Promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor

Cosma Camelia

Sǎnǎtatea este o problemǎ socialǎ, economicǎ şi politicǎ, dar şi o problemǎ care vizeazǎ
drepturile omul. Familia, şcoala, cominitatea, biserica reprezintǎ locul în care copilul creşte, se
dezvoltǎ, se iniţiazǎ şi se educǎ pentru a se forma ca om şi a se integra în societate.Prin
autoritatea sa moralǎ şcoala i-a învǎţat şi îi va învǎţa pe copii cum sǎ se poarte în naturǎ şi în
societate, cum sǎ se raporteze la ceilalţi semeni, cum sǎ trǎiascǎ frumos, demn şi sǎnǎtos.
Acest opţional care poate fi predat de la clasa I până în clasa a XII a, este unul care
ajută elevii să descifreze „tainele„ corpului uman, îi face să înţeleagă că organismul propriu este
„o comoară„ foarte preţioasă şi că ar fi foarte util intoducerea lui în şcoli.
Am pornit de la cruda realitate a reducerii drastice a numărului de ore la biologie la liceu
(1-2ore/sapt). Mai mult sunt unele secţii în clasele XI, XII unde biologia nu mai există ca
disciplină. Însă orice individ are nevoie de anumite cunostinţe legate de anatomia, fiziologia şi
patologia corpului uman indispensabil pentru înţelegerea, depistarea, prevenirea şi combaterea
diferitelor boli frecvent întâlnite.
Educaţia pentru sănătate trebuie să înceapă de la vârste mici, pentru că în această etapă
dobândesc obiceiuri care sunt relevante pentru activităţile ulterioare.
Ea trebuie să urmărească :
 Informarea tinerilor din perspectiva dreptului la educaţie, la sănătate şi respectarea
valorilor umanitare;
 Studierea consecinţelor fizice, sociale, mintale, pe care le are un stil de viaţă iraţional;
 Dezvoltarea capacităţii de luare a unei decizii corecte în ceea ce priveşte propria
sănătate şi a celor din jur;
 Formarea deprinderilor de a rezista tentaţiei şi presiunii, şi unor abilităţi de viaţă
sănătoasă.
Cursul opţional ”Educaţie pentru sănătate “ îşi propune să înarmeze elevii cu un
complex specific de valori, să formeze convingeri, atitudini şi deprinderi pentru păstrarea şi
promovarea sănătăţii, să formeze un mod de gândire şi comportament responsabil şi sănătos şi
să-i mobilizeze pe tineri spre a alege moduri de viaţă sănătoase. Acest curs îi ajută pe tineri cum
să-şi formeze un sistem propriu de valori igienice, sanogenetice.
Dreptul la sănătate definită drept “o stare de bine fizică, mentală şi socială, şi nu doar
absenţa bolii sau a infirmităţii”, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este un drept
fundamental al omului. Şcoala poate crea atitudini, obişnuiţe de conduită preventivă,
comportament care se edifică în timp, în paralel cu dezvoltarea educativă.
Prin acestă disciplină dorim să-i pregătim pe tineri pentru un stil de viaţă sănătos, să-i
facem pe elevi mai atenţi, mai responsabili faţă de propria persoană.
Această disciplină urmăreşte realizarea unei educaţii eficiente pentru sănătate şi
presupune o implicare profund afectivă formând astfel convingeri ca rezultat al exprimării şi
confruntării libere, a apropierii şi a contactului coştient cu realitatea, punându-se, astfel, bazele
viitoarelor opţiuni atitudinal-comportamentale.
 Educţia pentru sănătate este realizată în şcoală, aceasta fiind instituţia abilitată cu
competenţe, autoritate morală şi ştiinţifică necesare cunoaşterii utile şi reale.
Consiliul Europei de la Barcelona , 2002, în planul detaliat de lucru privind dezvoltarea
sistemului educaţional, prevede opt domenii de competenţe cheie dintre care amintim: ştiinţe şi
tehnologii, a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale şi civice.
Cursul opţional ” Educaţie pentru sănătate “ răspunde acestor deziderate prin educarea
populaţiei şcolare pentru un stil de viaţă sănătos, prin realizarea indirectă a educaţiei adulţilor,
prin formarea unui comportament adecvat în societate.
În vederea elaborării unor programe utile şi eficiente de educaţie sanitară pentru sănătate
adecvate subiecţilor cărora se adresează, trebuie să se pornească de la stabilirea cu exactitate a
nivelului de cunoştinţe practice şi teoretice în domeniul respectiv.
Acesta fiind obiectivul principal al studiului nostru, am elaborat un chestionar original şi
complex, în colaborare şi sub directa coordonare a membrilor colectivului de Anatomia şi igiena
omului din cadrul Catedrei de Biologie experimentală a Facultăţii de Biologie şi Geologie din
Cluj-Napoca. Acest chestionar abordează:
 diferite aspecte legate de cunoaşterea anatomiei, fiziologiei, patologiei, igienei aparatului
reproducător uman şi contracepţiei;
 atitudinea proprie faţă de contaminarea cu agenţii patogeni ai diferitelor boli venerice;
 corelaţia existentă între această categorie de boli şi consumul de tutun, alcool şi/sau
droguri.
 nu în ultimul rând, s-a urmărit evaluarea gradului şi modului de implicare a părinţilor,
cadrelor didactice şi medicale cu rol educativ-sanitar în profilaxia bolilor venerice.
 totodată, prin acest chestinar complex şi diversificat, pe lângă scopul de a stabili care este
nivelul informaţional al subiecţilor (liceeni de vârstă diferită), am urmărit ca prin modul
de abordare, de investigare a diferitelor aspecte ale vieţii lor sexuale, să contribuim într-
o anumită măsură şi la realizarea şi/sau îmbunătăţirea nivelului de educaţie pentru
sănătate a tinerilor, astfel încât să se ajungă la o mai bună cunoaştere a modalităţilor de
prevenire a contactării bolilor venerice, precum şi de apariţie a sarcinilor nedorite.
Pentru cercetarea cunoştinţelor pe care le au elevii despre acest opţional am aplicat un
chestionar format din 119 întrebări legate de anatomia, fiziologia, patologia şi igiena
următoarelor aparate: digestiv, respirator, excretor, reproducător, despre metodele de
contracepţie, despre consumul de tutun, alcool, droguri asupra organismului şi efectele lor,
despre igiena personală, date familiale, date demografice. Acest chestionar l-am distribuit în
mod organizat, la finele semestrului II al anului şcolar 2005-2006 unui număr total de 212
subiecţi de la Grupul Şcolar “Voievodul Gelu“, din Zalău, profilul ştiinţe ale naturii din
următoarele clase:
1.a IX-a A-27 elevi
2.a IX-a B-27 elevi
3.a X-a A-29 elevi
4. a X-a B-26 elevi
5. a XI-a A-27 elevi
6. a XI-a B-27 elevi
7. a XII-a A-27 elevi
8. a XII-a B-22 elevi .
Numărul total de elevi este de 212 dintre care 130 de fete şi 82 de băieţi.
 Subliniez faptul că alegerea acestor categorii de subiecţi nu a fost aleatorie. Teoretic,
toţi tinerii chestionaţi ar trebui să se situeze undeva la un nivel mediu sau chiar peste mediu în
ceea ce priveşte cunoaşterea anatomiei şi fiziologiei omului în general şi a igienei în special, atât
graţie informaţiilor furnizate în cadrul orelor de biologie (disciplina de biologie fiind obligatorie
şi nu opţională pentru toţi subiecţii noştri), cât şi studiului individual suplimentar şi/sau din
numeroasele publicaţii (cărţi, reviste, ziare, pliante publicitare instructiv-educative) existente pe
piaţă şi din emisiunile pe aceste teme difuzate larg pe diferite posturi de radio şi televiziune, la
care subiecţii au acces necondiţionat. Am pornit de la premiza că adolescenţa reprezintă cea mai
importantă şi complexă perioadă a vieţii unui individ sub raportul modificărilor psiho-somatice
pe care le suferă individul pe parcursul maturizării şi desăvârşirii formării sale. Totodată,
adolescenţa este vârsta la care încă se mai poate interveni în mod benefic în scopul îmbunătăţirii
nivelului de educaţie sanitară generală a individului, cu impact asupra întregii vieţi ulterioare a
individului. Pentru garantarea (în limita posibilităţilor) într-o cât mai mare măsură a veridicităţii
informaţiilor furnizate de către subiecţi, în mod deliberat, în cadrul chestionarului, nu a fost
solicitată menţionarea numelui şi prenumelui acestora. Metodele folosite au fost: chestionarul,
conversaţia, expunerea, problematizarea, studiul de caz, observaţia, demonstraţia, exerciţiul,
modelarea, experimentul precum şi metode interactive cum sunt: cubul, ştiu/vreau să ştiu/am
învăţat, ciorchinele, mozaicul. Foarte mult elevilor le-a plăcut să lucreze în grupe ceea ce
demonstrează că munca în grup este mai eficientă, fiecare membru având un rol bine definit.
Materialele folosite au fost: foi xerox, pixuri, planşe, atlase anatomice, mulaje, casete video, cd-
uri, calculatoare, televizor, cărţi de specialitate, pliante şi broşuri.
În cele ce urmează, redăm chestionarul care a fost oferit spre completare subiecţilor,
menţionând totodată că, imediat după parcurgerea acestuia, prin discuţii purtate cu liceenii
chestionaţi, am încercat soluţionarea tuturor neclarităţilor vis-a-vis de întrebările incluse, în
vederea obţinerii unor răspunsuri cât mai exacte, corecte şi complete.

CHESTIONAR
Completarea chestionarului este opţională. În cazul în care nu doriţi să îl completaţi, vă rugăm
să vă motivaţi opţiunea.

1.Vârsta
2.Sexul
3.Clasa
4.Vârsta şi ocupaţia mamei
5.Vârsta şi ocupaţia tatălui
6.Starea civilă a părinţilor
7.Vârsta şi ocupaţia fraţilor
8.Vârsta şi ocupaţia surorilor
9.Proveniţi din mediul urban sau rural?
10.Sunteţi o persoană credincioasă?
11.Dacă da, cărei religii aparţineţi?
12.Ce organe ale aparatului reproducător al femeilor şi bărbaţilor cunoşteţi?
13.Ce norme (reguli) de igienă ale aparatului reproducător cunoaşteţi şi în ce măsură le
respectaţi?
14.La ce vârstă aţi avut prima menstruaţie?
15.Aţi avut vreodată tulburări de ciclu menstrual?
16.Dacă da, ce fel de tulburări?
17.Aţi avut poluţii nocturne?
18.Dacă da, de la ce vârstă?
19.V-aţi început activitatea sexuală?
20 La ce vârstă?
21.V-aţi consultat cu cineva înainte de începerea relaţiei sexuale?
22.Părinţii ştiu că v-aţi început activitatea sexuală?
23.La cât timp după începerea ei au aflat?
24.Cine ştie că v-aţi început activitatea sexuală?
25.Care era vârsta primului partener?
26.Cu câţi parteneri/partenere aţi întreţinut raporturi sexuale până în prezent?
27.Cât de bine cunoaşteţi partenerul/partenera cu care întreţineţi raporturi sexuale?
28.Care a fost cea mai scurtă, respectiv cea mai lungă relaţie de natură sexuală pe care aţi avut-
o?
29.Care este frecvenţa raporturilor sexuale?
30.Unde anume întreţineţi raporturi sexuale de obicei?
31.Ce tip de relaţie sexuală aţi avut:heterosexuală, homosexuală, bisexuală?
32.Care este vârsta partenerilor cu care aţi avut relaţii sexuale?
33.Aţi avut vreodată dificultăţi în realizarea actului sexual?
34.Ce fel de probleme?
35.După începerea activitaţii sexuale rezultatele la învăţătură au avut de suferit?
36.Dacă da, în ce măsură?
37.În ce măsură comportamentul dumneavoastră sexual este influenţat de anturaj?
38.Explicaţi termenii: libidou, orgasm, potenţă, virilitate, sterilitate, homosexualitate, lesbianism,
avort, frigiditate.
39.Aţi suferit vreodată de vreo boală a aparatului reproducător?
40.Aţi avut în familie personae cu tumori canceroase la nivelul aparatului reproducător?
41.Dar la nivelul glandelor anexe ale acestuia?
42.Cât de des vă faceţi un consult ginecologic?
43.Ştiţi cum trebuie făcută palparea sânilor pentru depistarea tumorilor de sân?
44.Ştiţi care sunt riscurile contactului sexual neprotejat?
45.Ce boli cu transmitere sexuală cunoaşteţi?
46.Aţi suferit de vreo boală cu transmitere sexuală?
47.Dacă da, de ce boală?
48.Ce metode contraceptive cunoaşteţi?
49.Ce metodă contraceptivă folosiţi în momentul de faţă şi de cât timp?
50.Ce alte metode contraceptive aţi mai folosit?
51.Cine va recomandat folosirea acestor metode contraceptive?
52.Cunoaşteţi avantajele şi dezavantajele metodei contraceptive folosite de dumneavoastră?
53.Dacă da, de unde?
54.Cunoaşteţi avantajele şi dezavantajele şi a altor metode contraceptive?
55.Dacă da, de unde?
56.Cunoaşteţi care este perioada fertilă a femeii?
57.Ce ştiţi despre contracepţia de urgenţă?
58.Aţi avut vreo sarcină, naştere sau avort?
59.Care este opinia dumneavoastră vizavi de avort?
60.Cunoaşteţi riscurile unui avort?
61.Vă doriţi copiii?
62.Aţi fost vreodată agresat/agresată sexual?
63.Dacă da, de către cine, la ce vârstă şi în ce fel?
64.Cui v-aţi adresat pentru a reclama agresiunea sexuală?
65.Aţi urmat vreun tratament de recuperare după agresiunea sexuală?
66.Cine s-a ocupat de educaţia dumneavoastră sexuală?
67.Cu cine discutaţi problemele legate de viaţa dumneavoastră intimă?
68.Aţi apelat vreodată la centrele de educaţie sexuală, planificare familială şi contracepţie?
69.Cu ce frecvenţă apelaţi la serviciile acestor centre şi în ce situaţii?
70.În ce măsură s-au implicat profesorii in educaţia sexuală a dumneavoastră?
71.Care este opinia dumneavoastră referitoare la oportunitatea acestei discipline?
72.Care este opinia părinţilor dumneavoastră referitoare la oportunitatea acestei discipline?
73.Vă face plăcere să agresaţi sexual pe cineva. De ce?
74.Vă consideraţi vinovat/vinovată de faptul că aţi fost agrsat sexual?
75.De ce?
76.Fumaţi?
77.Câte ţigări pe zi?
78.De cât timp fumaţi?
79.Consumaţi băuturi alcoolice?
80.Ce cantitate /unitatea de timp?
81.De cât timp consumaţi băuturi alcoolice?
82.Consumaţi sau aţi consumat vreodată droguri?
83.Dacă da, ce fel şi în ce cantitate?
84.Consumul de droguri, alcool şi/sau tutun este corelat cu desfăşurarea activităţii sexuale?
85.Aţi suferit de vreo boală a aparatului respirator, care?
86.Ştiţi care sunt căile de transmitere ale bacilului Koch?
87.Care sunt simptomele clinice ale TBC-ului pulmonar?
88.Ce norme de igienă ale aparatului respirator cunoaşteţi?
89.Ce boli ale aparatului respirator cunoaşteţi?
90.În cazul virozelor respiratorii, obişnuiţi să aplicaţi automedicaţia sau apelaţi la sfaturile
competente ale unui specialist?
91.Cunoaşteţi riscurile automedicaţiei?
92.Care sunt simptomele gripei aviare?
93.Ce boli ale aparatului digestive cunoaşteţi?
94.De ce boli digestive aţi suferit?
95.Ce ştiţi despre agentul patogen, simptomele şi modalităţile de prevenire ale hepatitei? Care
sunt tipurile de hepatită?
96.Ce ştiţi despre simptomele, factorii determinanţi şi prevenirea ulcerului?
97.Cunoaşteţi care sunt simptomele ulcerului?
98.Cunoaşteţi factorii predispozanţi ai ulcerului?
99.Cunoaşteţi măsurile de prevenire ale ulcerului, în ce măsură le respectaţi?
100.Ce ştiţi despre simptomele, cauzele şi tratamentul diabetului zaharat?
101.Ce parazitoze cunoaşteţi, aţi suferit de vreo boală provocată de paraziţi intestinali (oxiuri,
tenii, giardia lamblia, limbrici)?
102.Ce norme de igienă respectaţi pentru prevenirea parazitozelor?
103.Ce reguli a alimentaţiei (cantitatea/nr.de mese/diversitate) cunoaşteţi?
105.În ce măsură le respectaţi?
106.Ce reguli de igienă a cavităţii bucale cunoaşteţi, dacă le respectaţi şi în ce măsură?
107.Cât de des faceţi un consult stomatologic?
108.Cât de des faceţi un exudat faringian?
109.Cunoaşteţi riscurile unei infecţii cu streptococul beta hemolytic netratate?
110.Cunoaşteţi consecinţele posibile ale unor carii dentare netratate?
111.Cunoaşteţi efectele nocive ale alcoolului?
112.Cunoaşteţi efectele nocive ale tutunului?
113.Cunoaşteţi efectele nocive ale drogurilor?
114.Care sunt simptomele apendicitei?
115.Ce trebuie făcut în situaţie de inflamaţie a apendicitei?
116.Ce boli ale aparatului excretor cunoaşteţi?
117.Ce simptome ale unei afecţiuni ale aparatului excretor ştiţi?
118.De ce boli ale aparatului excretor aţi suferit?
119.Ce norme de igienă ale aparatului excretor ştiţi şi în ce măsură le respectaţi?

Aşa cum deja am menţionat, unul dintre obiectivele principale ale prezentului studiu l-a
reprezentat stabilirea, în cadrul eşantionului nostru, a nivelului de cunoştinţe referitoare la:
anatomia, fiziologia, patologia şi igiena aparatelor: digestiv, respirator, excretor, reproducător, de
contracepţie, sterilitate, consumul de droguri legale şi ilegale şi efectele lor asupra organismului
uman.
Subliniez, că nu am urmărit doar evaluarea brută a acestor cunoştinţe, ci am încecat să
stabilim şi corelaţia existentă între aceste cunoştinţe şi vârsta, sexul, provenienţa din mediul rural
sau urban a liceenilor chestionaţi, apartenenţa la familii cu un anumit nivel de pregătire
intelectuală, familii mai mult sau mai puţin unitare (părinţi căsătoriţi, necăsătoriţi, divorţati,
văduvi) şi, nu în ultimă instanţă, implicarea diferiţilor membri ai familiei, a educatorilor şi/sau
cadrelor medicale în însuşirea cunoştinţelor şi soluţionarea diverselor neclarităţi cu care se
confruntă liceenii noştri cu privire la multiplele aspecte esenţiale ale problemelor urmărite.
Atât din rezultatele obţinute prin completarea chestionarelor de către aceşti subiecţi, cât
şi din discuţiile libere purtate cu aceştia, am constatat existenţa unor diferenţe semnificative în
ceea ce priveşte nivelul cunoştinţelor legate de aspectele urmărite la elevii claselor IX-XII, în
sensul că elevii claselor a XI a şi a XII s-au dovedit a fi cel mai bine documentaţi, în timp ce
elevii claselor a IX a şi a X a au demonstrat existenţa unor carenţe grave, materializate prin
inexistenţa unor cunoştinţe elementare în domeniiile abordate de noi. Aceste diferenţe sunt, într-
o oarecare măsură, justificate având în vedere că, potrivit programelor de învăţământ în vigoare,
anatomia şi fiziologia omului este studiată în casa a XI. Dar, nu trebuie neglijat faptul că unele
aspecte legate de aparatul reproducător sunt abordate şi pe parcursul şcolii generale. Per
ansamblu, potrivit rezultatelor noastre, apreciem că nivelul acestor cunoştinţe este nesatisfăcător,
în condiţiile în care doar 39% dintre elevii claselor a XI a şi 49% dintre cei din clasa a XII a au
cunoştinţe suficiente şi corecte referitoare la componentele aparatului reproducător de ambele
sexe, la bolile şi normele de igienă a acestui aparat, cunoştinţe referitoare la menstruaţie şi
poluţiile nocturne, la contracepţie, sarcină, avort, conduită sexuală etc. Nivelul tuturor acestor
cunoştinţe este extrem de redus la elevii claselor a IX a şi a X a, doar 5% dintre cei din clasa a
IX, respectiv 7% dintre cei din clasa a X a răspunzând dacă nu complet, atunci măcar corect la
întrebările chestionarului nostru ce abordau problematici, care, potrivit programelor analitice
gimnaziale, ar fi trebuit să fie cunoscute.
Absenţa cunoştinţelor elementare legate de aparatul reproducător uman este mai puţin
îngrijorătoare, însă, din păcate, un mare număr de subiecţi, dintre care bună parte din clasa a IX a
(66%) şi a X a (55%), dar şi din clasele a XI a (10%) şi a XII a (29%) fac confuzii grave în ceea
ce priveşte apartenenţa unor organe la cele două sexe (de exemplu, ovarele, uterul, trompele
uterine, prostata), precum şi confuzii legate de conexiunea anatomică a căilor genitale cu cele
urinare feminine.
Referitor la corelaţia dintre nivelul acestor cunoştinţe şi sexul subiecţilor, rezultatele
studiului nostru reflectă cu claritate că fetele sunt cele care deţin mai multe informaţii referitoare
la anatomia, patologia, igiena aparatului reproducător la ambele sexe, precum şi la contracepţie.
Astfel, în timp ce 59% dintre fete au dat răspunsuri corecte, la băieţi situaţia este alarmantă, doar
15% dintre cei chestionaţi dovedind a poseda cunoştinţele elementare, corecte în acest domeniu.
Mai mult decât atât, fetele au dovedit un interes sporit şi constant (materializat prin existenţa
unui bagaj informaţional mult mai larg de cunoştinţe) pe tot parcursul celor 4 ani de liceu, cu un
maximum în clasele a XI şi a XII. Cu certitudine, acest fapt poate fi corelat cu maturizarea fizică
şi psihică mai rapidă a lor comparativ cu băieţii.
După cum se cunoaşte, adolescenţa se instalează mai rapid la fete decât la băieţi. Apariţia
menarhei (care marchează debutul pubertăţii la fete), arată următoarele rezultate: 2%-la 10 ani,
6%-la 11 ani, 20%-la 12 ani, 35%-la 13 ani, 33%-la 14 ani şi doar 4%-la 15 ani; pe fondul
profundelor modificări somato-psihice, stârneşte interesul adolescentelor pentru elucidarea
acestor aspecte inedite ale trupului lor. Pe de altă parte, adolescente fiind, se apropie cu paşi
repezi de momentul începerii vieţii sexuale, care poate implica riscul apariţiei unei sarcini,
pentru prevenirea căreia se impune folosirea anumitor metode contraceptive. Toate aceste
întrebări care se nasc în mintea adolescentei incită la căutarea răspunsurilor corecte, iar găsirea
lor se reflectă într-o cunoaştere mai complexă a aparatului reproducător uman de către fete.
La băieţi, instalarea mai tardivă a pubertăţii, cu vreo 3-4 ani mai târziu decât la fete,
explică de ce interesul lor pe perioada liceului faţă de aceste probleme este mai sporit la cei de
16-18 ani faţă de cei de vârstă mai mică. Oricum, interesul (şi implicit şi nivelul cunoştinţelor
lor) nu îl egalează pe cel al fetelor, din moment ce amploarea transformărilor organismului lor,
precum şi implicaţiile acestor transformări în această perioadă nu sunt atât de mari ca la fete.
În urma prelucrării datelor obţinute din analizarea răspunsurilor date de elevi la
chestionar am constat următoarele: elevii din clasele a IX-a şi a X-a au mai puţine cunoştinţe
despre igiena diferitelor aparate ale corpului uman, despre bolile cu transmitere sexuală, despre
sarcină şi avort, despre metode de contracepţie,despre droguri legale şi ilegale şi efectele lor
decât cei din clasele a XI-a şi a XII-a care au acumulat mai multe cunoştinţe din diverse surse de
informare (orele de biologie, orele de educaţie penteu sănătate, documentare, reviste de
specialitate, colegi, prieteni , părinţi şi profesori.
În ceea ce priveşte vârsta subiecţilor, în cazul fetelor se prezintă astfel: 8%-au 15 ani,
25%-au 16 ani, 27%-au 17 ani, 32%-au 18 ani, 7%-au 19 ani, 1%-au 20 de ani; în cazul băieţilor:
12%-au 15 ani, 32%-au 16 ani, 27%-au 17 ani, 24%-au 18 ani, 5%-au 19ani (figura 2).
Majoritatea subiecţilor chestionaţi provin din mediul rural-51% iar din mediul urban-49% .
Aşa cum era de aşteptat, s-ar părea că există o corelaţie între nivelul cunoştinţelor legate
de aparatul reproducător şi provenienţa subiecţilor din mediul urban sau rural, în sensul că,
liceenii proveniţi din mediul urban sunt mai bine documentaţi faţă de cei din mediul rural. Acest
declaj este deplin justificat în condiţiile în care cei din mediul rural sunt privaţi de multitudinea şi
diversitatea surselor de informare de care beneficiază locuitorii oraşelor (internet, televiziune
prin cablu, reviste, ziare, cărţi etc). Din discuţiile purtate cu elevii proveniţi din mediul rural,
reiese că acest deficit al surselor de informare este compensat într-o oarecare măsură de o
implicare mai profundă a cadrelor didactice şi/sau familiei (în principal a fraţilor mai mari care
îşi continuă studiile la oraş şi care comunică şi se implică în pregătirea celor mai mici).
Este îmbucurător faptul că elevii care au avut afecţiuni respiratorii, digestive, excretorii,
sexuale, cunosc mai bine simptomele, factorii determinanţi şi prevenirea lor decât cei care nu au
suferit de asemenea afecţiuni. Voi exemplifica câteva situaţii: referitor la ce reguli de igienă
cunoateţi şi în ce măsură le respectaţi şi ce organe ale aparatelor reproducătoare cunoaşteţi
subiecţii au răspuns astfel: 40,56 % afirmă că nu cunosc nici o regulă de igienă ale aparatelului
reproducătoar în timp ce 59,44 % afirmă că le ştiu; în ce priveşte regulile de igienă ale
aparatului reproducătoar 81,60 % spun că nu cunosc nici o regulă de igienă şi numai 18,39 %
spun că le ştiu, aceştia fiind elevii din clasele a XII-a, din care numai jumătate din ei le respectă.
La întrebările referitoare la activitatea sexuală, rezultatele sunt următoarele: 54 % din subiecţi şi-
au început activitatea sexuală, astfel: la 10 ani-1%, la 14 ani-24%, la 15 ani-29%, la 16 ani-22%,
la 17 ani-17%, la 18 ani-5%, la 19 ani-2% iar 46 % dintre subiecţi nu şi-au început activitatea
sexuală, din cei 54 % de subiecţi care şi-au început activitatea sexuală 38% spun că nu s-au
consultat cu nimeni înainte de începerea activităţii sexuale şi doar 16 % spun că le-au spus
părinţilor; referitor la vârsta primului partener sexual 35 % afirmă că nu ştiu care este vârsta lui
şi numai 19% afirmă că ştiu. În ceea ce priveşte bolile cu transmitere sexuală suferite de subiecţii
chestionaţi rezultatele sunt: 22%-au suferit de candidoză, 25% de micoze, 11% de vaginită iar
dintre bolile cu transmitere sexuală cea mai cunoscută de către elevii chestionaţi este SIDA-36%
în timp ce 31 % nu ştiu nici una . Faptul că tinerii chestionaţi au suferit într-un număr moderat de
boli cu transmitere sexuală este şi datorită faptului că utilizează diferite metode de protecţie
sexuală şi anume : prezervativul de 3 ani-30%, prezervativul de 2 ani-33%, prezervativul de 1
an-15%, anticoncepţionale de 1 an-11%. De educaţia sexuală a subiecţilor chestionaţi 20%
afirmă că şcoala a avut un rol important, (menţionând faptul că nu întotdeuana este dirigintele ci
este profesorul de care se simt foarte apropiaţi), 15% spun că i-au ajutat prietenii, 17%-părinţii,
11%-tv, net, 9%-reviste iar 23% afirmă că nu i-a ajutat nimeni. La explicarea următorilor
termeni: libidou, orgasm, potenţă, virilitate, sterilitate, homosexualitate, lesbianism, avort,
frigiditate,72,16 % nu ştiu să explice termenii şi numai 27,84 % ştiu explicarea lor, fapt ce arată
că tinerii manifestă o oarecare pudoare faţă de temele sexuale şi demonstrează lipsa informaţiilor
şi mai ales o preocupare slabă a părinţilor faţă de acest aspect, care poate fi explicat prin
apartenenţa religioasă a subiecţilor dintre care 86%-sunt ortodocşi, protestanţi-12% din care: 7%-
baptişti, 3%-penticostali, 2%-reformaţi, martorii lui Iehova-1% şi greco-catolici-1%
Din răspunsurile oferite de liceenii chestionaţi, am putut deduce că părinţii cu vârsta cuprinsă
între 31-40 ani sunt cei care se implică cel mai mult în educarea copiilor lor în această direcţie
(44,81%), urmaţi de cei cu vârsta cuprinsă între 41-50 ani (28,30%), cei cu vârsta între 51-60
(26,41%), în timp ce foarte puţini părinţi (0,47%) cu vârsta între 61-70 ani abordează în
discuţiile pe care le poartă cu copiii lor probleme legate de aparatul reproducător şi sexologie
normală şi patologică.
În ceea ce priveşte corelaţia cu nivelul de pregătire a părinţilor, deşi m-aș fi aşteptat să constat
o implicare mai profundă a celor cu studii superioare şi medii, rezultatele noastre denotă
inexistenţa unor diferenţe semnificative între cele trei categorii de părinţi, mai exact, din totalul
părinţilor care se implică în educarea copiilor lor legată de aparatul reproducător, aproximativ
34% au studii superioare, 31 % studii medii şi 35 % studii gimnaziale. Deducem că mult mai
strânsă este corelaţia cu vârsta decât cu nivelul de pregătire a părinţilor în ceea ce priveşte
implicarea acestora în educarea copiilor lor. Dacă este să ţinem seama de ambii parametri, atunci
constatăm că părinţii cu vârsta cuprinsă între 31-40 ani şi cu studii superioare se implică cel mai
mult, urmaţi fiind de cei de aceeaşi vârstă dar cu studii medii şi apoi de cei de 41-50 ani şi studii
superioare. Cei cu vârsta cuprinsă între 51-70 ani, indiferent de nivelul de pregătire, în discuţiile
purtate cu copii lor abordează foarte discret şi doar sporadic problemele aparatului reproducător
şi vieţii sexuale. Rezultatele studiului nostru denotă că, într-adevăr, părinţii divorţaţi abordează
mai mult în dicuţiile purtate cu copiii lor problemele esenţiale ale aparatului reproducător şi vieţii
sexuale (90%), poate şi dintr-o prudenţă excesivă, dorind să-şi protejeze copiii de experienţele
neplăcute datorate unei insuficiente cunoaşteri a acestei laturi a vieţii, sau din dorinţa ca măcar
copiii lor să nu repete greşeala de pe urma căreia ei au avut de suferit. Posibil, însă, ca această
implicare mai profundă să fie oarecum şi „impusă” de statutul de unic părinte, unic educator şi
unic responsabil pentru eventualele nereuşite, eşecuri, inclusiv pe planul vieţii de cuplu al
copilului. În cazurile în care există ambii părinţi, întrucât problemele legate de aparatul
reproducător încă sunt percepute şi catalogate ca fiind delicate, ruşinoase, de regulă, părinţii îşi
pasează unii altora sarcina de a discuta cu copiii aceste probleme, fapt pentru care, adeseori,
copiii râmân cu multe întrebări fără răspuns, sau, în situaţii mai fericite, apelează la alte
persoane decât proprii părinţi pentru a afla unele răspunsuri mai „delicate”.
Din rezultatele noastre reiese că extrem de rar (aproximativ 4%), numai în situaţii extreme (cum
ar fi apariţia unei sarcini nedorite, sau depistarea unei boli în sfera genitală), adolescenţii
apelează la serviciile şi sfaturile personalul medical de specialitate.
Referitor la consumul de droguri legale şi ilegale rezultatele sunt : 51% sunt fumători, 46%
spun că au consumat sau consumă băuturi alcoolice, iar în ceea ce priveşte drogurile ilegale doar
3% au afirmat că au consumat dar că nu ştiu ce fel de droguri, iar în ceea ce priveşte efectele
nocive ale acestora rezultatele sunt următoarele: din cei 212 de subiecţi chestionaţi doar 12%-
cunosc efectele tutunului, 11%-cunosc efectele alcoolului şi 10% cunosc efectele drogurilor
ilegale ceea ce demonstrează o slabă preocupare atât a elevilor cât şi a părinţilor, profesorilor faţă
de acest aspect.
Din cei 212 elevi chestionaţi numai 35,67 % îşi fac un consult ginecologic, cel puţin o
dată/lună, iar din 61,32 % fete numai 25,23 % ştiu cum se face palparea sânilor pentru
depistarea tumorilor; 62,26 % din elevi ştiu care sunt riscurile unui contact sexual neprotejat iar
82,54 % nu sunt de acord cu avortul şi numai 39,62 % din ei cunosc riscurile unui avort.
În ceea ce priveşte opinia lor faţă de a avea copii am constatat următoarele: 60,84 % din
ei îşi doresc copii, iar 12, 26 % din subiecţi au răspuns că au apelat la centrele de planificare
familială, de educaţie sexuală şi contracepţie. 26,41 % au spus că profesorii s-au implicat în
mare măsură în educaţia lor sexuală, iar 42,45 % au afirmat că profesorii nu s-au implicat deloc
în educaţia lor sexuală fapt pentru care ei au răspuns în legătură cu oportunitatea acestei
discipline că ar fi foarte necesară introducerea ei în proporţie de 94,78 % în şcoală începănd din
clasa a VII-a .
Referitor la bolile suferite de subiecţi rezultatele au fost acestea: 48,11 % au suferit de
boli respiratorii din care: 35,78 % au suferit de viroze, 4,10 % de bronşite, 3,68 % de pneumonii,
4,55 % de laringită; din cei 48,11 % 38,99 % aplică automedicaţia şi doar 9,12 % apelează la un
specialist, cu toate că ei nu cunosc riscurile automedicaţiei. Elevii care au suferit de o boală
digestivă sunt puţini: doar 5,66 % şi anume: 1,41%-ulcer, 4,25 % -gastrită, fapt ce demonstrează
că subiecţii respectă o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată; în schimb în cazul parazitozelor
rezultatele au fost altele: 30,66 % au suferit de următoarele parazitoze: 25,87 % de lambliază iar
restul de 4,79 % de oxiurază, ceea ce arată că pentru prevenirea lor doar 20 ,23 % repectă igiena
zilnică: spălarea dinţilor zilnic:56,78% (tabel 1) şi spălarea fructelor şi legumelor, restul nu fac
nimic. Doar 23,58% cunosc tipurile de hepatită A,B; 26,41% cunosc simptomele ulcerului,
16,50% ştiu care sunt cauzele, simptomele şi tratamentul diabetului zaharat. În legătură cu
efectuarea unui consult stomatologic doar 22,64% fac unul/an iar 28,98% fac două/an; efectuarea
unui exudat faringian este efectuat o dată/an de către 39,62% din subiecţii chestionaţi.
Aceste rezultate demonstrează că elevii chestionaţi nu cunosc multe aspecte legate de
organismul uman şi în special cei care nu au făcut Educaţie pentru sănătate. Se impune deci, o
revizuire a programei şcolare pentru ca toţi elevii să cunoască problemele importante legate de
sănătatea lor (au dreptul acesta). De asemenea, elevii s-au dovedit interesaţi de documentarele pe
care le-am prezentat atât în cursul opţionalului numit „Bolile omenirii”, la „Telecinemateca”,
cât şi în cadrul cercului de biologie „Bios”. De asemenea membrii cercului au elaborat revista de
biologie „Bios” al cărui redactor este Luca Anamaria, abordând subiecte din cele mai diverse.
Toate acestea m-au impulsionat şi mai mult în realizarea acestei lucrări de gradul I.

Bibliografie

1.Alder.M., 1996, Sexual health and care: sexually transmitted infections, Guidelines for
prevention and treatment, Macmillian Co., London.
2.Angle, M., Huff, P.S., Lea, J.W., 1991, Interaction between oral contraceptives and therapeutic
drugs, Outlook, 9 (1), 1-6.
3.Antal, A., 1983, Igiena şcolară, Ed. Medicală, Bucureşti.
4.Athanasiu, A., 1998, Tratat de psihologie medicală, Ed.Oscar Print, Bucureşti.
5.Bailie, G.R., 2005, The Clinical Use of Drugs - Acute renal failure, Appl. Therapeutics, 82,
29–33.
6.Barbu, R., 1980, Fiziopatologia, Ed.Diactică şi Pedagogică, Bucureşti.
7.Barna, A., Pop, I., 2001, Biologie, Gradul II în învăţământ, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca.
8.Bucur, G. E., 2001, Educaţie pentru sănătate, Ed. Fiat Lux, Bucureşti
9.Bucur, G.E., Popescu, O., 1999, “Educaţia pentru sănătate în şcoală”, Ed.Fiat Lux, Bucureşti.
10..Eurydice, Reţea de informare despre educaţie în Comunitatea Europeană.Combaterea
eşecului şcolar: o provocare pentru construcţia europeană.
11.Huezo, C.M., Carignam, C.S., 1999, Ghidul serviciilor de planificare familială, Societatea de
Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, Bucureşti.
12.Huezo, C., Malhotra, U., 1992, Providing contraceptives through community based services
with clinical backup: a model protocol for quality of care, International Planned Parenthood
Federation Co., London.