INTRODUCERE IN

SANATATEA PUBLICA
OBIECTIVE EDUCATIONALE:
Intelegerea continutului sanatatii publice
Definitii ale sanatatii publice; Obiectul; Scopul
Domeniile principale de studiu ale sanatatii publice
Metodele si tehnicile sanatatii publice
Medicina preventiva:treptele preventiei
 I.1. Definitia Sanatatii Publice dupa
O.M.S. este:
 “Stiinta si arta prevenirii bolilor,
prelungiriii vietii si promovarii sanatatii
prin eforturile organizate ale societatii”
 I.2. Sanatate Publica. Istoric
 Aceasta disciplina a avut de-a lungul timpului
diverse denumiri, si anume cea de:
 Igiena Sociala ( in a doua jumatate a secolului al XIX-
lea – inceputul secolului al XX-lea);
 Organizarea Sanitara (in U.R.S.S. si fostele tari
sociale);
 Medicina Sociala (in tarile Europei Occidentale).
 La ora actuala, sfera de preocupari la nivelul disciplinei
cuprinde urmatoarele directii:
 Identificarea si ierarhizarea principalelor probleme de
sanatate la nivel comunitar.
 Epidemiologia, baza fundamentala a sanatatii publice ce
permite identificarea factorilor de risc pentru sanatate si
instituirea masurilor de interventie.
 Studiul managementului sanitar si a calitatii serviciilor
de sanatate.
 I.3.Sanatate Publica. Scop
 Sanatatea Publica are ca obiect de studiu
starea de sanatate a populatiei, corelata
cu factorii care o influenteaza.
 Scopul Sanatatii Publice este acela de
a reduce la nivel populational:
 disconfort;
 boala;
 incapacitate (invaliditatea si handicapul);
 decesul prematur.
 Obiectul Sanatatii Publice il reprezinta
grupurile umane
 Caile prin care se pot realiza scopurile sanatatii
publice presupun efortul organizat al intregii
colectivitati.
 Sanatatea publica a fost definita de Hanlon
ca fiind stiinta protejarii oamenilor si a
sanatatii, a promovarii si redobandirii sanatatii
prin efortul organizat al societatii.
 Aceste eforturi sunt sustinute prin legi,
programe cu caracter preventiv, institutii si
servicii sanitare, sociale, cu caracter educativ
si cu participarea intregii populatii.
 Scopurile Sanatatii Publice:

 Promovarea sanatatii, urmarind ca

oamenii sa fie tot mai sanatosi, pentru a
putea participa la viata sociala.
 Ocrotirea sanatatii prin mentinerea
sanatatii si prevenirea bolilor.
 Controlul morbiditatii prin combaterea
bolilor si a consecintelor lor.
 Redobandirea sanatatii prin contributia
medicilor, a serviciilor sanitare si sociale.
 I.4. Sanatate Publica. Continut (domeniile principale

ale sanatatii publice )

 Cunoasterea si evaluarea starii de sanatate a unei
populatii, utilizand notiuni de:
 demografie (mortalitate, letalitate, natalitate, etc);
 morbiditate (incidenta, prevalenta, morbiditate
spitalizata);
 studii epidemiologice descriptive si analitice;
 screening
 Studiul influentei factorilor de risc socio-economici
asupra starii de sanatate a populatiei, stiind ca o parte
din boli sunt ca determinism social.
 Notiuni de biostatistica cu etapele sale de culegere,
prelucrare si interpretare a datelor.
 Educatia pentru sanatate si promovarea sanatatii.
 Notiuni de management sanitar.
 Descrierea si analiza comparativa a
principalelor sisteme de sanatate existente in
lume.
 Notiuni de legislatie sanitara.
 Reforma serviciilor de sanatate
 Ingrijiri primare de sanatate.
 Ingrijiri de specialitate oferite de unitatile cu
paturi si cele din ambulatoriu.
 Managementul si calitatea serviciilor de
sanatate.
 Notiuni de prevenire a principalelor cauze de
imbolnavire prin aplicarea programelor
nationale da sanatate.
 Obiectivele de studiu ale
Sanatatii publice:
 Cunoasterea starii de sanatate a populatiei; identificarea
nevoilor de sanatate ale comunitatii si ierarhizarea lor in
functie de prioritati;
 Cunoasterea morbiditatii colective si factorii care o
conditioneaza; promovarea unei politici care sa
favorizeze sanatatea si prevenirea imbolnavirilor;
 Cunoasterea masurilor complexe care sa duca la
apararea, promovarea si refacerea starii de sanatate a
populatiei. Supravegherea sanatatii grupurilor umane;
 Evaluarea calitatii serviciilor de sanatate; asigurarea
controlului sanatatii prin efortul conjugat al intregii
colectivitati.
 Metode si tehnici utilizate in
Sanatatea publica:
 Metodele si tehnicile biostatisticii, statisticii sanitare si
epidemiologice;
 Studiul populatiilor umane – partea de demografie;
 Metode si tehnici de evaluare a morbiditatii cu toate formele ei de
expresie si a relatiilor de cauzalitate dintre factorii de risc si boala;
 Elemente de conducere stiintifica a serviciilor medicale si elaborarea
de programe de sanatate in teritoriu;
 Elemente de educatie pentru sanatate, planificare, economie si
legislatie sanitara;
 Studiul influentei factorilor de risc socio-economici asupra starii de
sanatate a populatiei;
 Cercetarea consumului medical al populatiei;
 Eficienta medicala si economica a asistentei medicale;
 Elaborarea de planuri sanitare de prevenire a bolilor cu larga
raspandire in populatie sau pentru cresterea nivelului starii de
sanatate a populatiei.
SANATATE SI BOALA; STAREA
DE SANATATE A POPULATIEI.
INDICATORI DE MASURARE A
STARII DE SANATATE A
POPULATIEI
 II. 1. Definitia sanatatii si a
starii de boala
 Starea de sanatate a individului este definita de OMS ca
fiind: “ O bunastare completa, fizica, mentala si sociala, care
nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatii”.

 Este definitia cea mai frecvent utilizata, care prezinta o serie de

caracteristici:
 este acceptata de toata lumea ca o aspiratie;
 realizarea ei presupune participarea comunitatii;
 subliniaza latura pozitiva si caracterul multifactorialal starii de
sanatate.
 Definitia este acceptata ca un deziderat pe lunga durata.
 Definitia data sanatatii se refera la absenta bolii sau a infirmitatii, a
incapacitatii si a handicapului, sanatatea fiind privita sub aspect
pozitiv, ca o “stare de bine”.
 II. 2. Factorii care influenteaza starea de sanatate a populatiei
(Determinantii starii de sanatate a populatiei – modelul Dever

 Factori endogeni
 sexul
 rasa
 varsta
 caracteristici biologice
 receptivitatea la infectii
 ereditatea
 constelatia hormonala
 caracteristici demografice ale populatiei
 Factori de mediu (ambineetali sau mezologici)
 mediu fizic: - temperatura
 umiditatea
 radiatiile
 zgomot
 factori geo-climatici: - altitudine
 zona geografica
 la locul de munca
 locuinta
 mediul inconjurator
 factori chimici: - substante organice si anorganice din apa, aer, sol si alimente
 factori biologici: - bacterii
 fungi
 paraziti
 virusuri
 factorii mediului social: - socio-culturali, PIB
 pragul de saracie
 mediul de resedinta
 stilul de viata si alimentatia
 conditii de munca si locuit
 nivel de instruire, cultura, traditii, obiceiuri
 Factorii comportamentali, atitudinile, obiceiurile
 Stilul de viata depinde de comportamente si atitudini care la
randul lor sunt conditionate de factori sociali, adica stilul de
viata este rezultatul factorilor sociali si al comportamentelor.
Stilul de viata este influentat de:
 factorii de mediu
 experienta individuala
 presiunea anturajului
 mijloace financiare disponibile
 politica economica si sociala
Stilul de viata include:
 obiceiuri alimentare si consum (abuz) de alcool, de droguri
 fumatul
 stresul
 violenta sociala
 sedentarismul
 odihna
 comportamentul sexual
 comportamentul rutier
 riscuri in timpul liber, riscuri profesinale
 Serviciile de sanatate ( preventive,
curative, recuperatorii)
 Cunosterea starii de santate a unei
comunitati este importanta pentru:
 identificarea problemelor de sanatate
 identificarea comportamentului
consumatorilor de servicii de sanatate
 identificarea comportamentrului
furnizorilor de servicii de sanatate
 planificarea si alocarea resurselor.
 II. 2.1. Stilul de viata

 Stilul de viata are urmatoarele componente:

 obiceiuri alimentare si consum sau abuz de alcool
 fumatul
 stresul
 utilizarea drogurilor
 comportamentul sexual
 comportamentul rutier
 activitateea fizica (sedentarismul)
 riscuri in timpul liber
 riscuri profesionale
Stilul de viata este influentat de:
 factorii de mediu fizic
 presiunea anturajului
 dezvoltarea socio-economica a unei tari
 nivelul de educatie al populatiei in probleme de sanatate
 obiceiuri daunatoare sanatatii determinate de traditii,
grad de instruire
 mijloacele financiare de care dispune un individ sau un
grup populational
 publicitatea crescuta la produse cu influenta negativa
asupra starii de sanatate a populatiei (de ex. Industria
alcoolului)
 politica economica si sociala a unei tari ce incurajeaza
producerea si consumul de bunuri cu influenta negativa
asupra starii de sanatate a populatiei precum si
publicitatea la astfel de produse
 II.2.2. Consumul abuziv de
alcool
 Este cunoscuta la ora actuala implicarea consumului
abuziv de alcool in producerea unor afectiuni grave, cum
ar fi:
 intoxicatia grava cu alcool
 ciroza hepatica
 pancreatita
 afectiuni neuro-psihice
 cancer al cavitati bucale
 cancer hepatic si esofagian etc.
 accidente
 acte de violenta
 II.2.3. Masurarea starii de
sanatate a populatiei
 Masurarea si evaluarea starii de sanatate a unei
populatii, preocuparea de actualitate, este un
proces complex, dificil de realizat, deoarece
sanatate este o notiune greu de cuantificat.
 Unii autori (Birckner), arata ca astfel de evaluari
ale starii de sanatate comunitare se realizeaza
din punct de vedere al:
 populatiei;
 serviciilor de sanatate;
 cunostintelor medicale in domeniu;
 Din punct de vedere al populatiei,
aceasta trebuie sa fie informata in
legatura cu:
 propriile probleme de sanatate;
 modul de prevenire al imbolnavirilor;
 principalii factori de risc ce influenteaza
sanatatea;
 promovarea unui stil de viata sanogen.
 Din punct de vedere al serviciilor de
sanatate, evaluarile se refera la:
 stabilirea nevoii de servicii medicale;
 determinarea prioritatilor;
 evaluarea calitatii serviciilor de sanatate;
Din punct de vedere al cunostintelor
medicale privind:
 cercetarea medicala;
 evaluarea tehnologiilor de diagnostic si
tratament;
 perceptia problemelor de sanatate la
nivel comunitar;
 Teoretic, sanatatea se situeaza intre doi
poli: zero si ideal.
 Zero reprezinta moartea.
 Ideal reprezinta sanatate optima.
 Omul tinde in permanenta spre idealul de
sanatate optima.
 Dupa H.G. Hoyman, rangurile si nivelurile sanatatii si
ale bolii sunt reprezentate de urmatoarele momente:
 Sanatate optima;
 Sanatate; PREVENTIE PRIMARA
 Stare de bine

Stare minora de boala PREVENTIE SECUNDARA

 Stare majora de boala;
 Boala grava; PREVENTIE TERTIARA
 Moarte;
 Stadiile starii de sanatate in functie de gradul de autonomie
sociala, dupa OMS, sunt:

 Stare de sanatate optima;

 Socialmente activ;
 Morbiditate limitata;
 Nevoia de ajutor pentru a se deplasa in exterior;
 Ingrijit la domiciliu;
 Incapacitate de a indeplini sarcinile menajere;
 Incapacitate de a se alimenta;
 Incapacitate de a se imbraca;
 Incapacitate de a merge la toaleta;
 Neputinta;
 Inconstienta;
 Incapacitate de a primi alimente;
 Coma;
 Moarte.
 Problemele de sanatate duc la nevoi de
sanatate
 Nevoia de sanatate este data de diferenta dintre
starea de sanatate optima si cea prezenta
(actuala), stabilita in acel moment.
 Nevoia de sanatate se masoara prin estimarea
abaterii de la normal.
 Nevoia de sanatate genereaza nevoi de
servicii de sanatate si nevoi de resurse de
sanatate
Tipuri de nevoi – Clasificare – (dupa
Bradshaw)
 Nevoi resimtite – se refera la perceptia propriilor
probleme de sanatate ale unei persoane sau la ceea ce
si-ar dori aceasta legat de serviciile de sanatate. Nevoile
resimtite au un caracter subiectiv.
 Nevoi exprimate – se refera la cererea de servicii si
ingrijiri de sanatate oferite populatiei in functie de
nevoile resimtite.
 Nevoi normative – sunt stabilite de catre profesionisti
(medici, economisti, sociologi, psihologi), in functie de
anumite norme, standarde considerate ca fiind idealul,
situatia optima.
Nevoia de ingrijiri de sanatate
 Se refera la diferenta intre serviciile de sanatate
existente si ceea ce se asteapta de la acestea (idealul)
pentru a obtine starea de sanatate dorita.
 Indicatori de masurare a starii de sanatate a
populatiei
 A. Indicatori ai starii de sanatate
 Speranta de viata
 speranta de viata la nastere si la anumite varste (1,15,35,65 ani);
 speranta de viata in conditii de sanatate;
 Mortalitatea
 mortalitatea generala;
 mortalitatea specifica pe cauze de deces;
 ratele de supravietuire;
 mortalitatea infantila;
 anii potentiali de viata pierduti
 Morbiditatea
 morbiditatea specifica; incidenta si prevalenta specifica pe cauze de imbolnavire
(grupe de boli), grupe de varsta, sexe.
 Morbiditatea profesionala (incapacitate, invaliditate, handicap)
 Calitatea vietii
 DALY (ani de viata corectati dupa incapacitate);
 Alti indici: QALY (Quality Adjusted Life Years) – util in evaluarea economica de tip
cost-utilitate, combina modificarile in supravietuire cu calitatea vietii pacientilor,
pentru a evalua beneficiul adus de interventia efectuata (tratament).
 B. Indicatori ai stilului de viata
 Consumul de tutun
 Consumul de droguri
 Consumul de alcool
 Dieta (alimentatia)
C. Indicatori de caracterizare a conditiilor de viata
si munca

 Rata de angajare/somaj;
 Conditii ale mediului de munca;
 proportia persoanelor cu expunere la substante cancerigene si alte
substante periculoase;
 frecventa accidentelor si bolilor profesionale
 Indicatori de caracterizare a conditiilor de locuit;
 Indicatori de caracterizare a conditiilor de mediu inconjurator;
 poluare aer;
 poluare apa;
 alte tipuri de poluare (sol, alimente);
 radiatii;
 expunere la substante cancerigene sau alte substante daunatoare in
afara locului de munca;
 D. Protectia sanatatii
 Surse de finantare (plata directa, impozite, etc.);
 Resurse umane;
 Cost/bolnav internat;
 Cost medicamente/bolnav internat;
 E. Caracteristici demografice si sociale
 Sex;
 Varsta;
 Stare civila;
 Locul de rezidenta
 Educatie
 Venituri;
 Subgrupuri populationale defavorizate;
 E. Caracteristici demografice si
sociale
 Sex;
 Varsta;
 Stare civila;
 Locul de rezidenta
 Educatie
 Venituri;
 Subgrupuri populationale defavorizate;
 Alti indicatori utilizati in masurarea starii de sanatate a populatiei
OMS recomanda tarilor membre utilizarea unor indicatori sintetici care
se refera la:
 Conditii social-economice (nivelul de trai al populatiei): 14
indicatori.
 Caracteristicile starii de sanatate a populatiei: 14 indici
impartiti intre indicatorii demografici si de morbiditate
 Indici care evidentiaza gradul de asigurare a populatiei cu
servicii profilactice si curative si activitatea institutiilor si a
personalului medical; 227 de indici cu urmatoarele subgrupe:
 activitatea profilactica si de monitorizare;
 serviciile de chirurgie si asistenta medicala de urgenta;
 serviciile de oncologie;
 activitatea curativa in industrie;
 serviciile de obstetrica;
 servicii curative si profilactice pentru copii;
 servicii curative, de diagnostic si auxiliare;
 distributia si utilizarea posturilor de medici si personal medical;
 indici ce arata gradul de acoperire a necesitatilor de personal si nivelul de pregatire a
 Indicatori de politica sanitara:
 preocupare la cel mai inalt nivel politic
pentru HFA “Sanatate pentru toti” OMS
1981;
 alocarea resurselor adecvate pentru
asistenta primara;
 stabilirea celor mai bune masuri
organizatorice si manageriale pentru
strategia nationala HFA;
 manifestarea practica a implicarii politice
internationale in HFA.
 Indicatori economici si sociali:
 sporul de populatie;
 bugetul national sau produsul intern brut;
 distributia veniturilor;
 gradul de ocupare al fortei de munca
 gradul de alfabetizare al populatiei adulte;
 conditiile de locuit, exprimate prin numarul
de persoane de camera;
 consumul de energie pe cap de locuitaor.
 Indicatori de asigurare ai ingrijirilor
de sanatate:
 disponibilitate;
 accesibilitate fizica;
 accesibilitate economica si culturala;
 utilizarea serviciilor;
 indicatori de apreciere a calitatii ingrijirilor.
 Indicatori “de acoperire” la nivelul asistentei primare:
 nivelul de cultura medicala;
 accesul la apa curenta in locuinta sau la mica distanta de aceasta;
 facilitati igienice in locuinta sau in imediata apropriere a acesteia;
 accesul mamelor si copiilor la serviciile locale de ingrijire;
 asistenta calificata la nastere;
 procentul de copii vaccinati impotriva bolilor infectioase
predominante;
 accesibilitatea medicamentelor esentiale pe tot parcursul anului;
 accesul la institutiile de specialitate;
 procentul de populatie, de diverse categorii, ce lucreaza in asistenta
medicala primara si in institutiile specializate.
 Indicatorii starii de sanatate:
 procentul noilor nascuti cu greutate la nastere de minim 2500 g;
 procentul copiilor cu greutate corespunzatoare varstei si
corespunzatoare standardelor;
 indicatori de dezvoltare psihosociala a copiilor;
 rata mortalitatii infantile;
 rata mortalitatii sub varsta de 5 ani;
 rata mortalitatii la populatia tanara;
 speranta de viata la o varsta determinata;
 mortalitatea materna;
 mortalitatea specifica;
 morbiditatea specifica;
 nivelul de incapacitate de munca;
 indicatori de patologie mentala si sociala, cum ar fi rata suicidului,
dependenta de droguri, criminalitatea, delicventa juvenila,
alcoolismul. Fumatul si consumul de tranchilizante.
 Indicatori de inrautatire, incapacitate
si handicap
 Incapacitatea este definita ca impactul
bolii asupra capacitatii de a indeplini
diverse actiuni in mod corespunzator
conditiei umane. Handicapul este
reprezentat de impactul primelor doua
categorii asupra rolurilor individului in
societate si sunt specifice la nivel
individual.
Anii potentiali de viata pierduti (APVP) INDICE PYLL
 Reprezinta o selectie pe cauze de deces care este strans legata de
interventia serviciilor de sanatate.
 Indicator sensibil al starii de sanatate al unei populatiii si un mijloc de
stabilire si de comparare in ceea ce priveste eficienta sistemelor de
sanatate.
 Se refera la conceptul de mortalitate evitabila ca indicator al calitatii
asistentei medicale (decese evitabile0.
 Criteriu de evaluare a unui program de preventie.
 Masura cantitativa a mortalitatii premature.
 Reflecta tendintele de mortalitate pentru grupele de varsta tinere
prin luare in considerare nu numai a cauzelor medicale de deces ci si a
grupelor de varsta (varsta la care survine decesul).
 Poate fi calculat si pentru un factor de risc specific cum ar fi consumul de
alcool sau de tutun.
 Cand acest indicator este analizat in timp si pentru diferite colectivitati, se
calculeaza ca o rata la ‰ de locuitori – reflectand impactul decesului
prematur asupra intregii populatii.
 Este utilizat pentru a evidentia impactul pe care il
exercita APVP asupra a cinci cauze de deces premature:
boli cardiovasculare
neoplazii
accidente
bolile aparatului digestiv
bolile aparatului respirator
 Conceptul se bazeaza pe faptul ca, pentru unele boli,
cunostintele sunt atat de avansate, la fel si tehnologiile,
incat ele nu trebuie sa conduca la deces. In general se
acorda o importanta crescuta ingrijirii medicale propriu-
zise si mai putin aspectului preventiv,pierzand din vedere
ca, printr-o profilaxie eficienta , s-ar putea reduce
substantiaL mortalitatea si s-ar putea adauga un numar
important de ani la speranta de viata.
 Profilaxia primara se adreseaza
oamenilor sanatosi in dorinta de a ramane
sanatosi, de a nu face boala si urmareste
evitarea aparitiei bolii prin influentarea
factorilor de risc ai populatiei.

 DALY – Ani de viata ajustati (corectati) dupa incapacitate
 Acest indicator masoara povara globala a bolii in populatie.
 DALY arata:
 anii de viata pierduti prin deces prematur;
 anii traiti in incapacitate.
 Un DALY reprezinta un an de viata sanatoasa pierdut.
 In Romania primele cauze care determina povara bolii sunt:
 bolile aparatului cardiovascular;
 tumori maligne;
 tulburari mintale si de comportament;
 acccidente, traumatisme, otraviri;
 bolile sistemului nervos central;
 bolile aparatului digestiv;
 bolile aparatului respirator;
 bolile infectioase;
 malformatii congenitale, etc.
 Raportul OMS privind starea de sanatate identifica cei mai importanti 10
factori de risc existenti la nivel global si regional.
 Acestia sunt responsabili pentru mai mult de 1/3 din totalul deceselor
produse la nivel mondial si sunt reprezentati de:
 comportamentul sexual cu risc;
 hipertensiunea arteriala;
 fumatul;
 consumul excesiv de alcool;
 lipsa apei potabile in regiune;
 lipsa igienei sau a sanitatiei de baza;
 deficitul de fier;
 poluarea mediului datorita arderii combustibilui solid;
 colesterolul crescut;
 obezitatea.
 Durata medie de viata sanatoasa sau speranta de viata
sanatoasa
 Speranta de viata se refera la viata traita fara incapacitate, sub
aspect fizic sau psihic, si fara invaliditate, adica numarul mediu de
ani pe care o persoana spera sa-I traiasca in conditiile
caracteristicilor unui model de mortalitate specifica pe grupe de
varsta.
 Este influentata de mortalitatea infantila, mortalitatea juvenila si a
populatiei adulta de pana la 65 de ani, ca efect al cumulului unui
coplex de factori negativi:
 PIB/cap de locuitor scazut;
 bugetul alocat sanatatii scazut;
 stil de viata defavorabil;
 stresul;
 presiunea morala;
 insatisfactiile personale si profesionale.
 Exista o corelatie intre speranta de viata sanatoasa si speranta
totala de viata.

 QALY (Quality Adjusted Life-Years)
 Este o metoda de masurare a calitatii vietii utila in evaluarea
economica de tip cost-utilitate.
 In evaluarea cost-utilitate, costul total al unei interventii se
raporteaza la numarul de QALY obtinut prin aplicarea acelei
interventii, obtinandu-se un cost/QALY.
 Analiza cost-utlitate este folosita atunci cand:
 Calitatea vietii reprezinta principalul (unicul) rezultat
 Apreciaza modalitatea in care aplicarea diferitelor programe de
sanatate aduce imbunatatiri starii de sanatate a unui pacient (fizic,
psihic, functional, integrare in viata sociala).
 Calitatea vietii este considerata un rezultat important
 Cand aplicarea unui program de sanatate are impact asupra
mortalitatii si morbiditatii dintr-un teritoriu.
 Atunci cand se compara mai multe programe de sanatate,
decidentul in sanatate trebuie sa aleaga care este cel mai
bun pentru a creste calitatea vietii si a putea fi finantat.
 Pentru a compara un anumit program pentru care a fost
stabilit deja analiza cost-utilitate.