Radiologie clinic:

Fiecare medic are nevoie de cunotine de

baz de diagnosticare imagistic, pentru a
nelege raportul medicului imagist i
corect s indice metodele imagistice n
dependen de patologie

Metode
examinare
1.
2.

3.
4.
5.
6.

Radiografia renal simpl (RRVS)

SDC-Urografia intravenoas (pielografia
descendent), cistografia, pielografia
ascendent sau retrograd
Ultrasonografia abdomino-pelvin,
efectuat transabdominal sau intrarectal
Computer-tomografia abdomino-pelvin
Imagistica prin rezonan magnetic i
angio- IRM
Medicina nucleara: scintigrafia, PET-CT

Imagistica n UROLOGIE se ocupa cu:

1.Diagnosticul imagistic in litiaza urinara
2.Diagnosticul imagistic in infectiile urinare
3.Diagnosticul imagistic in malformatiile aparatului urogenital
4.Diagnosticul imagistic in traumatismele uro-genitale
5.Diagnosticul imagistic in tumorile glandelor suprarenale
6.Diagnosticul imagistic in tumorile renale
7.Diagnosticul imagistic in tumorile vezicale
8.Diagnosticul imagistic in tumorile uretrale la barbat
9.Diagnosticul imagistic in adenomul de prostata
10.Diagnosticul imagistic in cancerul de prostata
11.Diagnosticul imagistic in tumori testiculare
12.Diagnosticul imagistic in stricturile uretrale
13.Diagnosticul imagistic in tumorile peniene
14.Diagnosticul imagistic in vezica neurogena
15.Diagnosticul imagistic in varicocelului

LITIAZA RENAL

frecven crescut 300-400/100000 de locuitori

Imagistul trebuie s: - recunoasc calculoza renal

- s stabileasc cauza
- s evalueze consecinele litiazei

Examenul imagistic permite urmrirea:

- evoluiei bolii
- rezultatele trat. efectuate
- apariia unor complicaii

Ultrasonografia: - explorare iniial, neinvaziv

- evideniaz calculii indiferent de
compoziia chimic, de la dimensiuni de 4mm

Imagine: - hiperreflectogen cu umbr acustic

(<4mm
nu au umbr acustic)
- situai n partea decliv a cilor urinare
- mobilitate
- repercursiuni asupra cavitii excretorii i asupra
parenchimului renal

Radiografia renal simpl:

evideniaz calculii radioopaci i micti

Calculii, fa de razele X depind de compoziia chimic a cristalelor,
care pot fi:
- radioopaci - oxalat de calciu
- fosfat de magneziu
- fosfat de calciu
- cistina
- radiotranspareni - acid uric, urai
- xantin
- micti

Radiografia renal
simpl
Avantaje

Vizualizarea ntregului abdomen.

Costul aparaturii este mai mic n
comparaie cu CT sau IRM.
Aparatura este uor de manevrat,
existnd aparate mobile ce pot fi
folosite la patul bolnavului, n sala
de operaii sau terapie intensiv.

Dezavantaje

Dezavantajele radiografiei renale

simple sunt folosirea radiaiilor
ionizante care au efecte secundare
asupra organismului.
Prin folosirea repetat a
examinrilor aparatului urinar
dozele primite pot fi uneori mari.
Un alt dezavantaj este contrastul
i rezoluia destul de mic a
esuturilor moi. n schimb
calcifierile sunt bine vizibile

Urografia intravenoasa indicaii

n cazurile n care exist o simptomatologie urinar

specific: hematurie, proteinurie persistent, colic renal

litiaz urinar, suspiciune de obstrucii, infecii urinare, la

donatori nainte de
transplantul renal, postoperator dup interveniile pe ureter.

la bolnavii cu simptomatologie abdominal a crei etiologic

nu poate fi precizat

n prezena unei simptomatologii generale ce poate fi

corelat i cu aparatul urinar
malformaii congenitale renale

n limfo sau hemopatii

la bolnavii cu metastaze osoase, pulmonare, cerebrale, ce

pot avea ca punct de pornire un neoplasm renal.

Contraindicaii
Nu exist contraindicaii absolute pentru
urografie.
Exist cteva afeciuni cnd riscul potenial
al examinrii ar putea fi mai mare dect
beneficiul obinut:
sarcina,
alergie la substana de contrast,
insuficien renal asociat cu diabet
zaharat,
mielom multiplu (plasmocitom) nsoit de
oligurie.
!!!

La bolnavii la care creatinina este mai mare de 1,2 mg/dl exist riscul
apariie unei nefropatii dac se folosete o cantitate mare de substan de
contrast. Totui, la bolnavii cu obstrucie parial bilateral, sediu si cauza
obstruciei trebuie identificat chiar dac creatinina este 2 mg/dl, prin folosire a
unei doze mai mici de substan de contrast.

Urografii intravenoase

TUMORILE RENALE
A. TUMORI BENIGNE (chiste, fibroame, papiloame,
angiomiolipoame)
B. TUMORI MALIGNE
CANCERUL DE UROTELIU
CANCERUL RENAL PROPRIU-ZIS (PARENCHIMATOS)

Avantajele TC multislice n
radiodiagnosticul tumorilor renale
1.

2.
3.
4.

5.

TC are sensibilitatea crescut n detectarea proceselor

voluminoase, anomaliilor de dezvoltare, leziunilor
locale parenchimatoase
TC este metoda de electie n diagnosticul tumorilor
renale benigne i maligne
TC permite obinerea informaiei importante despre
zona parenchimatoas a rinichilor
TC are importan deosebit n cazul examinrii
aparatului vascular
Timpul mic de investigare reduce riscul de artefacte

TRAUMATISMELE RENALE

contuzii, fisuri sau rupturi parenchimatoase

Radiografia renal simpl:

- tergerea conturului renal, a marginii muchiului psoas
- opacifierea lojei renale
Urografia i.v. este util pentru relevarea condiiei morfologice i funcionale a
rinichiului de partea opus.
La nivelul rinichiului traumatizat se observ:
- opaciti intrarenale sau perirenale, cu contur flu,neregulat
- amputri
- compresiuni
- dislocri a cilor excretorii
- lacune neomogene, cu contur neregulat
CT cu substanta de contrast ( sau angio CT )renal:
- deplasri sau subieri ale vaselor
intraparenchimatoase sau ale vaselor renale mari
- anevrisme
- tromboze
- extravazarea substanei de contrast

MALFORMAII CONGENITALE
ALE RINICHILOR
1. ANOMALII DE NUMR
Agenezia renal
Aplazia renal
Rinichiul supranumerar
2. ANOMALII DE MRIME
Hipoplazia renal
Hipertrofia renal
3. ANOMALII DE FORM
Persistena lobulaiei fetale
- normal dispare dup 4 ani
Fuziunea renal
- rinichi n potcoav
- rinichiul n S (rinichiul sigmoid)

4. ANOMALII DE POZIIE
Ectopia renala
Malrotaia renala

5. ANOMALII DE STRUCTUR ALE PARENCHIMULUI

Boli renale chistice

(rinichi spongios - boala Cacchi Rici)

Subcapsulare
Corticale
Medulare
Parapelvicale

Clasificarea Bosniak:
a elaborat o clasificare a chisturilor renale, care le mparte n
dependen de o posibil malignizare ulterioar :
1. Categoria I chisturi simple, necomplicate, benigne, bine delimitate la USG,
CT sau RMN. Se ntlnesc cel mai frecvent, sunt asimptomatice i nu
necesit tratament, doar supraveghere;
2. Categoria II chisturi benigne, cu modificri minime. Se caracterizeaz prin
apariia unor perei n interior, prin depuneri de calciu pe membran sau n
interiorul chistului, precum i chisturile cu coninut hiperdens. Acestea sunt
chisturi care conin snge nvechit, modificat sau coagulat, din care cauz are
loc modificarea densitii coninutului chistului la CT. Chisturile clasice
hiperdense sunt, de obicei, mici (pn la 3 cm), cu contur circular clar i care
nu se contrasteaz. Aceast categorie de chisturi, practic, nu se malignizeaz
nici o dat i necesit doar o supraveghere ecografic.
3. Categoria III chisturile neclare cu tendin spre malignizare. Radiologic au
contur neclar, membrane ngroate i depuneri de calciu asimetrice. n lipsa
factorilor predispozani, cum sunt traumatismul renal sau patologia
infecioas, intervenia chirurgical este indicat, de obicei, la pacienii tineri.
4. Categoria IV chisturi cu coninut lichidian crescut, contur neclar i care, pe
alocuri, acumuleaz contrast din contul componentei tisulare, ceea ce ne
sugereaz o malignizare. Aceast categorie necesit obligator tratament
chirurgical.

ANOMALII VASCULARE RENALE

ARTERIALE
Artere renale multiple - (artere accesorii)
Absena arterelor renale, hipoplazie

MALFORMAII ALE CILOR EXCRETORII

- Duplicitatea pielocaliceal
- Microcalicele
- Megacalicioza
- Diverticolul caliceal
- Ureterocelul - dilatare sacciform a ureterului terminal 0,5-4cm (cap de arpe)
- Hidronefroz congenital - displazie neuromuscular parietal
- stricturi ureterale congenitale
- Alte malformaii - stenozri, membrane endoluminale, torsionri, bride

MALFORMAIILE VEZICII URINARE

1. Agenezia vezical
2. Hipoplazia
3. Duplicaia vezical
- duplicaia complet - dou imagini vezicale distincte avnd ureter i uretr proprie
- duplicaie incomplet - dou imagini vezicale distincte care au un col vezical comun i o
sigur uretr
- vezic septat - sept median
- sept orizontal (vezic n clepsidr)
- vezic multiseptat
4. Megavezica - vezic mare cu capacitate peste 1000ml
- perei subiri, fr trabeculaie
- asociat deobicei cu dolicocolon
Dg. diferenial: - vezica neurogen
- sindromul stazei vezicale
5. Diverticolii congenitali - imagini transonice, hipodense
6. Ureterocelul
- dilataie chistic a ureterului terminal (intra sau extravezical)
- determin retenie de urin
7. Chisturile vezicale
- aspect imagistic de formaiuni chistice

Stricturile uretrale
Metoda de elecie de diagosticare imagistic este: URETROGRAFIA

Torsiune testiculara

Testiculul stng presupune o orientare anormala i lipsa fluxul sanguin la

Doppler, cu meninerea ecogenitii normal testicular, n concordan cu
torsiune testiculara acut. Testiculul drept este normal.

PROSTATA

1. Inflamatia glandei
2. Hipertrofia prostatei de tip benign
3. Cancerul de prostata

Metodele de elecie de diagosticare imagistic sunt:

1.USG (transabdominal sau transrectal)
2.IRM
3.CT (puin informativ)

!!! Volumul normal al prostatei ar trebui s fie mai mic de 30 ml. Se

calculeaz prin 0,52 x lungime x latime x inaltime .
Imagistica RMN-ul este de ajutor n diferenierea anatomic a zonelor
anatomice a prostatei ( cel mai bine sunt demonstrate T2 )
Cea mai mare parte din cazurile de cancer apar n zona periferic
( PZ )

Prostata este formata din :

Glanda Centrala ( CG ) - compus din zonele centrale i de tranziie
Zona periferic ( PZ ), care are semnal nalt, omogen nconjurat de capsul de
semnal slab - stroma fibromuscular ( FM )

Ultrasound

- stones