un studiu realizat la Clinica de Ginecologie I din Cluj, sunt urmtoarele :
2.1.) Materne :126 cazuri (91,97%) :
afeciuni cardiace- 39 cazuri ;
infecioase ( rubeol)-22 cazuri ;
tuberculoza pulmonar-14 cazuri ;
sifilis-13 cazuri ;
endocrinopatii ( boli hormonale)-11 cazuri ;
7

ASEPSE s. f. Metod de sterilizare a instrumentelor chirurgicale, a locului unde se face operaia etc.
cu ajutorul cldurii, ultrasunetelor etc.; absen a microbilor n urma aplicrii acestei metode.
Din fr. asepsie.

boli neurologice- 6 cazuri ;

boli psihice- 6 cazuri ;
boli renale-4 cazuri ;
tratamente sau investigaii cu potenial teratogen, adic malgformativ -4 cazuri ;
alte boli-7 cazuri.
2.2.) Fetale : 11 cazuri ( 8, 03%)
anencefalie -7 cazuri;
hidrocefalie-3 cazuri;
polimalformaii-1 caz.
3) Avortul spontan : reprezint ntreruperea sarcinii spontane (neimpus, indiferent de voina
femeii) n perioada de pn la 22 sptmni de graviditate.
Mai mult de jumtate din aceste avorturi sunt legate de factorii genetici. Cel mai des acestea sunt
dereglrile numrului sau calitii cromozomilori n celulele ftului. O parte din aceste modificari cromozomiale apar ca rezultat al unei greeli aparute pe parcursul dezvoltrii intrauterine a
ftului. De asemenea aceste schimbri cromozomiale se pot transmite de la prini.
O alta cauz a avorturilor spontane sunt probleme legate de organismul mamei (fizice):
a) prezena infeciei persistente n organismului matern: infecii virale, bacteriene, micotice s.a;
b) boli cronice cum ar fi: hipertensiunea arteriala cronic, diabetul zaharat;
c) dereglarea imunitii, incompatibilitatea rezus-factor al ftului cu Rh-ul mamei;
d) probleme ginecologice (hipoplazia uterului, sept al uterului, tumoare a musculaturii
uterine, deformarea uterului, insuficiena colului uterin, etc.);
e) tulburri endocrine, hormonale din partea ovarelor (hipofuncie ovarian .a);
f) factorii psihogeni (stresuri, nervozitate excesiv) care cel mai des sunt ca niste mecanisme declanatoare pe fondul bolilor existente enumarate mai sus);
g) Intoxicaiile acute i cronice aprute n primele sptmini a graviditii, de asemenea
pot duce la declansarea avortului spontan.
4) Avortul provocat empiric :
Avortul provocat empiric este ntreruperea cursului normal al sarcinii prin orice mijloace n
afara condiiilor admise medical sau de lege .
B. Dup tehnica folosit:
1)Avortul chirurgical :
Avortul chirurgical este efectuat prin tehnici chirurgicale :
a)Aspiraia menstrual ( endometrial / miniavort):
Este o variant de vacuum-aspiraie i reprezint o metod chirurgical aparuta la nceputul
anilor 1970 ( ).Procedeul se practic n primele 2 sptmni de amenoree 8i n general decurge fr anestezie (). Pentru c procedeul are loc nainte ca testul de sarcin s fie pozitiv,
un numr mare de aspiraii menstruale s-au fcut la paciente care nu erau gravide .
b.) Vacuum-aspiraia :
Acest chiuretaj a fost descris pentru prima dat de Simpson din Edinburgh n 1860, dar timp de
un secol dup aceea principala tehnic a fost dilatarea i chiuretajul prin raclare, pn n 1960
cnd a fost popularizat vacuum-aspiraia.
Vacuum aspiraia este procedeul chirurgical preferat pentru sarcini de 6-14 sptmni prin intermediul cruia coninutul cavitii uterine este evacuat printr- o canul special folosind pre8

AMENORE s. f. Absen fiziologic a ciclului menstrual, n timpul sarcinii, al alptrii, sau patologic,
pricinuit de o insuficien ovarian sau hipofizar. Din fr. amnorrhe.

siunea negativ produs de o pomp electric sau de o surs manual de vacuum. Canula este
moale, flexibil, nu atinge pereii uterului i, din aceast cauz, vacuum aspiraia este mai puin
traumatic. Pentru
ntru aspirare se folosete presiunea negativ produs de o sering special i cac
nule flexibile de plastic de diferite dimensiun, n funcie de termenul de sarcin. Se dilat colul
uterin, se introduce n uter canula pentru aspiraie i cu ajutorul seringii
seringi se aspir esuturile de
concepie. Se nltur instrumentele din uter i vagin, se exameneaz esuturile extrase pentru a
se asigura c sarcina a fost ntrerupt.
c.) Dilatarea i chiuretajul :
Dilatarea i chiuretajul ( DC), procedeu folosit nainte de introducerea vacuum-aspiraiei,
vacuum
se
asoceaz cu un risc crescut de complicaii.
Se efectueaz sub anestezie, se dilat colul uterin i se evacueaz prin raclaj produsul de
concepie n afara cavitii conintoare ( chiuret ascuit).
d.) Dilatarea i evacuarea
ev
;
Dup 16 sptmni de gestaie se practic dilatarea i evacuarea ( n cadrul
avortului terapeutic).Tehnica
terapeutic).Tehnica const n dilatarea larg a orificiului cervical,
urmat de distrucia mecanic i evacuarea pruilor fetale. Dup eliminaelimin
rea complet a ftului se folosete o vacuum chiuret cu lumen larg pentru ndeprtarea placentei i a resturilor rmase. Riscurile de perforaie
Figure 1-Ramasitele
uterin sunt crescute din cauza ftului mare i a pereilor uterini mai
unui copilas avortat
subiri.Aceste avorturi de vrst mai mare sunt neplcute pentru medici i
subiri.Aceste
prin metoda dilatarii si
personalul mediu i periculoase pentru femeia care sufer procedeul .
a chiuretajului
e.) Laparatomia:
Laparatomia
Histerotomia ( incizia uterului) sau histerectomia abdominal ( deschiderea uterului prin operie),
se prefer uneori atatt avortului prin dilatare i chiuretaj, ct i celui indus medical (). Acestea
devin uneori necesare din cauza unei inducii medicale
medicale euate n al doilea trimestru de sarcin.
Tehnicile folosite sunt similare cu cu cele de la naterea prin operaie cezarian, cu excepia inciinc
ziilor abdominal i uterin, care sunt mai mici.
2.) Avortul medicamentos :
Avortul medicamentos este un avort
avort voluntar efectuat prin administrarea unor
regimuri de medicamente pe diferite ci : oral, parenteral,9 intravaginal,
cervical ( n colul uterin) .
.Prevalen
Prevalen : Avortul medicamentos este utilizat n Europa din 1989 i aproximativ 200.000 de femei aul ales aceast metod n locul chiuretajului. Mifepristone
este utilizat de rutin n 16 ri europene , primele fiind Frana, Marea Britanie i
Suedia, apoi au urmat China, Israel, Africa de Sud, Tunnisia i recent SUA.
n Romnia , regimul mifepriston/ mifepristol a fost folosit pentru prima oar n Trgu Mure pe
150 paciente, n cadrul unui studiu OMS.
Tipuri de substane folosite la ora actual :
1)Prostaglandine : PGE2, PGE2 alfa i PGF2 alfa.
Mecanismul de aciune const n :
stimularea
a muchilor uterini,
uterini, provocnd contraciile acestuia indiferent de vrsta gestaional,
provoac o maturare a colului uterin ( dilatare),
), asemntoare cu cea din timpul avortului sponspo
tan.
2) Antiprogestative : RU 486 .
9

PARENTERL, -, parenterali, -e, adj. (Despre modul de administrare a medicamentelor) Care se

face pe alt cale dect pe cea digestiv. Din fr. parentral.

Mecanismul de aciune al antiprogestativelor const n :

inhib biosinteza progesteronului care este esenial pentru funcia
reproductiv normal ( progesteronul joac un rol important n ovulaie,
faciliteaz transportul oului fertilizat prin trompa uterin i pregtete m
mucoasa uterin, adic endometrul, pentru a se putea implanta i hrni produsul
pr
de concepie. n timpul sarcinii, progesteronul pstreaz uterul ntr-o stare de
pasivitate ( necontractil) care este eseneial pentru dezvoltarea normal a
ftului). Privaiunea de progesteron
ron previne astfel implantaia. RU 486
transform uterul inactiv ntr
ntr-unul
unul activ prin declanarea contraciilor uteut
rine ntr
ntr-un interval de timp de 24 pn la 36 de ore. De asemenea crete
sensibilitatea la efectul prostaglandinelor ( descrise mai sus) aproximativ de
5 ori.
3.) Inhibitorii biosintezei hormonilor steroizi : cei mai bine cunoscui inhibitori de hormoni stest
roizi sunt inhibitorii de 3 beta HSD, incluznd azastene, trilostane i epistane. Deoarece 3 beta
HSD se afl i n suprarenal, inhibarea ei afecteaz i sinteza cortizolilor.
Epistone a fost sintetizat de companaia farmaceutic Sterling
Sterling-winthrop
winthrop din Anglia.
4.) Inhibitorii
hibitorii receptorilor de progesteron : mifepriston ( RU 486), lilopristone( ZK 98734) i
onapristone ( ZK 98.299). Mifepristonul este un 11-beta
beta substituent i d.p.d.v. chimic poate fi
considerat un derivat de 19 nortestosteron care blocheaz aciunea progesteronului
pro
la nivel celular, prin legarea de receptorul de progesteron. Mifepristonul posed amndou activiti :
antiglucocorticoid ( adic antisteroidian) i antiprogestional ( adic abortiv ).
Comentarii : Dr. Todea-Gross
Todea
Christa:
Figure 2-Rezultatul
avortului medicamentos(antiprogestative

n realitate ar trebui s existe i punctul 5.) la aceast clasificare n care s fie inclus
AVORTUL HORMONAL provocat de aa zisele metode contraceptive hormonale, hormonii
folosii fiind estrogenul i progesteronul. Acetia sunt doi hormoni feminini care
c
administrai
unei femei sntoase,
ntoase, produc modificri nsemnate la nivelul organelor genitale i a ntregului
organism, genernd un ntreg lan de reacii secundare care provoac n timp boli cronice grave,
dar cel mai grav efect al lor este avortul hormonal ! Efectul lor contraceptiv este minor n
comparaie cu efectul lor abortiv i al efectelor secundare asupra ntregului organism ( vezi cursul cu metode contraceptive i abortive).
IV. Complicaiile :
A.) Imediate : survin n primele 3 ore de la avort:
-hemoragia uterin
-perforaia uterin
-leziunea colului uterin
-complicaiile
complicaiile anesteziei
-embolismul 10
-natere de fei vii:: este desigur mai frecvent n al doilea trimestru de sarcin ( ft de 3-6
3 luni).
Se ntmpl cnd medicul a subestimat v
vrsta
rsta sarcinii iar aceasta este mare.
B.) Precoce : apari dup primele 3 ore, pn la 28 zile dup avort :
-retenia
retenia produsului de concepie
-infecia
10

EMBOLE, embolii, s. f. Astupare brusc a unui vas sangvin sau limfatic. Din fr. embolie.

C.) Tardive: apari dup 28 zile de la avort :

-anomaliile menstruale ;
-infertilitatea sau sterilitatea secundar
-avortul spontan : riscul de insuficien cervical ( col uterin deschis) dup dilatri de calibru
mare ( la fei de peste 14 sptmni) i proceduri de chiuretaj cu chiuret ascuit poate duce la
avorturi spontane sau la nateri premature.
-sarcina ectopic ; aproximativ 1% din avorturile provocate vor avea o infecie postavort , ceea
ce predispune la un risc crescut de sarcini ectopice la o concepie ulterioar, mai ales cele infectate cu Chlamydia Trachomatis sunt predispuse spre boala pelvin inflamatorie.
-prematuritatea : nateri premature menionate mai sus.
-imunizarea Rh : se poate dezvolta la femeile Rh negative prin ptrunderea hematiilor fetale n
circulaia matern n timpul actului operator. Acest risc crete odat cu creterea vrstei
gestaionale.
-efectele psihic : caracterizate prin remucri obsesive sau sentimentul de vinovie. Apariia lor
este legat de anumite sentimente moral-religioase.
D.) Mortalitatea : rata decesului dup avort este de 0-2 decese / 100.000 proceduri, cauzele majore fiind : infecia( 23%), embolism( 23%), hemoragie (23%), i complicaii ale anesteziei locale sau generale ( 16%).
Cunoscand aceste date despre avort putem analiza in continuare motivele pentru care
anumite persoane sustin avortul.
Unul dintre principalele argumente pentru care se admite ideea folosirii avortului, este
acela conform caruia produsul de conceptie nu are viata, deci nu exista acea valoare fundamentala, valoare pe care legea o protejeaza faorte strict. Se considera in aceasta opinie ca fetusul este
doar un proiect al fiintei umane si nu o fiinta umana in sine, acest lucru fiind evident doar in
momentul nasterii. Avorul nu este astfel privit decat ca un act strict medical prin care se expulzeaza din corpul mamei un tesut fetal, care nu are propietati mai deosebite decatoricare alt testut
din corpul acesteia. O varianta a acestei teorii o reprezinta aceea conform careia nu exista viata
in fetus, pana in momentul primelor miscari ale acestuia care sunt simtite de mama(quickening).
Pana in acel moment fatul poate fi separat de corpul mamei, la fel cum se indeparteaza oricare alt
tesut bolnav.
Acest moment se considera a fi situat in jurul perioadei de 20 saptamani, adica patru luni
si jumatate implinite. 11
Dupa cum putem observa punctele pe care se axeaza sutintaorii avortului sunt lipsa vietii
produsului de conceptie si faptul ca se poate deduce daca fetusul are sau nu viata in functie de
miscari ale acestuia care sunt simtite de mama.
In combaterea acestor idei trebuie amintit in primul rand ca fecundatia, fenomen de unire
a dou celule sexuale de sex diferit, din care rezult o singur celul-ou, ce asigur un nou reprezentant al specie, se desfasoara in mai multe etape. Ultima etapa si cea mai importanta poarta
numele de syngamsia sau concepia propriu-zis si reprezint stadiul final i cel mai important
al fecundaiei, cnd amndoi pronucleii (masculin i feminin) cresc n mrime, migreaz ctre
central oului, i pierd membranele i i pun pe linia ecuatorial n comun seturile cromozomiale
(23 + 23). Din acest moment, se formeaz o nou fi in uman cu numr diploid de cromozomi
(46),dar cu genoame diferite!6 Omul n stadiul de 1 celul!
Acest nucleu nu este deci identic nici cu cel al mamei, nici cu cel al tatlui. Toate caracterele copilului sunt cuprinse n acest nou nucleu, motiv pentru care nicio mam nu are dreptul s11

Problematica avortului, Constantin Schifirnet

l considere doar al ei. n consecin, acest copil va fi un individ nou, unic, nerepetabil, care ar
trebui s aib i un statut de persoan uman. Din nefericire legile noastre nu consider c este
necesar i spre folosul lui acest lucru. Aceast nou fi in uman nu se formeaz doar datorit
faptului c se unesc cei doi nuclei (vezi faza a 10-a a fecundaiei), ci mai ales datorit nsufl
eirii sale instantanee de ctre Dumnezeu, aa cum remarc Sfi nii Prini latini i rsriteni. Din
acest moment, oul, noul om, poart ntreg bagajul genetic nou dat de ctre cei doi prini.
Metodele contraceptive i abortive acioneaz n faza de captare a ovulului de ctre
tromp, deoarece progesteronul scade motilitatea trompelor i reduce secreia tubei uterine care
hrnete embrionul, ducnd, astfel, la moartea acestuia (efectul abortiv al contraceptivelor), att
din cauza lipsei de hran, ct i din cauza opririi lui n tuba uterin, unde nu se poate implanta. n
cazul n care, totui, se implanteaz aici, va rezulta o sarcin extrauterin, respectiv tubar, care
va pune n pericol viaa mamei.12
La nceputul secolului nostru, profesorul Prenant, iniiatorul endocrinologiei sexuale,
spunea : Embrionul se formeaz , dac nu chiar se animeaz, din momentul n care doi nuclei,
mascul i femel, se unesc pentru a-i da natere. Din acest moment orice practic nu mai este
anticoncepional i postconcepional : orice profilaxie devine atunci un mic asasinat motivat de
micimea victimei, simpl celul la nceput, o mas celular microscopic ulterior . El continu :
Acest asasinat este cu att mai grav cu ct este premeditat i victima luat prin surprinder, mai
odios dect un altul pentru c victima este lovit n ntuneric i pentru c ea nu poate scoate nici
chiar un strigt, un plnset, pentru a-i apra dreptul su la existen, de a implora mil de la
mama care l omoar .
Profesorul Doleris spunea : De la practica anticoncepional la suprimarea unei sarcini
incipiente este o pant fatal , irezistibil , iar Mina Minovici arat c o propagand
anticoncepuional, prin repercusiune este o propagand criminal n favoarea avortului, atunci
cnd dau gre mijloacele ntrebuinate pentru mpiedicarea impregnrii.
n fine, spune Dr. V. Luca, ntreruperile de sarcin i consecinele lor nu sunt acte sau accidente individuale ci, n afara faptului c afecteaz doi indivizi ( mam-ft), ele se repercuteaz
i asupra familiei. Practica anticoncepional i avortul au depopulat i au mbtrnit comune,
regiuni, ri. Este un al treilea aspect al crimei ntreruperii sarcinii : crima mpotriva societii, a
umanitii. 13
In al doilea rand trebuie mentionata o noua
descoperire stintifica facuta de un cercetator britanic. Profesorul Stuart Campbell de la Create
Health Clinic din Londra a reusit sa obtina, cu ajutorul unui nou tip de scanare prin ultrasunete, imaFigure 3 Dupa o gestatie de 8 saptamani, ac- ginea inedita a unui fetus de 12 saptamani "mergand" prin uterul matern.
est fetus este capabil sa loveasca si sa-si
stranga picioarele, sa le miste dintr-o parte Daca ultrasuneltele conventionale pot produce imagini bidimensionale ale fatului intre saptamanile
in alta si sa-si miste bratele in sus si in jos.
12 si 20 de dezvoltare, tehnica folosita de profesorul Campbell ofera imagini tridimensionale si inregistreaza miscarile fatului in timp real.

11

ndrumarul medical i cretin despre via al Federaiei Organizaiilor Ortodoxe

Pro-Vita din Romnia, autori dr. Christa Todea-Gross Preot Prof. Dr. Ilie Moldovan, editura Renasterea, 2008,p.29
13
Avortul sau pruncuciderea, dr.Todea-Gross Christea

Studiul arata ca:

1) de la 12 saptamani bebelusul nenascut se intinde, da din picioare si face pasi prin
uter, nefiind inca simtit de mama in aceasta faza;
2) de la 18 saptamani isi poate deschide ochii, desi majoritatea medicilor considera
ca pleoapele sunt lipite pana la 26 de saptamani;
3) de la 26 de saptamani poate realiza o gama larga de gesturi si manifestari specifice copilului - sa se scarpine, sa zambeasca, sa planga, sa sughita si sa-si suga
degetele.
Profesorul Campbell a sublinait ca este pentru prima data cand se demonstreaza ca fatul
are un complex din faze foarte timpurii de dezvoltare. Astfel, pana nu demult se credea ca bebelusul incepe sa zambeasca abia la sase saptamani dupa nastere. Imaginile obtinute de Campbell
au fost adunate intr-un album de imagini intitulat Watch Me Grow ("Uite cum cresc").Pe baza
descoperirilor profesorului, National Geographic a realizat in 2005 un documentar numit Life
Before Birth-In The Womb.
In continuare voi prezenta cauzele realizarii avortului:
1)O sarcin nedorit: la baz poate s stea pur i simplu refuzul unui copil dar i o situaie
nefavorabil primirii lui, determinat de diferite condiii conjuncturale n care se poate afla femeia sau familia:
a) Condiii economice: pot exista cazuri n care sarcina poate constitui o circumstan agravant
din cauza condiiilor economice care influeneaz asupra sntii psihice a mamei. ;
b) Condiiile sociale: numrul copiilor, obligaia educrii etc. ;
2) O sarcin din constrngere(violul);
3) O sarcin cu riscuri: mama sau fatul prezinta anumite problem medicale prin care se pune in
pericol viata mamei;
4) O malformaie embrional sau fetal: descoperirea la embrion sau la fetus a unei boli congenitale sau a unei malformaii care pot condiiona ntreaga existen a individului, iar adesea chiar
numai dubiul cu privire la o astfel de prezen sau evoluie degenerativ devin ulterior motiv de a
recurge la avort.
Pentru combaterea perpetuarii avortului trebuie sutinuta o campanile de informare cu privire la riscurile si procedeele de avort. Dar nu numai atat; trebuie deasemenea ajutate femeile,
care din diferite motive doresc sa faca acest lucru.
In cazul une sarcini nedorite(punctul1) sau a unei sarcini din constrangere ajutarea femeii
este mult mai usor de realizat. Trebuie in primul rand inteles motivul pentru care se doreste avortul si si in al doilea rand gasirea unor solutii(pentru cazul 2 o solutie ar fi consilierea psihologica/discutia cu un preot, iar in cazul in care femeia nu doreste in continuare copilul, aceasta ar
trebui convinsa sa duca sarcina pana la termen si sa dea copilul spre adoptie; pentru cazul 1 ar
trebui sa se sutina material familia-in cazul in care nu isi permite sa creasca copilul-sau explicarea beneficiilor nasterii de prunci, dreptul la viata al copilui, etc.).
9

In cazul unei sarcini in care fatul prezinta diferite malformatii sau sarcina este un risc
pentru mama ,consilierea psihologica sau alte metode de ajutor consider ca nu pot face fata situatiei. Dupa parerea mea, in acest moment ar trebui sa se apeleze la sfatul Bisericii care a invatat
intotdeauna ca viata umana incepe la conceptie, cand un spermatozoid se contopeste cu un ovul
pentru a produce o fiinta vie, unica din punct de vedere genetic. Acuzand avortul inca din secolul
IV, Sfantul Vasile cel Mare spunea: "Cea care cu buna stiinta distruge fetusul, va fi pedepsita
pentru crima ... si la noi nu este dupa subtilitatea expresiunii de fat format si neformat" (Canoanele 2 si 8). Consensul patristic sustine ca sufletul e creat la conceptie. Noi exprimam acest adevar in chip liturgic, sarbatorind zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul (24 septembrie), cea a
Maicii Domnului (8 decembrie) si a Mantuitorului insusi (Bunavestire, 25 martie). Ortodoxia
conchide, asadar, ca avortul facut in orice moment al sarcinii este o forma de omucidere si atrage
vina asupra celui care savarseste acest lucru la fel de mult ca si asupra mamei si a celor care o
sfatuiesc sa faca acest lucru.14
Multi vor zice: bine am inteles, avortul este o fapta imorala savarsita impotriva vietii si a
fatului. Dar daca fatul sufera de diferite malformatii sau boli care il vor afecta in viata, facandu-l
sa sufere , oare avortul nu este o solutie? Cel putin nu il vom lasa sa se chinuie ani la rand.
Aceste persone ,care gandesc ca il vor scapa pe copil de o lunga suferinta prin uciderea
lui inainte de nastere gresc amarnic , deoarece il lipsesc pe acestea atat de bucuria acestei vietii
trecatoare, cat si de cea viitoare. In primul rand de ce hotarasc ei daca un copil blonav de ex. de
Sindromul Down poate sau nu sa se bucure de o raza de soare, de ciripitul pasarelelor sau de bucuria de a alerga pe iarba? Iar daca se dovedeste ca fatul , dupa nastere va fi incapabil de a reactiona la diferiti factori din mediu, de ce ii iau si dreputul de a se bucura de Rai?
Sufletele copiilor avortati satu intr-un loc unde nu este nici intuneric, nici lumina. Nici
nu se bucura, nici nu se chinuiesc. Si ei striga la Dumnezeu:<<Doamne, pentru ce suntem noi
lipsiti de bucuria fatei Tale, caci noi nu am vazut lumina soarelui, nu am vazut frumusetile din
aceasta lume si nici nu am facut vreun pacat?>>Si atunci galsul lor se ridica la Dumnezeu, iar
Dumnezeu ca cere sufletele din mana mamelor ucigase. Iar parintii, care au omorat copiii in pantece,daca fac canon, ii elibereaza pe copiii lor din aceasta stare.15
La Infricosata Judeata, acesti copii, care nu au primit haina botezului si care nu au foste
eliberati din acest loc prin rugaciunile si milosteniile parintilor, vor mosteni Paradisul dupa cum i
s-a artat Sfanului Nifon al Constantiei: Dupa acestia a intrat marea multime de pagani, care nu
au cunoscut legea lui Hristos, dar din fire au tinut-o, ascultand de glasul constiintei lor. Multi
straluceau ca soarele de nevinovatia lor si curatia lor si Domnul le-a dat Paradisul si cununi luminoase si impletite cu trandafiri si crini. Dar pentru ca au fost lipsiti de Dumnezeiescul Botez
erau orbi. Pentru ca Sfantul Botez este lumina si ochiul sufletului. Si nu vedeau deloc slava lui
Dumnezeu. De aceea cine nu este botezat, desi mosteneste bucuria Raiului si simte ceva din mireasma si dulceata lui, nu vede nimic..16
De multe ori Dumnezeu ingaduie ca acesti copii sa vina pe lume fie pentru mantuirea parintiilor acestuia, fie pentru slavirea Numelui Sau-multi copii s-au vindecat prin minuni inainte
14

http://www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/ortodoxia-avortul-72623.html
http://www.sfaturiortodoxe.ro/avortul/anticonceptionale-avort-11.htm
16
http://www.sfaturiortodoxe.ro/nifon/cap5.html
15

10

sau dupa nastere. Dumnezeu incearaca de multe ori si credinta parintilor prin aceste ispitiri; sa
vada daca au incredera ca Dumnezeu le poate vindeca copilul.
Voi incheia cu un cuvant al parintelui Paisie Aghioritul "Cte mii de embrioni mor n
fiecare zi! Avortul este un pcat nfricotor. Este o ucidere, i nc una mare, cci copiii mor
nebotezai. Prinii trebuie s neleag c viaa ncepe n clipa zmislirii."
Cuviosul Paisie Aghioritul
BBBBIbb1924 - 1994
Bibliografie:
1. Bioetica si perspective crestina,Natalia Vlas, sursa:
http://www.provitabucuresti.ro/docs/argument/bioetica-perspectivacrestina.pdf
2. http://www.provitabucuresti.ro/bioetica/avortul/avortul-definitie
3. Avortul sau pruncuciderea i urmrile lui, Dr. Todea-Gross Christa , sursa:http://avort.ro/curs-avort.php
4. Dictionarul explicative la limbii romane: http://dexonline.ro/
5. Problematica avortului, Constantin Schifirnet, sursa:
http://biblioteca.regielive.ro/referate/sociologie/avortul-24636.html
6. 1ndrumarul medical i cretin despre via al Federaiei Organizaiilor Ortodoxe
7. Pro-Vita din Romnia, autori dr. Christa Todea-Gross Preot Prof. Dr. Ilie
Moldovan, editura Renasterea, 2008,sursa:
http://www.provitabucuresti.ro/docs/biblio/Christa.Todea.Gross.Indrumar
ul.medical.crestin.al.Federatiei.Provita.Ortodoxa.pdf
8. http://www.orthodoxphotos.com/readings/avortul/zambete.shtml
9. http://lumea.catholica.ro/2013/10/avortul-cauzele-lui/
10. http://www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/ortodoxia-avortul72623.html
11. http://www.sfaturiortodoxe.ro/avortul/anticonceptionale-avort-11.htm
12. http://www.sfaturiortodoxe.ro/nifon.html

11