Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DACIANA BRĂNIŞTEANU
Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
Pemfigusuri
Pemfigoid bulos
Dermatita herpetiformă.
Definitie
-afecţiune gravă, autoimună a tegumentelor şi mucoaselor, în care
legăturile intercelulare defectuoase duc la formarea de bule
intraepidermice
Aspecte clinice
Pemfigus vulgar:
-afecţiune buloasă cronică ce afectează adulţii
-de obicei debutează la nivelul mucoasei bucale
-bule --de dimensiuni mici, flasce,
--apar iniţial la nivelul mucoasei bucale (uneori cu
câteva luni înaintea leziunilor cutanate),
--apoi se deschid şi lasă eroziuni dureroase fără
tendinţă la vindecare spontană rapidă (alimentaţie
dificilă);
--evoluţie – până la câteva luni
--pot fi afectate şi alte mucoase (rar) (esofag, genito-
urinar, anal, ocular, nazal, laringe)
Investigatii paraclinice
citodiagnostic Tzanck --(lichid din bulă sau raclarea fundului
bulei): celule acantolitice (celule de
pemfigus)
ex. histologic:
• microscopie optică: acantoliză – formarea bulelor
intraepidermice şi prezenţa de celule acantolitice
în lichidul din bulă (nuclei mari,raport
citoplasmă/nucleu inversat în favoarea nucleului,
nucleoli evidenţi)
• microscopie electronică: distrugerea cimentului
intercelular malpighian, apoi distrugerea
desmozomilor
imunoflurescenţa directă: depozite imune (IgG şi Co) în zona
cimentului intercelular în jurul bulei - aspect de fagure de miere, reţea
imunofluorescenţa indirectă:
--anticorpi circulanţi specifici anticiment intercelular – 80 – 90% din
cazuri; --titrurile evoluează paralel cu evoluţia bolii – Ac
SICA
Etiopatogenie
mecanism autoimun
acantoliza, fisurile şi formarea bulelor:
--sunt determinate de legarea autoanticorpilor circulanţi de antigenele
de suprafaţă, urmată de activarea plasminei şi distrugerea
enzimatică a cimentului intercelular şi a desmozomilor
Diagnostic diferential
--pemfigoid bulos
--dermatita herpetiformă
--eritem polimorf veziculo-bulos
--erupţii medicamentoase buloase
--necroliza toxică epidermică
--porfiria cutanată cronică a adultului
citodiagnosticul Tzanck:
-nu sunt prezente celule acantolitice;
-lichidul din bulă este bogat în eozinofile (40 – 60%)
histologic:
• MO: bule subepidermice şi infiltrat dermic superficial
cu numeroase eozinofile
• ME: bula este situată în lamina lucida, din structura
MB
IFD: pielea lezională şi perilezională: depozite de IgG şi C3 –
bandă iniară fină, omogenă, de-a lungul joncţiunii dermo-
epidermice
IFI: în 80% din cazuri: autoanticorpi circulanţi antiMB sau alte
structuri epiteliale
Conf. Dr. Daciana E. Brănişteanu
Etiopatogenie
--este sugerat mecanismul autoimun
Diagnostic diferential
--dermatita herpetiformă
--pemfigusul vulgar
--eritemul polimorf
--LE Sistemic bulos
--erupţii buloase medicamentose
--dishidrozis
--eczema
--urticaria – în fazele de debut
-mecanism autoimun
Tratament
Sistemic:
1.sulfamide şi sulfone – atenţie la methemoglobinemie în
caz de deficit de G6PD
2.corticosteroizi / imunosupresive: răspuns absent
Local:
1.corticoterapie
Regim fără gluten, halogeni, produse lactate
Prognostic -stare generală bună mult timp;
-exitus doar în cazurile în care apar complicaţii.
•Sclerodermiile
•Lupusul eritematos
•Dermatomiozita
Sclerodermiile
•Clasificare:
- localizată
- morfeea în placă
- morfeea în picături
- morfeea subcutanată
- sclerodermia liniară (în bandă)
- sclerodermia fronto-parietală ”en coup de sabre”
- morfeea generalizată
- morfeea buloasă
- morfeea pansclerotică a copilului
- sistemică
- sclerodermia sistemică limitată (acroscleroza)
- sindromul CREST (Thibierge-Weissenbach)
- sclerodermia sistemică difuză.
Morfee în picătură:
•debut: macule edematoase, violacei, numeroase
•evoluţia: leziunile devin plane sau uşor înfundate
central, albe, uşor indurate, eritemul rămâne la
periferie sub forma unui inel violaceu; există o fază
de induraţie şi apoi se instalează atrofie
•localizare: piept, gât, umeri, spate (superior)
•formă întâlnită frecvent la copil
Sclerodermiile-manifestări clinice
Morfeea subcutanată: leziuni profunde, cu evoluție rapidă spre
indurație.
Sclerodermia liniară (în bandă):
•benzi indurate gălbui, unilaterale, cu discret inel violaceu în jur; pot
afecta muşchii şi osul subiacente
•apar în lungul unui membru sau în jurul trunchiului
•este afectat de obicei un singur membru, homolateral
Sclerodermia frontoparietală (”en coup de sabre”):
•bandă situată vertical pe frunte: iniţial poate fi cu tentă violacee,
uşor edemaţiată, apoi se instalează induraţie, culoarea devine albă /
gălbuie, eritemul din jur poate lipsi
•ulterior se instalează atrofia tegumentelor
•se poate extinde la scalp (alopecie) sau la obraz, nas, buza
superioară şi gură
•poate apare atrofie la nivelul hemifaciesului
•uneori există afectare oculară și chiar a oaselor craniului.
Sclerodermiile-manifestări clinice
Morfeea generalizată:
•debut: plăci alb-gălbui, indurate, cu un inel violaceu
în jur, asemănător cu morfeea în plăci, dar de
dimensiuni mai mari.
•de obicei primele leziuni apar la nivelul trunchiului şi
apoi se răspândesc pe mâini, picioare, faţă, gât, scalp.
•pot asocia atrofii musculare; involuție în 3-5 ani, cu
pigmentație rezidulă și atrofie ușoară
Sclerodermia sistemică:
Acroscleroza (sclerodermie sistemică limitată):
•debutul – la extremităţile membrelor, prin manifestări de tipul fenomenelor
Raynaud (după expunerea la frig apare iniţial o albire a extremităţilor, urmată de
cianoză şi apoi de eritem) şi telangiectazii – cu ani înaintea modificărilor de la
nivelul tegumentului degetelor
•modificările cutanate: tegument dur, aderent la planurile profunde, nu se mai
poate plia
(frecvent la nivelul mâinilor şi feţei)
•degetele şi mâna: eritem + tumefiere; degete lucioase, indurate, imobile;
unghii curbate peste falange atrofice; dispariţia falangei distale şi a unghiei
•degetele în semiflexie, cu impotenţă funcţională, efilate, ascuţite; pe pulpa
degetelor apar ulceraţii „muşcătură de şobolan”; modificări mai puţin severe
se observă la nivelul picioarelor
•faţa: pielea este dură, aderentă, fără pliuri (doar peribucal apar pliuri
radiare), nasul mic şi efilat, orificiul bucal micşorat, telangiectazii la nivelul
pomeţilor: facies de icoană bizantină, mască, statuie.
•atingerile sistemice se instalează destul de târziu, au evoluţie lentă.
Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Sclerodermiile-manifestări clinice
Sclerodermia difuză:
•debutul leziunilor cutanate este brusc, cu tumefiere la nivelul
mâinilor asociată cu fenomene Raynaud, modificări fibroase
simetrice proximal de coate şi genunchi
•afectează faţa, gâtul, trunchiul
•asociată cu atingeri sistemice precoce
Sindromul CREST:
•calcificări cutanate
•fenomene Raynaud
•afectare esofagiană
•sclerodactilie
•telangiectazii
•dezvoltare de hiperpigmentări mai ales pe zonele expuse la
soare
•formă benignă, atingerile sistemice puţin importante,
pronostic bun
Fig.6 Acroscleroză
faţa în “icoană bizantină” Fig. 7 Acroscleroză – osteopatia
pneumică Pierre Marie cu resorbţia
falangei distale
Sclerodermiile-manifestări clinice
← Calcinoză
cutanată
Sclerodermiile- Tratament
Tratament general:
•medicaţie antifibroasă/antiscleroasă: vitamina E, colchicina,
paraaminobenzoat de potasiu (POTABA), D-penicilamina,
pentoxifilinul, extracte de avocado şi ulei de soia (Piascledine)
•corticoterapie
•antiinflamatorii: corticosteroizi în fazele de debut, în formele localizate
•vasodilatatoare: indicate în formele cu fenomene Raynaud: nifedipin,
prazosin, dibenzilin, pentoxifilin, iloprost, nitraţi topic
•antiagregante – scad riscul trombozelor in situ
•blocante ale receptorilor de serotonină: ketanserin
•imunosupresive – previn fibroza pulmonară şi HTP: azatioprina,
ciclofosfamida, ciclosporina A, macrolidele imunosupresoare,
micofenolatul de mofetil
•plasmafereza – în formele sistemice
•alte tratamente: interferon gama, isotretonoin, calcitriol (morfeea
extensivă), fotofereză, imunoglobuline intravenos, antibiotice pentru
infecţia cu Borrelia (penicilină, tetraciclină, doxicilină)
Sclerodermiile- Tratament
Tratament local:
•corticosteroizi topic
•preparate enzimatice topice (hialuronidază)
•injecţii intralezionale cu corticosteroizi
•fizioterapie: UVB, PUVA, ionizări, ultrasunete, masaj
•chirurgical – pentru depozitele de calciu
Prognosticul este rezervat în formele sistemice.
(Sontheimer)
•Dermatomiozita clasică
•Dermatomiozita amiopatică
•Dermatomiozita hipomioptică Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
•Dermatomiozita postmiopatică
Dermatomiozita-manifestări
clinice
cutanat:
•debut: eritem periocular (heliotrop) cu tentă violacee, asociat cu
edem; telangiectazii fine pe pleoape
•eritem malar cu scuame
•benzi eritematoase / plăci eritematoase: dorsal degete, coate,
genunchi, faţa medială a gleznelor (papule Gottron)
•telangiectazii periunghiale şi distrofii ale cuticulei
•eritem cu tentă violacee, cu fotodistribuţie pe frunte, gât, umeri,
decolteu, antebraţe
•ulceraţii la vârful degetelor
•scalp: plăci eritematoase
•calcificări cutanate
•formele cronice: amestec de leziuni hiper şi hipopigmentate,
eritem, atrofie, cicatrici la nivelul gâtului – aspect pestriţ al
tegumentelor = poikilodermie
Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Dermatomiozita-manifestări
clinice
muscular:
•slăbiciune musculară la nivelul centurilor, muşchilor flexori
anteriori ai gâtului, muşchilor abdominali
•afectarea faringelui, a 1/3 superioare a esofagului
•afectarea muşchilor intercostali şi diafragmului
•miocardită
Diagnostic diferenţial:
•LE sistemic
•erizipel
•angioedem
•dermatita de contact
•boli mixte de colagen
Definiţie:
afecţiune autoimună de cauză necunoscută ce afectează
pielea şi/sau alte organe
Clasificare:
din punct de vedere clinic: după Gilliam şi Sontheimer
•cronic
•subacut
•Acut
leziunile cutanate:
oeritem
oscuamă
oatrofie cicatricială
Eritemul:
•centrifug: în fluture/liliac situat la faţă (nas + obraji) – margini obişnuit flu
•în plăci (discoid, fix) – plăci mai mici, foarte bine delimitate faţă de
tegumentul sănătos
Scuama:
•subţire / groasă
•este aderentă: prezintă prelungiri pe partea profundă ce pătrund adânc
la nivelul ostiumurilor foliculare; se detaşează cu greutate
•întoarse cu partea profundă în sus se văd prelungirile asemănătoare cu
cuiele de tapiţer sau cu stalactitele; sunt comparate şi cu limba pisicii
Atrofia:
•se constituie în timp; nu toate leziunile sunt cicatriciale, cu atrofie
•este prezentă în special la nivelul leziunilor discoide – atrofie în timp
•formele centrifuge sunt mai puţin cicatriciale
Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Lupusul eritematos-manifestări clinice
Leziunile mucoaselor (în special mucoasa şi semimucoasa
buzelor, mucoasa bucală):
•plăci eritematoase
•plăci de aspect leucoplazic
•eroziuni
Atingeri ale fanerelor:
•părul:
alopecia:
•uneori alopecie necicatricială, difuză (în LE acut
diseminat);
•alopecie cicatricială în urma leziunilor discoide (LE
cronic discoid)
•unghiile (mai rar):
hiperkeratoză subunghială, depresiuni, striaţii pe suprafaţa
unghiei
modificări de culoare (colorare roşu – albastră a lamei
unghiei)
Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Lupusul eritematos-Forme clinice evolutive
LE Cronic cutanat: formă evolutivă care rămâne cel mai adesea pur cutanată;
rar sunt întâlnite atingeri sistemice
aspect centrifug (fluture) sau fix (discoid)
• LE discoid – leziunile sub formă de disc sau monedă:
cea mai comună formă de LE cronic
leziunile iniţiale:
localizate frecvent la nivelul feţei şi gâtului
macule sau papule inflamatorii, eritematoase, edematoase şi
scuamoase (scuame aderente), cu dimensiuni de câţiva mm, ce se
dezvoltă centrifug şi formează plăci cu diametrul de 10 – 15 cm
evoluţia leziunilor: frecvent cicatrici atrofice
dacă leziunile sunt limitate la extremitatea cefalică – LE cronic localizat
dacă este depăşită extremitatea cefalică şi leziunile sunt localizate pe
zone descoperite (gât, decolteu), mai rar pe zonele acoperite (braţe): LE
cronic diseminat
• forme atipice: verucoasă, paniculita lupică, lupus tumidus
diagnostic diferenţial: tinea faciei, psoriazis, morfee, erupţii polimorfe solare,
sarcoidoza
evoluţie: ocazional se dezvoltă carcinoame pe cicatrice.
Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Lupusul eritematos-Forme clinice evolutive
LE Acut:
•de obicei este LE sistemic activ, cu leziuni cutanate; rar este o formă
pur cutanată
•debutul este brusc, frecvent după expunere la soare
•leziunile cutanate: eritemato – scuamoase – cicatriciale
leziuni cutanate specifice:
•la nivelul feţei: eritem în fluture (rar leziuni discoide).
eritemul în fluture: pe nas şi obraji, în aripi de fluture sau liliac cu
aripile deschise, margini obişnuit flu; eritemul poate fi însoţit de
edem şi scuame fine; vindecarea se face frecvent fără cicatrice
sau atrofie
10 – 20% din cazuri: leziuni discoide, bine delimitate, cu evoluţie
cicatricială, modificări pigmentare şi alopecie definitivă
(distrugerea foliculilor)
•alte zone de elecţie: gât, coate şi genunchi, pulpa degetelor şi faţa
dorsală a degetelor de la mâini şi picioare – leziuni cu tentă roşie –
carminată
Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Lupusul eritematos-Forme clinice evolutive
atingeri mucoase:
•leziuni eritematoase şi purpurice, ulceraţii superficiale
•localizări de elecţie:
bucal: palatul dur, gingii, mucoasa jugală
buze: keilită, cu eritem şi scuame
•alte localizări: conjunctival, mucoasa nazală (ulceraţii,
perforaţii ale septului nazal), laringe, mucoasa genitală
simptome constituţionale:
•oboseală, stare generală alterată – în perioada activă a
bolii
•40 – 80% din cazuri: febră
atingeri sistemice:
•musculo-scheletic:
artralgii, mialgii
•renal – primul loc ca frecvenţă
unul din cei mai importanţi factori ce determină
prognosticul bolii: nefrita lupică
•cardiac:
apar la majoritatea pacienţilor cu LE sistemic
pericardită, endocardită, miocardită, afectarea arterelor
coronare
Examenul histologic:
MO:
•Degenerescenţă vacuolară a celulelor stratului bazal al
epidermului, hiperkeratoză, atrofie a epidermului
•Edem la nivelul dermului papilar
•Infiltrat perivascular cu mononucleare şi extravazarea globulelor
roşii
IFD (imunofluorescenţă directă): Ig (M şi G) şi fracţiuni ale
complementului (C3) depuse sub formă de bandă la nivelul joncţiunii
dermo-epidermice (banda lupică)
•la nivelul pielii lezionale în 90% din cazuri
•în LE acut, în 80% din cazuri, banda lupică apare şi la nivelul pielii
sănătoase expuse la soare
•în LE cronic este prezentă numai la nivelul pielii lezionale
•prezenţa benzii lupice în pielea sănătoasă, neexpusă la soare,
apare în LE acut şi arată o activitate crescută a bolii şi poate fi
predictivă pentru afectarea renală Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Lupusul eritematos- Tratament
LE cronic:
tratament topic:
•corticosteroizi puternici şi foarte puternici (metilprednisolon aceponat,
hidrocortizon butirat, betametasone dipropionat, clobetasol dipropionat) – nu
pot fi utilizaţi timp îndelungat datorită efectelor secundare (atrofii cutanate,
telangiectazii, hipertricoză)
•aplicaţii de zăpadă carbonică (tratament vechi) – produce inflamaţie, urmată
de cicatrizarea leziunii
•creme fotoprotectoare:
•fizice – oxid de zinc, dioxid de titan - împrăştie şi reflectă radiaţiile UV,
sunt inerte şi nu determină toleranţă, dermatită de contact,
fotodermatoze; au un singur defect: lasă aspectul unui fond de ten cu
tentă albă
•chimice: absorb UV printr-o reacţie fotochimică, pot varia ca grad de
protecţie (factorul de protecţie solară SPF – trebuie să fie 15 sau mai
mult); se găsesc sub formă de creme, loţiuni, geluri; se degradează
după expunerea la soare şi sunt necesare aplicaţii la 2 ore (unele pot
oferi protecţie pentru întreaga zi); prezintă risc redus pentru dermatită de
contact şi fotodermatoze Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Conf.Dr. Daciana E. Brănișteanu
Lupusul eritematos- Tratament
tratament sistemic:
•antimalaricele de sinteză:
•alterează absorbţia UV, imunosupresie, antiinflamatorii
•efecte secundare numeroase: oculare (keratopatii, retinopatii),
digestive, cardiace, hematologice, hepatice (toxicitate hepatică)
•75% din pacienţi răspund la tratament, dar recăderile sunt
frecvente şi este necesar tratamentul pe termen lung; este
necesar controlul oftalmologic la 4 – 6 luni în timpul
tratamentului
•corticosteroizi:
•în cazul leziunilor diseminate, desfigurante
•după eşecul tratamentului cu antimalarice (3 luni)
•contraindicaţii pentru antimalarice
•eficiente, dar durata tratamentului trebuie să fie limitată
datorită efectelor secundare
•retinoizi, sulfone, thalidomida, clofazimina, azatioprina
Lupusul eritematos- Tratament
LE subacut:
general: antipaludice de sinteză, corticosteroizi în doze mici (în
cazurile severe – pulse-terapie cu metilprednisolone), retinoizi
(în cazul ineficienţei antimalaricelor), dapsonă
topic: corticosteroizi puternici, fotoprotectoare, ecrane solare
Tratament topic: