ECOGRAFIA

FICATULUI
 INDICATII
-Sindromul dureros in hipocondriul drept
-Sindromul hepatomegalic
• Sicteric
-Sindromul
-Sindromul hipertensiunii portale
-Sindromul ascitic
-Evaluarea pacientului oncologic(mt)
-Hepatopatii difuze
-Leziuni hepatice circumscrise(tumori,chisturi)
-Traumatisme hepatice
-Monitorizarea ficatului transplantat
Anatomia ficatului
Ficatul este situat in loja subfrenica dreapta, avind forma unui,
con, masurind circa 17 cm in lungime, 16cm in sens transversal si
15cm in sens antero-posterior, prezinta 2 fețe:
- Superioara sau diafragmatica convexa
- Inferioara sau viscerala, concava
Fata superioara este divizata in 2 lobi prin ligamentul falciform,
care uneste ficatul cu diafragmul, iar fața inferioara prezinta 3
sanțuri in configurația literei H care o divizeaza in 4 lobi
Șanțul antero-posterior sting, in care se gasesc :
-Anterior ligamentul rotund
-Posterior –ligamentul venos
Sanțul antero-posterior drept, care prezinta:
- Anterior - foseta veziculei biliare
- Posterior - șanțul venei inferioare
cave
Șanțul transvers,la nivelul careia se afla hilul hepatic cu
pediculul vasculo-biliar hepatic, format din:

-trunchiul v. Porte,posterior
-artera hepatica, situata antero-medial
-ductul comun hepatic(coledocul),situat antero-lateral

Aceste trei șanțuri impart fața inferioara in 4 lobi: -

drept,sting,caudat,patrat.

Ficatul este invelit de peritoneul visceral, care se continua cu

peritoneul parietal, din care se formeaza ligamentele :
coronar, triunghiular drept, sting si falciform care contine
lig. rotund. Sub aceasta tunica se afla capsula Glisson, care
patrunde in ficat prin hil si impreuna cu reteaua vasculara
impart parenchimul in lobuli
PETRU O LOCALIZARE MAI PRECISA A PROCESELOR PATOLOGICE
S-A RECURS LA IMPARȚIREA FICATULUI IN SEGMENTE, A CAROR
NUMERATOARE SE FACE IN SENS INVERS ACELOR DE CEASORNIC,
PLECIND DIN VECINATATEA VENEI CAVE INFERIOARE SPRE LOBUL
STING
Lobul hepatic stang cuprinde 2 sectoare: medial si lateral;
Lobul hepatic drept este impartit in 2 sectoare : anterior si posterior;

Segmentele ficatului:
- Segmentul 1 corespunde lobului caudat, cu vascularizatie proprie;
- Segmentul 2 si 3 constituie sectorul lateral a lobului hepatic
stang(seg.2 posterior, seg.3 anterior);
- Segmentul 4 formeaza sectorul medial;
- Segmentul 5(inferior) si 8(superior) formeaza sectorul anterior al
lobului hepatic drept(seg.8 formeaza domul hepatic)
- Segmentul 6 si 7 formeaza sectorul posterior a lobului hepatic
drept(seg.6 inferior, seg.7 superior)
Fiecarui segment ii corescpunde o ramura a venei porta, intre segmente
nu exista legaturi dintre caile biliare sau ramificatiile venei porta.
De regula venele hepatice sunt localizate interlobular, pe cand ramurile
portei sunt localizate intralobular.
 CRITERIILE DE EXAMINARE
 Dimensiunile ficatului :
 Lobul drept pina la 15 cm(diametrul vertical)
 Lobul sting pina la 8 cm
 Lobul caudat 3.5 cm(diametrul antero-posterior)
 Conturul ficatului(regulat,neregulat sau boselat)
 Aspectul parenchimului hepatic---ecostructura omogena,cu aspect
fin microgranular,ecogenitate medie.Ecogenitatea parenchimului
este mai joasa decit cea a pancreasului si mai inalta decit cea a
parenchimului rinichiului drept.
 Structurile anatomice intrahepatice vizualizate ecografic sunt:
VENELE SUPRAHEPATICE
IN NUMAR DE TREI:
VSH DREAPTA
VSH STINGA
VSH MIJLOCIE
Structuri transonice ,alungite,lipsite de ecou parietal(mai fin
decit la ramurile venei porte),care se varsa in vena cava
inferioara,diametrul normal mai mic de 10 mm,la 2 cm de
abușarea in VCI.Sunt dilatate in insuficiența cardiaca congestiva.
 VENA PORTA
Vena porta—se formeaza posterior de istmul pancreasului,prin unirea
venei splenice cu vena mezenterica superioara.In parenchimul hepatic
se bifurca in VP dreapta si VP stinga,care ulterior se divid in ramuri
corespunzatoare segmentelor si lobulilor.Aceste ramuri impreuna cu
cele arteriale si cele biliare formeaza triada hepatica a lui Glisson
ARTERELE----provin din artera hepatica,ce ia nastere din tr. celiac
 CAILE BILIARE
- Caile biliare intrahepatice ,structuri tubulare foarte mici,care insoțesc vasele
portale, cu calibru de pina la 2 mm,in mod normal nu se vizualizeaza,converg in cele
doua canale hepatice
- Caile biliare extrahepatice cuprind: vezicula biliara,canalul cistic,canalul hepatic
comun ce continua cu coledocul(CBP)
CANALUL COLEDOC
(CBP) PREZINTA 4 SEGMENTE :

-SUPRADUODENAL

- RETRODUODENAL

- RETROPANCREATIC

- INTRAPARIETAL(IN PERETELE DUODENULUI)

SE TERMINA PRINTR-UN ORIFICIU COMUN CU CANALUL

PANCREATIC,UNINDU-SE CU ACESTA IN AMPULA HEPATOPANCREATICA A
LUI VATER ,IN ACEASTA ZONA AVEM SI SFINCTERUL MUSCULAR A LUI
ODDI.
CALIBUL COLEDOCULUI IN NORMA 5 MM,PINA LA 10MM
POSTCOLECISTECTOMIC
 HEPATOPATIILE DIFUZE
- HEPATITA ACUTA
- HEPATITA CRONICA
- STEATOZA HEPATICA
- CIROZA HEPATICA
Pentru diagnosticarea hepatopatiilor difuze se efectuiaza :
1 Ecografia ficatului in scara gri (bidimensionala)
informatii:-Dlmensiunile ficatului
-Conturul ficatului(regulat,neregulat)
-Ecostructura ficatului(omogena,neomogena)
-Ecogenitatea (scazuta,sporita)
-Sistemul venos portal:v. porta v.lienalis
dimensiunile,permeabilitatea lumenului
-Venele hepatice si VCI
- Colecistul si caile biliare
- Splina(dimensiunile)
- Prezenta lichidului liber in cavitatea abdominala si bazinul
mic(ascita)

2.Doppler color –pentru aprecierea fluxului sanguin in sistemul

vascular
hepatic,colateralelor porto-sistemice

3. Doppler pulsativ(PW)-pentru apreciera indicilor de viteza a

hemodinamicii in sistemul vascular hepatic.

4 .Elastografia(SWE) – pentru aprecierea gradului de fibroza a

parenchimuli hepatic modificat
 HEPATITA ACUTA
Etiologie:

Virusale :virusii hepatitelor virale,virusul Ebstein Bar ,v. Citomegalic.

Medicamentoase

Hepatita acuta autoimuna

Hepatita acuta alcoolica

• Diagnosticul hepatitei acute:
- epidimiologic
- clinic
-biologic
Ecografia aport limitat
Modificari ultrasonice hepatice, necaracteristice:
- Aspect mai hipo.,hiperecogen hepatic
- Dedublarea peretelui vezicular
-Splenomegalie
Ecografia este importanta in diagnosticul diferențial al sindromului
icteric....
 HEPATITA CRONICA
DIFINIȚIE : Afecțiune cronica hepatica ,cu etiologie virala ,cu evoluție de
minim 6 luni,fara tendința la vindecare

Etiologie: - virala HVB-10% ,HVC -80%

-alcoolica
-autoimuna
-toxica medicamentoasa
-colestatica
-depunere de metale grele in ficat –hemocromatoza
Tabloul ecografic depinde de stadiul,durata si gravitatea bolii
D.D.-trebuie corelat cu tabloul ecografic,clinica ,starea
pacientului,probele hepatice ,scintigrafia hepatica
SCHIMBARI DIFUZE IN PARENCHIMUL HEPATIC(ECOGRAFIC)
-Dimensiunile ficatului- marit simetric
L.D > 15,0 cm
L.S. > 8 cm
- Contur regulat sau neregulat(boselat din contul modificarilor de fibroza,apar noduli de degenerare in
zonele subcapsulare)

- Ecostructura neomogena,macro.,micronodulara si mixta

-macronodulara –cu noduli cu diam. 3-4 mm
-macronodulara – noduli cu diametrul 5-20 mm

- Ecogenitatea –sporita

- Caile biliare intrahepatice – nu sunt dilatate

-Adenopatie hilara(prezenta in pina la 40% din hepatitele cronice)

- Hipertensie portala: v.porta > 12,0 mm,v. Splenica 8-9 mm

splina (lingimea mai mare de 13 cm)

PARAMETRII HEMODINAMICI IN SISTEMUL VENOS PORTAL -DIMINUATI

Schimbări difuze în parenchimul ficatului

Ecostructura ficatului neomogenă

Schimbări difuze în parenchimul ficatului

Microcalcinate în parenchimul ficatului

Splenomegalia
HIPERTROFIA LOB.CAUDAT
ADENOPATIE HILARA
 STEATOZA HEPATICA
Difiniție: incărcarea grasa a ficatului ce intereseaza >10% din
hepatocite
CLASIFICAREA ETIOLOGICA:
-Alcoolica
-nonalcoolica:
D.Z.,hipertrigliceridemia,obezitatea,HTA
-Alte cauze:
steatoza asociata hepatitei cronice,HCV,tratament cortizonic prelungit,
denutriție,alimentație parenterala prelungita ,efecte secundare a
chimioterapiei
Afectarea poate fi asimptomatica sau sa indice unele acuze dispeptice,
dureri in hipocondrul drept
Modificarile ecografice sugestive pentru steatoza hepatica depind de
gradul de evoluție a procesului si raspindirea lui in parenchimul hepatic
 Steatoză hepatică

Destingem 3 forme: - difuză

- sectorală, ”parcelară”
- focară

Difuză – modificări degenerative, care cuprind tot

parenchimul ficatului cu diferit grad de intensitate.
Sectorală – sectoare unice de infiltrație adipoasă, care
necesită diferențiere de formațiunile de volum în
parenchimul hepatic.
Focară – structura macrofocală de infiltrație adipoasă
(forma de arii), ce ocupă tot lobul ficatului.
 Steatoză hepatică
forma difuză (lobul stîng)
Steatoză hepatică
forma sectorală
”parcelară”
Steatoză hepatică
forma focară
 Steatoză hepatică (tabloul ecografic)
Dimensiunile - N
Conturul diafragmal neclar;
Ecostructura - omogenă, ecogenitatea - sporită;
v. portă - dim N
v. splenică - N
Splina (dim - N)
Parametrii hemodinamici în sistemul venos portal în limitele normei
Pot fi vizibile sectoare unice cu structura parenchimului
nemodificată (sectoare de regenerare).
Mai des întîlnite în hilul hepatic (segmentul 4).
Semnele ecografice în diagnosticul diferențial a
sectoarelor de regenerare cu formațiunile tumorale sunt:
- parenchimul hepatic normal identic ca structură cu zona
de regenerare
- semne de invazie absente
- lipsa capsulei
la Doppler color e vizibilă vascularizare obișnuită în
sectoarele de regenerare.
Steatoză hepatică
sectoare de regenerare
CIROZA

HEPATICA
MODIFICARI ECOGRAFICE IN CIROZA
HEPATICA
• Structura hepatica (heterogena) uneori fiind
vizibili noduli de regenerare (noduli
hipoecogeni);
• Suprafata hepatica neregulata;
• Modificarile lobului caudat;
• Semne de hipertensiune portala: ascita, dilatari
ale v. porte, ax spleno-portal, v. splenica,
splenomegalia etc.
SEMNE ECOGRAFICE ÎN CIROZA
HEPATICĂ
1. STRUCTURA HEPATICĂ

- modificată la aprox. ½ din cazuri

- structură heterogenă inomogenă (mai

frecventă în cirozele vechi, ea trebuie
diferenţiată de heterogenitatea din HCC)
SEMNE ECOGRAFICE ÎN CIROZA
HEPATICĂ
2. SUPRAFAŢA HEPATICĂ

- aspect micro sau macronodular al suprafeţei

anterioare a ficatului;
- evidentă în prezenţa ascitei;
- poate fi studiată mai bine cu un transducer
liniar de frecvenţă înaltă (5-7,5 MHz)
CIROZA

HEPATICA
 SEMNE ECOGRAFICE ÎN CIROZA
HEPATICĂ
3. HIPERTROFIA LOBULUI CAUDAT
- prezentă în aprox.50% din ciroze;
- evident în secţiune sagitală în apropierea liniei
mediane;
- situat în jurul venei cave inferioare înapoia micului
epiploon.
- se măsoară diametrul antero-posterior;
- dimensiuni >35 mm – în 80% din ciroze.
-mai multe masurători pentru a găsi diametrul maxim.
 SEMNE ECOGRAFICE ÎN CIROZA
HEPATICĂ
4. ASCITA
- ecografia permite aprecierea cantitativă şi calitativă
- se va căuta în -Douglas
-recesul Morrison
-suprahepatic
-perisplenic
- aspect –transonic
-ansele intestinale plutesc în ascită
-ascită densă – ascite vechi sau suprainfectate
- apreciere cantitativă: mică/medie/mare.
SEMNE ECOGRAFICE ÎN CIROZA
HEPATICĂ
5. VEZICA BILIARĂ
- pereţi vaziculari îngroşaţi şi dedublaţi (>4mm).
- în 1/3 din cazuri este prezentă litiaza biliară.
Cauzele dedublarii peretelui vezicular:
- inflamatia
- hipoalbuminemia
- tulburari vasculo-limfatice (in boli neoplazice)
- ectazii vasculare (varice colecistice)
 SEMNE ECOGRAFICE ÎN
CIROZA HEPATICĂ

6. SPLENOMEGALIA

- uşoară 13-14 cm  20-22 cm.

 SEMNE ECOGRAFICE ÎN CIROZA
HEPATICĂ
7. SEMNE DE HIPERTENSIUNE PORTALĂ

-dimensiunea venei porta în hilul hepatic > 13 mm.

- aprecierea subiectivă a dilatării sistemului port
intrahepatic.
- lipsa variabilităţii inspir-expir a dimensiunilor
venei porte (Bolondi).
 SEMNE ECOGRAFICE ÎN CIROZA
HEPATICĂ
7. SEMNE DE HIPERTENSIUNE PORTALĂ

- dilatarea venei splenice în hilul > 8 mm.

- varicozităţi în hilul splenic “ciorchini de
struguri”.
- repermeabilizarea venei ombilicale (în 10-20%
din cazuri).
RECANALIZAREA VENEI OMBELICALE
 SEMNE ECOGRAFICE ÎN CIROZA
HEPATICĂ

7. SEMNE DE HIPERTENSIUNE PORTALĂ

-sistemul Doppler evidenţiază inversarea fluxului

în sistemul splenoportal (prin deschiderea
colateralelor).
flux splenofug
flux hepatopet
- Power Doppler – important pentru diagnosticul
sunturilor spontane.
 ECOGRAFIA ÎN DIAGNOSTICUL
FICATULUI CARDIAC
• În insuficienţa cardiacă dreaptă şi globală putem găsi
elemente legate de dificultatea de intoarcere venoasă
spre inima dr:
- lărgirea venelor suprahepatice: diametrul normal
< 10 mm (la 2 cm de abuşarea în VCI).
- lărgirea VCI (diam. normal < 15 mm)
- lipsa variabilităţii inspir expir a diam VCI.
- revărsat pleural
-revărsat pericardic.
Elastografia
Elastografia – una dintre metodele actuale și perspective în
ecografia modernă.
Țesutul normal al ficatului are o anumită densitate (este ales
ca standart).
Schimbările difuze în parenchimul ficatului (hepatită cronică,
ciroză hepatică) sunt asociate cu dezvoltărea fibrozei în
țesutul hepatic și are loc modificarea densității lui.
Metodele de apreciere a gradului de fibroză hepatică se
împart în invazive și neinvazive.
La metodele invazive se atribue – puncția hepatică (biopsia),
care este ”standartul de aur” în diagnosticul fibrozei
hepatice. La efectuarea puncției hepatice este riscul
dezvoltării complicațiilor și a rezultatelor fals negative, de
aceea în practică au fost introduse metodele neinvazive de
diagnostic - elastografia.
Gradul de exprimare acestor modificări este determinat
prin trecerea undelor ultrasonice prin țesutul hepatic.
Cantitatea de țesut fibroz este un indice de bază în
aprecierea gravității și prognozei bolii.

Țesutul fibros duce la deformări și deplasări a undei

ultrasonice, care este fixată de aparat și se transformă într-o
scara de culoare pe ecranul monitorului și indicii cantitativ în
kPа (după scara internațională METAVIR)

Metoda elastografiei utilizată în aparate Fibroscan și

aparatele ecografice (SWE).
SWE – denumirea internațională a elastografiei- Shear
Waves Elastography
Indicații pentru efectuarea elastografiei :
- Hepatite de orice etiologie
- Ciroză și steatoză hepatică
- Afectarea toxică a ficatului
- Colangita
- Creșterea indicilor de bilirubină în sînge pe o
perioadă îndelungată

Contraindicații pentru efectuarea elastografiei:

- graviditatea
- vîrsta pînă la 18 ani
- pacienții cu cardiostimulator
- ascită
- obezitate
 Aparatul «Fibroscan»

Aparatul «Fibroscan» utilizează unde ultrasonice , dar numai

într-o zonă limitată, cu transductor mecanic și nu permite
evaluarea stării generale a ficatului.
Aparatul «Fibroscan»
Transductor
 Aparatul «Fibroscan»
Dezavantajele
Nu permite:
- determinarea stării generale a
ficatului (dimensiuni, contur,
ecostructura, ecogenitate, căile
biliare intrahepatice, vasele
hepatice – sistemul venei porta și
venei cava inferioară)

- prezența sau absența lichidului în

cavitatea abdominală
- sensibilitate slabă în stadiile de
fibroză incipientă
- «metoda oarbă»
 Sistemul METAVIR
F0 - < 6,2 kPa - țesut normal
F1 – 6,2 – 8,3 kPa – fibroză minimală
F2 – 8,3 – 10,8 kPa – fibroză moderată
F3 – 10,8 – 14 kPa – fibroză severă
F4 – > 14 kPa – ciroză hepatică
 Shear Waves Elastography

Ciroză hepatică Țesut hepatic normal

Е= 20,62 кРа Е= 3,08 кРа
 Examinarea complexă a pacientului cu
schimbări difuze în parenchimul ficatului
cu folosirea dopplerografiei sistemului
portal și elastografie (SWE), permite
evaluarea corectă și tactica de
tratament adecvată.
ECOGRAFIA

LEZIUNILOR HEPATICE

FOCALE
ECOGRAFIA LEZIUNILOR HEPATICE FOCALE

INDICATII:
• tumori hepatice - benigne / maligne
- primitive / secundare
• formatiuni chistice - parazitare
- non-parazitare
• abces
• hematom (ficatul “traumatic”)
• alte entitati (imagini pseudotumorale)

77
ECOGRAFIA LEZIUNILOR HEPATICE FOCALE

FORMATIUNI PARENCHIMATOASE
(TUMORI):
• benigne
– hemangiom
– hiperplazie nodulara focala, adenom
• maligne - primitive
– hepatocarcinom, colangiocarcinom, hemangiosarcom...
• maligne - secundare
– metastaze

78
 ECOGRAFIA LEZIUNILOR HEPATICE FOCALE

SEMIOLOGIE ECOGRAFICA
• dimensiuni, numar si localizare
• ecogenitate si ecostructura
• delimitare si contur
• diseminare si/sau invazie
• efect de “masa” si / sau de “contur”
• starea sistemului venos spleno-portal si hepatic
• caracterizare Doppler (circulatie hepatica / tumorala)
• eventual - leziuni la distanta, adenopatii, ascita

79
 HEMANGIOMUL

• Cea mai frecventă formaţiune

benignă hepatică.
• Nu are potenţial de
malignizare.

Deosebim:

-hemangiom capilar
- hemangiom cavernos

Capilar- formaţiune solidă cu

ecostructura omogenă,
ecogenitate sporită dimensiuni
<3 cm, unice sau multiple.
 HEMANGIOM CAVERNOS

- ecostructura
neomogenă (cu
incluziuni lichidiene)
- dimensiuni >3 cm,
ecogenitate scăzută,
conturul neregulat
- prezenţa vasului
nutritiv.
- Diagnostic diferenţial-
în special cu Mt
hepatice, steatoză
focală.
HEMANGIOM
HEPATIC
• Caractere US:

– intimitatea cu
vv. (tributare)
hepatice

– amplificare
acustica
posterioara
paradoxala
82
 HEMANGIOM HEPATIC

• Diagnostic pozitiv
– criterii ecografice
– monitorizare
– eventual - biopsie
ecoghidata cu ac fin
(risc)
• Diagnostic diferential
– metastaze, HCC
(rareori)
– steatoza focala MH hiperecogena sau
(heterogena) steatoza focala ?
– lipom hepatic (raritate)
– imaginea lig.rotund
83
 Caractere clinice
HIPERPLAZIA • rar intalnita - mai frecvent la femei
tinere
NODULARA • poate debuta printr-o complicatie
(hemoragie)
FOCALA Caractere US
• tumora unica, net delimitata, 1 - 20
cm
• hipo, izo, sau hiperecogena
• omogena sau cu cicatrice stelata
centrala (vizualizare mai buna in
Doppler color sau Power Doppler -
irigare arteriala centrala)

84
 HIPERPLAZIA NODULARA FOCALA

Diagnostic pozitiv
• ecografie
• scintigrafie
• biopsie ecoghidata

Diagnostic diferential
• toate tumorile hepatice
solide !

85
 confirmat biopsie
ADENOM HEPATIC
Caractere clinice
• tumora rar intalnita
• relatie cu utilizarea contraceptivelor orale
• risc de hemoragie (tumori mari), respectiv de
malignizare

Caractere US
• unica, delimitare neta, Φ= 0-15 cm
• ecogenitate variabila
• omogena (in general)
• neomogenitati prin hemoragii/necroze
intratumorale
• diagnostic cert: biopsie EG

86
 FORMATIUNI HEPATICE
CHISTICE
CHISTUL BILIAR (NEPARAZITAR)
• frecvent (1-4 % din examinarile US)
• unic / multiplu
• diametre, in general, mici (1-3 cm)
• continut transsonic, perete fin, ecogen
• amplificare acustica posterioara
• dg.diferential: chist hidatic, b.Caroli, MH chistice,
ficat polichistic

87
 FORMATIUNI
HEPATICE CHISTICE

CHISTUL BILIAR SIMPLU

(NEPARAZITAR)
88
FORMATIUNI
HEPATICE
CHISTICE

FICATUL POLICHISTIC

89
 CHISTUL HIDATIC
HEPATIC

CHH necomplicat
(“tinar”)
• chist unic
• continut transsonic
• nisip hidatic sau/si
vezicule fiice (rare)
• perete ecogen +
“splitting”

90
 CHISTUL HIDATIC
HEPATIC
CHH evoluat - se
adauga (variabil):
• vezicule fiice multiple
• cresterea ecogenitatii
continutului
(“matrix”)
• aspect pseudotumoral
• calcifieri

91
 CHISTUL HIDATIC
HEPATIC

CHH evoluat - se adauga

(variabil):
• vezicule fiice multiple
• cresterea ecogenitatii
continutului
• aspect pseudotumoral
• calcifieri

92
 CHISTUL HIDATIC
HEPATIC

CHH evoluat - se adauga

(variabil):
• vezicule fiice multiple
• cresterea ecogenitatii
continutului (“matrix”)
• aspect pseudotumoral
• calcifieri

93
CHISTUL HIDATIC
HEPATIC
CHH imbatranit
(inactiv):
• dimensiuni relativ mici
• continut ecogen,
neomogen
• perete ingrosat
hiperecogen
• calcifieri - partiale / globale

94
 CHISTUL HIDATIC
HEPATIC COMPLICAT

Complicatiile CHH
• Ruptura
– “continuta” (perichist intact)
– “comunicanta” (frecvent, in caile biliare)
– “directa” (intr-o cavitate - ex. peritoneu...)
• Suprainfectia

95
 CHISTUL HIDATIC
COMPLICAT

RUPTURA “CONTINUTA”
• caracteristic: imaginea
de membrana flotanta

96
CHISTUL HIDATIC
COMPLICAT
RUPTURA
“COMUNICANTA”
• caracteristic:
• imaginea de fistula
chisto-biliara
• dilatarea cailor
biliare
• material strain in CB

97
 CHISTUL HIDATIC
COMPLICAT
SUPRAINFECTIA
• caracteristic: cresterea
neomogena a ecogenitatii
continutului

98
CHISTUL HIDATIC OPERAT

ASPECTE VARIABILE ~
• tipul operatiei 3 luni postoperator
• momentul examinarii
• evolutia + favorabila

• cavitate reziduala
mare
(perichistectomie
limitata, fara drenaj)

1 an postoperator 99
 3 sapt. postoperator

CHISTUL HIDATIC OPERAT

ASPECTE VARIABILE ~
• tipul operatiei
• momentul examinarii 6 luni postoperator
• evolutia + favorabila
• cavitate reziduala mica
(perichistectomie
partiala cu drenaj
eficient)

100
 FORMATIUNI HEPATICE CU CONTINUT
MIXT
ABCES HEPATIC :
- Zona cu ecogenitatea scazuta
- Contur neregulat
- Structura neomogena
Dupa citeva ore ,cind simptomele clinice devin mai
pronunțate,ecografic vizualizam o cavitate cu conținut
lichidian cu component ecogen in interor
Conținutul formațiunii deviaza in dependența de poziția
corpului.

101
ABCES HEPATIC
PIOGEN

102
ABCES HEPATIC
CARCINOM HEPATIC PRIMITIV
(HEPATOCARCINOM)
Caractere clinice
• tumora ~ frecventa
• risc crescut la pacientii infectati cu HBV, HCV
• tipuri morfopatologice: masiv, nodular, difuz
• tipuri clinice (stadiu avansat): franc, febril, icteric,
metastatic, cu tablou de abdomen acut sau ocult
(Bockus)
• asociere frecventa a trombozei (invaziei) v.porte
• screening prin US si dozarea AFP

104
 CARCINOM HEPATIC
PRIMITIV
(HEPATOCARCINOM)
Caractere US
• unic / multicentric
• delimitare + neta
• ecogenitate si
omogenitate variabile
• tumorile mici (< 3cm)
~ hipoecogene
• tumorile mari (> 5cm)
~ hiperecogene
~ neomogene

105
 CARCINOM HEPATIC PRIMITIV
(HEPATOCARCINOM)

Caractere US
• asocierea frecventa cu
ciroza
• cautarea HCC este
obligatorie in ciroze!
• dg.diferential ~
– noduli de regenerare
– metastaze
– alte tumori maligne /
benigne

106
 CARCINOM HEPATIC PRIMITIV
(HEPATOCARCINOM)
Caractere US
• halou periferic
hipoecogen
• umbre tangentiale
• amplificare acustica
posterioara (uneori)

107
 CARCINOM HEPATIC PRIMITIV
(HEPATOCARCINOM)
Caractere US
• tromboza (invazie) portala
frecventa
• Doppler (viteze ~ mari ale
fluxului)
• aspecte particulare in US
Doppler color
Particularitati
• dg.diferential dificil
• biopsie

108
TROMB ÎN VENA PORTA
 FORMA MULTIFOCALĂ (DIFUZ -
NODULARĂ)

Structura ficatului
neomogenă, cu
multipli noduli sau
macrofocare
difuze cu
ecogenitate
mixtă, ce
confluiază unul cu
altul.
 COLANGIOCARCINOM

Caractere anatomo-clinice

• origine epiteliala biliara

• localizare la nivelul cailor biliare intra /
extrahepatice
• clinic, evolueaza cu icter obstructiv (frecvent)
• tumora confluentului biliar = tumora Klatskin

111
COLANGIO-CARCINOM

Caractere US
• dimensiuni ~ mici
• ecogenitate variabila Tumora Klatskin
(frecvent~ izoecogen)
• dilatare retrograda brusca
a CB
• diagnostic: US / CT / MR

Colangiocarcinom
intrahepatic
112
 FORMAŢIUNI SECUNDARE HEPATICE(MT)

• Cea mai frecventă formaţiune malignă.

• Apar pe fonul parenchimului hepatic nemodificat.
• Cel mai frecvent provin din:
 Colorectale(40%)
 Gastrice(20%)
 Pancreas(20%)
 Glandele mamare(10%)
 Plămîni(10%)
Tabloul ecografic al ormaţiufnilor secundare este foarte diferit şi nu
depinde de structura histologică a tumorii primare.
 MT. HEPATICE ÎN CANCERUL PRIMAR
COLORECTAL

• Des formaţiuni multiple.

• De obicei de dimensiuni mari.
• Cu ecogenitate sporită.
• Cu semne de necroză în zona
centrală.
• Halou hipoecogen
• În regim Doppler color-
hipervascularizat, tip haotic.
 MT. HEPATICE
CANCER PRIMAR AL INTESTINULUI GROS
 MT. HEPATICE ÎN CANCERUL
PRIMAR GL. MAMARE

• Multiple
• Dimensiuni mici
• Ecogenitate scăzută
• Contur neregulat
• În regim Doppler color-
hipovascularizat
MT. HEPATIC – «OCHI DE BOU»
CANCER GASTRIC PRIMAR
METASTAZE
HEPATICE
METASTAZE HEPATICE