Examenul imagistic al

aparatului urinar
Disciplina de radiologie si imagistica
medicala UMF Iasi
Metodele imagistice utilizate pentru
examenul al aparatului urinar
1. Radiografia abdominală simplă (renală simplă,
reno-vezicală simplă)
2. Urografia intravenoasă
3. Cistografia
4. Pielografia anterogradă şi retrogradă
5. Uretrografia
6. Ecografia abdominală
7. Arteriografia, flebografia
8. Computer tomografia
9. Imagistica prin rezonanţă magnetică
10. Scintigrama
1. Radiografia abdominală simplă (renală
simplă, reno-vezicală simplă)-
 se efectuează întotdeauna înainte de urografia
intravenoasă
 pregătirea pacientului – evacuarea conţinutului
gazos şi solid intestinal prin regim igieno-dietetic
3-4 zile, laxative , clismă evacuatorie
 evacuarea vezicii urinare.
 radiografii antero-posterioare cu pacientul în
decubit dorsal şi ortostatism şi profil
 radiografia trebuie să cuprindă abdomenul de la
simfiza pubiană până la coasta a 11-a
 o radiografie de calitate bună evidenţiază muşchiul
psoas şi rinichii
 se poate aprecia morfologia renală, se pot evidenţia
calculi radioopaci, calcificări.
RAD.RENALA SIMPLA:CALCULI RADIO-OPACI
CALCUL VEZICAL RADIO-OPAC
 Urografia intravenoasă
 studiază morfologia renală, a sistemului pielo-
caliceal, vezicii urinare, apreciază funcţia renală
 pregătirea ca pentru efectuarea radiografiei
abdominale simple, repaus alimentar (cel puţin 6
ore înainte de examinare)
 anamneză pentru boli care contraindică efectuarea
examinării, explicarea procedurii
 Tehnica urografiei standard
 - radiografia abdominală simplă
 injectarea intravenoasă rapidă (1 minut) a
substanţei de contrast iodate hidrosolubile în doză
- 300mgI/kg - 600mgI/kg corp (la pacienţii cu
funcţia renală normală)
 radiografie la 1-3 minute după terminarea injectării
- apare nefrograma, începe să apară pielograma
 Urografia intravenoasă
 radiografie la 5 minute – se vede sistemul
pielocaliceal, ureterul bilateral
 compresiunea ureterală bilaterală (pentru
acumularea contrastului în sistemul pielocaliceal)
 nu se face compresiune în caz de – traumatism,
postoperator, obstrucţie ureterală.
 radiografie la 10, 15, 20 minute
 se intrerupe compresiunea
 radiografie la 30, 45 minute ( la nivelul vezicii
urinare)
 radiografie postmicţională pentru a evalua reziduul
vezical, refluxul vezico-ureteral activ
 Urografia intravenoasă
Indicaţii
- toată patologia aparatului urinar
Contraindicaţii
 alergie la iod

 boli alergice

 insuficienţă renală, cardiacă, hepatică severă

 sarcină

 mielom multiplu (poate apare insuficienşă

renală)
 Cistografia
 este indicată pentru evaluarea intregii patologii
vezicale; are mai multe variante
3.1. Cistografia urografică (descendentă)-se
efectuează radiografii care surprind vezica urinară
în diferite grade de umplere, de la 10 minute
postinjectare, cel mai frecvent în nincidenţă
antero-posterioară, cu centrare deasupra simfizei
pubiene.
 Se poate completa cu cistografie micţională şi o
radiografie pentru reziduul vezical, fără riscurile
introducerii unei sonde vezicale.
Radiografie simpla +
Citografie urografica
calculi in ureterul
inferior sting
 Cistografia
Cistografia retrogradă (ascendentă)
Tehnică – pregătirea colonului
- evacuarea vezicii urinare
- se injectează printr-un cateter poziţionat în vezica
urinară 200-300 ml substanţă de contrast iodată
diluată (p/ună la senzaţia de micţiune)
Indicaţii- reflux vezico-ureteral pasiv
-patologia vezicii urinare evidenţiată
imcomplet la cistografia urografică
Complicaţii – traumatisme uretrale
- infecţii urinare.
 Cistografia
Cistografia micţională se poate realiza după
cistografia anterogradă sau retrogradă, în
incidenţă oblică (la 45 grade).
Indicaţii - reflux vezico-ureteral activ
- patologia colului vezical şi a uretrei
-diverticulii vezicali (uneori deverticulii apar
doar în timpul micţiunii)
 Pielografia retrogradă
Tehnică - reperarea orificiului ureteral prin cistoscopie

 sondă Chevassu în ureterul pelvin (ureteopielografie)

sau cateter radiopopac introdus în ureterul lombar
superior (pielografie)
 se injectează 5-10 ml substanţă de contrast iodată
hidrosolubilă, cu presiune mică (p/ună apare durere
lombară)
 examinarea se face unilateral şi se evită injectarea de aer
 se efctuează radiografii antero-posterioare, oblice,
profil.
 Pielografia retrogradă
 Indicaţii: toate situaţiile în care nu de pot vizualiza
sistemul pielo-caliceal şi ureterul prin urografie
intravenoasă.
 Complicaţii – infecţii
- septicemie
- obstrucţie ureterală prin edem la
ostiumul ureteral
- necroză papilară renală
- extravazarea substanţei de contrast
injectate.
 Pielografia anterogradă
Tehnică- pacient în decubit ventral
 premedicaţie şi anestezie locală
 sub control fluoroscopic sau ecografic se
puncţionează translombar cu un ac Ciba sau se
introduce un sistem ac-cateter la nivelul
bazinetului sau grupul caliceal inferior
 se extrage o cantitate de urină şi se injectează o
cantitate mai mică de substanţă de contrast
 se poate lăsa un cateter pentru drenaj extern sau se
poate face un drenaj intern.
 Pielografia anterogradă
 Indicaţii: - pacienţi cu obstrucţie ureterală şi
anurie
 c/und nu este posibilă pielografia anterogradă
 ca prim timp al nefrostomiei percutane
 leziuni ureterale ce nu au putut fi evidenţiate prin
alte metode.
 Complicaţii
 şoc septic
 hematom renal, perirenal, urinoma
 hematurie
 leziuni ale organelor abdominale.
PIELOGRAFIE
RETROGRADA
BILATERALA(!-NU-!)
 Ecografia abdominală
Indicaţii
 Aparatul urinar superior
- malformaţii renale
- boli renale chistice - chisturi solitare şi multiple,
diagnosticul diferenţial între leziunile solide şi chistice
- hidronefroza, uretero-hidronefroza
- litiaza urinară
- pielonefrita acută, cronică, tuberculoza renală
- diagnosticul şi stadializarea tumorilor renale şi pielo-
caliceale
- insuficienţa renală acută şi cronică
- traunatismele
- evaluarea de primă intenţie a leziunilor vasculare şi
transplantului renal
- ghidarea procedurilor intervenţionale
 Ecografia abdominală
Indicatii
Vezica urinară
 litiaza vezicală
 corpi străini intravezicali
 diagnosticul, stadializarea şi urmărirea
postoperatorie a tumorilor vezicale
 malformaţii vezicale
 staza vezicală
Prostata
- infecţii prostatice- prostatitat acută, cronică, abces
- adenomul periuretral
- cancerul prostatic – ecografia transrectală
- dirijarea puncţiei bipsie
 Tehnica ecografiei
 Examinarea renală
 - pregătirea pacientului – examinare dimineaţa pe
nem/uncate, diminuarea gazelor intestinale prin regim
alimentar şi laxative
 - alegerea corectă a transductorului – sectorial sau
convex şi a frecvenţei acestuia (în funcţie de greutatea
pacientului)
 - ferestre de abord şi secţiuni multiple, pentru o
vizualizare completă a rinichiului şi retroperitoneului,
examinarea celorlalte organe abdominale
 - examinarea pacientului în decubit dorsal, lateral sau
ventral
 - colaborarea pacientului – pentru o examinare optină
este necesara apnea postinspir profound
 Tehnica ecografiei
 Examinarea vezicii urinare se realizează prin ecografie
suprapubiană; examinarea endovezicală (prin cistoscop)
nu este utilizată de rutină
 - pregătirea pacientului cu realizarea unei repleţii
vezicale complete
 - transductorul utilizat este cel obişnuit pentru
examinarea abdominală
 - poziţia pacientului este de decubit dorsal, cu
deplasare în decubit lateral pentru a verifica
mobilitatea calculilor vezicali
 Tomografia computerizată
Indicaţii:
- evaluarea sistemului reno-urinar la pacienţii cu
traumatisme abdominale
- diagnosticul pozitiv şi stadializarea tumorilor maligne
renale, vezicale
- ghidarea procedurilor intervenţionale
- CT spiral - detecţia calculilor ureterali
- studiul vaselor renale (angioCT)
Tehnică
 - examinare pe nemâncate, secţiuni native şi postcontrat,
efectuate la nivel renal (examinarea se extinde în cazul
tumorilor uroteliale până la nivelul vezicii urinare)
Imagistica prin rezonanţă magnetică

 Indicaţii
 foarte utilă în evaluarea patologiei pelvine (vezică
urinară, prostată);
 stadializarea tumorilor maligne atunci cînd CT
este echivocă;
 metoda neinvazivă de evaluare a arterelor renale
(AngioIRM);
 evaluarea structurii parenchimului renal în
infecţiile acute şi cronice
 Arteriografia
 Indicaţii
 - când datele obţinute prin celelalte metode mai puţin
invazive sunt echivoce. - înaintea procedurilor
intervenţionale: angioplastie, embolizare.
 - la donatorul de rinichi înaintea transplantului
 - leziuni vasculare: fistulă aretrio-venoasă, anevrism arteră
renală, stenoză de arteră renală, obstrucţia arterei renale
 - chirurgia rinichiului în potcoavă.
 Arteriografia are 3 timpi :
 arterial – opacefierea arterelor
 parenchimatos – opacefierea parenchimului renal
 venos – opacefierea venelor
 10. Flebografia
 Indicaţii:
 - aprecierea extensiei tumorilor renale în venele
renale şi VCI.
 - recoltarea de renină din vena renală la pacienţii cu
HTA
 - localizarea unui testicul necoborât.
 11. Scintigrama renală
 Apreciază cu ce procent participă fiecare rinichi la
funcţia renală globală;
 deceleaza zone hiper sau afixatoare;