Ultrasonografia rinichilor

Examinare -a jeun,cu minim 6-8 ore de repaus alimentar -ultima mictiune cu 8 ore inainte pentru a vedea modificarile pre si post mictionale dar si Vu cu care sunt in stransa legatura - colaborarea pacientului este fff importanta pt ca anatomia rinichilor nu permite buna lor vizualizarea fara manevra Valsava si schimbarea pozitiei pacientului in decubit sau semidecubit lateral stg . In cazul unor anomalii anatomice se poate realiza o scolioza lombara in decubit lateral stg sau se poate aplatiza lordoza lombara prin introducerea unei perne intre pacient si masa de examinat in pozitiile mentionate -transductorul folosit este unul de frecventa 3, - mhz -ferestre ecografice!lombe,flancuri si hipocondru ANATOMIE CORTICALA PIRAMIDE SINUS CAI INTRARENALE CAI EXTRARENALE VASE RENALE Art, Vene stg - dr

ASPECT ECHO NORMAL ECOGENITATEA DIFERENTIERE CORTICO-MEDULARA POZITIE, DIMENSIUNI INDICE PARENCHIMATOS VARIANTE NORMALE DUPLICITATE SINUSALA PERSISTENTA BOSELURILOR FETALE HIPERTROFIE COLOANA BERTIN "natomie ecografica normala "spect ovalar cu parenchim hipoecogen la periferie si sinus reflectogen situat in interior #costructura!

-parenchimul este hipoecogen in comparatie cu sinusul renal,ficatul si splina,grosimea lui$ nd !e "#ren!$ %#t&s%ip& este normal de ', cm si se masoara la niveleul hilului renal nu la poli. -corticala produce ecouri uniforme -piramidele care alcatuiesc medularaa sunt orientate cu varful spre hil si nu depasesc '(mm -coloanele bertin sunt dispuse intre piramide si au ecostructura identica cu cortexul - sinusul renal are ecogeniatate mare. )onturul rinichiului este neted si regulat *imensiuni! lungime ''-'+ cm,latime -6 cm Anomalii de numar a rinichilor! ,inichi supranumerar-complet izolat de rinichiul de partea respectiva,de obicei mai mic si mai jos situat.-e impune obilgatoriu evidentierea celuilalt rinichi "genezie renala unilaterala!e frecventa pe stg si rinichiul drept este deobicei marit in dimensiuni Anomalii de dimensiuni: .ipertrofia renala congenitala este bilaterala,uniforma,axul lung depaseste '+ cm.parenchimul renala este mai gros hipoecogen cu reducerea sinusului renal "plazia renala%unilaterala&.se vizulalizeaza un bont in lija renala fara a avea aspect de masa renala. .ipoplazia renala!rinichi mai mic de 8 cm cu structura renala armonioasa si pastrarea diferentierii cortico-medulare. An&%#' de "&( t e s r&t#t e /alrotatie rinichiului 0toza renala si ectopia renala!

Anomalii de cai urinare P e'&n d)*')+ duplicatie bazinetala si a ureterului, cele doua uretere se pot unii pe parcurs sau nu Meg#)reter)' !&ngen t#'+ dilatatie segmentara sau globala a ureterului,peste mm fara a putea fi evidentiate formatiuni stenozante si obstructive cauzante Ureter&!e')'+ dilatatia congenitala chisticaa ureterului terminal intramural Bolile renale chistice Chistul renal simplu -asimptomatic se descopera intamplator -formatiune rotund ovalata cu contur net,cu perete propriu fin, -continut perfect transonic cu amplificare acustica posterioara -pot fi unice sau multiple dar niciodata nu depasesc 1- la numar

Chistele parapielice -se dezvolta in sinus -mai frecvent bilaterale si pot produce prin compresiune hidronefroza si infectie -nu comunica intre ele -au dispozitie radiara in sinus cu convergenta spre hil Boala polichistica renala a adultului BPRA -modificarile renele sunt asimetrice dar intodeauna bilaterale -conturul renal este boselat iar structura renala este multichistica,multiloculara,cu dimensiuni variate ale chistelor -chistele renale nu comunica intre ele Hidronefroza $*ilatare anormala a apartului colector intrarenal -e urmareste aprecierea

severitatii,repercursiunea asupra parenchimului renal,caracterul obstructiv sau nu al dilatarii,nivelul si cauza obstructiei unde e cazul,diferentierea fata de alte afectiuni cu tablou similar. *iagnosticul pozitiv! -zone transonice liniare cu pereti proprii cu originea la periferia sinusului %calicele&ce !&n,')e#(# in centrul sinusului intr-o punga transonica mai mare %bazinetul& St#d #' (#re#! HNgr1(usoara):pungi lichidiene mici intrasinusale ce conflueaza intr-o punga lichidiana centrala.sinusul renal desi e subtiat poate fi vazut2ip normal HNgrII(medie):dilatare evidenta a calicelor,tijelor si bazinetului, cu caracter confluent spre mijlocul sinusului renal2nu se mai identifica structura ecogene sinusului renal2parenchim renal normal sau usor crescut HNrII(severa):nu se mai poate evidentia strucura renala normala.loja renala ocupata de o masa lichidiana mare alcatuita din mutiple cavitati ce comunica intre ele separate de septuri incomplete.parenchim mult subtiat atrofiat,uneori nu poate fi videntiat.34- hidroureter. Litiaza renala *iagnostic!focar hiperecogen cu forma ovalara sau de arc de cerc ,cu con de umbra posterior 5u se pot evidentia calculi sub 1 mm ,nu produc con de umbra. Infectii renale Acute nesupurate -" e'&ne,r t# #!)t# d ,)(#$6frecvent aspect normal,in forme severe cresterea globuloasa a rinichiului,hipoecogenitate difuza sau focala a parenchimului,reducerea diferentierii corticomedulare. -" e'&ne,r t# e%, (e%#t&#s#$6frcvent la diabetici,produsa de anaerobi,caracterizata de bule de aer in caile urinare superioare,mobile cu schimbarea pozitiei,parenchimul este hipoecogen si ingrosat..e bilaterala

Acute supurate -#*!es)' ren#'$6ecografic apare cand depaseste + cm,zona hipoecogena aproape transonica situata in parenchimul renal,cu limite neregulate,cu perete gros slab individualizat.34- ecouri in interiorul colectiei ronice -" e'&ne,r t# !r&n !#$6asimetrie renala,,scaderea dimensiunilor renale.rinichi cu contur boselat si subtierea parenchimului renal neuniform,disparitia diferentierii cortico-medulare,pot aparea calcificari corticale sau noduli de regenerare in parenchim !umorile renale Benigne: Ang % &' "&%)'$6forma rotunda ovalara, hiperecogen ,fara con de umbra posterior. "aligne Aden&!#r! n&%)'%tu 7ravitz&$6triada! masa palpabila,durere,hematurie macroscopica. diametrul mai mare de cm. #cografica in stadiile incipiente sub 3 cm,mai ecogena decat parenchimul renal,slab delimitata,contur neregulat.cele mai mari asunt in general mai hipoecogene,slab delimitate,contur neregulat fata de parenchimul sanatos,conturul renal e deformat boselat,exista infiltrare a grasimii perirenale ,caracterul malign e dat de intreruperea capsulei renale. Urete' &%)'+se dezvolta din epiteliul aparatului pielocaliceal si se extinde p cai naturale ureter si vezica.cand este mic scapa neobservat2tumorile mari dau .5 asociata cu masa parenchimatoasa in aparatulu caliceal dilatat. Ne,r&*#'st&%)'%tu 8ilms&$6apare la copii,forma rotunjita bine delimitata,frecvent incapsulata,structura hipoecogena,fara adenopatie I," -prerenala$6aspect normal -renala$6aspect bilateral modificat cu cresterea dimensiunilor renale,corticala cu ecogenitate crescuta,piramide renale bine vizibile,aparent mari -postrenala$6.5 cu hidroureter bilateral I,) aspect variabil in functie de cauza Ultrasonografia vezicii urinare 9orma trapezoidala sau patrulatera cu unghiuri rotunjite,continut pur transonic,perfect omogen, 0erete cu grosime de pana la 1 mm,regulat,aspect plisat cand vu e in semirepletie. "alformatii: -$ "&"'#( # vu$6volum mic,perete subtire se asociaza cu agenezie renala sau alte afectiuni congenitale renale -d - (#re# !&ngen t#'# a vu$6aparitia a doua sau mai multe imagini transonice in loja vezicala,septate sau care nu comunica. -%eg#-e( !#!imagine fff mare a vezicii,poate coexista cu megadolicocolonul. -d -ert !)' vu$6imagini transonice adiacente veziciisi comunicare cu lumenul vezical /odificari de continut -sedimentul vezical$6poate fi determinat de prezenta sangelui,a puroiului sau conglomerate cristaline asociate cu descuamare epiteliala.imagine lichid-lichid cu prezenta unei magme ce isi schimba pozitia odata cu pacientul -cheagurile endovezicale$6mase de tip parenchimatos cu ecogenitate neomogena,cu arii hipoecogene de tip lichidian ce se misca odata cu miscarea pacientului. -litiaza vezicala$6imagine hiperecogena unica sau multipla cu con de umbra posterior,mobila. :umorile vezicii! $formatiuni cu ecogenitate crescuta situate endovezical,sesile sau pediculate,atasate de peretele vezicii.;imita detectarii este de +-3 mm.

Ultrasonografia splinei 9orma$6bob de fasole sau boaba de portocala *iametre la adult -axul lung! <, -'3 cm -transvers! 3- cm -anteroposterior! , -8 cm #cogenitate asemanatoare sau usor crescuta cu a ficatului, ecostructura mai fina decat cea hepatica #atologia splinei S"' n# #!es&r e$6situata in vecinatatea hilului sau medial la polul inferior cel mai frecvent2pot fi unice sau multiple2dimensiuni pana in 3cm2ecostructura normala cu cea a splinei 5u au semnificatie patologica S"'en&%eg#' d ,)(e+./cresterea uniforma a splinei .poate aparea in afectiuni hematologice%anemii,limoame,leucemii,trombocitoze&boli infectioase%malarie,tbc,mononucleoza, septicemii&,sdr de hipertensiune portala,colagenoze tezaurismoze etc "fectiuni splenice localizate

:raumatismele splenice! .ematomul -intraparenchimatos$6unic sau multiplu,contur regulat sau anfractuos,nu are imagine de perete,poate evolua spre efractie subcapsulara,suprainfectie, vindecare spontana -subcapsular$6zona de colectie in forma de semiluna sau aplatizata cuprinsa intre parenchim si ecoul liniar al capsulei2se complica frecvent cu efractie sucapsulara -perisplenic$6colectie peritoneala care a depasit capsula si s-a insinuat in loja splenica2poate fi localizat sau sa inglobeze partial sau in intregime splina .emoperitoneul$6inundarea cavitatii peritoneala$6lichid si in alte spatii ca *ouglas,subfrenic stg si paracolic stg sau intreg peritoneul