Introducere

Cuvntul clon i are originea n grecescul Klon, care nseamn ramur. Clonarea este procesul de creare a unei copii identice prin reproducere asexuat . n biologie, clonarea se refer la procesul folosit pentru crearea de copii ale fragmentelor de ADN (clonare molecular), celulelor (clonare celular) sau a organismelor . Clonarea molecular se refer la procedura de izolare a unei anumite secvene ADN i obinerea mai multor copii ale acesteia in vitro. Clonarea este frecvent folosit pentru amplificarea secvenelor ADN ce conin gene, dar poate fi folosit i pentru amplificarea oricrei secvene ADN cum ar fi promotorii, secvene necodate i secvene aleatoare ale ADN. Este folosit ntr-o larg varietate de experimente n biologie precum i ntr-o serie de aplicaii practice cum ar fi producerea pe scar larg a proteinelor. Uneori termenul este greit utilizat ca referindu-se la identificarea locaiei cromozomilor unei gene cu un anume fenotip, precum "positional cloning". n practic localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomic nu permite neaprat izolarea sau amplificarea secvenei genomice relevante. n esen, pentru a amplifica o secven ADN ntr-un organism viu, acea secven trebuie s fie legat de originea replicrii, un element al secvenei capabil s direcioneze propagarea ei nsi i a tuturor celor conectate de ea. n practic totui, un numr de alte elemente sunt dorite i exist o varietate de vectori care permit expresii proteice, marcarea, producerea de ARN i ADN de sine stttori. Problema clonrii a fost adus n atenia marelui public odat cu clonarea oii Dolly. Din punct de vedere bioetic, aceast realizare a ingineriei genetice a deschis noi orizonturi, cea mai delicat i mediatizat chestiune fiind clonarea uman. n prezent, exist dou mari orientri ale clonrii umane: clonarea reproductiv, interzis formal n toate rile lumii, i clonarea terapeutic, care este mai tolerat datorit promisiunilor medicale nalte, ns cu condi ia de a nu se transforma n clonare reproductiv. Clonarea terapeutic ar putea oferi modalit i unice de vindecare a unor boli grave, considerate pn acum incurabile, precum diabet, Parkinson, Alzheimer, boli cardiace, cancer etc. Pentru ca aceste perspective s devin practice, realizabile, este necesar cunoaterea aprofundat a mecanismelor moleculare i celulare ale organismului uman. Acest lucru se poate realiza prin studiul clonrii embrionilor umani. Cele mai relevante promisiuni ale clonrii n scopuri terapeutice sunt : - Clonarea pentru o mai bun n elegere a maladiilor umane utiliznd nucleele celulare ale persoanelor afectate de o anumit boal.

- Clonarea pentru descoperirea remediilor i tratamentelor pentru anumite boli. Nucleele celulare, pe lng utilizarea anterioar, au rol i n studierea, evaluarea i dezvoltarea tratamentelor chimice sau naturale pentru anumite boli. - Clonarea n scopul producerii de esuturi imunocompatibile pentru transplant. Anumite funcii ale organelor pot fi recuperate prin introducerea n organism a unor celule specializate ob inute artificial. - Clonarea combinat cu terapia genetic poate duce la descoperirea anumitor tratamente genetice specifice anumitor boli. Clonarea se realizeaz prin transferul nucleului unei celule somatice ntr-un ou al crui propriu nucleu a fost nlturat; ulterior, oul este supus unei descrcri electrice, noua celul lund astfel via i ncepnd s se divid. Aceast modalitate este comun ambelor tipuri de clonare, cea reproductiv i cea terapeutic. n cazul clonrii reproductive, noua celul este introdus n uterul unei femele, care, n cele din urm, va da natere unei fiine. Utiliznd aceast tehnic, cercettorii au clonat oaia Dolly. Astfel, extrapolnd n planul oamenilor, apare problema etic dac fiin a nou obinut poate fi catalogat ca fiind uman sau nu. n ncercarea de a clarifica aceast problem etic, trebuie luat n considerare momentul n care ncepe viaa uman. Embriologii consider c viaa ncepe din momentul fecundrii ovulului de ctre spermatozoid n cazul reproducerii sexuate sau, n cazul clonrii, adic al reproducerii asexuate, n momentul introducerii nucleului n ovulul destina ie. Embrionul, dup fertilizare, trece printr-o serie de etape succesive de dezvoltare i difereniere care se ntreptrund i care au loc pe tot parcursul vieii. Din perspectiv ortodox, clonarea este vzut ca pcat deoarece, n primul rnd, doar Dumnezeu poate da via, iar n al doilea rnd, noua fiin este conceput n afara cuplului conjugal, iar consecinele n plan social pot fi modificarea structurii i componenei familiei, celula de baz a societii (care este format dintr-un brbat i o femeie, cu roluri i statusuri specifice, care exercit anumite funcii economice, sociale, reproductive etc.); clonarea, prin faptul c deplaseaz funcia de reproducere a familiei n exteriorul acesteia, determin apariia i rspndirea unor asocieri noi de indivizi, spre exemplu ntre indivizii de acela i sex. Nemaifiind nevoie de aportul genetic masculin pentru a procrea, feminismul, ntr-o form extremist, poate implica absena brbailor. De asemenea, apare problema vieii ca bun de consum: embrionii, n cursul recoltrii celulelor stem, sunt ucii. Lund n considerare ideea conform creia viaa ia natere odat cu activarea nucleului n ovulul destinaie, sacrificarea embrionilor implic uciderea lor. Att din perspectiv medical, ct i ortodox, uciderea embrionilor este n contradicie cu dogmele specifice fiecruia dintre aceste domenii. 3

Una dintre cele mai importante probleme pe care le ridic clonarea se refer la posibilitatea crerii unor oameni, copii fidele ale originalului, cu rolul de surs de organe de rezerv pentru original.

Tipuri de clonare
Exista trei tipuri diferite de clonare: 1. Clonarea embrionara Reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau tripleti. Aceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti. 2. Clonarea ADN-ului adult (clonarea reproductiva) Aceasta tehnica intentioneaza sa produca duplicate ale unui animal existent. A fost folosita pentru a clona oi si alte mamifere. ADN-ul dintrun ovul este inlaturat si inlocuit cu ADN-ul matur dintro celula adulta. Apoi ovulul fertilizat denumit acum pre-ambrion este implantat in uter si permite dezvoltarea unui nou animal. 3. Clonarea terapeutica (clonarea biochimica) Este o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Totusi celulele stem sunt prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ pentru transplantul inapoi a persoana care a donat ADN-ul. Pre-embrionul folosit moare in acest proces.

Argumente pro si contra clonarii umane

Argumentele impotriva clonarii umane. 1. Clonarea reproductiva va transforma copii clonati si oamenii in general in obiecte care pot fi construite pentru a prezenta anumite caracteriztici-copii la comanda. 2. Clonarea reproductiva va diminua sensul singularitatii ca individ si a libertatii, conducind la defavorizarea clonelor fata de non-clone. 3. Copii clonati vor fi crescuti inevitabil in umbra donatorilor lor, ducind la constringerea dezvoltarii lor psihologice si sociale. 4

4. Clonarea reproductiva este in mod inerent nesigura. 95% dintre clonarile de mamifere din expermiente au codus la esecuri sub forma de avorturi si anomalii anemintatoare de viata. Unii cercetatori considera ca nici o clona nu este per total sanatoasa. Tehnica nu a putut fi dezvoltata pentru oameni fara a pune siguranta fizica a clonelor si femeilor care le-ar fi purtatoare la un risc ridicat. 5. Daca clonarea reproductiva este permisa si devine acceptata este greu de a prevedea cum se vor restrictiona alte aplicatii periculoase ale geneticii si tehnologiei nuclerare. Totusi orice tehnologie medicala poarta un grad de risc iar societatea umana va invata sa accepte sau sa respinga orice tehnologie propusa pe baza meritelor sale. 6. Dolly a fost conceputa folosind o celula feminina. Nu s-au utilizat celule de la un berbec. Daca tehnica va fi perfectionata la oameni nu vor mai fi necesari genetic barbatii. 7. Unele persoane si-au manifestat ingrijorarea fata de efectele clonarii fata de relatiile interumane. Un copil clonat va fi un geaman intirziat al parintilor donorului. 8. Cei mai multi sustinatori ai pro-vietii sustin ca ovulul fertilizat este o persoana umana, cind ii este inlaturat nucleul aceasta este ucisa, unele persoane religioase considera ca clonele s-ar naste fara suflete. Argumente in favoarea clonarii reproductive. 1. Clonarea reproductiva poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot fi ajutate prin alte tratamete de fertilizare. 2. Va permite lezbienelor sa conceapa un copi fara a folosi sperma de la un donor, iar homosexualilor sa conceapa copii care sa nu aibe gene derivate de la o donoare de ovul. 3. Permite parintilor care au pierdut un copil prin deces recuperarea. 4. Clonarea este un derpt reproductiv si trebuie permisa o data ce este la fel de sigura precum reproducerea naturala. 5. Ajuta la intelegerea cauzei avorturilor spontane. 6. Permite intelegerea procesului de atasare a morulei la peretele uterin, generind astfel idei pentru noi contraceptive cu mai putine efecte adverse.

7. Cresterea rapida a morulei (al doilea stadiu dupa blastula) este similara cu rata la care se divid celulele canceroase. Este considerata o metoda pentru a descoperii cum pot fi oprite in diviziune aceste celule. 8. Pacientii parinti care pot transmite un defect genetic la copii pot beneficia de clonare. Un ovul fertilizat poate fi duplicat, iar duplicatul testat pentru afectiune. Daca cuplul nu prezinta boli genetice ovulul va fi implantat in uter. 9. In fertilizarea in vitro conventionala doctorii incep prin fertilizarea a mai multor ovule si implantarea acestora in uter. Unele femei a coror sansa de a ramine gravide este mica, deoarece pot sustine doar un singur ovul in uter beneficiaza de aceasta tehnica in care zigotul poate fi divizat in pina la 8 embrioni. Astfel sansele femeii de a ramine insarcinata sunt mult mai mari. 10. Clonarea poate pregati pentru inghetare mai multi embrioni genetic identici cu cel principal, astfel putind fi folositi daca copilul donor necesita un transplant de maduva de la un geaman identic. 11. O femeie poate sa doreasca o sarcina dubla sau tripla fata de una unica. Motivele cuprind: diminuarea injuriei uterului, posibilitatea delivrentei vaginale, gemenii fiind mult mai mici decit feusii unici, minimalizarea discomfortului nasterii la un singur eveniment. 12. Aplicatiile in chirurgia plastica, reconstructiva si cosmetica. Cu aceasta nou tehnologie in locul folosirii materialelor straine doctorii vor fabrica tesuturi care sa se potriveasca bolnavului. 13. Implanturile mamare vor fi facute din tesuturi umane apartinind pacientului. Implanturile cu materiale artificiale determina numeroase efecte adverse asupra sistemului imun.

Tarile in care este permisa clonarea umana

In Africa de Sud Actul Tesutului Uman nu permite astazi clonarea reproductiva sau terapeutica la oameni. Aceasta situatie se va schimba insa cind capitolele 6 si 8 ale Actului National al Sanatatii vor fi promulgate iar clonarea terapeutica va fi permisa sub conditii stricte. In China nu exista legi impotriva clonarii. Totusi problema populatiei numeroase si politica unui singur copil per familie nu favorizeaza clonarea umana reproductiva. Totusi clonarea terapeutica prezinta un mare interes si se practica in China. In unele culturi chineze oamenii 6

devin persoane cind participa in societate, astfel embrionii sau fetusii nu sunt considerati a fi fiinte umane. In Anglia sunt reguli stricte care nu permit clonarea reproductiva, dar cercetatorilor le este permisa generarea de linii celulare embrionare pentru terapeutica. Legea in Germania restrictioneaza extragerea de celule stem de la embrioni umani, dar in 2002 a fost aprobata o noua lege care permite importul unor celule stem embrionare daca origineaza din afara Germaniei. In Statele Unite ale Americii nu exista un fond public pentru cercetarea celulelor stem. De aceea desi nu exista nici o lege care sa impiedice aceste experimente nu se efectueaza cercetari datorita lipsei banilor. In 2006 Australia a interzis clonarea umana. Reproducerea si clonarea terapeutica sunt de asemeni interzise. In 2008 guvernul Australiei permite cercetatorilor sa cloneze embrioni pentru a preleva celule stem. Tarile care interzic clonarea copiilor dar permit clonarea terapeutica cuprind: Britania, Noua Zeelanda, Suedia, Belgia, Finlanda, Israel, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Spania, Canada, California, New Jersey si Massachusetts.

Analiza juridico-penal a infraciunii

Crearea fiinelor umane prin clonare se pedepsete cu nchisoare de la 7 la 15 ani. 1. Termenul clon definete descendena rezultat dintr-un singur individ prin nmulire asexuat. Prin clon se mai nelege i "un grup de indivizi rezultai prin mitoz (proces complex prin care nucleul se divide indirect) dintr-un singur ascendent". Membrii unui clon sunt identici genetic, au acelai genotip, adic au aceeai totalitate de proprieti ale organismului la un moment dat sau, altfel zis, toi indivizii manifest aceeai informaie genetic: dimensiuni, comportare, form, culoare, funcii fiziologice, compoziie chimic, structur intern i extern, structur microscopic i macroscopic etc. 2. A clona nseamn a izola indivizi care vor deveni cap de linie pentru noi generaii, iar clonare constituie aciunea de a clona i rezultatul ei. 3. ONU, Adunarea Parlamentar a CE, Comisia European etc. au chemat statele membre s interzic crearea fiinelor identice prin clonare sau oricare alte metode (Anexa I. 14 mai 1997 Rezoluia Organizaiei Mondiale a Sntii despre clonaj n reproducerea uman - Raportul 7

directorului general al OMS Hirishi Nakajima Clonarea, tehnologiile biomedicale i rolul normativ al OMS; Anexa II. 26 iunie 1997 - Extras din comunicatul final al Summitului din Deniver despre clonajul uman; Anexa III. 25 februarie 1997 - Declaraia secretarului general al CE; Anexa IV. 11 martie 1997 - Atitudinea Comisiei tiin i Tehnologie a Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei; Anexa V. 12 martie 1997 - Rezoluia Parlamentului Europei despre clonaj; Anexa VI. 28 mai 1997 - Avizul grupei de consilieri pentru etica biotehnologiei de pe lng Comisia European: aspecte etice ale tehnicilor de clonaj ; Anexa VII. Amsterdam 16-17 iunie 1997. Consiliul Europei. Concluziile preediniei; Avizul nr.202 (1997) al Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei privind proiectul de protocol adiional la Convenia Drepturilor Omului i a Biomedicinii referitor la interzicerea clonrii fiinelor umane. Anexa I). 4. Latura obiectiv a aciunii de clonare se realizeaz prin orice intervenie avnd drept scop crearea unei fiine umane identice din punct de vedere genetic cu alt fiin uman. 5. Latura subiectiv a infraciunii de clonare se caracterizeaz prin intenie direct, fiindc fptuitorul contientizeaz c ntreprinde aciuni ce cad sub incidena art.144 i le dorete. 6. Subiect al infraciunii de clonare poate fi orice persoan fizic responsabil, care a atins vrsta de 16 ani.

Infractiunea de clonare umana, scoasa din noul Cod Penal al Romaniei

Perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri Penal si de Procedura Penala, care vor fi implementate in primul semestru al anului 2013, continua sa fie un subiect aprig comentat de magistratii si avocatii timisoreni, toata lumea fiind de acord ca, pentru o perioada de timp, actul de justitie va fi bulversat. Acest lucru se va intampla din cauza completarii vechii legi penale cu alte capitole, introducerea de noi infractiuni si, in consecinta, schimbarea numerotatiei la toate articolele. Oricum, noua lege penala nu se va aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. in acest caz, executarea pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative, pronuntate in baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi. in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila. Vorbind despre infractiunile exotice eliminate din viitorul Cod Penal, atrag atentia, in mod deosebit, faptele penale incluse la capitolul Crime si delicte privind manipularea genetica. 8

Astfel, in noua legislatie nu se va mai regasi alterarea genotipului uman, cu intentie, in orice mod, fapta pedepsita cu inchisoare stricta de la 1 la 5 ani, utilizarea periculoasa a ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare in masa , fapta pedepsita cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi, nici macar crearea de embrioni umani in alte scopuri decat procreatia , fapta ce se pedepsea cu inchisoare stricta de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeapsa se sanctiona pana acum si crearea, prin clonare, a unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane, vii sau moarte.

Problema clonarii umane

Nicio ar nu sprijin astzi clonarea reproductiv a celulelor umane. De la crearea lui Dolly, rile i comunitatea internaional ncearc s mpiedice clonarea oamenilor pentru a produce copii. O declaraie a Adunrii Generale a ONU din 1998 spune c practicile care sunt contrare demnitii umane, cum ar fi clonarea reproductiv, nu vor fi permise (Declaraia Universal cu privire la Genomul Uman i Drepturile Omului). Dar declaraia spune i c libertatea de cercetare, care este necesar pentru progres este o parte a libertii de gndire. Aplicaiile cercetrii, inclusiv aplicaiile din biologie, genetic i medicin, referitoare la genomul uman vor ncerca s uureze suferinele i s mbunteasc sntatea indivizilor i a umanitii ca ntreg (articolul 12). Acest echilibru de interese pstrareademnitii umane i eliberarea de suferin ilustreaz linia de demarcaie dintre cei care vd perspectiva i valoarea clonrii terapeutice i cei care ncearc s impun o interdicie total tuturor tipurilor de clonare. Clonarea n societatea democratic: cine decide? O alt ntrebare cheie pe tema clonrii este cine are autoritatea s decid. Multe ri au creat comitete de savani, specialiti n etic, experi din medicin pentru a ajuta la nelegerea clonrii. Totui, cele mai multe guverne pstreaz pentru ele nsele puterea de a decide n aceast chestiune. Nu este surprinztor c diferite democraii au alegeri diferite. Consiliul German pentru Etic, de exemplu, a recomandat n 2004 meninerea Legii protejrii embrionilor din 1990. Aceast lege interzice toate formele de clonare. Aceast decizie s-a luat dei majoritatea membrilor consiliului erau n favoarea cercetrilor terapeutice. n 2006, parlamentul Australian a votat mpotriva interzicerii clonrii terapeutice i o interzicere de 5 ani trebuia s fie reconsiderat n Rusia n 2007. SUA au redus finanarea federal pentru clonarea terapeutic din

2001, limitnd cercetarea la un grup ngust de celule stem aprobat de guvern. Oricum, cercetri private i din surse de stat continu la institute americane i n universiti. Clonarea celulelor umane: susintori i oponeni Suporterii clonrii susin c utilizarea neglijent a termenului clonare a produs confuzie n rndul publicului, cu consecine asupra tiinei. Clonarea reproductiv plaseaz o celul uman modificat n uterul unei femei. Prin contrast, clonarea terapeutic se desfoar ntr-un laborator i nu poate duce la apariia unei fiine umane. Diferenele tehnice clare ntre clonarea terapeutic i cea reproductiv i consensul internaional mpotriva clonrii reproductive arat c exist un pericol mic de alunecare care s duc de la clonarea care vindec la clonarea care este condamnat universal. Suporterii sunt de acord c tehnologia clonrii trebuie reglementat. Prin proceduri i asigurri legislative, societatea poate determina ce fel de clonare este acceptabil i ce clonare nu este acceptabil. Clonarea reproductiv poate fi identificat, izolat, condamnat conform codului penal i, cnd este necesar, pedepsit fr a se limita astfel clonarea terapeutic. Dei sunt ngrijorai cu privire la experimentele care implic fiina uman, suporterii clonrii terapeutice afirm c embrionii folosii n cercetare sunt ntr-adevr blastocite mici de celule stem nedifereniate. Aceste blastocite ar putea fi aruncate sau distruse de clinicile de fertilizare i instituiile medicale. Prin clonarea terapeutic, aceste celule pot fi salvate i utilizate n folosul vieii. Suporterii argumenteaz c acest tip de clonare promite alinarea suferinei umane i promovarea cunoaterii. Obinerea celulelor i a esuturilor prin clonare terapeutic ofer o mare speran multor pacieni incurabili, spune profesoarea Eva Syklova, directoare a Institutului de medicin experimental al Academiei de tiine din Praga. Aceast cercetare va fi ghidat de motivaie i de principii democratice: rezultatele vor fi supuse revizuirii de ctre ali cercettori i activitatea tiinific va fi desfurat numai cu informarea i acordul societii. Oponenii clonrii terapeutice spun c procesele diferite din cele dou tipuri de clonare se bazeaz pe distrugerea embrionilor umani. Astfel, spun ei, nu este nicio diferen din punct de vedere moral ntre cele dou clonri. Clonarea neag drepturile fundamentale ale persoanelor i le reduce la aspecte tehnice sau medicale. Dup cum noteaz Okon Efiong Isong de la misiunea ONU din Nigeria, Naiunile Unite au fost create cu scopul principal de a stopa toate actele care ar putea viola sanctitatea i demnitatea vieii inclusiv aplicarea tiinei i tehnologiei. Este, ntradevr, un paradox de neconceput c susintorii clonrii umane n scop terapeutic ar accepta distrugerea sau sacrificarea vieii pentru c embrionul uman nseamn via, via n stadiu incipient pentru a salva alt via.

10

Oponenii mai argumenteaz c aceast clonare d preferin vieii aprute deja fa de viaa nenscut care nu i poate exprima opinia. Odat ce embrionul este selectat pentru clonarea terapeutic, acea via a luat sfrit. Este responsabilitatea celor care pot s vorbeasc s se exprime pentru cei care nu pot sa vorbeasc. Mai mult, celulele stem necesare n cercetare pot fi procurate din alte surse, cum ar fi sngele din cordonul ombilical. Astfel, utilizarea embrionilor clonai nu mai este necesar. Criticii noteaz i divergena dintre costurile clonrii i posibilele beneficii pentru umanitate. Orice progrese tiinifice sau medicale snt la muli ani distan, spun ei. De succese vor beneficia, cu precdere, cei bogai i influeni. Banii i efortul tiinific alocate clonrii ar putea s fie ndreptate spre rezolvarea problemelor curente SIDA, malarie i tuberculoz. Aceste fonduri ar putea ajuta zeci de milioane de oameni dintre cei mai sraci chiar acum. Deciziile n aceste chestiuni nu pot fi lsate pe seama savanilor. Oamenii de tiin doresc s fac orice poate fi fcut. Ei nu se gndesc mereu ce ar trebui fcut. Dezbaterea cu privire la clonare pune ntrebarea ce nseamn s fii om. n ciuda tuturor progreselor omenirii n domeniul cunoaterii, oamenii nc ncearc s gseasc rspunsul la aceast ntrebare fundamental. S-a nascut prima clona umana!? Primul copil despre care se spune ca s-a nascut prin clonare este o fetita. Ea a primit numele Eve si nu are decit mama, fiind o copie genetica in miniatura a acesteia.Controversata companie Clonaid a anuntat ca a sosit pe lume prima clona umana. In absenta unor materiale stiintifice detaliate legate de procedurile urmate, stirea nu a fost confirmata din surse independente. Se stie doar ca este vorba despre o fetita, care s-a nascut prin cezariana, si a primit numele Eve. 'Cezariana s-a desfasurat foarte bine', a afirmat Brigitte Boisselier, presedinta societatii pentru clonare umana Clonaid. Aceasta a promis intr-o conferinta de presa ca va invita experti independenti sa certifice faptul ca Eve este o clona. Un pas spre 'nemurire' Brigitte Boisselier, directoarea stiintifica a Clonaid, declarase ca nasterea primei clone umane este iminenta. Dupa o sarcina care a evoluat bine, aceasta nastere a avut loc joi, prin cezariana, intr-un loc pe care Boisselier a refuzat sa il dezvaluie. Daca evenimentul va fi confirmat dintr-o sursa stiintifica independenta, inseamna ca micuta Eve este primul copil obtinut oficial prin controversata tehnica a clonarii umane. Mama ei, o americanca in virsta de 30 de ani, a donat ADN-ul necesar clonarii, purtind apoi sarcina pina la maturitate. Astfel, biologic 11

vorbind, Eve nu are tata. Confirmarea ca ne aflam cu adevarat in fata unei clone ar putea veni peste citeva zile, cind un expert independent va preleva probe de singe de la copil si de la mama. Daca analizele vor dovedi ca cele doua sint identice din punct de vedere genetic, atunci inseamna ca vremea clonelor a inceput.Lucrurile se complica insa si mai mult, datorita implicatiilor religioase. Clonaid, care se pretinde 'prima companie de clonare umana', a fost fondata in 1997, de secta raelienilor, un cult ufolatric, care idolatrizeaza OZN-urile si extraterestrii. Raelienii considera ca liderul lor spiritual, Rael, este de origine extraterestra. In viziunea miscarii raeliene, clonarea reprezinta primul pas catre nemurire. Al doilea pas, care urmeaza a fi facut in citeva decenii, ar fi 'transferul creierului in clona'. Vremea clonelor Severino Antinori, un alt sustinator fervent al clonarii oamenilor Pina la ora actuala, doar citeva tari permit clonarea umana, insa doar in scopuri terapeutice, nu si pentru a duplica oameni. In ceea ce priveste SUA, doar patru state au interzis explicit clonarea si este mai mult decit evident ca au fost evitate de Clonaid. Brigitte Boisselier a declarat ca, dupa acest prim succes, Clonaid urmeaza sa deschida mai multe clinici specializate in clonare, cel putin cite una pe fiecare continent. Aici vor putea avea copii cuplurile infertile sau cele de lesbiene. De asemenea, parintii care au pierdut un copil vor putea obtine o copie genetica a acestuia, daca sint in posesia unui fragment de tesut cu ADN intact. Insa eforturile sectei raelienilor, via Clonaid, care a anuntat ca mai sint asteptate alte patru clone, in urmatoarele saptamini, nu sint singulare. Medicul ginecolog Severino Antinori a anuntat ca a facut progrese serioase, prima sa clona urmind sa se nasca in ianuarie. Un alt medic, Panos Zavos, a facut public faptul ca a intrat si el in cursa pentru clonarea umana.Acum, dupa ce exista un precedent, comunitatea stiintifica internationala este foarte ingrijorata. Exista temerea ca exemplele oferite de Clonaid si de Severino Antinori ar putea fi urmate si de alte laboratoare. Un val de proteste Ian Wilmut, primul om de stiinta care a reusit sa cloneze un mamifer (oaia Dolly) nu este de acord cu clonarea reproductiva.Numerosi specialisti in clonarea animalelor, printre care si biologul Rudolf Jaenisch de la Whitehead Institute din Massachusetts, afirma ca tentativele de clonare umana sint nu doar sortite esecului, dar si 'iresponsabile' si 'respingatoare'. Cercetatorul avertizeaza de mult ca tehnica clonarii da gres foarte des la animale si a creat o veritabila 'galerie 12

a ororilor': malformatii congenitale, diformitati fizice, deficiente ale sistemului imunitar, imbatrinire prematura etc. Cele mai multe animale clonate nu supravietuiesc mai mult de citeva zile si prezinta o multime de anormalitati: hipertrofie placentara, pneumonie, deficiente hepatice, obezitate, imbatrinire prematura etc.Ian Wilmut, creatorul oitei Dolly, primul mamifer clonat, a atras atentia ca rata esecurilor este extrem de ridicata. El a amintit ca abia la cea de-a 276-a tentativa a reusit sa obtina o clona viabila, dar nu si perfecta. Referitor la clonarea umana in scopuri reproductive, el a insistat ca nimeni nu ar trebui sa o incerce. Alaturi de el au protestat o multime de alti savanti, care au calificat clonarea umana drept 'sordida'. O pozitie dura fata de acest eveniment au mai avut presedintele Frantei, Jacques Chirac, si Biserica Ortodoxa Rusa.

13