Procrearea medical asistata si misiunea spirituala a Bisericii

Reproducerea uman asistat medical este o metod modern de tratament al

infertilitii cuplului, cuprinznd ansamblul tratamentelor i procedurilor de
inseminare artificial sau de fertilizare n vitro, cu implantarea embrionilor
provenii din aceast fertilizare.
Inseminarea artificial este o tehnic de reproducere uman asistat
medical, utilizat n unele cazuri de sterilitate, prin inserarea spermatozoizilor n
tractul reproductor al femeii.
Prin donarea de gamei se nelege un contract confidenial i gratuit prin
care un brbat, n principiu anonim, doneaz sperma unui centru de inseminare,
acceptnd fecundarea unei femei care nu i este partener de via.
Fertilizarea in vitro se realizeaz fecundarea unui gamet feminin (ovul) cu un
gamet masculin
(spermatozoid) n laborator (n vitro), embrionul rezultat n urma acestui
procedeu
fiind transferat n uter, n scopul implantrii i dezvoltrii sale ulterioare ca ft.
Procedeul cuprinde mai multe etape: stimularea ovarian, recoltarea de ovule,
fecundarea i transferul de embrioni. Embrionul este transferat la mama
purttoare
n 72 ore de la concepie. Fertilizarea n vitro nu intervine in complexul genetic
al
copilului, astfel c ntre ftul creat in vitro i ftul procreat natural nu apar
deosebiri ale dezvoltrii. Cu toate c preul total pentru o fertilizare este destul
de
mare, tot mai multe cupluri din Romnia recurg la reproducerea asistat. Primul
copil din lume conceput in afara corpului uman a fost nscut in Anglia (1978),
sub
ndrumarea dr. R.G Edwards. Pe 20 mai 1995, dr. Ioan Munteanu, in prezenta
doamnei Diemuth Theato, membr a Parlamentului European, inaugureaz
oficial
Centrul de Fertilizare in Vitro din Timioara, primul din Romnia. In 1996, dr.
Ioan Muntean ncearc i reuete prima fertilizare n vitro din Romnia, n
urma
creia s-a nscut copilul Daniel Ioan.
Mama purttoare este femeia care consimte ca embrionul obinut prin
reproducere uman asistat medical, s fie implantat n uterul su, s duc
sarcina
la termen, s nasc i s cedeze voluntar drepturile sale legale asupra acelui
copil,
n baza unui contract cu un cuplu infertil.
Mama surogat este femeia care consimte s fie inseminat artificial cu
sperma brbatului din cuplul infertil.
2
Pstrarea embrionilor prin congelare (crioprezervarea) este pstrarea
embrionilor n azot lichid la temperatura de - 196 de grade C, care pot rmne
nealterai un interval foarte mare de timp, din care supravieuiesc dup
dezgheare,
aproximativ 80%.
Injecia intracitoplasmic a spermatozoidului (ICSI) se aplic n cazul
cuplurilor cu sterilitate de cauz masculin. n esen este vorba de o mic
intervenie asupra ovulului: sub un microscop foarte puternic se alege, cu o
micropipet, un spermatozoid, se deschide nveliul ovulului, ndeprtndu-se
zona
protectoare i se introduce spermatozoidul n citoplasma ovulului. Dup ICSI,
ovulele fecundate sunt urmrite ca dezvoltare n incubator i apoi, dup
aproximativ 2 zile se transfer printr-un cateter special, n uter.
Probleme biotice n domeniul reproducerii umane asistate medical ncep cu
definirea statutului embrionului uman. Este embrionul uman o fiin sau doar un
conglomerat de celule fr suflet? Sau altfel spus, care este momentul n care o
fiin ce poart codul genetic uman capt dreptul de a fi om, cu toate
privilegiile
sale sociale? n funcie de rspunsul la aceast ntrebare vom putea s ne
pronunm asupra legitimitii cultivrii embrionilor umani n scopuri
terapeutice
i experimentale, a congelrii gameilor i embrionilor pentru a fi folosii mai
trziu ca material genetic pentru cercetare sau chiar a utilizrii acestora ca
materie
prim farmaceutic.
Pentru a nelege complexitatea rspunsului la ntrebarea menionat trebuie
s facem cteva referine istorice. Tradiia oriental antic calcula vrsta omului
din momentul conceperii, pe cnd cultura occidental antic, din momentul
naterii. Concepia cretin consider embrionul nsufleit, chiar din momentul
conceperii. n consecin timp de aptesprezece secole, sub influena moralei
cretine avortul dispare din activitatea medical legalizat fiind reintrodus la
3
mijlocul secolului al nousprezecelea, la cererea Academiei Medicale din Paris,
pentru scopuri terapeutice n interesul vieii materne.
Geneticianul francez Robert Debre influenat de credina cretin, consider
c viaa ncepe n momentul fecundaiei, iar un ou, din punct de vedere calitativ
nu
se deosebete de un copil: Aportul recent al biologiei ne-a nvat c adevrata
natere corespunde fecundrii. Noi considerm c fiina uman, pe cale de
dezvoltare sufer un proces continuu i c nu exist nici un moment n care s se
poat spune c nu este om n devenire. Orice fiin ncepe cu o celul unic.
Viaa
uman ncepe cu celula fecundat. Nu exist nici o etap n care s ai dreptul s
o
opreti.
Viaa omeneasc ofer paradoxuri chiar n domeniul reproducerii. n timp
ce sute de femei merg zilnic s avorteze, altele fac tot posibilul pentru a deveni
mame, cheltuind sume enorme i nclcnd multe tradiii i norme morale.
Dorina
de a avea urmai este legitim i puternic. Sterilitatea provoac suferin,
uneori
greu de evaluat. Prin metodele de reproducere uman asistat medical, medicul
n
aparen intervine doar asupra fenomenului biologic al procrerii, n realitate
exist o imixtiune n viaa intim a cuplului. Jaques Monaux, spunea: n
crearea
unui copil sunt implicai trei factori: femeia, brbatul i ntmplarea . Medicina
actual induce alte cerine: femeia, sperma i medicul. Copilul se nate de la
tiin. Perspectivele sunt uluitoare dar concomitent i zguduitoare. Mii de
embrioni i ateapt astzi sentina n bnci de embrioni umani, specialitii
sustrgndu-se responsabilitii deciziei asupra destinului lor. Congelarea
ndelungat poate rsturna ntregul comportament reproductiv uman cu
schimbarea legilor ereditii.

Misiunea Bisericii este de a arata oamenilor ce inseamna procreearea medical
asistata,consecintele ei si combaterea ei si solutii pentru familiile care nu pot
avea copii.
Reproducerea uman este una dintre marile binecuvntri pe care Dumnezeu
i-a druit-o omului nc de la creerea sa: Dumnezeu i-a binecuvntat i
Dumnezeu le-a zis: Certei, nmulii-v, umplei pmntul i supunei-l
(Genesa 1:28). n Psalmul 127:3 ni se spune c: Fiii sunt o motenire de la
Domnul, rodul pntecelui este o rsplat dat de El.
i totui, n Sfnta Scriptur gsim cazuri m care Dumnezeu a nchis
pntecele unor femei: i Sarai a zis lui Avram: Iat Domnul m-a fcut
stearp
(Genesa 16.2).
Statisticile recente arat ca astzi, aproximativ 6 10% din familiile
existente sunt infertile i i doresc copii. Suferina sufleteasc a celor lipsii de
aceast binecuvntare este inimaginabil. Cnd a vzut Rahela c nu face copii
lui Iacov, a pismuit pe sora sa i a zis lui Iacov: D-mi copii, ori mor! (Genesa
30:1). Aceeai stare sufleteasc a avut-o i Ana: i Ana se ruga Domnului cu
sufletul amrt i plngea (1Samuel 1:10).
Lund n considerare drama familiilor fr copii am putea spune c
reproducerea uman asistat medical este o mare realizare a tiinelor medicale,
dar
5
privind la tot ce scrie Sfnta Scriptur, asociaia Medicilor Cretini din
Republica
Moldova, formuleaz urmtoarele concluzii:


n
condamnare la nchisoare;



voi cere napoi sngele vieilor voastre; l voi cere napoi de la orice dobitoc;
i voi cere napoi viaa omului din mna omului, din mna oricrui om, care
este fratele lui. Dac vars cineva sngele omului, i sngele lui s fie vrsat
de om; cci Dumnezeu a fcut pe om dup chipul Lui (Genesa:5:6).
Doctor George Stan analiznd din perspectiv ortodox reproducerea uman
asistat medical ajunge la cteva concluzii importante:

(Genesa 2:18), fiind sfinit i inlat la demnitatea reprezentrii unirii
duhovniceti dintre Cristos i Biserica Sa;

unirii sufleteti;
abilitatea
asumat pentru creterea lor duce la accentuarea elementelor spirituale;

vederea naterii de copii;
iliaia
dintre prini i copii;

filiaia, trebuie remarcat faptul c lipsete legtura complet trupeasc i
sufleteasc a soilor, comuniunea conjugal i iubirea n monentul
zmislirii. Prin reproducerea artificial se disociaz procreaia de
sexualitate, determinnd disociaia filiaiei biologice de cea afectiv;

probleme legate de drepturile copilului care se va nate prin lipsa tatlui
sau prin existena relaiilor familiale deviate. Mai mult, acest tip de
reproducere poate fi asimilat adulterului;

trebuie menionat c n cazul donrii de ovule avnd posibilitatea
selecionrii donatoarelor, n vederea obinerii unui copil perfect;

pcat.

Misiunea Bisericii este de a oferi oamenilor ca mijloc etic de substituire
a procreatiei artificiale adoptia de copii. Oamenilor dornici sa-si implineasca
familia cu copii li se recomanda alternativa infierii unui copil abandonat Sa ne
gandim numai la copii abandonati la copiii strazii care nu au simtit niciodata
mangairerea mamei si carora nu le-a zambit nimeni si sa ne imaginam bucuria
pe care ar trai-o in mijlocul unei familii care i-ar inconjura cu o dragoste pe care
ei nu au avut-o niciodata.
Avem numeroase exemple de persoane atat in tara cat si in strainatate care isi
dedica viata cresterii si educarii copiilor abandonati.

Parintele Nicolae Tanase(Valea Strezii si Valea plopului Prahova) este tata
pentru 328 de copii. De mai bine de 20 de ani are grija de copii abandonati, de
copii fara parinti, de tinerii alungati din caminele de copii. Acolo, la Valea
Polopului si Valea Screzii, parintele Nicolae Tanase a pus bazele unei alte
Romanii.
In anul 1997 Parintele vorbea despre un proiect greu de crezut un sat al copiilor
fara parinti. Acum valea s-a umplut si de case si de copii. Copii abandonati prin
spitale, copii fara parinti, copii ai strazii, copii lasati aici de mame imediat dupa
nastere. Pe toti, preotul Tanase i-a adunat in tabara dintre dealuri.Totula inceput
in 1990.
Tata a sase copii, parintele a inceput un adevarat razboi impotriva avortului
spune parintele despre avort In cazul unui avort avem de a face cu un om
matur cu putere de decizie avem de a face cu un doctor are are o chiureta in
mana cu un personal medical cu un cabinet in lupta toate si toti acestia cu
un copil care nici macar nu poate sa tipe.Mamele pe care le convingea sa-si
nasca pruncii ii lasau in grija lui. In 97, in tabara din vale erau 30 de locuri.
Acum, in viitorul despre care vorbea acum 13 ani, tabara e tot neincapatoare.
Pana acum, pe aici au trecut 1600 de suflete. Asa ca in vale apar mereu case.
Intr-o lume egoista, in care trecem unul pe langa celalalt fara sa ne pese, ce se
intampla in Valea Screzii pare greu de crezut. Aici, "egoimul" a fost sters din
dictionar.L-a intrebat cineva pe parintele daca il sprijina guvernul.Acesta a
raspuns ca nu are cum sa il ajute deoarece guvernul este pro avort iar parintele
impotriva si atunci nu se amesteca.
Pe cei care ajung in Vale manati de curiozitate ii duce prin camerele copiilor cu
gandul ca poate ii convinge sa se intoarca si sa ajute.
Cat de greu e sa hranesti in fiecare zi 328 de guri, sa imbraci si sa educi o armata
de oameni numai parintele stie. A fost nevoit sa invete. Copiii sunt ingrijiti,
hraniti si supravegheati de femei angajate din sat.
Cu exemplul sau, parintele Tanase a reusit sa schimbe si mentalitatea oamenilor
din zona, sa-i faca mai buni. In anii 90, satenii din Valea Plopului si Valea
Screzii au vazut ce face parinte si au inceput sa-l ajute. In casele lor au primit o
parte din copii.
Cine este apt de munca trebuie sa munceasca si sa produca. Parintele este si
manager si psiholog este si mama si tata.
Chiar daca statul nu se implica, multi oameni de bine l-au ajutat si il ajuta: cu
bani, mancare sau materiale de constructie. Cu stilul sau direct, sincer si taios
parintele are o vorba buna pentru toti.
Pentru baietii gata de insuratoare a cumparat pamant. Pentru fete strange zestre.
In fiecare casa din tabara sunt copii. Intr-una i-a asezat laolalta pe copiii de
gradinita.
Se ataseaza imediat de noii veniti, au nevoie de caldura. Cand te uiti la ei
intelegi in parte ce face si de ce face parintele Tanase. Fiecare copil isi povestea
lui, unii sunt aici de cand se stiu. Sunt invatati de mici sa se descurce si sa ajute.
Aici, ei sunt o familie.
Unii dintre ei sunt luati la un moment dat de familii acasa. Altii insa raman aici,
merg la scoala, la studii. Pana acum 8 copii din tabara au intrat la facultate.
Incolonati, copiii pornesc catre satul din deal, la scoala. Fara sa-ti dai seama, se
prind de mana ta si merg alaturi de tine. Te fac sa intelegi ca asa e viata facuta sa
mergem impreuna si sa ajutam. In drumul spre scoala copiii predau o lectie
invatata de la parintele: iti ofera fara sa te cunoasca ce au ei mai de pret:
dragoste.

Un alt exemplul de dincolo de granita este Parintele Mihail Jar staretul
manastirii Banceni este tata pentru peste 400 de copii.
Hleb, sau Hlebucica, aa cum l alinta printele, este unul din cei patru sute de
copii aflai n grija sa. El simte bucuria din jurul lui doar prin mini. Pentru el,
lumea nu are dect gust si miros. Celelalte simuri nu le-a cunoscut niciodat:
este surd, orb i mut. i, de parc nu ar fi fost ndeajuns, are epilepsie i paralizie
cerebral. Printele Mihail l-a nvat lecia cea mai important a vieii: iubirea.
Mihail Jar a intrat n preoie, s-a cstorit i a nceput s slujeasc la Bnceni.
mpreun cu soia sa a adoptat doi copii, apoi ali doi.
Preotul povestete minunea ntmplat la aducerea acas a unui copila care nu
vorbea, dei era deja mrior. Cnd a vzut icoana Maicii Domnului, a artat cu
degetul spre ea i a rostit: Mama.
Printele a rememorat momentul care l-a determinat s extind familia ntr-un
aezmnt social de pe lng locaul de cult. La nmormntarea unei femei
tinere de doar 32 ani, cei 4 copii ai si au rmas plngnd la mormntul ei. n
grija pentru ndeplinirea ritualurilor, neamurile femeii neglijaser copiii rmai
orfani, grbindu-se s duc la bun sfrit cele trebuincioase.
Preotul nu s-a putut ndeprta i i-a ntrebat de ce nu merg acas. Pentru c fr
mama noastr nu mai este cas, a venit rspunsul copiilor. Impresionat de
suferina lor, printele Jar i-a ntrebat dac vor s vin cu el la biseric. Iar copiii
l-au urmat.
Preotul i soia lui au renunat la viaa de cuplu pentru a deveni fiecare monahi.


Parintele Staret are sub obladuirea sa doua manastiri, cea de la Banceni, unde
vietuiesc 70 de calugari si la Boian, in care se afla cele 120 de calugarite.
Maicilesunt cele care grijesc de copii.

Ei nu mai sunt orfani, orbi, surzi si muti care traiesc in saracie, pentru ca
Parintele Mihail Jar colinda toate orfelinatele din Ucraina si-i aduce pe copii in
cele cateva corpuri de cladire special construite pentru ei.

Mihail Jar, sau Arhimandritul Longhin, cum i se mai spune, s-a nascut foarte
aproape de locul in care mai tarziu a ridicat manastirea. In copilarie isi aminteste
ca isi dorea, pe cand se face mare, sa lucreze, fara bani, intr-un orfelinat.

"Se seamana pamantul si se ingrijesc peste o suta de vite. Se gaseste de mancare
nu doar pentru copii, ci pentru fiece pelerin care calca pragul manastirii Banceni.
In preajma sarbatorilor, tone de pachete cu mancare pleaca de aici catre
inchisorile si azilele de batrani din Ucraina.", spune Mihail Jar.

Parintele Mihail il roaga pe Dumnezeu sa-I dea putere sa faca mai mult, pentru
mai multi. Il roaga in limba romana. Insa la manastire se tine Liturghia in multe
graiuri, pentru ca trebuie sa ajunga Cuvantul lui Dumnezeu la cat mai multi
oameni.


Gurile rele au cartit ca cele cateva incendii care au avut loc la cladirile in care
locuiesc copii, se poate san u fi fost intamplatoare. Dar, Parintele Mihail este de-
a dreptul fericit cand primeste romani.

O lume ireala, in care nu e nimic mai important ca dragostea si credinta in
Dumnezeu. Parintele Mihail Jar, nu demult, a primit numele de erou national. Iar
manastirea, infiintata de nici doua decenii, a primit numele de lavra.

Imediat ce-i treci pragul, ai impresia ca intri intr-o manastire a copiilor. Mai
mult de jumatate din numarul total el elevilor scolii de la Molnita, sunt copiii
parintelui.

Nu mai stau izolati printre cei 60 de copii infestati, ci dorm, mananca si se joaca
alaturi de ceilalti, care sunt doar orfani sau uitati de parinti.

"Arhimandritul stie ca are o mare misiune in fata lui Dumnezeu: sa le ofere ce e
mai bun si mai ales iubire. Intrebarea pe care o pun copiii, cel mai des, maicilor,
este, daca acestea ii iubesc. Si o repeta des. Iar maicile ii saruta si ii ingrijesc, de
parca ar fi copiii lor, din lume.", spune Maica Elizaveta.

Parintele e bun si are inima deschisa pentru fiecare. Dar oamenii nu sunt la fel.
Dupa Slujba de Inviere din urma cu cativa ani, au venit din Rusia, de la
Manastirea Optina, sa slujeasca alaturi de el, Rasoforul Trofin, rasoforul
Terapont si Ienomonahul Vasile.

Si aici, viata e facuta din toate, cele bune, dar si cele rele. Cele vrednice, dar si
nevrednice. Moartea, nasterea si cununia, sunt cele trei mari taine ale vietii. In
popor se spune ca unul naste, altul moare. Tania, una din fetele crescute de
Parintele Mihail, si-a gasit alesul. Si s-a cununat cu el. A fost prima nevasta din
manastire. Parintele a construit si o sala pentru nunti, cu 3500 de locuri, pentru a
nu-I lasa pe copii sai fara nunta.

Un alt exemplu este o familie de preot care nu putea sa aibe copii. Neputand
ramane insarcinata au hotarat sa adopte un copil. Au adoptat insa 3 copii 3 frati
proveniti dintr-o familie dezorganizata. Au avut grija de ei i-au educat crescut ca
si cum ar fi fost copii lor.Cand nimeni nu se mai astepta ca d-na preoteasa sa
ramana insarcinata Dumnezeu i-a binecuvantat cu o fetita..Iar dupa ceva timp cu
inca un copil..

Dumnezeu poate deschide pntecele infertile, druind binecuvntare atunci
cnd el dorete: El d o cas celei ce era stearp, face din ea o mam vesel n
mijlocul copiilor ei. Ludai pe Domnul! (Psalmul 113:9).