Deprinderi nocive in

societate

Fumatul – o deprindere nociva
 efectele consumului de tutun asupra sănătăţii
sunt semnificative, depinzând de felul în care
tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau
mestecat), precum şi de cantităţile utilizate.
 Principalele efecte ale fumatului de tutun
(principala modalitate de consum) sunt
mărirea riscului de cancer la plămâni şi de
boli cardio-vasculare.
 S-a estimat că fumătorii trăiesc mai puţin cu
2,5până la 10 ani decât nefumătorii.
 Aproape jumătate dintre bărbaţii care fumea-
ză vor muri din cauza unei boli cauzate de
fumat.
 Riscul cel mai important al consumului de
tutun îl prezintă asupra sistemului cardio-
vascular, mai precis fumatul este unul dintre
cei mai importanţi factori de declanşare a
infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale
sistemului respirator, precum Chronic
Obstructive Pulmonary Disease (COPD) şi
emphysema, şi cancer, în special cancer la
plămâni sau cancer la laringe sau gură.
 Ce este fumatul pasiv ?
 Fumatul pasiv consta în inhalarea fumului de
tigara al celor din jur.
 Fumul de tigara al fumatorilor viciaza mediul
înconjurator.
 Doar 15%din fumul de tigara este inhalat de
cel care fumeaza, restul de 85% îl poti inhala
chiar tu!
 Fumul este in mare parte ‘secundar’, provenit
de la varful ars al tigarii, dar este si o parte
‘principal’ de la fumul expirat de fumatori.
 Ambele tipuri de fum contin particule mici de
gudron impreuna cu nicotina si o gama larga de
vapori si gaze precum monoxidul de carbon,
amoniac, cianura de hidrogen si acrolein.
 Atat fumul ‘principal’ cat si cel ‘secundar’ contin
de asemenea substante care in teste de laborator
au cauzat cancerul.
 Cand inspiri din fumul de tigara inhalezi subs-
tante toxice, ce pot fi gasite in insecticide, ex-
plozivi si detergenti pentru pardoseli !
 Sistemul respirator
 Efectele fumatului asupra sistemului
respirator includ:
- iritatia traheei si a laringelui
- reduce functionarea plamanilor si cauzeaza
insuficienta respiratorie datorita umflarii si
limitarii areajului plamanilor
- cauzeaza mucozitate excesiva in pasajele
plamanilor
- incapacitatea plamanilor de a curata si
elimina substantele otravitoare se transforma
in iritatii ale plamanilor
 Sistemul circulator
 Efectele fumului de tigara asupra sistemului
circulator includ:
- cresterea tensiunii arteriale si rata batailor
inimii
- strangerea vaselor de sange, rezultand o
scadere a temperaturii corpului
- mai putin sange oxigenat in corp
- sange aglutinant care este predispus la
coagulare
- vatamarea liniilor arteriale contribuind la atero-
scleroza (depuneri de grasime pe peretii arteriali)
- cresterea riscului de infarct datorita blocajelor
in circulatia sangelui
 Sistemul imunitar
 Efectele fumatului
asupra sistemului
imunitar sunt:
- sistemul imunitar nu
mai functioneaza bine,
- persoanele fumatoare
sunt mai expuse la
infectii,
- procesul de vindecare
a organismului este mai
lung
Sistemul muscular si osos

 Efectule fumatului
asupra sistemului
muscular si osos includ:
- reducerea circulatiei
sangelui in zona
extremitatilor (degetele
mainilor si picioarelor)
- incordarea muschilor
- reducerea masei osoase
Alte efecte ale fumatului asupra
corpului
 Alte efecte ale fumului de
tigara asupra corpului includ:
- iritarea si inflamarea
stomacului si a intestinelor
- cresterea riscului de
sangerari gastrointestinale
- reducerea simturilor tactile
si gustative
- aparitia ridurilor premature
- risc ridicat de orbire si
pierdere a parului
- gingivita
 Efectele fumatului asupra fetusilor

includ:
- cresterea riscului de avort spon-
tan, nastere prematura sau nasterea
copilului mort
- risc mare in aparitia problemelor
de dezvoltare ca deficit de atentie si
hiperactivitate
- un tata fumator poate sa afecteze
fetusul chiar daca mama nu este
fumatoare, ea este expusa la fumat
pasiv; daca si mama copilului
fumeaza in timpul primului an de
viata copilul risca sa aiba infectii la
urechi, boli respiratorii precum
astm, sindromul mortii subite si
cancer ca Leucemia limfatica
cronica (LLC)
 Narcomania
 Noţiunea “narcomania” provine de la cuvintele
greceşti “narche” înseamnă somn, amorţire,
înţepenire, iar “manie” patimă , demenţă, pasiune
(nebunie), care înseamnă o atracţie puternică
bolnăvicioasă de droguri.
 Narcomania este o deprindere, pasiune bolnăvicioa-
să bine pronunţată, pentru unele mijloace toxice care
acţionează asupra sistemului nervos central, provo-
când grave tulburări psihice şi fizice.
 Se manifestă prin necesitatea organică de a consuma
noi cantităţi de narcotice şi tendinţa de a le obţine cu
orice preţ.
 Definiţia narcomaniei elaborată de Organi-
zaţia Internaţională de Ocrotire a Sănătăţii
(O.I.O.S), sună în felul următor:
 “Narcomania este o stare de intoxicaţie
periodică sau cronică, nocivă pentru om şi
societate, provocată de consumul repetat al
narcoticului (natural sau artificial) “.
 Această maladie se caracterizează prin
dorinţa irezistibilă sau necesitatea de a
consuma narcoticul şi de-al obţine cu orice
preţ, tendinţă de a spori dozele de consuma-
re, dependenţa individului de influenţa
narcoticului.
 Aspectul medical:
 Narcomania ca boală, provocată schimbării patologice
în organismul omului, se caracterizează prin
“Sindromul narcomaniei “, care include în sine:
 - schimbarea activităţii organismului, adică capaci-
tatea lui de a rezista şi nu de a obţine dereglări esenţiale
după folosirea sistematică a cantităţilor de droguri
permanent mărite, care depăşesc doze mortale (” tole-
ranţă”);
- dependenţă psihică, adică starea de nesatisfacţie, cu
gândurile despre consumarea drogurilor ;
- dependenţa fizică, adică schimbarea funcţiilor
organismului, care s-a deprins cu intoxicaţia
permanentă, şi numai consumând droguri funcţionarea
organismului este relativ satisfăcătoare.
 Consumătorii de droguri au nevoie de asistenţă
medicală, fără care boala progresează şi duce la
distrugerea organismului, iar uneori – la moarte.
Aspectul social
 Narcomania face din om o
fiinţă socialmente
periculoasă, distrugând
psihic, împunîndu-l să
treacă la modul de viaţă
antisocial.
 Narcomania se răspândeşte
ca o epidemie şi dăunează
sănătăţii poporului.
 Pentru lichidarea cauzelor
şi condiţiilor narcomaniei
sînt necesare, nu numai
forţele organelor de drept,
ale organelor medicale, cît
şi forţele întregii societăţi.
Pericolul consumului de droguri
pentru sănătate
 Orice drog este o otravă potenţială care poate cauza
incapacitate şi chiar moarte, dacă este introdus în
organism, consumat în cantităţi greşite, sau amestecat la
întâmplare cu alte droguri:
 Tipurile de droguri utilizate în general, pot fi împărţite în
următoarele categorii:
 - alcool
- marihuana
- inhalate
- sedative
- excitante
 Narcoticele deprimă creierul şi dau impresia unor
senzaţii de plăcere, putere şi superioritate, urmate
de letargie, ameţeală, confuzie şi scăderea ritmului
inimii şi a capacităţii respiratorii.
 Termenul de “narcotic” se referă în general la
opium şi la medicamentele contra durerii, în a căror
compoziţie intră opium. Printre acestea se numără
heroina, morfina şi codeina.
 - Codeina este clasificată, din punct de vedere legal,
nu şi medical, ca medicament narcotic.
- Heroina, în stare de pulbere albă, este un drog
narcotic ilegal.
 Complicaţiile şi bolile cauzate de narcotice sînt :
( Sida, Cheaguri de sânge, Embolia Pulmonară,
Endocardită Bacteriană, Abcesul Cerebral, Hepatita
Serică, Ciroza, Malformaţiile).
Pericolele Consumului De Droguri
Asupra Sănătăţii
 Marijuana - deşi este cunoscută de aproape
5000 de ani, marihuana este unul dintre cel
mai puţin înţelese droguri naturale.
 Afectează starea de spirit şi gândirea, la fel ca
şi alcoolul, şi poate cauza halucinaţii.
 Cercetătorii sînt preocupaţi de efecte dăună-
toare pe care marijuana la are asupra plămâ-
nilor.
 Fumatul frecvent de marijuana este asociat cu
un risc crescut de bronşită, emfizem şi cancer
pulmonar.
 Printre efecte se numără : slaba
motivaţie mentală, capacitatea scăzută
de a conduce maşina şi alte performanţe
mecanice reduse, scăderea imunităţii
corporale, şi chiar afecţiuni ale organelor
sexuale.
 ” Produsele secundare ” ale marijuanei
sînt înmagazinate în ficat, plămâni,
creier, splină, ţesuturi limfatice
 şi organe sexuale.
 Excitantele
Cocaina şi amfetami-
nele sînt cele mai răs-
pândite droguri exci-
tante. Acestea stimu-
lează sistemul nervos
central şi produc
excitabilitate, vorbire
rapidă şi neclară, lipsă
de aer, frisoane, trans-
piraţie, puls şi tensiune
mărită, insomnie şi
chiar moarte.
 Excitantele pot cauza
afecţiuni mentale şi alte
probleme de sănătate
cum ar fi:
 Psihoza - stimulantele
pot produce stări psihice
grave care pot stimula,
de exemplu,
schizofrenia.
 Multe accidente rutiere,
industriale, etc., sînt
datorate comportamen-
tului straniu şi dezor-
donat cauzat de exci-
tante.
 Depresia – pe măsură
ce stimulează îşi pierde
efectul, consumatorul
trece printr-o depresie.
 Aceasta poate fi atât de
gravă încât poate duce
la sinucidere.
 Stimulenţii duc la de-
pendenţă psihică iar
cercetările demonstrea-
ză că dependenţa poate
deveni şi fizică.
 Insomnia –
imposibilitatea de a
dormi este unul din
efectele cele mai grave
ale stimulenţilor.
 Consumatorii pot
petrece zile în şir fără
să poată dormi normal.
 Dacă acest fapt nu este
reglementat cît se
poate de repede, apar
stările psihotice.
HALUCINOGENELE
 Aceste droguri sînt substanţe chimice care modifică
modul de a vedea şi a auzi al consumatorului.
 Ele produc, de asemenea , imagini şi sunete în
mintea consumatorului, care în realitate nu sînt
prezente.
 LSD, o pulbere albă, cristalină, insipidă şi incoloră,
produce stări de transă, agitaţie, confuzie, frisoane,
euforie, depresie, pupile dilatate, plus şi tensiune
mărită, precum şi halucinaţii.
 Poate apărea, de asemenea, şi un comportament
necontrolat, sălbatic, temător, mai ales dacă
persoana suportă efecte neplăcute imediat după
consumarea drogului sau amintiri neplăcute de la
“ultima evadare”.
 Tinerii au nevoie de libertate pentru a face
opţiuni adecvate, fără a fi influenţaţi de
anturaj.
 Ei trebuie să fie capabili să zică NU
drogurilor şi alcoolului, fără să-şi piardă
prietenii.
 Întrucât ei sînt atât de preocupaţi de a fi
acceptaţi la această vârstă, în general nu se
simt bine să ceară ajutor de la prieteni –
deoarece ar putea părea un semn de
slăbiciune.
 Elevii nu vor fi îndrumaţi să sprijine un
prieten care are probleme legate de alcool sau
de droguri.
 Acest lucru trebuie subliniat. Pentru a deveni
independenţi şi pentru a lua decizii înţelepte,
sănătoase şi sigure, copii trebuie să înveţe
cum să evalueze credibilitatea surselor de
informaţii, a sfaturilor şi solicitărilor.
 Deprinderile care îi ajută pe copii să
aprecieze pe cine să asculte şi pe cine să
creadă promovează atitudini de autoprotecţie
şi sporesc respectul faţă de sine, întărind
ideea că şi ei pot lua decizii corecte.
 E clar că există o mulţime de motive pentru
care oamenii recurg la droguri.
 Însă toate acestea sunt simptomele unei
probleme mult mai grave, a unei cauze
principale.
 Astfel de ce un număr atât de mare de oameni
talentaţi şi privilegiaţi preferă drogurile în
locul realităţii zilelor noastre.
 Nici majoritatea religiilor nu au putut să le
satisfacă, şi aceasta deoarece au trecut cu
vederea principala cauză a problemelor
oamenilor.
 Există numeroşi alţi factori care contribuie la
amploarea pe care o ia consumul de droguri.
 Cei cărora le vine greu să lege relaţii cu
semenii lor recurg la droguri pentru a putea
face faţă situaţiilor din societate. Ei cred că
drogurile îi ajută să aibă mai multă siguranţă
de sine, făcându-i să se simtă agreabili, plini
de umor şi isteţ.
 Alţii cred, pur şi simplu consideră că e mai
uşor să consume droguri decât să prea control
asupra proprii lor vieţi, asumându-şi
responsabilităţile pe care le implică acest
lucru.
Alcoolism

 Alcoolismul, denumit și
etilism, este o intoxicație
alcoolică cronică, o stare
patologică determinată de
consumul excesiv de alcool.
 Prin alcool se are în vedere
etanolul.
 Termenul alcoolism a fost
folosit pentru prima oară de
către medicul suedez Magnus
Huss în 1849.
 În secolul 19 și la începutul
secolului 20 pentru
dependența de alcool se
folosea doar termenul
dipsomanie.
 Alcoolismul este manifestarea, conștientă sau
nu, prin care individul caută satisfacerea
nevoii de a consuma alcool, indiferent de
mijloace sau consecințe, pentru evitarea
sevrajului sau a stărilor psihice neplăcute.
 Consumul de alcool este determinat atât de
dependența fizică, cât și dependența psihică.
 Consumul necontrolat de alcool are repercu-
siuni asupra sănătății și poziției sociale ale
celui care bea. La fel ca și alte
 dependențe, alcoolismul este
 privit ca o boală tratabilă.
 Dependența de alcool include patru
simptome:
 nevoia incontrolabilă de a consuma alcool
 pierderea controlului - incapacitatea de a se
limita la un singur pahar de băutură la o
ocazie deosebită
 dependența psihică - simptome provocate
de abținerea de la alcool, ca de exemplu
amețeli, greață, anxietate, tremurături și
transpirație abundentă
 toleranța - nevoia de a crește cantitatea de
alcool consumată pentru a-i simți efectele
 Alcoolismul este o boală, nu un viciu.
 Este o boală progresivă, fizică, mentală și
spirituală, incurabilă, marcată de obsesia de a
bea, în ciuda răului fizic produs de consumul de
alcool.
 Este o boală a negării, în care bolnavul declară
cu convingere "Eu nu sunt alcoolic!"- în ciuda
tuturor evidențelor.
 Intoxicația cronică, voluntară, prin consumarea
repetată și uneori masivă de băuturi alcoolice
reprezintă un flagel social (o adevărată
"pandemie toxică"), etanolul fiind inclus în
categoria "drogurilor sociale".
Simptome
 Alcoolismul afectează sistemul nervos
central precum un medicament depresiv.
Acest lucru duce la o scădere în activi-
tate, anxietate, inhibiții și tensiune.
 Chiar și câteva pahare pot schimba abili-
tățile motorii, comportamentul și capaci-
tatea de a gândi clar.
 Alcoolul poate afecta concentrarea și
judecata.
 Consumul excesiv de alcool poate duce
la o intoxicație a organismului.
 Unele simptome ale alcoolismului includ:
durere abdominală, confuzie, episoade de
violență, lipsa de control asupra alcoolului,
imposibilitatea de a elimina sau de a redu-
ce cantitatea de alcool din consum, găsirea
diverselor scuze pentru a bea, greață,
vărsături, nevoia de a consuma alcool în
fiecare zi în mod regulat, neglijența de a
mânca, amorțeala și furnicături, aspect
fizic neîngrijit, comportament secretos
pentru a ascunde consumul de alcool,
tremurături dimineața.
 Eliminarea alcoolului duce
la simptomele următoare:
confuzie, anxietate,
moarte, creșterea tensiuni
arteriale, pierderea poftei
de mâncare, greață și
vărsături, psihoză,
creșterea temperaturii,
ritm cardiac rapid,
agitație sau nervozitate,
convulsii și tremur.
Cauze
 Alcoolismul este un tip de dependență la fel ca și
cea de droguri.
 Nu este atât fizică cât și mentală.
 Alcoolismul este împărțit în 2 categorii:
dependența și abuz.
 Oamenii care sunt dependenți de alcool petrec o
mare parte din timp cu consumul de alcool și
obținerea acestuia.
 Dependența fizică implică: o nevoie de cantități tot
mai mari de alcool pentru a se îmbăta sau pentru a
atinge efectul dorit (tolerantă), urmările fiind boli
legate de alcool, probleme de memorie, după ce au
băut cantități mari.
 Apar simptomele de sevraj când consumul de alcool
este stopat.
 Nu există nici o cauza cunoscută comună a
alcoolismului.
 Cu toate acestea, mai mulți factori pot jucă un
rol important în dezvoltarea să.
 O persoană care are o mamă alcoolică este mult
mai probabil să devină alcoolică spre deosebire
de o persoană în a cărei familii nu se consumă
alcool.
 Cercetarea sugerează că anumite gene pot crește
riscul de alcoolism, dar care gene sau modul în
care lucrează nu este cunoscut.
 Factorii psihologici pot include: o nevoie de
ajutor, anxietate, conflicte în relații, depresie,
stimă de șine scăzută.
 Factorii sociali includ: ușurință de a obține
alcool, acceptarea socială a consumului de
alcool, stil de viață stresant.
 Cei cu risc de a dezvolta includ: bărbații care au 15
reprize de consum alcool pe săptămână, femeile
care beau de 12 sau mai multe ori pe săptămână,
oricine consuma 5 sau mai multe băuturi
ocazional, cel puțin o dată pe săptămână.
 Deoarece mulți oameni refuză să creadă că
consumul lor este scăpat de sub control, încercarea
moderării pot fi deseori o modalitate eficientă de a
rezolvă problemă.
 Dacă se reușește, problema este rezolvată. Dacă nu,
persoana este de obicei gata să încerce abstinență.
 Trei pași generali sunt implicați în tratament o dată
ce tulburarea a fost diagnosticată: intervenție,
detoxifiere și reabilitare.