Aparatul reno-urinar

Metode de examinare:
-Radiografia renală simplă
-Urografia intravenoasă (pielografia
descendentă), cistografia, pielografia
ascendentă sau retrogradă, arteriografia
renală selectivă după tehnica Seldinger;
-Ultrasonografia abdomino-pelvină,
efectuată transabdominal, transperineal sau
intrarectal/intravaginal ;
-Computer- tomografia abdomino-
pelvină;
- Imagistica prin rezonanţă
magnetică şi angio- IRM;
- Scintigrafia.
 Ecografia renalã evidentiaza:
-dimensiunile rinichilor (normal =11-14 cm, cu diferenţe între cei doi rinichi <2
cm);
-indicele parenchimatos (normal > 1,5 cm);
-conturul renal (normal neted, regulat);
-studiul art.renale si ramurilor-US Doppler color;
-identificarea dilataţiei sistemului pielo-calicial;
-stazã pielocalicealã: în uropatii obstructive;
-calculi renali : imagini hiperecogene, cu con de umbrã posterioarã ;
-calcificãri în parenchimul renal;
-chiste renale izolate sau boalã polichisticã renalã;
- diagnosticul tumorilor benigne si maligne;
- monitorizarea rinichiului transplantat;
- ghidarea punctiei percutane diagnostice/terapeutice.
 FICAT

SPLINA REN DREPT

US:RINICHI NORMAL

RINICHI STANG
 ULTRASONOGRAFIE
RENALA NORMALA

mod B

longitudinal transversal
Doppler color

US Mod B & Doppler

RENALA NORMALA

Power Doppler
Rgr. renala simplă
Ariile renale:
Localizare
Formă
Contur
Dimensiuni
Calculi
radioopaci
Calcificări
Repere:
m. psoas,
coastele 12,
corpurile
vertebrale
lombare L1-L2
 Urografia intravenoasă
Pregatirea pacientului pentru investigatie:
-pacienti tineri cu scaun regulat nu necesita pregatire, se
recomanda mic dejun usor;
-pacientiilor constipati li se indica purgative si laxative sau clisme
evacuatorii in ajunul investigatiei + o clisma cu 2-3 ore inainte
de investigatie;
-pacientilor cu meteorism li se va prescrie antiflatulente (exemplu
Espumisan);
-in dependenta de caz se indica remedii calmante: valeriana,
infuzie de musetel etc;
-se verifica analiza de urina (ureea, creatinina).
Urografia intravenoasă
-Prima radiografie se efectueaza pe gol (RRVS),
- Intravenos se administreaza sol. de contrast
timp de ~2 min,
- - Dupa administrarea solutiei de contrast
radiografia se efectueaza la:
- 5-7 min;
• 12-15 min;
• ultima radiografie se efectueaza ortostatic.
NB!!!!
Citeodata este nevoie de efectuat R-gr la 2-3
min dupa administratrea sol.de contrast,
pentru a vizualiza nefrograma.
Pe nefrograma pot fi depistate semne
incipiente de pielonefrita ( structura
neomogena a parenchimului).
 Urografia intravenoasă
-se evidentiaza toate trei componente ale calicelor: cupa, corpul, tija;
-fata de razele X, calicele pot fi situate perpendicular (se vad sub forma de
triunghi) sau ortogonal (se vad ca formatiune inelara);
-se deosebesc trei grupe de calice: superioare, medii, inferioare;
-bazinetul are contur clar, se contrasteaza omogen, poate fi situat intrarenal,
extrarenal sau mixt;
-ureterele au lungimea 25-30cm si latimea 4mm, pe parcurs prezinta zone de
ingustare si largire neinsemnata (structura anatomica normala);
-nu se contrastează omogen;
-ureterele se deschid in ungiurile superioare ale triungiului Lie-to al vezicii
urinare;
-vezica urinara la barbati este rotunda, la femei – de forma ovala, situata
orizontal, aplatizata superior de uter.
UIV-ANATOMIE NORMALA

Diametrul longitudinal renal L= 13 cm

Diametrul transversal renal B = 6 cm.

1 - Inclinarea axelor renale - 10, fata de

axul longitudinal
2 - Distanta polilor renali fata de axul
corpului:
- 4-5 cm - polul superior
- 6-9 cm - polul inferior
3 - Diametrul ureteral - 3-7 mm.
(VALORI MEDII = ADULT)
 Urografia intravenoasa

Rgr simpla UIV 5-7 min UIV 12-15 min

 Contraindicatiile urografiei i/v:
-Alergie la solutii iodate;
-In caz de tiriotoxicoza;
-Azotemie (in acest caz nu vom vedea rinichii);
-Malformatiile cardio-vasculare decompensate;
-Malformatii ale ficatului;
-Insuficienta renala cronica;
-Glomerulonefrite.
 Arteriografie renală

1. 2.

3.
Arteriografie selectivă
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

Indicaţii: TOATA PATOLOGIA RENALA.

- traumatisme;
- diagnosticul pozitiv şi stadializarea tumorilor maligne;
- controlul post-nefrectomie in cancer;
- ghidarea punctiilor/drenajelor percutane;
- controlul rezultatelor embolizarii renale ;
- detecţia calculilor ureterali;
- studiul vaselor renale.
Rinichii în normă,
vizualizarea la CT
 IMAGISTICA CU REZONANŢA
MAGNETICĂ
Indicatii:
- diagnostic si stadializarea tumorilor maligne;
- studiul arterelor renale (Angio-RM);
- infectiile acute si cronice;
-URO-IRM-poate inlocui UIV la cazurile care au
contraindicatii pentru injectarea substantelor de
contrast iodate;
- evaluare excelenta a vezicii,pelvisului si regiunilor
ganglionare retroperitoneale.
 IMAGISTICA CU REZONANŢA
MAGNETICĂ

IRM , secventa ponderata T1, T2 :Aspect normal

 SCINTIGRAFIA
- Apreciază cu ce procent participă fiecare rinichi la
funcţia renală globală;
- Deceleaza zone hiper sau afixatoare;

NEFROGRAFIE IZOTOPICA NORMALA

 Indicatii
 Functia si perfuzia renala
 Obstructia renala
 Infectii renale (pielonefrita cronica si acuta)
 Transplant renal
 Tumori (pentru a evalua functia rinichilor, mai
ales a rinichiului sanatos, cind este programata
nefrectomia)
 Preparate radio-farmaceutice
renale

Extract. fraction Clearance

Tc-99m DTPA 20% 100-120 ml/min (pentru a

aprecia functia glomerulilor renali)

Tc-99m MAG3 40-50% ~ 300 ml/min (pentru a

aprecia functia tubilor renali)
 Renograma izotopica
Tehnica presupune masurarea prin sonde de scintilatie a variatiei in
timp a radioactivitatii renale dupa administrarea unui radiotrasor cu eliminare
predominent renala. Impulsurile culese sint prelucrate corespunzator si
inscrise grafic sub denumirea de renograma.

Curba prezinta trei segmente:

- segment ascendent abrupt, de durata

scurta = timp vascular;
- panta ascendenta lenta = timp
parenchimatos (captare, secretie);
- panta descendenta progesiva =
eliminare renala.

!!! Tehnica are dezavantajul unor

rezultate calitative si cu specificitate redusa,
dar este utilizata cu succes in unele nefropatii
si tulburari urodinamice.
Modelul Renogramei

Concentration
Tesut
Extravascular

Time

Concentration
Singe

Time

Concentration Concentration
Rinichi
calice + bazinet

Time

Vezica
urinara
 Modelul Renogramei

Concentration
Tesut
Extravascular

Time

Concentration
Singe

Time
Curba pe

Concentration Concentration
Rinichi
care dorim calice + bazinet
sa o
obtinem Time

Vezica
urinara
Captarea subtantei radioactive
in norma
 PIELONEFRITA

PIELONEFRITA se clasifica in acuta si cronica.

Prin pielonefrită acută se înţelege un proces inflamator-supurativ al

rinichiului cu diferit grad de intensitate, care se extinde de la tubii renali
spre corticală.
Pielonefrita cronică poate urma o pielonefrită acută ori poate avea de la
început o alură silenţioasă.
Pielonefrita cronică este inflamaţia parenchimului renal cu evoluţie lentă, cu
agravare periodică şi cu sclerozarea rinichiului în faza finală.
 Diagnosticul imagistic al pielonefritei acute
Tablou clinic
-debutul brutal-frison, febră, dureri lombare uni- sau bilaterale,
-piurie, hematurie terminală,
-polakiurie, dureri la micţiune, oligurie,
-starea generală este alterată, cefalee, astenie, greţuri , vărsături.

Ultrasonografia: - rinichi mari, parenchimul hipoecogen, ingroşat

i
- lipsa diferenţierii cortico-medulare
- dilatare moderată a calicelor şi bazinetului .

!!! IN PIELONEFRITA ACUTA NU SE EFECTUEAZA UROGRAFIA I/V, SE PERMITE

PESTE CITEVA ZILE DE LA DEBUT.

Urografia i/v:
-sindromul rinichiului “alb”- se datoreaza acumularii contrastului in glomeruli, fara a se
acumula in calice;
-contrastarea sis. calice-bazinet este tardiva si mai putin intensiva, cu contur clar;
-contrastarea bazinetului fara a se vizualiza contrastul in calice(din cauza spasmului).
CU SAGEATA SUNT INDICATE
ZONE DE EDEM SI FOCARE
HIPOECOGENICE, CARE
CONFIRMA DIAGNOSTICUL DE
PIELONEFRITA ACUTA
 PIELONEFRITA ACUTA

CT:
rinichi bilateral mariti, nefrograma
striata, stratul cortico-medular ingrosat,
UIV :
contrastare redusa, opacifierea
rinichi stang marit, nefrograma
tesutului perinefral
intarziata, calice ingustate
 Scintigrafie renala corticala in pielonefrita
acuta
post L post R

Captari "reci“ - unice

sau multiple,
contur renal clar, net,
absorbția difuză
scăzuta
LPO RPO
Diagnosticul imagistic al pielonefritei
cronice
Tablou clinic depinde de faza procesului: activa, latenta sau remisie.
In general pacientii prezinta:
-dureri lombare cu caracter de nefralgie, exacerbate de eforturi;
- urina tulbure, polakiurie;
-subfebrilitate, oboseală, astenie, HTA.

Ultrasonografia: -conturul renal este neregulat,

-reducerea indicelui parenchimatos, 
-parenchimul hiperecogen +/- zone transonice.

Urografia i/v:
-rinichi marit in dimensiuni din contul infiltratiei inflamatorii;
-calicele sunt alungite, dilatate, dislocate, tijele caliceale spasmate;
-reflux tubulo-parenchimatos;
-bazinetul se contrasteaza neomogen din contul edemului mucoasei; uneori este hipoton, largit;
-hipotonia ureterelor si a vezicii urinare;
-in fazele terminale rinichiul se micsoreaza in volum.
UIV: PNC - Corticală subţiată, calice dilatate, hipotone,
deviate
 Pielonefrita cronică

IRM- rinichi micsorat, cu contur CT- rinichi micsorat, cu contur neregulat,

neregulat, stratul cortico-medulat ingrosat, stratul cortico-medulat ingrosat, sistemul
sistemul calice-bazinet deformat. calice-bazinet deformat, tesutul adipos
perirenal indurat.
 Scintigrafie renala in pielonefrita cronica
Se vizualizeaza schimbari minimale in fazele I, II de
scanare.
Se deregleaza faza III de scanare, cu intirzierea fazei
de evacuare, fara semne de obstructie.
 Glomerulonefrite
Glomerulonefrita reprezinta inflamarea glomerulilor renali. Aceasta inflamatie va
produce leziuni la nivelul membranei bazale glomerulare, mezangiului, dar si a
endoteliului capilar renal. Una din cele mai de temut complicatii este evolutia
glomerulonefritei spre insuficienta renala cronica!
Din punct de vedere evolutiv, glomerulonefritele pot fi: acute, subacute (rapid
progresive), cronice.
Clinic:
-sindromul nefritic cu edeme, oligurie (scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 h la
200-500 ml), hipertensiune arteriala, hematurie  (prezenta sangelui in urina);
-sindrom nefrotic cu hematurie, urina spumoasa (este datorata eliminarii crescute de
proteine prin urina), edeme albe, moi, iar atunci cand se exercita o presiune
asupra lor, vor lasa o urma.
 Glomerulonefrite
Din cauza densitatii scazute a urinei si
functiei renale scazute investigatiile
imagistice cu raze X (RRVS, urografie
intravenoasa, CT cu sau fara
contrast) sau cu cimp magnetic (IRM)
sunt putin informative.
Poate fi utilizata USG pentru a determina
dimensiunile renale (rinichii se
maresc in dimensiuni) si modificari
ale parenchimului (uneori apar
chisturi mici).
Cele mai specifice investigatii sunt cele
de laborator.
 Insuficienta renala
Insuficiența renală se definește prin scăderea rapidă
(insuficiență renală acută) sau lentă (insuficiență
renală cronică) a funcției renale, rezultatul fiind
incapacitatea de a menține echilibrul hidroelectrolitic
și de a excreta produșii azotați. Creatinina serică
este un marker convenabil pentru evaluarea funcției
renale: valoarea creatininei crește cu 1-1,5 mg/dl/zi
(la IR acută). Insuficiența renală poate fi descrisă și
ca o scădere a ratei de filtrare glomerulara.
 Insuficienta renală acută
Insuficienta renală acută apare fie în contextul unei exacerbări a unei boli
renale pre-existente, precum glomerulonefrita cronică, leziuni renale
diabetice sau hipertensive, abuz de medicamente (în special calmante),
sau poate fi cauzată de un eveniment acut (glomerulonefrita acută, boala
autoimună, infecții, intervenție chirurgicală, sepsis, etc). Insuficiența renală
acută este în cele mai multe cazuri reversibilă.

Simptomele care pot sa apara in caz de insuficienta renala acuta sunt:

- anuria (incetarea producerii de urina);
- oliguria (scaderea producerii de urina sub 400 ml/zi);
- edeme ale membrelor inferioare;
- senzatie de sete;
- lipsa poftei de mancare, greata si varsaturi;
- cefalee (durere de cap);
- dureri abdominale;
- somnolenta, confuzie, anxietate;
- hematurie (sange in urina);
- tulburari de ritm cardiac;
- convulsii; coma.
 Insuficiența renală cronică
Insuficiența renală cronică se dezvoltă pe parcursul mai multor ani. Simptomele
apar de obicei la un stadiu avansat.
Cele mai frecvente cauze ale insuficienței renale cronice sunt hipertensiunea
arterială și diabetul zaharat tip 2 si boala polichistică a rinichilor.
Ultrasonografie:
-reducerea dimensiunilor renale;
-subtierea corticalei, si crestera ecogenitatii sale;
-diferentierea slaba a piramidelor renale;
-calcifieri papilare;
-chisturi.
Investigatiile imagistice cu raze X (RRVS, urografie intravenoasa, CT cu sau fara
contrast) sau cu cimp magnetic (IRM) sunt putin informative in stadiile
incipiente iar utilizarea substantei de contrast este contraindicatie pentru
stadiile finale.
Multumesc pentru

atentie