Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Catedra Finane i Bnci

Referat Tema :Gestiunea stocurilor

Realizat : Negru Aliona Ciclul II (masterat), anul II Gr. MFCA101

Chisinau 2011

Gestiunea stocurilor
Stocurile sunt cantiti de resurse materiale care se acumuleaz n depozitele i magaziile unitilor economice, ntr-un anumit volum i o anumit structur, pe o perioad de timp determinat, cu un anumit scop. Stocurile sunt de fapt rezultatul activitilor de aprovizionare i de desfacere, al activitii comerciale, n general, care sunt dependente de natura i caracteristicile materialelor i produselor, de condiiile i modalitile de furnizare i asigurare-transport, de strategiile care se elaboreaz pe aceast linie, n scopul ndeplinirii obiectivului de baz specific agenilor economici. n general, scopul formrii stocurilor este diferit; la nivelul economiei, guvernul constituie stocuri sub forma rezervei naionale Agenii economici i constituie stocuri de resurse materiale sau de produse pentru a asigura alimentarea continu a subunitilor de consum sau servirea clienilor n vederea desfurrii normale a activitii i realizrii astfel a obiectivelor ce i le-au propus. "stocurile" ndeplinesc o "funcie vital", aceea de "decuplare" i de "armonizare" a fluxului: "cumprarea, aducerea (transportul), recepia-depozitarea, pregtirea pentru consum - utilizare a materialelor, trecerea acestora prin fazele de prelucrare pn la magazia de produse finite, expedierea sau livrarea produselor la clieni, n magazinele proprii sau ale distribuitorilor specializai pentru desfacere-vnzare". "Funcia vital" a stocurilor nu justific supradimensionarea lor pentru c stocurile determin imobilizri de capital antrenat n cumprarea de materiale sau n produsele finite stocate i nc nevndute. n mod obinuit, un mare concern industrial dispune de stocuri a cror valoare reprezint circa 25% din capitalul investit.

Principalele categorii de stocuri de mrfuri

a) dup participarea stocurilor la procesul de circulatie a mrfurilor, acestea pot fi grupate n stocuri active si stocuri pasive. Stocul activ (stocuri curente) reprezint cantitatea de mrfuri atras, consumat n procesul de vnzare si care asigur continuitatea desfacerilor. Stocul pasiv este reprezentat de cantitatea rmas dup vnzare, fiind de fapt echivalentul stocului de sigurant. Desigur, stocul se rennoieste n permanent, natura pasiv fiind formal, reprezentnd doar o stare. b) in functie de locul stocrii, se disting: stocuri aflate n depozitele ntreprinderii (productoare, cu ridicata, cu amnuntul); stocuri aflate pe drum (n curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate); c)dupa perioada n care acestea sunt identificate. n acest sens, stocurile pot fi initiale si finale, respectiv stocuri la nceputul si la sfrsitul perioadei analizate. d) in functie de caracterul si destinatia stocurilor: stocurile sezoniere, se refer la mrfurile care se constituie n stoc n vederea vnzrii lor ntr-o perioad viitoare, avnd n vedere, pe de o parte, sezonalitatea produciei iar, pe de alta, a consumului anumitor mrfuri. Aceste stocuri se creeaz n scopul alimentrii continue a consumului #i pe perioada de ntrerupere a exploatrii #i/sau transportului unor mrfuri, ca urmare a condiiilor naturale #i de clim. Acumularea n stocurile sezoniere a mrfurilor se realizeaz nc din perioada de presezon n cantitile stabilite

prin livrri n avans, iar consumul se face treptat, conform ritmului normal al produciei (fig. nr. 1); Dinamica stocului sezonier

A-B = perioada de consum a stocului sezonier A-a = prima lun de consum a stocului sezonier a-b = a doua lun de consum a stocului sezonier b-c = a treia lun de consum a stocului sezonier N1, N2, N3 = nivelul stocului sezonier n diferite perioade I-B = linia consumului din stoc n perioada respectiv O-A = perioada de constituire a stocului sezonier i1, i2, i3, I = etape si nivele de constituire a stocului sezonier stocurile cu destinatie special, se constituie pentru scopuri deosebite, ca de exemplu stocurile constituite pentru zonele n care, n anumite perioade, drumurile de acces devin impracticabile; stocurile curente reprezint cea mai obisnuit form de stoc existent n reeaua comercial. Ele sunt destinate satisfacerii cererii zilnice, normale, caracteristica lor principal fiind aceea c se rennoiesc continuu, pe msura epuizrilor. Dinamica stocului curent si a stocului de sigurant

I1,I2,I3 = nivelul maxim al stocului curent; I1I2, I2I3 = intervalul (n zile) ntre dou livrri succesive. un nivel maxim care se nregistreaz la data cnd se primeste un lot de livrare de la furnizori cu scopul rentregirii stocului curent pn la limita maxim stabilit; un nivel mediu care se nregistreaz pe parcursul intervalului dintre dou livrri consecutive ca urmare a vnzrii unei cantitti din mrfurile aprovizionate si se determin prin calcularea mediei ntre stocul maxim si stocul minim (stocul mediu = stocul maxim + stocul minim); un nivel minim care se nregistreaz la ncheierea ciclului dintre dou aprovizionri consecutive, moment la care practic are loc o nou intrare de mrfuri; stocul de sigurant este format din cantitatea de mrfuri necesar prevenirii unor eventualele rupturi de stoc, urmare neritmicittii livrrilor de la furnizori, cresterii neasteptate a cererii de mrfuri, si implicit a vnzrilor.

Indicatorii stocurilor de mrfuri

Stocurile de mrfuri pot fi exprimate si caracterizate cu ajutorul unui sistem de indicatori de natur absolut sau relativ. Indicatorii absoluti msoar stocurile de mrfuri, fie n unitti naturale, fie valorice. Cu ajutorul unor asemenea indicatori pot fi exprimate att stocurile existente la un moment sat, ct si cele medii ale unei anumite perioade, calculate deci ca medie a stocurilor existente la anumite momente, dintr-o perioad anumit. a) Stocul la un moment oarecare poate fi exprimat n mod relativ, prin calcularea indicatorului stoc n zile-rulaj, care exprim numrul de zile pentru care stocul ar putea asigura vnzarea sau, altfel spus, n care s-ar nnoi n ntregime.

SZR reprezint stocul n zile rulaj; S reprezint stocul la un anumit moment; Z reprezint numrul de zile pentru care se calculeaz acest indicator; D reprezint desfacerea n perioada respectiv. viteza de circulatie exprim numrul mediu de zile n care a stat o marf n stoc de la sosirea sa n magazin si pn la vnzarea sa, sau, altfel spus, mrimea perioadei de rennoire complet a stocului de mrfuri, calculndu-se cu ajutorul relatiei:

Vc reprezint viteza de circulatie, n zile; S reprezint stocul mediu al unei anumite perioade; D reprezint desfacerea din aceiasi perioad;

Z reprezint numrul de zile ale perioadei luate n calcul. Numrul de rotatii ale stocului mediu arat de cte ori se rennoiesc stocurile n cursul unei perioade date, de regul de un an, de cte ori se cuprind ele n valoarea desfacerilor de mrfuri. Modul de calcul al acestui indicator este urmtorul:

Z reprezint numrul de zile ale perioadei luate n calcul; Vc reprezint viteza de circulatie a mrfurilor n perioada luat n calcul;

Factorii care influenteaz stocurile n comert

Nivelul, dinamica si structura stocurilor depind de mai multi factori, cei mai semnificativi fiind: frecventa cererii populatiei, frecventa livrrii mrfurilor de ctre furnizori, complexitatea sortimental sau gradul de organizare a activittii comerciale. a) Frecventa cererii populaiiei influenteaz semnificativ nivelul, dinamica si structura stocurilor de mrfuri din comert. Astfel, la o mrime dat a volumului circulatiei mrfurilor, mrimea stocurilor va fi invers proportional cu gradul de frecvent a cererii. b) Un alt factor la fel important care influenteaz stocurile de mrfuri l reprezint frecventa livrrii mrfurilor de ctre furnizori. Pentru a rspunde functiei lor de a echilibra oferta de mrfuri cu cererea populatiei, stocurile trebuie s aib asemenea dimensiuni nct s asigure continuitatea circulatiei mrfurilor n intervalul dintre dou aprovizionri succesive de mrfuri. Astfel, cu ct intervalul dintre dou aprovizionri succesive cu mrfuri va fi mai mare, cu att stocurile trebuie s fie mai mari si invers. La rndul su, intervalul dintre dou aprovizionri, altfel zis, frecventa de aprovizionare, va fi influentat, mai nti de distant dintre furnizor si beneficiar, iar apoi de conditiile de transport si de mrimea cererii de mrfuri din partea beneficiarilor. c) Complexitatea sortimental este un alt factor care influenteaz stocurile, n principal nivelul si dinamica acestora. Asigurarea unor largi posibilitti de alegere din partea cumprtorilor, functie pe care o ndeplinesc stocurile, implic existenta unui larg sortiment, cu un numr mare si foarte mare de exemplare si articole, acest lucru conducnd la un volum mai mare al stocurilor.

Politici de gestiune a stocurilor

Se impune o gestiune stiintific a procesului de stocare, urmrindu-se cea mai eficient alocare a capitalului n stocuri, n conditii de diminuare a riscului 1. Politica ofensiv (agresiv) se caracterizeaz prin indiferent fata de risc; este promovat de managerii care doresc realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri minime. Acesti conductori sunt dispusi s accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc, lipsa de lichiditti si de insolvabilitate a ntreprinderii, miznd pe rentabilitatea mult mai ridicat a accelerrii vitezei de rotatie, a cresterii gradului de lichiditate; 2. Politica defensiv, specific managerilor prudenti, este o politic de aversiune fat de risc, si si propune realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri si lichiditti ridicate. Conductorii prudenti nu

accept riscul rupturii de stoc curent chiar n detrimentul unei rentabilitti mai moderate astfel nct pentru orice crestere a cifrei de afaceri ei se preocup si de cresterea corespunztoare stocurilor care asigur continuitatea activittii de exploatare (stocuri curente si de sigurant); 3. Politica echilibrat (intermediar) armonizeaz relatia contradictorie dintre rentabilitate si fisc. Potrivit acestei politici cresterea volumului activittii (cifrei de afaceri) se realizeaz cu un stoc curent de mrime corespunztoare cifrei de afaceri, pe cnd stocul de sigurant este determinat de acel nivel care egalizeaz costurile lipsei de stoc (rupturile de stoc) si costurile ridicate ale stocurilor (peste necesittile stricte ale exploatrii).

GESTIUNEA STOCURILOR
prin gestionarea stocurilor se caut rspuns la doua ntrebri fundamentale: Cnd s se comande un nou lot de marf pentru a satisface cererea n perioada urmtoare? Ct de mare trebuie s fie un asemenea lot?

I. Elemente functionale ale procesului de stocare

a) Necesarul (cererea) pentru consum se refera la categoriile si tipurile de resurse, cantittile, ritmul de eliberare n consum, volumul si ritmul aprovizionrilor. n cazul n care cererea de resurse este necunoscut dar previzibil, se pot folosi modelele decizionale probabiliste. De obicei, necesarul de resurse materiale necesare productiei se determin si se esaloneaz cantitativ si calendaristic n corelatie cu programele de fabricatie ; b) Necesarul de aprovizionat pentru perioada de gestiune luat n calcul exprim volumul de bunuri care trebuie asigurat de la furnizor ; c) Lotul de livrare reprezint cantitatea de bunuri materiale care se aduce la un moment dat de la furnizori. d) Parametrii de timp care intervin n procesul de stocare si gestiune a stocurilor sunt, n sintez, urmtorii: perioada de gestiune (an, trimestru, semestru) ; intervalul de timp dintre doua aprovizionri succesive; durata de aprovizionare; data calendaristic a nceperii aciunii de aprovizionare. e) Costurile implicate n procesul de stocare cuprind: costurile de lansare a comenzii, care includ toate cheltuielile care se fac de la emiterea comenzii si pn la onorarea ei (transport, delegatii, negocieri etc) costul de stocare, ce cuprinde suma cheltuielilor care se efectueaz pe durata stationrii resurselor cu receptia, manipularea, depozitarea, paza, evidenta etc. ; costurile suplimentare aferente lipsei materialelor din stoc;

II. Tipuri de gestiune a stocurilor

II.1.Gestiunea stocurilor cu cerere constant la intervale egale
Se caracterizeaz prin aprovizionri si reaprovizionri cu materiale n cantitti egale si la intervale egale de timp. Gestiunea stocurilor cu cerere constant la intervale egale

 = ntreaga perioada de gestiune T = perioada utilizrii stocului n = lotul de livrare r = necesarul pentru consum Aceasta modalitate de gestiune a stocurilor este caracteristic unittilor cu productie de serie mare sau cu productie uniform, de mas.

II.2. Gestiunea cu cerere variabil la intervale egale

Presupune aprovizionarea si reaprovizionarea cu loturi si cantitti care trebuie estimate la anumite momente calendaristice. Acest tip de gestiune este specific pentru testorii, fabricile de confectii, de mobil etc. ce au un nomenclator constant de productie dar care trebuie s se adapteze n functie de cererea de testura, culoare, moda. Gestiunea cu cerere variabil la intervale egale

Se observ c trebuie s existe un stoc de alarm care s preia fluctuatiile cererii variabile iar nivelul de alarm este superior celui de sigurant.

II.3.Gestiunea stocurilor cu cerere variabil la intervale neegale

Se realizeaz n situatiile n care nu se cunosc din timp datele calendaristice de lansare a comenzilor si acestea trebuie determinate prin extrapolare sau prin estimri succesive n concordant cu modul n care se manifest cererea de resurse. Gestiunea stocurilor cu cerere variabil la intervale neegale

Cantittile de aprovizionat se stabilesc n loturi fixe la nceputul perioadei de gestiune iar nivelul de alarm se considera a fi egal cu nivelul stocului de sigurant. Acest tip de gestiune se practic n special de firmele care au un volumul mare de productie nenominalizat sau care efectueaz prestri de servicii.

II.4. Gestiunea stocurilor de tip (Ss) cu dou depozite

Constituie un tip de gestiune n care S exprim cantitatea de aprovizionat iar s exprim nivelul de reaprovizionare. Se caracterizeaz prin cereri de resurse variabile la intervale variabile iar n functie de acestea se determina lotul de aprovizionare. Gestiunea stocurilor de tip Ss cu dou depozite

II.5.Metoda ABC
Acesta grupeaz bunurile materiale care se aprovizioneaz si se stocheaz de fiecare unitate economic n trei grupe. Criteriile de grupare care stau la dispozitia unittii patrimoniale sunt multiple: frecventa livrrilor, valoarea individual si total a resurselor materiale aflate n stoc; importanta materialului pentru activitatea de productie; sursa de asigurare (din import sau intern); forma de aprovizionare ciclul de fabricatie s.a. Criteriul cel mai folosit n gruparea bunurilor prin metoda ABC se refer la valoarea stocului mediu la diferitele bunuri. un numr relativ restrns de materiale ce detin ponderea n valoarea total a stocurilor. Aceste materiale se cuprind n grupa A. O a doua grupa B, de important mai redus, va cuprinde un numr mai mare de materiale, cu o valoare total mai mic. n grupa C se vor include majoritatea materialelor aprovizionate n cantitti foarte mici si care influenaeaz foarte putin volumul total al capitalului circulant. n cazul grupei A de important, atentia se va orienta n sensul folosirii de modele matematice exigente, care vor avea n vedere elemente (factori) concrete ce conditioneaz nivelul stocurilor si care asigura constituirea lor la dimensiuni ct mai mici, determinnd accelerarea la maximum a vitezei de rotatie a capitatului circulant. Pentru grupa B se pot aplica doua strategii: stabilirea de modele distincte cu un grad de exigent mediu pentru dimensionarea stocurilor de materiale din aceast grup ; folosirea metodelor alese pentru grupa A la materialele care, din perspectiva valorii prezint trsturile acestei grupe si a modelelor pentru grupa C, materialelor ce-i pot fi asimilate. Pentru materialele din grupa C se pot folosi modele mai putin exigente si care vor retine n calcul numai factorii cu actiune hotrtoare n dimensionarea stocurilor.

II.6.Metoda Liniei rosii II.7.Modelul matematic Willson

cererii constante a unei perioade fixe de aprovizionare fr posibilitatea aparitiei rupturii de stoc.