:

PROBLEMA REPRODUCERII UMANE IN CONTEXTUL

BIOETICO-SOCIAL

Coordonator tiinific;
Academician,d.h.s ,profesor universitar
TEODOR N. TIRDEA

Ceptureanu Mihaela
Gr.1318

PLANUL:
1 Fertilizarea in vitro.
2 Inseminarea artificiala.
3 Clonarea umana.
4 Problema avortului prin prisma bioeticii.

In 1540, Paracelsus dindu-si friu liber

fanteziei isi inchipuie
Ca este posibila crearea unui om
pornind de la citeva celule izolate
Prin nu stiu ce metode
artizanale.Este intaia oara in stiinta
cind cineva
Se gindeste sa se joace cu citeva
celule scoase din organism,
Cu scopul de a obtine nu numai
supravietuirea in medii artificiale ,
Ci un organism adult.

Realizarea visului lui paracelsus este Patricia Brown,o tinara nascuta la 26 iulie
1987 In Anglia .Ea a stirnit o revolta in rindul bisericii si a unor organizatii mondiale
care au adus permanent in discutie problemele morale si sociale pe care le implica
noile tehnologii reproductive si influentele pe care acestea le au asupra vietii femeilor
Si familiilor.
Dezbaterea e mai mult la nivel filozofic,social si mai putin o dezbatere medicala,
Multe miscari feministe au criticat noile tehnologii reproductive acuzindu-le de
Dezumanizarea femeilor,instrainindu-le de propriul lor corp si reduc femeia la ideea de
purtatoare de uter sau purtattoare de ovule.
Cei care accepta folosirea noilor tehnologii reproductive sunt de acord ca exista riscuri,
Dezinformari si abuzuri,dar care pot fi remediate prin vointa,consiliere si
Responsabilitatea sociala.Medicii pot inforMa pacientele in legatura cu succesele si
Esecurile stiintei reproductive;organizatiile
Civice pot urmari procedurile,protejind
Femeia de exploatari comerciale periculoaSe.

Etica kantian condamn dezinformarea femeii, comercializarea uterului

sau ovulelor sau chiar a embrionilor si. In acelai timp interzice
discriminrile fcute pentru femei necstorite, srace sau de anumit ras
sau etnie, de vreme ce toate femeile ar trebui teoretic considerate persoane
libere i egale dup legea moral. Totui, dezinteresul i imparialitatea
cerute de aceast etic recomand ca medicul s rmn detaat
emoional de pacientul su. Oare un medic ar putea s-i trateze pacienii
cu respect numai dac ramine distant de experiena prin care acetia trec?
Procesul fertilizrii in vitrc este asociat cu un grad ridicat de ncordare
emoional i psihic. Pentru majoritatea cuplurilor, fertilizarea in vitro
reprezint ultima speran de a avea copii.Nici aceast metod nu poate
garanta succesul ,ceea ce crete stressul femeilor ce trec prin aceast
experien. Stresul psihic este considerabil, iar pentru reducerea lui este
necesar o pregtire prealabil a pacientei, realizat att de medic ct i de
un psiholog. Discuiile trebuie s cuprind informaiile privitoare la
avantajele, dezavantajele i riscurile astfel nct femeia s fie pregtit s
suporte un succes, dar i un eec.

In Jurmntul Iui Hipocrate,

fericirea uman este legat de
virtuile umane. Un clinician,
guvernat de etica virtuii i
folosete contiina, judecata i
sufletul pentru a asigura
bunstarea pacientului. Etica
virtuii militeaz mpotriva
indiferenei clinicianului i
promoveaz tipul de parteneriat
dintre clinician i pacient care
asigur binele lor reciproc.
Clinicianul ar trebui s se
intereseze n ce msur aceste
proceduri sau urmrile lor vor
afecta viaa pacientei sau a
familiei sale.

Discuii aprinse s-au declanat n 1997 cnd o femeie de 63 de ani ca urmare a

tratamentului urmat, a dat natere unui copil.
Eticienii se ntreab dac menopauza nu ar trebui s fie o "barier" n calea-aplicrii
acestor tratamente. Unii au argumentat c o sarcin la o vrst naintat ridic
probleme morale de vreme ce mama (sau prinii) nu va tri (de cele mai multe ori)
pentru a putea asigura stabilitatea emoional i material necesar unui copil i mai
apoi unui adolescent. In contrariu s-a afirmat c nu ar trebui s existe bariere de
vrst n aceste situaii.
Procesul fertilizrii in vitro necesit "supraovulaie " ce aduce frecvent dileme
morale. Trebuie rspundem la mai multe ntrebri:
Care sunt efectele secundare ale hiperstimulrii ovariene?
Ce s facem cu ovulele fertilizate in vitro ?
Dac toate ovulele rezultate vor fi fertilizate, va rezidta un numr mare de
embrioni, mai mare dect necesarul pentru implantare. In acest caz, ci embrioni
vor fi alei pentru implantare i cum se va face aceast alegere?
Dac numai civa embrioni vor fi implantai, atunci ce se face cu " excesul" de
embrioni, adic cu cei neimplantai ?

Embrionii se pot pstra n bncile de embrioni, ce sunt infrastructuri care permit

pstrarea embrionilor umani congelai pe durate variabile de timp. In 1983, s-a nscut
pentru prima dal in Australia un copil obinut prin plasarea intrauterin a unui embrion
decongelat.
In practica medical, funcionarea unei bnci de embrioni trebuie s se supun unui cod
etic, n care trebuie menionat i consimmntul i voina donatorului privind soarta
embrionilor.
Se dezbate intens soarta embrionilor fr proiect parental embrionii obinui pot
urma trei ci:
distrugerea acestora;
donarea de embrioni unor cupluri infertile,
donarea n vederea cercetrii.
In cazul fertilizrii in vitro apar diferite dileme ce in de donarea spermei ovocitelor,
embrionilor.
Donarea de sperm poate s existe i n cazul procreaiei fr tat. Este vorba despre
femeile celibatare sau cuplurile de lesbiene.
Donarea de ovocite la prima vedere, pare s prezinte aceleai aspecte ca i donarea de
sperm : gratuitatea, anonimatul, donarea de la un cuplu fertil.Situatiile nu sunt similare.
este vorba despre donarea de la o femeie altei femei.
Donarea de embrion Este un fel de adopie anticipat care ar putea evita distrugerea
embrionilor supranumerari. Pentru partenerii cuplului
donor situaia este extrem de delicat, embrionii donai fiind de fapt "frai i surori
poteniali" ai propriilor copii.In numeroase ri, este interzis donarea de embrioni.

INSEMINAREA ARTIFICIAL
Procedura inseminrii artificiale a
devenit recunoscut ca standard pentru
infertilitatea unui cuplu cnd soul este
steril, cnd are tulburri de dinamic
sexual sau cnd are malformaii ce nu-i
permit un contact sexual fertilizant.
Procedeul mai poate fi folosit atunci
cnd exist riscul ca soul s transmit o
boal genetic sau pentru femeile
singure sau lesbiene care doresc s aib
un copil.
In tehnica inseminrii artificiale medicul
are rolul cheie n formarea unei legturi
de cooperare de care va depinde
succesul reuitei
Medicul trebuie s aib consimmntul
soului pentru realizarea inseminrii
artificiale
Responsabilitatea major a medicului
este selecia donorilor de sperm pentru
inseminare artificial.

. Pentru donarea de sperm, impun

anumite reguli:
Donarea este gratuit dar se nltur
toxicomanii i persoanele cu risc crescut
de seropozitivitate pentru HIV
Donarea este anonim : donorul
dorete numai s aduc un serviciu unui
cuplu infertil fr s-i asume
responsabilitile parentale. In Spania,
Mria Britanie copilul poate cpta
informaii asupra tatlui biologic, fr
identificarea ns a persoanei, dintr-un
dosar numeric.
ndatoririle donorului nu sunt n general
precizate - n Frana, de
exemplu, donorii trebuie s fie tai de
familie ce triesc n cuplu.

Ca orice tehnic nou , au aprut diferite probleme etice care contravin obiectivelor
PAM(Procreerea Asistat Medical) cum ar fi :

cazul n care partenerul este n stare de

moarte anunat sau postmortem
cuplurile n care soul este privat de relaii
sexuale cu soia.
inseminrii artificiale a femeii necstorite

Problemele etice se refer la problemele autoconservrii spermei i la

anonimat. Progresele terapeutice au permis vindecarea unor boli altdat
incurabile, dar aceasta cu preul sterilitii pacientului. Autoconservarea spermei
ar permite reproducerea i dup efectuarea tratamentului. Ce se ntmpl dac,
dup conservarea spermei, pacientul moare? Poate fi utilizat sperma fr
acordul su? O alt problem este atitudinea fa de copilul obinut prin donor
de sperm. Trebuie s i se spun copilului sau nu ? Marea majoritate a cuplurilor
consider inutil aceast dezvluire pentru a proteja copilul, tatl fiind cel care 1a dorit, care-1 iubete i care-1 crete; alii prefer s-i
spun copilului ca semn de respect i de onestitate. De obicei rmne la
latitudinea cuplurilor s decid.
In legislaia unor ri ca: Olandei, Portugaliei i Elveiei,
tatlui nu i se permite negarea paternitii, dac el a fost de acord cu
inseminarea artificial. Dac soul poate demonstra c nu este tatl, dup legea
scoian, el nu este obligat s plteasc pensie alimentar. In Anglia ns, dac el
a nscris copilul ca membru al familiei sale, nu se poate sustrage obligaiilor.

CLONAREA UMAN
Anunul din februarie 1997 potrivit cruia s-ar fi reuit klonarea unei oi ("Dolly"),
prin folosirea unei celule non-embrionare a unei oi adulte, a reprezentat cel mai
recent exemplu a modului n care o descoperire tiinific devine o problem
public. Diferii comentatori, oameni de tiin, teologi, medici, avocai, ziariti
au rspuns la acesta noutate, unii calmnd frica populaiei, alii alarmnd i mai
tare, dar majoritatea lor condamnnd posibilitatea donrii, considernd-o
neetic.

La cererea Preedintelui SUA, Comisia naional

consultativ de bioetic (NBAC) a respins o interzicere
permanent a klonrii i a recomandat un referendum
privind ncercarea klonrii omului, subliniind
importana viitoarelor discuii publice asupra
subiectului. Astzi se pare c cel puin unele din
ngrijorri se bazeaz pe credine legate de
influena genetic i de natura individului care ar
putea fi produs prin klonare. S lum de exemplu
temerea potrivit creia clona nu este un "individ", ci o
"copie la indigo", a cuiva.
Adepii clonrii o vd ca parte a tehnologii de vrf o
alt cale de a furniza unui cuplu un copil biologic
(natural) pe care altfel nu l-ar fi putut avea. i i pun
ambiia c dac alte tehnologii cu acest scop sunt
acceptate, ar trebuie s fie acceptat i donarea.

Au fost prezentate cteva

situaii n care persoana ar
putea apela la clonare:
un so si o soie ce doresc s aibe
un copil poart ambii gene
recesive letale.
prinii unui copil bolnav n stadiu
terminal sunt informai c doar un
transplant medular osos ar putea
salva viaa copilului lor.

Oponenii clonrii o vd ca parte a tehnologiilor secundare, ca o ncercare

de a produce copii cu anumite trsturi. Clonarea este un afront fa de
conceptele religioase; cercettorii se "joac" de-a Dumnezeu i intervin n
procesele naturale.
clonarea este periculoas deoarece clona ar prelua toate genele fiinei donate,
unele putnd s determine i apariia unor boli;
orice cercetare privind clonarea uman necesit i testarea pe oameni;
clonarea oamenilor poate duce la posibile malformaii genetice la urmai;
deoarece clona deriv dintr-o celul a unui adult ea are gene mbtrnite; ar
putea asta determina o reducere a longevitii clonei?
klonarea poate fi folosit pentru a crea "oameni perfeci sau supradotai sau
cu inteligen sub normal rezultnd astfel supra i subclase genetice;
klonarea ar putea duce la apariia unor persoane fr drepturi sociale (robi"
ai persoanei donate).

Majoritatea rilor au interzis prin lege klonarea uman , dar

viitorul ne va oferi foarte multe surprize. Una dintre acestea a fost
legiferarea klonrii umane de ctre Anglia n 6 august 2000, doar
pentru obinerea de organe i esuturi pentru tratament

Cea mai sigura dovada ca un popor a

ajuns la decdere morala va fi perioada
in care avortul va fi considerat ceva
obinuit si tolerat din punct de vedere
social"
Rafael Ballestrini

Avortul si biserica

nvtura Bisericii este aceeai in toate punctele ei,din epoca

Mintuitorului Hristos.In tot ceea ce spune si invata,Biserica nu
are drept criteriu prerile
oamenilor.Ea este purttoarea adevrului pe care 1-a predicat
Domnul nostru lisus Hristos.Prin urmare,invataturile ei sunt de
sus.Ele sunt expresie a intelepciunii Dumnezeieti.Cind
invataturile Dumnezeieti vin in contradicie cu concluziiile
stiintei,atunci constituie in exclusivitate nelepciune lumeasca
demna de tot dispreul.In toate,peste tot si ntotdeauna este
valabil cuvintul Sfanului Apostol Pavel:Dumnezeu Se vdete
intra adevrul Sau.Pe cind omul intra minciuna".

Principiu fundamentai pe care ii accentueaz cu multa claritate

Sfinii Prini ai Bisericii noastre Grigorie Teologul,Anastasie
Sinaitul si Maxim Mrturisitorul sunt urmtoarele:
a.Cea care leapd ftul cu voie este supusa judecaii pentru
ucidere"(SfintulVasile cel Mare,Canonul 8 )
b.Cei care dau medicamente abortive sunt ucigai si ei si cei care primesc
otrvuri ucigtoare vde embrioni".
c.Complicitatea la avort este complicitatea la ucidere.Sfintul loan Hrisostom
considera impregna vinovat de pcatul uciderii si pe brbatul femeii care
purcede la avort.Iata ce spune marele invatator al Bisericii :De ce semeni
acolo unde ogorul are de gind sa strice rodul? Acolo unde sesavirseste
ucidere
inainte de nastere?Caci nici pe desfirnata nu o lai sa ramina desfrinata,ci o
faci ucigasa de omDeci,slaul naterii ii faci salas al uciderii?Si femeia care
ti-a fost data spre natere de prunci o pregteti pentru ucidere?"

Problema avortului si consecinele

lui:
Oricit de susinut si acceptat ar fi avortul
nu putem pune la indoiala consecinele
inspaimintatoare si foarte grave ale
acestuia,in special asupra femeii/anele
dine le sunt:

vinovatia-povara vinoviei este foarte

mare,multe femei considera ca toate
evenimentele nefericite pe care le-au trit
dup avort au fost inevitabile pentru ca le
meritau

:nelinistea-femeile care au suferit un avort pot

avea urmtoarele
reacii :incordare,dezechilibre fizice(dureri de
cap),ingrijorare cu privire la viitor,dificultati de
concentrare si somn agitat.Aceasta nelinite este
generatajn mare parte,de conflictul dintre
standarteie morale ale femeii si decizia ei de a
aorta.
:sindromul aniversarii-simptomele sindromului
post-avort se nmulesc in
preajma aniversarii" datei avortului sau a datei
in care ar fi trebuit sa se nasc copilul avortat.
:depresia si gindurile de sinucidere
:retrirea avortului-rememorarea unor servente
dureroase ale experienei avortului,fapt care se
produce in situaii care seamn cu
avortul(examenul ginecologic,zgomotul produs
de un aspirator)
:retrirea avortului-rememorarea unor servente
dureroase ale experienei avortului,fapt care se
produce in situaii care seamn cu
avortul(examenul ginecologic,zgomotul produs
de un aspirator)

tulburri psiho-sexuale-actul sexual este resimit ca fiind

dureros sau este evitat.
crize bruste,incontrolabile de plins.
comportamente autodegaradante-provocarea in mod
deliberat a suferinei fizice sau emozionaie,neglijarea
propriei persoane din punct de vedere medical.
procent mare de mortalitate(prin perforarea
uterului,septicemie).

Important proces de
imbolnavire(flegmoni,tromboflebite)

Procentul copiilor nscui mori sau prematur este

dublu la femeile care au fcut avortul,crescind
procentulcopiilor cu probleme.

Teologul Gilbert Meilaender:

copiii creai prin noile tehnologii

reproductive vor fi "produse proiectate" i nu
"daruri mult ateptate".