Universitatea Al. I.

Cuza - Iasi Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae MASTER TEOLOGIE SISTEMATICA, Anul II

-Etica sociala, bioetica si drepturile omului-

CLONAREAINTRE CREATIE SI JOACA DE-A DUMNEZEU

Profesor, Pr. Gheorghe Popa

Masterand, Neagu Andreea- Raluca

2010
1

CLONAREAintre creatie si joaca de-a Dumnezeu

Poate cea mai spectaculoasa tehnica, dar si cea care stirneste dilemele etice cele mai aprinse este clonarea umana, care fr doar i poate subiectul clonrii a ncins nenumrate controverse n ultimii ani. Preri pro i contra circula prin ziare, televiziuni, radio. Medici, avocai, reporteri se nghesuie s apere sau s condamne. Oameni fr o pregtire n domeniu au nceput s foloseasc termeni medicali pe care nu-i neleg mrind confuzia. Nici Biserica, dei personaliti ale ei au emis preri personale, cel puin pn n acest moment, nu a oficializat un document lmuritor.1 Dupa cum stim cu totii, Marea Britanie a legalizat de curnd clonarea umana. Savanti si filozofi din multe tari occidentale prevad ca noua medicina, care se va dezvolta pe seama reusitei decriptarii genomului uman, va oferi posibilitati de neinchipuit pna acum pentru vindecarea bolilor, prevenirea epidemillor, corectarea defectelor genetice si prelungirea duratei de viata. Desigur, pentru a realiza o astfel de utopie medicala va fi necesara experimentarea pe milioane de embrioni umani.2 In Romania, au fost facute cu succes experiente de clonare a animalelor domestice, pe baza nucleelor din celule embrionare de la taurine, la Universitatea de Stiinte agricole din Timisoara, iar de la ovine, la Statiunea de Crestere si Ameliorare a Ovinelor de la PallasConstanta.3 Etimologic, cuvantul clonare provine din grecescul klon, tradus n limba romana prin germen, vlastar sau ramurica. Implicaia semantic este evident. Clonarea ar fi, asadar, operatiunea de creare a unui germene dintr-un material genetic preexistent sau crearea unui organism identic prin reproducere asexuat.4 n termenii literaturii de specialitate, procesul de clonare ar fi unul ce se refera la un grup de celule sau organisme identice, derivate dintr-o singura celula sau dintr-un singur individ, printr-o modalitate de reproducere asexuata.

Pr. Vasile Tudora, Tineree fr btrnee i via fr de moarte. Reflecii asupra clonrii umane, in Revista Romana de Bioetica, vol. 4, nr 2/ 2006
2 3 4

www.crestinortodox.ro/morala/clonarea-umana-70822.html, consultat la data de 18.04.2010 www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/clonarea-72672.html, consultat la data de 18.04.2010 Oana Grancea, Ce este clonarea, Editura Teora, Bucuresti, 1999, p. 15

Accentul cade pe celula, nteleasa ca fiind unitatea structurala, functionala si genetica a organismelor vii.5

Istoricul clonarii
n 27 februarie 1997, revista Nature publica un text realmente spectaculos: clonarea primului mamifer, oaia denumita Dolly. A fost primul mamifer clona obtinut prin tehnica clonarii din celule adulte.6 Institutul Roslin din Scotia a fost locul istoricului eveniment, iar echipa de cercetatori a fost condusa de Jan Wilmut. Au fost necesare n prealabil mai multe ncercari, nsa reusita a fost urmata de clonarea a doua vaci si a cincizeci de soareci. Acest exepriment ultramediatizat despre clonarea primului mamifer la sfarsit de secol XX contine cateva secvente procesuale apte a fi interpretate mitico-religios. Despre ce este vorba? Modificarile structurale aduse organismului lui Dolly o aratau a fi mai n varsta decat era n realitate. E posibil ca materialul genetic sa fi retinut ca apartine unui exemplar ovin de 6 ani. Altfel spus, mieluta Dolly si-a facut intrarea festiva n lume acumuland deja de la nastere 6 ani. Wilmut a elaborat o metoda prin care memoria materialului genetic trebuia stearsa. Se pare ca partial a reusit, din moment ce toate celulele ovine au uitat ca sunt celule adulte, diferentiate si nucleul lor, ajuns n ovocitul anucleat, s-a comportat ca nucleul oricarui zigot. n concluzie, embrionul s-a dezvoltat normal. Totusi, acest procedeu celular, echivalent spalarii creierului, n-a reusit n totalitate din moment ce Dolly, mieluseaua nounouta, poarta mutatiile vechi ale donatoarei sale de material genetic.7 Naterea oii Dolly a adus pentru prima oar naintea publicului larg problema clonrii. Chiar dac tiinific nu putem spune cu mna pe inim c a fost un succes (puini tiu faptul c Dolly a fost experimentul cu numrul 227, dintr-o serie de nereuite!) comunitatea tiinific s-a simit datoare s fac ct mai repede urmtorul pas spre clonarea uman.8 Dupa Dolly a urmat clonarea de vaci, porci, maimute si soareci. Prin clonare se pot obtine organisme cu calitati programate. De exemplu, la Institutul Roslin s-au desfasurat experimente pentru a se ajunge la vaci care sa produca lapte foarte apropiat, din punct de
5 6 7

Ibidem, p. 7 Ibidem, p. 40

Nicu Gavriluta, Clonarea blasfemie sau binecuvantare? Structuri mitico-religioase, controverse etice si consecinte sociale, in Journal for the Studies of Religions and Ideologies, Nr. 8, Summer, Cluj, 2004, p. 109117
8

Pr. Vasile Tudora, art. cit.

vedere al compozitiei, de cel uman. Savantii au luat in calcul si posibilitatea ca prin clonare sa fie inlocuite animalele de casa care au murit sau sa fie refacute speciile amenintate.9 Aproape la un an de la nasterea lui Dolly, la 20 februarie 1998, cercetatorii francezi au reusit s-o aduca pe lume pe Marguerite, o viea de rasa limuzina, nascuta prin clonarea unor celule diferentiate. Metoda folosita de cercetatorii de la Institutul National De Cercetare Agronomica (INRA) respecta schema clasica10: - cultivarea unor celule diferentiate - transferul ncleului lor intr-un ovocit caruia i s-a scos nucleul - astfel se dobandeste proprietatea de a produce un embrion (dupa niste mecanisme inca neelucidate). Pentru Marguerite, au fost folosite celule de la un muschi al spinarii, prelevate de la un foetus de doua luni.

Tipuri de clonare
n momentul actual exist dou direcii mari ale clonrii umane: clonarea reproductiv i clonarea terapeutic. Prima dintre ele este interzis formal n toate rile lumii, cel puin n momentul actual. Cea de a doua, datorit promisiunilor medicale nalte, este tolerat n multe pri ale globului, cu impunerea de restricii menite n principal de a evita ajungerea la clonarea reproductiv.11 Fie reproductiv, fie terapeutic, tehnicile de baz ale clonrii sunt aceleai. Iat cum descrie pe scurt Dr. John M. Haas tehnologia clonrii prin"somatic cell nuclear transfer" (SCNT): Nucleul unei celule somatice este luat i pus ntr-un ou al crui propriu nucleu a fost extras. Este ca i cum am nlocui glbenuul unui ou. Dup ce nucleul oului este eliminat i nlocuit cu nucleul celulei somatice, oul este supus unei descrcri electrice ntr-o plac de sticl i noua via ncepe s creasc odat ce ncepe diviziunea celular.12 1. Clonarea reproductiv

Dr. Mihaela-Catalina Vicol, Clonarea, intre stiinta si constiinta, in Ziarul de Iasi, 15/06/2006 consultat la data de

10

www.referatele.com/.../CLONAREA-la-oameni-si-animale-referatele-com.php, 15.03.2009
11 12

Pr. Vasile Tudora, art. cit. Dr. John M. Haas, Reproductive Technologies, in revista Lay Witness, January/February 2001

Printr-o decizie a UNESCO, din 1997, se interzice in spatiul european clonarea reproductiva umana. Parlamentul Romaniei a ratificat, la 22 februarie 2001, conform Constitutiei Romaniei, art.74, alin.2, Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane, fata de aplicatiile biologiei si medicinei, Conventia privind drepturile omului si biomedicina, semnate la Oviedo, la 4 aprilie 1997, si Protocolul aditional la Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinii, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.13

2. Clonarea terapeutica (clonarea biochimica) Este o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Totusi celulele stem sunt prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ pentru transplantul inapoi a persoana care a donat ADN-ul. Pre-embrionul folosit moare in acest proces.

Avantajele clonarii14
Dincolo de acesta interpretare mitico-religioasa, clonarea indiferent de formele ei a provocat discutii si controverse etice. Ele au fost deja anuntate ntr-o serie de carti si filme care abordau tema ntr-un scenariu (pe atunci) stiintifico-fantastic. Astazi, cand realitatea bate fictiunea, polemica n jurul clonarii este centrata, din punctul meu de vedere, pe avantaje si dezavantaje, dar si pe iminenta disolutie a unor valori morale si religioase clasice. O sinteza asupra avantajelor clonarii ar putea arata astfel: a) Prin clonare, cuplurile sterile ar putea avea copii. Imposibilul ar deveni posibil, gratie manipularii zestrei genetice a cel putin unuia dintre parinti. n acest caz, zigotul ar rezulta din fuziunea unei celule a sotului cu un ovocit preluat de la sotia sa sterila.

13 14

www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/clonarea-72672.html, consultat la data de 18.04.2010 Nicu Gavriluta, art. cit.

b) Femeile singure ar putea avea, la randul lor, copii. Mai mult, ar putea renunta la inseminarea cu sperma dintr-o banca si s-ar putea multiplica sub chipul unei clone. Femeia sar naste pe ea nsasi, asemenea zeilor de altadata. c) Barbatul celibatar va putea deveni si el tata. d) Eliminarea avortului genetic, asa ar putea fi formulat un alt mare avantaj al clonarii umane. Sotul unei femei sterile va putea avea un copil nu doar n afara familiei, prin inseminare artificiala cu o femeie fertila. Prin tehnica clonarii, el va obtine copilul inclusiv cu aportul direct al sotiei sterile, care va oferi gene extranucleare transmise prin ovocit. Iata cum mitul veterotestamentar al nasterii prin colaborarea barbatului fertil (Iacov) cu sotia sterila (Rahela) si slujnica fertila (Bilha) este reactualizat, gratie clonarii, ntr-o versiune postmoderna si desacralizata. e) Lesbienele si homosexualii vor cunoaste si ei, minoritarii, multumirea de a fi parinti. Cuplul de lezbiene s-ar putea clona n familie, n schimb homosexualii ar fi pasibili de infidelitate genetica: copilul lor ar primi gene extranucleare de la femeia donatoare a ovocitului. f) Un alt avantaj al clonarii ar avea n atentie noile sperante pe care ni le-am pune n faptul ca majoritatea clonelor s-ar putea ntelege mai bine cu parintii lor. Astfel, conflictul dintre generatii s-ar diminua si chiar stinge. g) Evitarea nasterii copiilor cu boli ereditare, asa suna un alt avantaj al clonarii. Astazi se stie bine ca genele responsabile de aparitia unor boli ereditare se manifesta preferential la unul dintre sexe n cartea sa Ce este clonarea?, Oana Grancea aminteste doua asemenea situatii. Prima este cea referitoare la hemofilie si are efecte devastatoare la baieti, iar cea de-a doua (distrofia musculara Duchenne) se produce la 1 din 2.600-3.000 de nou-nascuti tot de sex masculin. Or, clonandu-se partenerul sanatos s-ar putea elimina ghinionul nasterii de copii bolnavi! Mai mult decat atat, daca cuplul purtator al unei boli ereditare ar avea, totusi, un copil sanatos, l-ar putea clona pe acesta pentru a putea evita nasterea altuia bolnav. (O alta cale ar fi avortul n serie, atunci cand se depisteaza la timp sarcina cu un copil bolnav.) h) Clonarea pentru tesuturi si organe. Iata un posibil scenariu pana mai ieri atribuit, pe buna dreptate, unui macabru film SF: se creeaza o clona a celui care are nevoie de un organ pentru transplant. La varsta de sase saptamani, embrionului i se extirpa telencefalul, adica partea din care se dezvolta creierul. Deci clona nu va fi umana, din cauza lipsei creierului. Embrionul si va continua dezvoltarea n uterul unei mame-surogat, de unde va fi extras prin cezariana. Dupa nastere, clona mentinuta n viata prin hranire intravenoasa si sustinerea artificiala a

functiilor vitale, va fi crescuta cu ajutorul unor injectii cu hormoni. Organele sale ar fi perfect compatibile pentru transplantarea la original. i) n timp, prin clonare somatica ar putea fi abandonata reproducerea sexuata. n acest fel, parintele ar fi n masura sa-si transmita genele n proportie de 100%. j) Clonarea ar face cu putinta mutatia genetica mult asteptata, cea care ar duce la creearea unui om nou, cu date psihofiziologice si spirituale iesite din comun. n joc este o noua varianta a mitului eroului salvator care, gratie stiintei de ultima ora, va putea provoca mutatia superioara a ntregii rase umane. k) Prin clonare s-ar putea rezolva nefericitele cazuri n care un copil suferind (de infectie renala, de exemplu) nu si-ar putea salva viata prin transplant. Atunci, cu ajutorul clonelor donatoare de nuclei, i se va produce un frate de la care i se va extirpa apoi rinichiul. l) Operatiunea de clonare ar putea nvinge moartea. Iata un posibil exemplu: n urma unui accident, sotul moare, copilul intra n coma, iar sotia n imposibilitatea de a mai deveni mama. Or, sansa este ca acel copil sa mai poata trai doar prin clona sa. m) Tot pe lista avantajelor clonarii sunt mentionate si acele situatii n care parintii bolnavi mai pot supravietui mortii doar prin clonele lor. Toate acestea sunt doar o parte dintre avantajele n care cred partizanii clonarii. Pentru a si le sustine, ei recurg la o serie de argumente. Unul dintre ele are n atentie disolutia unor tabu-uri sociale: daca se permite avortul, atunci de ce nu s-ar putea permite si clonarea? Un altul se refera la faptul ca Dumnezeu nsusi ar permite clonarea, din moment ce nu se opune unui zigot sa se mparta n doua jumatati pentru a lua nastere doi gemeni identici.

Dezavantajele clonarii
Imediat dupa 1997, cand au fost intens mediatizate avantajele tehnicilor de clonare si argumentele adiacente, au aparut si reactiile adverse. Adversarii clonarii si-au formulat si mediatizat convingerile, ncercand astfel sa argumenteze urmatoarele dezavantaje: a) Din punct de vedere mental, locuitorii planetei nu sunt suficient de bine pregatiti pentru a accepta provocarile si noutatile pe care le-ar aduce noile tehnici de clonare. b) Exista o substantiala adversitate si chiar repulsie fata de orice noutate cae provoaca vietuirea stereotipa si canoanele simtului comun. Or, clonarea este o asemenea noutate.

c) Fabricarea omului anencefal pentru piese de schimb ar putea soca opinia publica. Faptul ar putea fi interpretat si ca o limita a desacralizarii trupului uman, creatie unica a lui Dumnezeu. S-ar putea ajunge la strategii tehnice de eliminare din viata unui embrion a partilor inutile, pastrandu-se doar acea secventa care ar produce organul dorit. La limita, sar obtine inimi fara corp, ficati fara corp, rinichi fara corp etc. d) Exista un imens procent al ratarilor. Aproape 98% dintre embrioni nu ajung sa fie implantati mamelor surogat. Ei mor n timpul evolutiei sarcinii, sau imediat dupa nastere. e) Clonele supravietuitoare mostenesc sau dobandesc anomalii de functionare. Jan Wilmut, tatal lui Dolly, era aproape sigur de faptul ca multi copii clonati se pot naste cu maladii congenitale, asa cum s-a ntamplat si n cazul experimentelor de clonare animala. f) Pe moment, clonarea umana ar fi o operatie costisitoare, aproape imposibil de concretizat. g) Cultiva o fixatie genotipica, o vinovata identitate a oamenilor, fapt ce ar anula individualitatea si specificul persoanei umane. h) Omul, expert al clonarii, se substituie lui Dumnezeu, anuland misterul si sacralitatea iubirii. i) Clonelor li se poate determina destinele. mpotriva vointei lor, ele pot deveni ceea ce creatorul lor doreste. Clona ar fi, asadar, o ipostaza (post)moderna a servului desavarsit. j) Conform interpretarii lui Hans Jonas, clonele ar fi o expresie frusta si reprobabila a stereotipiei, situandu-se n antiteza cu minunata diversitate a naturii. k) Trupul uman ajunge o marfa vanduta pe bucati. Se ncalca astfel un celebru principiu kantian: Persoana umana devine mijloc, iar nu scop. l) Clonand pe cineva drag, dar demult trecut n lumea de dincolo, dai curs unei vinovate iresponsabilitati si unor psihanalizabile capricii omenesti. m) Pot aparea si se pot induce neasteptat periculoase anomalii ale clonarii. Se pot induce si boli genetice din partea celui ce doneaza nucleul, dar si prin intermediul ADN-ului mitocondrial provenind din partea mamei. n) O acuza importanta s-a adus cu privire la fertilitatea si longevitatea organismelor clonate. Se stie ca, odata cu trecerea timpului, survine si o scurtare progresiva a secventelor de ADN situate la extremitatea cromozomilor si numite telomeri. Rezulta banalul proces de mbatranire. Departe de a-l nvinge, clonarea l accelereaza, ratand, deocamdata, sansa de a mplini stravechiul mit al tineretii fara batranete. o) Exemplarele animale clonate pot produce importante dezechilibre ale ecosistemelor.

Abordarea teologica a problemei clonarii

Tehnologia a creat noi probleme etice. nseminarea artificial, fecundarea n vitro, mamele surogat, transplantul de organe, prelevarea de organe, manipularea genetic i clonarea sunt toate realiti medicale. Nu se mai pune problema dac acestea pot fi realizate, ci dac trebuie realizate Din punctul de vedere al nvturii ortodoxe, orice tehnologie reproductiv utilizat n afara contextului cstoriei i familiei poate fi privit ca o ncercare de a recrea fiina uman dup chipul omului i dup caracteristicile sale favorite, n locul chipului lui Dumnezeu. Posibilitatea producerii de copii prin clonare transform practic o sfnt tain ntr-o steril realizare tehnologic. Nu putem reduce existena unui embrion uman la un grup de celule atta vreme ct, dup nvtura, att a tiinei ct i a Bisericii, embrionul uman este purttor de via i este om adevrat din momentul procrerii. n ochii lui Dumnezeu, acesta este o persoan complet, purttoare a chipului dumnezeiesc i nu un bo de carne anonim. Deci oricine interfer cu viaa acestui om adevrat, chiar dac n form incipient, comite pcatul uciderii. Oamenii trebue s fie creai printr-un act de dragoste ntre doi oameni, nu prin manipularea unor celule ca parte dintr-un act de auto-iubire egoist. Aciunile noastre trebuie s ne reuneasc n Hristos, nu s ne separe n noi i diferite clasificri.15 J. Jacobse afirma recent Clonarea uman i utilitarismul care o justific, merg mpotriva poruncilor lui Hristos. Hristos ne nva c trebuie s ne dm viaa pentru aproapele nu s-i lum viaa sa pentru a o pstra pe a noastr. Trebuie s ducem crucea aproapelui, nu s-l crucificm pe ea. Iar Prof. Andrei Kuraev, ntr-un articol pe tema clonrii umane afirma: dup prerea mea, clonarea n sine nu este pcat. Nu este nclcarea vreunui aspect al nvturii biblice. Dar este foarte mare pericolul folosirii clonrii n scopul pcatului, i de aceea ar fi mai neleapt i mai moral abinerea de la astfel de experimente ciudate.16 Prin recoltarea de celule stem de la embrioni care apoi sunt aruncai la canal, respectul asupra vieii este redus practic la zero. Acest lucru nu poate fi acceptat din punct de vedere

15

http://www.scienceblog.com/community/older/2001/D/200114187.html

16

Andrei Kuraev, O parere ortodoxa despre clonare, Traducere din limba rus de ierodiacon Savatie, Inst.

Teologic Sf. Tihon, Moscova, 2004

cretin. Sf. Apostol Pavel spune c nu putem birui rul cu ru (Rm.12,17). Nu putem pstra viaa cu preul uneia sau chiar mai multor viei. Nici din punct de vedere medical acest lucru nu este acceptat. Fiecare medic, la depunerea jurmntului lui Hipocrate consimte: Voi manifesta smerenie fa de viaa omeneasc, chiar de la nceputurile ei i chiar sub ameninare,nu voi utiliza profesia mea medical in discordan cu principiile umanitii. Viaa omului ncepe de la concepie, fiind o lucrare divino-uman, ea nu se poate crea cu unicul scop de a fi distrus. Ne putem confunda, astfel, cu Dumnezeu? Avem acest drept? In 1997, Biserica Romano-Catolica a initiat proiectul "Pro Vita", in care se arata ca "proiectul clonarii umane reprezinta o teribila deriva catre care este impinsa o stiinta fara valori si e un semn al profundei crize a civilizatiei noastre, care cauta in stiinta, in tehnica si in calitatea vietii, surogatele sensului vietii si al mintuirii existentei". Biologul Rudolf Jaenish, de la Whitehead Institute Massachusetts, sustine ca, avind in vedere esecurile si numarul mare de incercari de clonare a animalelor, tentativele de clonare umana sint nu doar sortite esecului, dar si "iresponsabile" si "respingatoare". Membrii Asociatiei Americane a Obstetricienilor si Ginecologilor Pro-Life atrag atentia asupra pantei lunecoase care s-ar putea crea, putindu-se ajunge pina la comercializarea vietii umane sau pina la reproducerea unor oameni vii fara ca acestia sa stie sau sa-si dea acordul. Membrii comitetelor de etica sustin ca s-ar putea merge pina la crearea unei noi "rase" umane, mai obediente, care sa corespunda interesului celui care a creat-o, realizindu-se lezarea demnitatii persoanei umane. De asemenea, acestia se intreaba care ar fi statutul social al eventualelor clone? Reprezinta acestea persoane carora li s-ar putea acorda drepturi depline, sau vor fi doar copia fidela, mai tinara, rezultata din cel clonat? Toate aceste aspecte au facut ca, la nivel mondial, clonarea umana sa fie si in prezent interzisa. Exista tari in lume care accepta clonarea terapeutica in scopul gasirii unor solutii pentru boli care in prezent nu beneficiaza de tratament curativ. Pornita initial ca o inchipuire, clonarea a devenit astazi mai reala decit poate ne asteptam, generind controverse si dileme care ne fac sa afirmam ca stiinta necesita constiinta.

Concluzii
Stiinta clonarii e in mod clar fascinanta prin revelatiile asupra naturii dezvoltarii, dar importanta ei depaseste acest aspect. Aplicatiile ei pot salva vieti. Oile, vacile, caprele care au

10

fost modificate genetic si clonate produc deja in laptele lor proteine care ar putea fi folosite in tratamentul unor boli umane. La momentul actual rezerva de organe umane disponibile pentru transplant este disproportionat de scazuta fata de necesar. Poate ca intr-o zi porcii modificati genetic ar putea sa ne furnizeze organele lor pentru transplant (asa numitele xenotransplante).17 Clonarea este o provocare biotehnologic fr etic pentru c, lezeaz identitatea individului i a speciei, i atac direct demnitatea persoanei. Omul a fost creat unic, dup "chipul i asemnrea lui Dumnezeu" (Facerea 1,26). Este important s amintim c un comportamnet bioetic corect trebuie s urmareasc sntatea omului i a ambientului, securitatea operatorilor sanitari din domeniul biotehnologiei, minimalizarea riscurilor i prevederea celor mai posibile, urmrindu-se mereu obiectivele care s asigure tutela sntatii omului i salvarea ambientului. n acest mod biotehnologiile sunt considerate utile, i deci avnd ca scop producerea binelui, sunt deci etic corecte. Comitetul National de Bioetic din Italia este mereu atent s examineze cazuri i situaii care s cointereseze lumea tiinific, legislatorii i publicul, care s duc toate forele n direcia tutelrii sntii omului i ambientului. Decizia European Patent Office (EPO) de a concede Universitii din Edimburg, brevetul care prevede izolarea i cultura celulelor staminale de embrioni i de esuturi adulte i modificarea lor genetic, a readus n atenie chestiunea etic a producerii i utilizrii de embrioni n scop comercial. CNB i-a exprimat n ocazii anterioare, n mod expres, propriile rezerve privind brevetarea fiinelor vii i experimentarea pe embrionul uman i opoziia fa de clonarea uman , n particular -Raportul despre brevetarea organismelor vii din 19 noiembrie 1993, Identitatea i statutul embrionului uman din 22 iunie 1996, Clonarea din 17 octombrie 1997. Punctul de vedere e conform cu normele adoptate n sediile europene i internaionale, cu care CNB a colaborat, mai precis: 1. Convenia Consiliului Europei privind protecia drepturilor omului i biomedicina, semnat la Orviedo n 4 aprilie 1977, care la art. 18, prevede: este interzis producerea de embrioni umani n scop de cercetare tiinific ca i de indivizi clonai. Chiar dac cineva ar clona 2000 de Napoleoni , vor fi toi diferii, pentru c ar fi crescui n familii diferite. 18 Aceasta pentru ca noi suntem mai mult decat suma genelor noastre.

Bibliografie
17

Arlene Klotzko, O clona pentru fiecare? Stiinta si etica clonarii, Ed. All, Bucuresti, 2004 www.medicalinfo.ro/menu.php%3Fs%3Dutile/92+dolly+oaie&hl=ro&ct=clnk&cd=28&gl=ro

18

11

Cosma, Preot prof.univ.dr. Sorin,Curs elementar de bioetica, Timisoara, 2002; Gavriluta, Nicu, Clonarea blasfemie sau binecuvantare? Structuri mitico-religioase, controverse etice si consecinte sociale, in Journal for the Studies of Religions and Ideologies, Nr. 8, Summer, Cluj, 2004

Grancea, Oana, Ce este clonarea, Editura Teora, Bucuresti, 1999 Haas, Dr. John M., Reproductive Technologies, in revista Lay Witness, January/February 2001

Klotzko, Arlene, O clona pentru fiecare? Stiinta si etica clonarii, Ed. All, Bucuresti, 2004

Kuraev, Andrei, O parere ortodoxa despre clonare, Traducere din limba rus de ierodiacon Savatie, Inst. Teologic Sf. Tihon, Moscova, 2004

Scripcaru, Gheorghe, A. Ciuca, V. Astarastoae, Calin Scripcaru,Bioetica,Stiintele vietii si drepturile omului, Iasi,1998;

Stan, Dr.George, Teologie si Bioetica, Alexandria, 2001 Tudora, Pr. Vasile, Tineree fr btrnee i via fr de moarte. Reflecii asupra clonrii umane, in Revista Romana de Bioetica, vol. 4, nr 2/ 2006 Vicol, Dr. Mihaela-Catalina, Clonarea, intre stiinta si constiinta, in Ziarul de Iasi, 15/06/2006

Resurse web

http://www.bioethics.gov/reports/cloningreport/index.html http://www.lifeissues.net/writers/kisc/kisc_16aaacomentaryscr.html http://www.orthodoxytoday.org/articles/JacClon.php www.crestinortodox.ro/morala/clonarea-umana-70822.html www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/clonarea-72672.html www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/clonarea-72672.html, www.referatele.com/.../CLONAREA-la-oameni-si-animale-referatele-com.php

12

 www.medicalinfo.ro/menu.php%3Fs %3Dutile/92+dolly+oaie&hl=ro&ct=clnk&cd=28&gl=ro

13