Microcercetare Etica - Clonarea Umană - FDSA-1

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
Microcercetare la disciplina Etica profesională

și transparența în administrația publică
Clonarea – etic sau non-etic
Conducători ştiinţifici
Prof. dr. Sandu Ștefan-Antonio
As. drd. colab. Terec-Vlad Loredana
Studenți
Ionuț CRACANĂ
Beatrice MOȘNEAGU
Daniela-Petronela SANDU
Larisa UNGUREAN
Suceava 2020
CUPRINS
1. INTRODUCERE..................................................................................................................3
2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII....................................................................4
2.1 SCOPUL..........................................................................................................................4
2.2 OBIECTIVE...................................................................................................................4
3. IPOTEZELE CERCETĂRII............................................................................................4
4. METODOLOGIA UTILIZATĂ.......................................................................................5
4.1 DESCRIEREA EȘANTIONULUI.................................................................................5
4.2 SUBIECȚII.......................................................................................................................5
5. METODE ȘI INSTRUMENTE FOLOSITE.....................................................................6
ANEXE – CHESTIONAR................................................................................................6
CONCLUZII......................................................................................................................20
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................20
2
PERSPECTIVE ETICE ASUPRA DEZVOLTĂRII CERCETĂRILOR ÎN
DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR
- CLONAREA UMANĂ -
I. INTRODUCERE
Clonarea este procesul de creare a unei copii identice. În biologie, clonarea se referă la
procesul folosit pentru crearea de copii ale fragmentelor ADN ( clonare moleculară), celulelor
(clonare celuară) sau ale organismelor.
Clonarea nu mai reprezintă o posibilitate rezervată doar viitorului îndepărtat, mulțumită
dezvoltării uriașe a științei în domeniul medicinei în general și a geneticii. Producerea unei
clone a individului a devenit, cel puțin în teorie posibilă, existând voci care încearcă să dea o
notă mai puțin gravă, afirmând că totuși „ clonarea unei ființe umane rămâne o perspectivă
îndepărtată”.
Clonarea umană trece dincolo de granițele unei etici individuale, având de a face cu
decizii care trebuie să se ia la un nivel înalt, precum hotărârile forurilor legislative naționale sau
internaționale.
Părerile legate de acest subiet sunt împărțite, majoritatea cercetătorilor și eticienilor
creștini și necreștini respingând în totalitate orice formă de clonare, dar sunt și surse care afirmă
că trebuie să fim deschiși la câteva compromisuri. Unii cercetători încearcă să aducă argumente
din sfera religiosului, unii folosindu-se de argumente pretins biblice în susținerea clonării
umane.
Prin clonare vom înțelege o formă de reproducere în care progenitura rezultă nu prin
reproducerea clasică, ci prin reaplicare intenționată a aranjamentului genetic al unui singur
individ. Acest proces presupune introducerea materialului genetic al unei celule umane
somatice într-un ovacit, al cărui nucleu a devenit inactiv, obținându-se un produs care are
constituția genetică umană identică cu donatorul celulei somatice. Mulți cercetători se folosesc
de o distincție între așa-zisa clonare terapeutică și cea reproductivă. Prima vizează clonarea
unui embrion, „ în vederea folosirii celulelor lor, și în special celule stem, pentru foloase
medicale”, iar cea de-a doua referindu-se la acel „proces prin care embrionii sunt clonați în
vederea dezvoltării lor în bebeluși umani”
Cu toate că unii cercetăori au avut unele rezerve în privința posibilității clonării cu
succes a ființelor umane, o discuție apare din moralitatea unei astfel de încercări.
Din cauza discuțiilor pe tema moralității clonării umane, aceasta este interzisă în mai
toate țările lumii.
Cercetătorii nu se împart în tabere bine delimitate. Pe lângă grupul celor care se
împotrivesc oricărui tip de clonare, există și unii care chiar dacă se opun clonării umane susțin
că „ar fi greșit să nu includem sugestii privind posibilele beneficii ale acesteia”. O altă categorie
de cercetători și formatori de opinie susțin fără rezerve clonarea, aducând drept argument
numeroasele beneficii pe care le-ar putea avea umanitatea.
II. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
2.1 Scopul
Scopul cercetării prezente constă în formarea unei imagini de ansamblu asupra
fenomenului clonării umane, focusat pe studenții din cadrul Universității „Ștefan cel Mare”
Suceava, iar în special pe studenții din cadrul Facultății de Drept și Științe Administrative.
2.2 Obiective
Obiectivul principal pe care l-am urmărit în cadrul acestei cercetări a fost măsurarea
gradului de recunoaștere și de informare asupra fenomenului clonării umane.
În acest sens, am realizat următoarele activități în scopul îndeplinirii obiectivelor mai
sus menționate:
 Identificarea ipotezelor valide/ invalide;
 Elaborarea instrumetului de cercetare;
 Realizarea unei baze de date și analiza statistică a rezultatelor obținute.
III. IPOTEZELE CERCETĂRII
Am pornit în realizarea acestei cercetări de la trei premise:

1) Prin această cercetare urmărim să aflăm dacă tema aleasă este un subiect care ridică
multiple semne de întrebare în cadrul studenților de la Facultatea de Drept și Șiințe
Administrative.
2) Dorim să mai aflăm dacă aceasta se află la limita dintre moral și imoral.
3) De asemenea, urmărim părerea stundeților dacă este etică sau nu clonarea.
IV.METODOLOGIA UTILIZATĂ
4.1 DESCRIEREA EȘANTIONULUI
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 40 de persoane, subiecții fiind studenți ai

Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Drept și Științe Administrative.
4.2 SUBIECȚII - au fost selectați în funcție de gen, vârstă, mediu de proveniență, specializare,
religie.
V. METODE ȘI INSTRUMENTE FOLOSITE
Ancheta prin chestionar

În condiţiile date, am considerat că se pot atinge obiectivele menționate apelând la
ancheta pe bază de chestionar, tehnică de cercetare ce constă „dintr-un ansamblu de întrebări
scrise și, eventual imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea de
catre operatori de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor
anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” (Chelcea, 2004, p. 212).
Între mijloacele de culegere a datelor din teren, ancheta pe bază de chestionar este, fără
nici o îndoială, metoda cea mai des utilizată, metoda despre care numeroși autori consideră că
a dominat și încă mai domină spațiul socio-umanului.
După cum evidenția Francois de Singly (1998, pag. 21), ancheta pe bază de chestionar
„servește la producerea unor date explicative, care pun în evidență atât faptele sociale, cât
și factorii care le determină.”
Chestionarul este un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane și de
identificare a factorilor care le determină.
Tehnica complexă de cercetare sociologică, presupunând numeroase etape, ancheta prin
chestionar „este aproape întotdeauna o anchetă de opinie” (V. Miftode, 1995, pag. 245). Cu
ajutorul chestionarului, ca instrument de investigare, se pun întrebări și probleme care
determină diverse răspunsuri din partea persoanelor anchetate. Răspunsurile, respectiv
comportamentele oamenilor, pot fi influențate de numeroși factori, dintre care putem aminti:
personalitatea celui care anchetează, dar și a celui anchetat, tema anchetei, mediul în care are
loc, timpul de desfășurare a acesteia, structura chestionarului, precum și modul lui de aplicare
etc.
Ancheta prin chestionar se distinge de celelalte tehnici de cercetare printr-o serie de
aspecte care o individualizează . Aceste aspecte țin, fie de natura formală (adică de modul de
realizare a cercetării), fie de natura conținutului (adică de natura problemelor abordate), fie de
natura populaței investigate (în ceea ce privește reprezentativitatea, numărul etc. ).
În primul rând, trebuie menționat faptul că subiecții sunt anchetați cu privire la un anumit
domeniu al realității sociale cu care nu intră în contact direct, ei situându-se în afara mediului
social al problemei. Din acest motiv, unii autori definesc chestionarul ca un „instrument
secundar de investigatie, [...] un simplu instrument printre altele.” (V. Miftode, 1995, pag.
246). În al doilea rând, ancheta prin chestionar are un caracter standardizat, deoarece
întrebările sunt formulate clar dinainte, la fel și numărul și ordinea acestora; mai mult decât
atât, este stabilit și numărul persoanelor cu anumite caracteristici (gen, vârstă, nivel de
pregătire etc.),
cărora li se adresează întrebările, fără a se putea interveni sau abate de la aceasta schemă de
organizare a anchetei.
În al treilea rând, spre deosebire de alte instrumente de cercetare (ghid de interviu, ghid
de observație etc.), chestionarul beneficiază de tehnici specifice de construcție, structurare,
aplicare sau exploatare.
CHESTIONARUL – vizează opinia studenților din cadrul Universității „Ștefan cel
Mare” Suceava, Facultatea de Drept și Științe Administrative, cu privire la fenomenul
clonării umane.
Chestionarul include 18 întrebări.
ANEXE – CHESTIONAR – Clonarea – etic sau non-etic

Pentru a afla opinia studenților cu privire la fenomenul clonării vă propunem să
completați următorul chestionar. Răspunsurile dumneavoastră vor constitui baza de analiză a
unei teme de studiu realizate de Cracană Ionuț, Moșneagu Beatrice, Sandu Daniela și
Ungurean Larisa, studenti la Facultatea de Drept și Științe Administrative, specializarea
Administrație Publică, anul III. Ținem să menționăm că informațiile furnizate vor rămâne
anonime.
Vă
mulțumim!
Mult succes!
1. Precizați genul dumneavoastră:
o Feminin
o Masculin
2. Precizați vârsta dumneavoastră:

o Între 18-25 ani
o Între 25-35 ani
o Între 35-55 ani
o Peste 55 ani
3. Precizați mediul în care locuiți:

o Rural
o Urban
4.Religia dumneavoastră este:

o Creștin ortodox
o Penticostal
o Baptist
5. Precizați specializarea dumneavoastră:

o Drept
o Administrație Publică
o Poliție locală
6. Anul de studii:
o I
o II
o III
o IV
7. Când vă gândiți la termenul etică, cu ce îl asociați?

o Morală religioasă
o O serie de reguli de conduită pe care trebuie să le respectați
o Un cod pe care trebuie să-l urmăm
o Altceva. Ce anume?
8. Ați auzit vreodată de clonarea umană?

o DA
o NU
o Nu știu/ Nu răspund
9. În viziunea dumneavoastră, clonarea este:

o Clonarea reprezinta procesul de a creea o copie identica genetic a unui original
o Obținerea a una sau mai multe ființe umane care sunt identice genetic
o Un fenomen neimaginabil
10. Pe o scară de la 1 la 5 în ce măsură sunteți de acord cu clonarea? 1 însemnând

total dezacord, iar 5 total acord.
o 1 - Total dezacord
o 2- Dezacord parțial
o 3- Nici acord, nici dezacord
o 4- Acord parțial
o 5- Acord total
11. Știați că există clone umane realizate de natură?

o DA
o NU
o Nu știu/Nu răspund
12. Știați că procedura clonării este ilegală?

o DA
o NU
13. Știați că oaia Dolly a reprezentat prima clonare reușită a unui mamifer?
o DA
o NU
14. Considerați că această procedură se află la intersecția dintre moral și imoral?

Este morală
o Este imorală
o Se află la intersecția celor două
15. Care a fost primul mamifer clonat făcut public:

Oaia Dolly
o Câinele Laika
16. Presupunând că ați avea un copil cu o boală gravă, l-ați clona?

o DA
o NU
17.Dacă vi s-ar oferi posibilitatea copierii materialului genetic pentru a vă salva

copilul bolnav, ați apela la astfel de proceduri?
o DA
o NU
18. Considerați clonarea ca fiind una etică?
o DA
o NU
REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR
1. Precizați genul dumneavoastră:

o Feminin
o Masculin
45%; 45% Feminin

55%; 55% Masculin
La acest item din chestionar au aplicat 40 de subiecți dintre care 55% sunt de gen feminin,
iar 45% sunt de gen masculin.
2. Precizați vârsta dumneavoastră:

o 18-25 ani
o 25-35 ani
o 35-55 ani
o Peste 55 ani
3%; 3%
13%; 13%
10%; 10%
18-25 ani
25-35 ani
35-55 ani
75%; 75% Peste 55 ani
La itemul 2 al chestionarului am vizat vârsta subiecților. La acest item au fost mai multe
variante de răspuns. Din totalul de 40 de subiecți s-a răspuns astfel 75% au vârsta cuprinsă
între 18 și 25 de ani, 10% au vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, 12,5% au vârta cuprinsă
între 35 și 55 ani și 2,5% au peste 55 de ani.
3. Precizați mediul în care locuiți:

o Rural
o Urban
39.3; 39%
60.7; 61% Rural

Urban
La acest item am surprins faptul că 61% dintre subiecți provin din mediul urban, iar cei din
mediul rural sunt în procentaj de 39% din totalul de 40 de subiecți.
4. Precizați religia dumneavoastră:
o Creștin- ortodox
o Penticostal
o Baptist
5%
Creștin-ortodox
Penticostal
Baptist
95%
La itemul 4 cuprins în chestionar am vizat religia subiecților și gradul de influențare a
acestui aspect în formarea unei opinii asupra clonării umane. Astfel, am dedus că 95 %
dintre subiecți sunt creștin- ortodocși, iar 5% sunt penticostali.
5. Precizați specializarea dumneavoastră:
o Drept
o Administrație publică
o Poliție locală
3%
30%
Drept
Administrație publică
Poliție locală
67%
La întrebarea cu numărul 5 am avut drept țintă specializarea subiecților din cadrul

Facultății de Drept și Științe Administrative. Astfel că 67% dintre subiecți sunt la
specializarea Administrație Publică, 30% sunt de la Poliție Locală, iar 3% studiază Dreptul.
6. Precizați anul de studii:
o Anul I
o Anul II
o Anul III
o Anul IV
8% 5%
13%
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
75%
La acest item am vrut să aflăm anul de studii a subiecților. Am concluzionat că cei care
înregistrat cel mai mic procentaj de 5 % sunt studenții aflați în primul an de studiu, urmați
de cei din anul II (12%), iar cel mai mare procentaj l-au avut studenții aflați în anul III de
studii. Totodată, cei aflați în anul IV au fost în jur de 8%.
7. Când vă gândiți la termenul „etică” cu ce îl asociați?
o Morală religioasă
o O serie de reguli de conduită pe care trebuie să le respectați
o Un cod pe care trebuie să îl urmăm
12%
Morală religioasă
O serie de reguli de
18% conduită pe care trebuie
să le respectați
Un cod pe care trebuie
să îl urmăm
70%
La întrebarea numărul 7 am constatat că termenul de „etică”este asociat cu morala
religioasă de către 70% dintre subiecți, 18% consideră etica drept o serie de reguli de
cinduită pe care trebuie să le respecte, iar 12% văd etica drept un cod pe care trebuie să îl
urmeze.
8. Ați auzit vreodată de clonarea umană?
o DA
o NU
23% DA
NU
Nu știu/ Nu
răspund
77%
La întrebarea numărul 8 am vizat gradul de cunoașere a fenomenului clonării umane de

către subiecții pe care i-am chestionat. Se pare că doar 77% șiu despre clonarea umană, în
timp ce 23% au răspuns negativ la această întrebare.
9. În viziunea dumneavoastră, clonarea este:
o Clonarea reprezintă procesul de a crea o copie identică genetic a unui
original
o Obținerea a una sau mai multe ființe umane care sunt identice genetic
o Un fenomen neimaginabil
5% Clonarea reprezintă
procesul de a crea i
copie identică genetic a
25% unui original
Obținerea a una sau mai
multe ființe umane care
sunt identice genetic
70% Un fenomen
neimaginabil
Nu știu/ Nu răspund
La întrebarea 9 cuprinsă în chestionar am dorit să aflăm care ar fi definiția potrivită clonării
umane. Subiecții au avut de ales din cele 4 variante de răspuns puse la dispoziție, iar
răspunsurile au fost următoarele: 70% dintre subiecții au considerat clonarea umană ca
fiind procesul prin care se creează o copie identică genetică a unui original; 25% au ales
varianta conform căreia clonarea umană reprezintă obținerea a una sau mai multe ființe
umane care sunt identice genetic, iar 5% dintre subiecții chestionați au considerat acest
fenomen neimaginabil.
10. Pe o scară de la 1 la 5, în ce măsură sunteți de acord cu clonarea? (1 însemnând

dezacord total, iar 5 total de acord)
62%
20%
5% 5% 8%
1- Dezacord 2-Dezacord 3-Nici acord, 4- Acord parțial 5- Acord total
total parțial nici dezacord
Series 3
La acest item am vrut să vedem în ce măsură sunt de accord sau nu cu clonarea. Astfel, 62%
nu sunt de accord cu acest fenomen, 5% au manifestat un dezacord partial, 20% sunt neutri
în ceea ce privește clonarea, 5% sunt de accord partial, iar 8% sunt în totalitate de accord.
11. Știați că există clone umane realizate de natură?
o DA
o NU
4%
DA
NU
43% 53% Nu știu/ Nu
răspund
La itemul 11 am vizat dacă studenții cunosc faptul că există clone realizate de natură. 53%
au răspuns afirmativ, 43% au răspuns negativ, iar 4% au preferat să se abțină în a răspunde.
12. Știați că procedura clonării este ilegală?
o DA
o NU
12%
DA
NU
53% Nu știu/Nu răspund
35%
La acest item am urmărit să aflăm dacă subiecții au informații cu privire la legalitateaa,
respectiv la ilegalitatea fenomenului clonării umane. Astfel, cei mai mulți dintre subiecți în
proporție de 53% au afirmat că știu că femoenul clonării este ilegală, 43% nu dețin
asemenea informații, iar 12% s-au abținut în a răspunde.
13. Știați că oaia Dolly a reprezentat prima clonare reușită a unui mamifer?
o DA
o NU
DA
52% 48% NU
Nu știu/ Nu
răspund
La această întrebare am apelat la
exemplificarea unei clonări realizate pe un
mamifer, cunoscuta poveste a oii Dolly,
dorind să aflăm dacă acest lucru este cunoscut
de subiecții chestionați. Am avut surprinderea
să constatăm că 52% au răspuns afirmativ, iar 48% au negat. La această întrebare nu au
exitat abțineri.
14. Considerați că procedura clonării se află la intersecția dintre moral și imoral?
o Este morală
o Este imorală
o Se află la intersecția dintre moral și imoral
12% 3%
Este morală
Este imorală
42% Se află la intersecția
dintre moral și imoral
43% Nu știu/ Nu răspund
La acest item am dorit să aflăm dacă procedura clonării se află la intersecția dintre moral și
imoral. Subiecții au considerat clonarea fiind morală în mic procentaj (3%), 4.2% o
consideră imorală, iar cei mai mulți au afirmat faptul că aceasta se află la intersecția dintre
moral și imoral. 12% s-au abținut.
15. Care a fost primul mamifer clonat făcut public?
o Oaia Dolly
o Câinele Laika
20% Oaia Dolly

Câinele Laika
La acest item am vizat dacă subiecții
cunosc care a fost primul mamifer
80%
clonat făcut public. Aceștia au avut de
ales între oaia Dolly, câinele Laika sau
efectiv să se abțină. Se pare că 80%
dintre cei chestionați au ales varianta
despre oaia Dolly, fiind considerat cel
mai cunoscut experiment de clonare realizat cu succes asupra unui mamifer. Restul de 20%
au preferat să se abțină.
16. Presupunând că ați avea un copil cu o boală gravă, l-ați clona?
o DA
o NU
o Nu știu/ Nu
10% răspund
25%
DA
NU
65%
La întrebarea cu numărul 16 am dorit să aflăm opinia subiecților apelând la o situație
delicată, punându-i în situația de a alege sau nu clonarea a unui copil aflat într-o stare
gravă de sănătate. Astfel, subiecții au ales să nu recurgă la această metodă, respingând
clonarea cu vehemență în procentaj de 65%, doar 25% sunt de acord, iar 10% au preferat să
nu răspundă.
17. Dacă vi s-ar oferi posibilitatea clonării materialului genetic pentru a vă salva
copilul bolnav, ați apela la astfel de procedură?
o DA
o NU
22% DA
NU
50% Nu știu/ Nu
răspund
28% 4th Qtr
La penultima întrebare cuprinsă în chestionar, am vrut să vedem dacă subiecții aflați în

postura de a-și salva copilul grav bolnav, ar apela la clonarea materialului genetic pentru a-l
salva. Subiecții au acceptat această propunere, răspunzând afirmativ în procentaj de 50%,
28% au respins aceastaă procedură, iar 22% s-au abținut în a răspunde.
18. Considerați clonarea umană ca fiind etică?
o DA
o NU
20% 18%
DA
NU
62%
La ultimul item al chestionarului am vrut să aflăm dacă este considerată clonrea umană ca
fiind etică. Subecții se pare că au răspuns negativ într-un procentaj destul de mare de 62%,
18 % o consideră etică, iar 20% s-au abținut.
CONCLUZIILE DEDUSE ÎN URMA APLICĂRII CHESTIONARULUI

Obiectivul pe care l-am vizat prin aplicarea chestionarului a constatat în validitatea, respectiv
invaliditatea ipotezelor formulate anterior.
În cele din urmă, am ajuns la concluzia că cele 3 ipoteze ale noastre au fost validate astfel:
Prima ipoteză cu privire la gradul de conștientizare a fenomenului clonării umane de către
studenții din cadrul Facultății de Drept și Științe Administrative a fost validată prin răspunsurile
afirmative primite la itemul 8 din chestionarul aplicat.
Cea de-a doua ipoteză a vizat dacă fenomenul clonării umane se află la intersecția dintre
moral și imoral. Aceasta a fost validată prin răspunsurile ptimite la itemul 14.
Ultima ipoteză pe care am vizat-o a fost cea în care doream să aflăm dacă procedura clonării
umane este sau nu etică. Caracterul etic al clonării umane a fost infirmat prin răspunsurile
primite la itemul 18 din chestionar.
CONCLUZII
În urma realizării acestei cercetări am dedus faptul că fenomenul clonării umane

reprezintă un subiect controversat, părerile fiind împărțite.
Totodată, acest fenomen este considerat non-etic, dar trebuie să fim deschiși atât la
schimbări și să dăm o oarecare șansă acestui tip de clonare, bazându-ne pe numeroasele
beneficii pe care le-ar putea aduce în timp.
BIBLIOGRAFIE
Septimiu Chelcea, Curs „Tehnici de cercetare sociologică”, București, 2001

Silver Lee, „Clonarea umană: un șoc al viitorului”București, 1999
Dragoș Ștefănică, „Pleroma. Studii și cercetări teologice- Clonarea umană: o abordare
etică”, București, 2013
https://www.academia.edu/9722485/Clonarea_umană_o_abordare_etică
https://ro.wikipedia.org/wiki/Clonare

Microcercetare Etica - Clonarea Umană - FDSA-1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microcercetare Etica - Clonarea Umană - FDSA-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

Microcercetare la disciplina Etica profesională

II. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

III. IPOTEZELE CERCETĂRII

Am pornit în realizarea acestei cercetări de la trei premise:

4.1 DESCRIEREA EȘANTIONULUI

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 40 de persoane, subiecții fiind studenți ai

V. METODE ȘI INSTRUMENTE FOLOSITE

Ancheta prin chestionar

ANEXE – CHESTIONAR – Clonarea – etic sau non-etic

2. Precizați vârsta dumneavoastră:

3. Precizați mediul în care locuiți:

4.Religia dumneavoastră este:

5. Precizați specializarea dumneavoastră:

7. Când vă gândiți la termenul etică, cu ce îl asociați?

8. Ați auzit vreodată de clonarea umană?

9. În viziunea dumneavoastră, clonarea este:

10. Pe o scară de la 1 la 5 în ce măsură sunteți de acord cu clonarea? 1 însemnând

11. Știați că există clone umane realizate de natură?

12. Știați că procedura clonării este ilegală?

14. Considerați că această procedură se află la intersecția dintre moral și imoral?

15. Care a fost primul mamifer clonat făcut public:

16. Presupunând că ați avea un copil cu o boală gravă, l-ați clona?

17.Dacă vi s-ar oferi posibilitatea copierii materialului genetic pentru a vă salva

REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR

1. Precizați genul dumneavoastră:

45%; 45% Feminin

2. Precizați vârsta dumneavoastră:

3. Precizați mediul în care locuiți:

60.7; 61% Rural

La întrebarea cu numărul 5 am avut drept țintă specializarea subiecților din cadrul

o O serie de reguli de conduită pe care trebuie să le respectați

o Un cod pe care trebuie să îl urmăm

La întrebarea numărul 8 am vizat gradul de cunoașere a fenomenului clonării umane de

10. Pe o scară de la 1 la 5, în ce măsură sunteți de acord cu clonarea? (1 însemnând

o Se află la intersecția dintre moral și imoral

20% Oaia Dolly

La penultima întrebare cuprinsă în chestionar, am vrut să vedem dacă subiecții aflați în

CONCLUZIILE DEDUSE ÎN URMA APLICĂRII CHESTIONARULUI

În urma realizării acestei cercetări am dedus faptul că fenomenul clonării umane

Septimiu Chelcea, Curs „Tehnici de cercetare sociologică”, București, 2001

S-ar putea să vă placă și