EFECTELE NOCIVE

PRIVIND CONSUMUL DE
DROGURI
Alex Florea
 Consumul de droguri debuteaza, mai nou, la varsta de 14 ani sau chiar mai putin. Tinerii isi
iau droguri din discoteci, din cartierul unde locuiesc sau din imprejurimile scolii. Heroina este
drogul din cauza caruia s-a solicitat de cele mai multe ori asistenta medicala iar canabisul - care
costa mult mai putin pe piata neagra - este cel mai consumat halucinogen.
 Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se
numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm
alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea
sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului,
adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.
 EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

Efectele consumului de droguri asupra inimii si a vaselor de sange acopera un spectru larg, de

la batai rapide ale inimii pana la un atac de cord.
Metamfetaminele, de exemplu, induc o tensiune arteriala ridicata care poate determina
spargerea vaselor de sange si poate provoaca un accident vascular cerebral.
Consumul drogurilor de club, ecstasy, prezinta riscuri cardiace grave. Se absorb rapid si
elibereaza compusi care impiedica organismul sa le descompuna. Cu cat raman mai mult timp in
organism cu atat creste riscul de a provoca batai neregulate ale inimii sau chiar insuficienta
cardiaca.
 EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR

Efectul cel mai nociv asupra cailor respiratorii si al plamanilor este cauzat de drogurile

inhalabile, inclusiv marijuana, tutun si alte inhalante. Inhalarea pe nas, „trasul pe nas”, de heroina
sau cocaina descompune tesutul nazal. In timp, tesutul nazal care separa pasajele nazale, septul,
poate fi perforat (apar „gauri”).
In plus, marijuana sintetica sau „ierburile” de multe ori produc sincope in respiratie. Drogurile
inhalante si alte antidepresive, cum ar fi heroina si analgezicele, pot incetini organismul pana in
punctul in care persoana inceteaza sa mai respire.
 EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS

Dependenta nu este singura consecinta periculoasa a abuzului de droguri asupra creierului.

Drogurile precum cocaina, inhalantele si metamfetamina pot provoca modificari ale tesutului
cerebral in moduri care duc la paranoia, depresie, halucinatii si comportament agresiv.
O singura doza cu un halucinogen, cum ar fi *PCP sau ketamina, poate afecta functia motorie si
poate provoca crize imediate de anxietate si pierderi de memorie. La doze mari, apare riscul
de convulsii, contractii musculare severe, si stari de psihoza similare cu schizofrenia. Pe termen
lung, este posibil sa apara probleme de vorbire, pierderi de memorie, ganduri de suicid, depresie,
sau izolare sociala.