Aici va aducem la cunostinta informatii scurte si utile privitor la drogurile de azi.

Speram sa fiti atenti la

aceasta informatie, fiindca necunoasterea ei va poate costa foarte mult.
Alcool
Alcoolul este astazi problema numarul unu in ceea ce priveste consumul de droguri.El este cauza
directa a afectiunilor ficatului,creierului,stomacului,pancreasului.Alcoolul este osursa concentrata de
calorii,si cu toate acestea, el furnizeaza putina energie.Intrucat el trebuie sa fie mai intai prelucrat de
ficat,nu poate fi utilizat direct de muschi.Aceasta etapa face ca alcoolul sa fie o sursa ineficienta de
energie.
Etapele intoxicarii sunt:
1) eselia.!ersoana devine vorbareata,relaxata,adesea mai sociabila decat in stare normala" apare
si o scadere a ratiunii .
#) $omportamentul dezordonat.%andirea este afectata" ratiunea este, cu siguranta, de necontrolat"
emotiile sunt fluctuante" timpul de reactie creste.
&) $onfuzia. Apare dezorientarea" adesea persoana devine irascibila, emotiile se amplifica" apar
temerile, furia" vorbirea neclara este un indiciu pentru aceasta etapa" poate aparea si vederea dubla.
') !ierderea controlului. Este remarcata de cei din afara" persoana nu mai este capabila sa stea pe
picioare sau sa mearga, se impedica" adesea vomita" persoana abia daca este constienta.
() Inconstienta. !ersoana este intoxicata,este complet inconstienta,poate muri.
)ari*uana
+esi este cunoscuta de aproape (,,, de ani,mari*uana este unul dintre cel mai putin intelese droguri
naturale.Afecteaza stare de spirit si gandirea la fel ca si alcoolul,si poate cauza halucinatii.$ercetatorii
sunt preocupati de efectele daunatoare pe care mari*uana le are asupra plamanilor.fumatul frecvent de
mari*uana este asociat cu un risc crescut de bronsita,emfizem si cancer pulmonar.!rintre efecte se
numara: slaba motivatie mintala, capacitatea scazuta de a conduce masina si alte performante
mecanice reduse, scaderea imunitatii corporale, si chiar afectiuni ale organelor sexuale. -produsele
secundare-ale mari*uanei sunt inmagazinate in ficat,plamani,creier,splina,tesuturi si organe sexuale. .
recenta descoperire medicala: mari*uana afecteaza organele/ 1 doza 0 1 pachet de tigari.
Inhalanti
)ulti solventi organici cum sunt cleiul,benzina,eterul,alti solventi si aerosoli produc vapori ce dau
senzatii asemanatoare intoxicarii cu alcool.Acestea pot insa provoca deteriorari grave si definitive ale
nervilor,creierului,stomacului,plamanilor,maduvei osoase si ficatului.Adesea poate surveni si moartea
din cauza intoxicarii.
Inhalantii patrunsi in organism pot cauza afectiuni grave.Acestea intra in organism pe nas.Ei pot
cauza secretii sau hemoragii nazale,precum si deteriorari ale ochilor si aparatului respirator.Inhalantii
intra in sange prin plamani si circula prin tot organismul.Ei pot cauza voma si dureri de cap.1a nivelul
creierului ei pot schimba reactiile chimice,precum si modul prin care neuronii transmit
mesa*ele.Inhalantii produc afectiuni definitive ale creierului,dar si ale
ficatului,rinichilor,oaselor,inimii,celulelor sanguine si ale altor organe.+ozele mari de inhalanti pot
incetini activitatea aparatului respirator in asemenea masura incat persoana poate inceta sa mai
respire.$hiar si moartea poate surveni din cauza slabirii capacitatii inimii.
Sedative
2arbituricele, somniferele non/barbiturice, medicamentele care relaxeaza muschii, tranchilizantele si
multe antihistaminice intra in aceata categorie.Sedativele apartin grupei de droguri folosite pentru a
relaxa sau seda sistemul nervos central.Acestea pot reduce concentratia oxigenului din
sange.!ersoana incepe sa se invineteasca. 2arbituricile care actioneaza rapid sunt sedativele cele
mai periculoase. Ele pot paraliza portiunea creierului care controleaza respiratia, provocand astfel
moartea. 3espiratia greoaie ,cianoza, slabirea inimii si oprirea respiratiei sunt semne ale intoxicatiei cu
sedative.Amestecul de sedative si alcool este una din cauzele obisnuite ale intoxicatiilor
accidentale.Aceste droguri au efect unul asupra celuilalt ,iar viteza cu care sunt vatamate creierul,
inima si sistemul respirator este mult marita. Aceste droguri nu trebuie luate impreuna. +eteriorarea
ireversibila a creierului este o problema obisnuit asociata intoxicarii cu sedativ/alcool.!acientii pot
ramane zile sau ani in stare de coma, si este posibil sa nu/si mai recapete cunostinta sau capacitatea
de a gandi normal niciodata.
Excitante
$ocaina 4co5e, base, crac5) si amfetaminele 4speed, cranc5, ice) sunt cele mai raspandite droguri
excitante. Acestea stimuleaza sistemul nervos central si produc excitabilitate, vorbire rapida si neclara,
lipsa de aer, frisoane, transpiratie, puls si tensiune marite, insomnie si chiar moarte.Excitantele pot
cauza afectiuni mintale si alte probleme de sanatate cum ar fi: 1. !sihoza.Stimulantele pot produce
stari psihice grave care pot stimula,de exemplu,schizofrenia.)ulte accidente rutiere,industriale sunt
datorate comportamentului straniu si dezordonat cauzat de excitante. #. +epresia. !e masura ce
stimulentul isi pierde efectul,consumatorul trece printr/o depresie.Aceasta poate fi atat de grava incat
poate duce la sinucidere.Stimulentii duc la dependenta psihica,iar cercetarile demonstreaza ca
dependenta poate deveni si fizica. &. Insomnia. Imposibilitatea de a dormi este unul din efectele cele
mai grave ale stimulentilor.$onsumatorii pot petrece zile in sir fara sa poate dormi normal.daca acest
fapt nu este reglementat cat se poate de repede,apar starile psihotice.
6arcotice
6arcoticele deprima creierul si dau impresia unor senzatii de placere,putere si superioritate,urmate
de letargie,ametiala ,confuzie si scaderea ritmului inimii si a capacitatii respiratorii.7ermenul de
-narcotic- se refera in general la opium si la medicamentele contra durerii, in a caror compozitie intra
opiumul. !rintre acestea se numara heroina, morfina si codeina.$odeina este clasificata, din punct de
vedere legal, nu si medical, ca medicament narcotic.8eroina in stare de pulbere alba este un narcotic
ilegal. $omplicatiile si bolille cauzate de narcotice sunt:
SI+A.$onsumatorii care folosesc droguri intravenoase sunt expusi la 8I prin acele
contaminate.Acestia sunt categoria in care numarul de cazuri de SI+A creste cel mai repede.
$heaguri de sange.$and venele sunt intepate foarte des,mai ales cu ace nesterilizate,apar
cheaguri de sange sau cicatrice in interiorul venelor.
Embolia pulmonara.. complicatie foarte grava poate aparea atunci cand cheagurile de sange
se desprind si plutesc prin circuitul sanguin spre inima si plamani.!acientul moare din cauza
cheagurilor care inchid alimentarea cu sange spre plamani.
Endocardita bacteriana.+aca patrund microbi in circuitul sanguin printr/un ac murdar,acestia
se raspandesc in tot organismul si se localizeaza in valvele inimii,cauzand infectii
grave,cunoscute sub numele de endocardita bacteriana.9mflaturile care apar pe valvele inimii
produc febra,slabiciune,slabirea inimii si in final moartea.
Abcesul cerebral.$and microbii sunt in*ectati in circuitul sanguin printr/un ac
nesterilizat,acestia pot circula prin organism si se localizeaza in creier.Semnele abcesului sunt
temperatura ridicata,convulsiile,coma si chiar moartea.
8epatita serica.Inflamatia ficatului este una din problemele obisnuite ale celor care se
drogheaza cu heroina.Aceasta este cauzata de un virus transmis de la persoana la persoana
prin ace contaminate.:icatul se umfla si apar pete neregulate cu inflamatii usor
colorate.8epatita cauzeaza slabiciune,pierderea poftei de mancare,dureri abdominale,urina
inchisa la culoare si o ingalbenire a pielii 4icter).
$iroza.:icatul reactioneaza la orice proces inflamatoriu,cum este hepatiita,formand un tesut
cicatrizatprintre celulele sale.$and acest proces de cicatrizare progreseaza,boala care survine
este cunoscuta sub denumire de ciroza.Suprafata ficactului devine aspra si incretita,ca o
pruna uscata.$iroza produce numeroase simptome,printre care:scaderea in greutate, greata,
voma, slabiciune, pierderea instinctului sexual, inflamarea abdomenului si hemoragia interna.
)alformatiile.$opiii din femei care au cunoscut droguri in perioada de sarcina se pot naste
morti sau cu numeroase malformatii.9nele din acetea includ: picioare strambe, absenta unor
membre, cerul gurii sau gura despicata si alte malformatii interne.)alformatiile din nastere pot
fi cauzate de numeroase droguri. :emeile insarcinate trebuie sa evite toate drogurile, inclusiv
alcoolul, de/a lungul intregii perioade de sarcina,dar mai ales in primele trei luni.
8alucinogene
Aceste droguri sunt substante chimice care modifica modul de a vedea si de a auzi al
consumatoruului. Ele produc, de asemenea, imagini si sunete in mintea consumatorului, care in
realitate nu sunt prezente. 1S+, o pulbere alba, cristalina, insipida si incolora. produce stari de transa,
agitatie, confuzie, frisoane, euforie, depresie, pupile dilatate, puls si tensiune marite, precum si
halucinatii. 7oate tipurile de senzatii stranii si neplacute pot fi cauzatede droguri halucinogenice.
!urtarea devine salbatica, incontrolabila, mai ales daca persoana suporta efectele neplacute imediat
dupa consumarea drogului sau amintiri neplacute de la -ultima evadare-.
Droguri:
Nicotina
Istoria nicotinei
9tilizarea in scop medical a nicotinei
+ependenta de nicotina
Efectele nicotinei asupra organismului

Istoria nicotinei
Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului.
Se spune c odat a fost o foamete mare si ca ntreg pmntul era neroditor.
Dup multe rugciuni, Marele Spirit a trimis o fecioar fr straie s fac
pmntul din nou roditor si s salveze oamenii. a a atins pmntul cu mna
stnga si acolo au rsrit cartofii si pmntul a devenit fertil. Apoi l!a atins cu
mna dreapt si acesta a dat nastere vegetatiei si porum"ului. S!a asezat si
pe tot pmntul rmas a ncoltit tutunul.
Exist dou interpretri ale acestei legende:
#$% ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porum"ul au fost
pentru stomac
#&% ca tutunul a fost un mesa' #sau un "lestem%, ce arat ca darurile zeilor nu
sunt nelipsite de pret.
Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era e(trem de folosit de ctre
amerindieni la vremea la care sosea )olum". *n secolul al +,I!lea doi capitani
de vas au convins trei amerindieni s!i nsoteasc la -ondra. Acestia si
fcuser rezerve serioase de tutun pentru perioada cltoriei, iar unii dintre
marinari l!au ncercat, le!a plcut si au realizat c le este foarte greu s
renunte la el. .entru a!si satisface propriile nevoi marinarii si e(ploratorii au
plantat terenuri n Africa, uropa si America. c/ipa'ul lui Magellan a lsat
seminte n porturile din ./ilippine, precum si n alte porturi. Nemtii au adus
tutunul de la /otentoti #"osimanii si populatia 0antu din Africa%, iar
portug/ezii l!au luat de la polinezieni.
Curnd, oriunde mergeau navigatorii, tutunul i astepta si pe la nceputul
secolului al +,II!lea micile parcele deveniser mari plantatii, e(tinse peste tot
n lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa c plantatiile s!au
e(tins si mai mult. )a o "oal contagioas, fumatul s!a e(tins de la un numr
mic de indivizi la ntreaga populatie. )onsumatorii au nteles rapid ceea ce
amerindienii stiau de generatii1 o dat ce ai nceput, este greu s renunti.
2utunul nu poate fi folosit doar la fumat3 el se poate si mesteca sau poate fi
transformat n pul"ere si in/alat su" forma de 4priz4.
)onsumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficient
pentru destindere sau plcere si nici o alt su"stant nu este un su"stitut
adecvat.
.e msura ce tutunul ptrundea n tot mai multe tri, se lupta mpotriva sa
aproape ntotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. *ncercrile de a!i
restrnge utilizarea nu au fcut dect ca tutunul s devin mai valoros, iar
aplicarea de ta(e a ncura'at contra"anda.
Tutunul a fost folosit adesea ca moned de sc/im" datorit valorii sale
ridicate. *n cele din urm, factorii economici au primat pentru mai marii lumii,
a'ungndu!se la cstiguri importante din ta(ele mai sus mentionate n tri ca
Marea 0ritanie, Italia, 5ranta, 6usia, .rusia si mai trziu n Statele 7nite. .e
msura ce guvernele s!au convins de pericolul folosirii sale, mem"rii acestora
au ma'orat ta(ele, simtindu!se astfel cu constiinta mpcat, asigurndu!si
totodat venituri de milioane de dolari.
6spndirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de
comportament care nu putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de
ta(e si nici prin "ula papal.
6avagiile provocate de sifilisul introdus n -umea Nou de catre omul al",
plesc n comparatie cu numrul de decesuri si de "oli cauzate de tutun n
ntreaga lume.
S-ar putea spune c astfel, indienii s-au rzbunat.
Utilizarea in scop medical a nicotinei
2utunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri in tratamentul durerilor de
cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului si chiar
cancerului.
Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de asemenea
o"servate.
ra folosit de ctre clugri pentru a in/i"a pornirile se(uale, desi 8ant privea
tutunul ca pe un e(citant se(ual. Studiile stiintifice asupra fumatului relev
faptul c multe dintre primele afirmatii referitoare la "eneficiile tutunului se
"azeaz pe o"servatii adevrate.
5umatul este un mod convena"il pentru oameni de a!si regulariza starea sau
sentimentele si aduce unele "eneficii in controlul asupra greuttii. Nicotina are
cu certitudine si efecte terapeutice, dar largul spectru de efecte duntoare
asupra organismului ne face prevztori in apro"area ei in scopuri terapeutice.
In acceptia sa de medicament auto-administrat tutunul este foarte
convena"il, este legal, relativ ieftin si usor de gsit. .oate fi folosit aproape
oriunde, cantitatea #doza% poate fi controlat cu usurint, iar sistemul de
administrare convena"il.
Tutunul ptrunde in snge la cteva secunde de la inhalarea fumului,
unde nicotina are efect imediat asupra strii de anxietate, de
plictiseal sau asupra stresului.
ste evident faptul c fumtorii folosesc tutunul pentru a!si controla strile si
emotiile. ste doar o aparent faptul c efectele fumatului sunt variate si c
efectele pe termen scurt sunt "enefice.
Pe termen lung fumatul este nociv pentru sntate si scurteaz
sansele de viat. Ins intelegerea avanta'elor poate oferi rspunsuri la
intre"area 9de ce se fumeaz:; si evidentia faptul c dincolo de avanta'e
e(ist efecte secundare care tre"uie avute in vedere ulterior dac se doreste
ca tratamentul s fie pe deplin reusit.
Dependenta de nicotin
Dup ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este un
produs disponi"il intr!un sistem foarte avanta'os de distri"uire, su" form de
tigri de foi, tigarete, tutun de mestecat sau de prizat.
Sir 5rancis 0acon este primul care evidentiaz, in secolul al +,I!lea, faptul c
nicotina creeaz dependent.
Mult timp, s!a "nuit c tutunul este un drog a crui folosire poate duce cu
usurint la aparitia e(ceselor si c nicotina era su"stanta care le provoca.
)ontroversa a rmas puternic pn foarte de curnd.
Nicotina ajunge la creier mult mai rapid atunci cnd este inhalat,
dect atunci cnd este administrat intraenos. ste foarte usor
a"sor"it prin mem"ranele su"tiri ale cavittii "ucale si ale nasului si este la
fel de eficient cnd este folosit su" form de tutun mastica"il sau priz.
)a si in cazul morfinei si /eroinei, aparenta tolerare a su"stantei de ctre
organism duce la folosirea ei crescnd, 9doza; rmnnd apoi sta"il pe o
lung perioad de timp.
<prirea consumului drogului pe o scurt perioad de timp conduce la crearea
unei stri de discomfort si la accentuarea dorintei de a!l consuma. Se
a"uzeaz adesea de droguri atunci cnd nu este sesizat o dependent fizic
evident.
<ricum, multe droguri provoac neplacere si discomfort in perioade de
abstinent, iar nicotina nu face e(ceptie. Studiile fcute att pe su"iecti
umani, ct si pe animale au artat c efectul pe care il are nicotina asupra
organismului este suficient pentru a determina un consum sustinut.
Aceasta nu inseamn c tre"uie ignorat importanta factorilor de ordin
cultural si social. )eea ce conteaz cu adevrat este faptul c efectele pe care
le produce, fac din nicotin o su"stant ideal pentru a produce dependent si
a conduce la e(cese, mai ales dac avem in vedere faptul c este att de usor
de procurat.
2ot in urma studiilor s!a constatat c fumatul este o actiune in urma
creia fumtorul devine dependent de drogul numit nicotin.
Efectele nicotinei asupra organismului
)nd nicotina este in/alat in plmni, flu(ul sangvin arterial preia aceast
su"stant si o transport ctre creier intr!un interval de zece secunde.
Att in cazul femeilor, ct si al "r"atilor, rspndirea tuturor afectiunilor
respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strns
legat de nivelul fumatului.
ste un fapt cert c fumatul poate afecta anumite aspecte ale se(ualittii
femeiesti. 5umatul a mai mult de o 'umtate de pac/et de tigri pe zi este
asociat cu un numr ridicat de cazuri de infertilitate si sterilitate.
)iclul menstrual neregulat are o cot ridicat printre fumtoare, numrul
potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce mai devreme.
!proximati "#$.%%% de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului
proocat de fumat. Numrul de cazuri de femei "olnave de cancer pulmonar
este mult crescut de cnd si numrul fumtoarelor este in crestere.
5umatul este, de asemenea, cauza principal in aparitia cancerului
laringian, al gurii si al esofagului. )ontri"uie la aparitia cancerului
vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. 5umatul tigrilor sau a pipei
este adesea implicat in cancerul pulmonar, al gurii si esofagian.
&olile pulmonare cronice se situeaz pe locul al cincilea in ierarhia
cauzelor cazurilor de deces din 'tatele (nite. In anul $=>?, @@.??? au
murit din cauza afectiunilor pulmonare.
Mai mult de sapte milioane de americani sufer in acest moment de "ronsit
cronic si aproape trei milioane de enfizem pulmonar. Afectiunile coronariene
ale inimii reprezint motivul principal al deceselor in Statele 7nite, detinnd o
cot de A@?.??? decese pe an.
Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc maor in afectiunile
coronariene ale inimii, celelalte dou fiind tensiunea ridicat si
colesterolul mrit.
Dintre toate sursele generatoare de "oli sau moarte in Statele 7nite ale
Americii, fumatul este prima care tre"uie oprit.
)opiii nscuti de ctre mame fumtoare cntresc in medie cu B?? de
grame mai putin dect cei ai unei nefumtoare. Acest fapt este unul foarte
important, deoarece greutatea la nastere este determinant pentru evolutia
ulterioar a copilului. Se pare c aceast scdere a greuttii este legat de
cantitatea mai mic de o(igen pe care o primeste ftul intrauterin.
7n alt efect este acela al mririi posi"ilittilor de avort spontan. De fapt,
acest risc este du"lu in cazul fumtoarelor.
(ist, de asemenea, o mare varietate de complicatii posi"ile in timpul
sarcinii si al travaliului, risc de /emoragii si de declansare prematur a
nasterii.
De asemenea, e(ist o legtur cert intre fumat si cazurile de moarte
infantil.
)opiii nscuti din mame fumtoare se pot dezvolta mult mai incet, sunt
predispusi disfunctiilor cere"rale, pot avea o dezvoltare psi/ic nearmonioas
si o inteligent su" medie.
5umatul este, in plus, un important factor de risc pentru stri de mare
agitatie la copii.
5aptul c nu se iau din timp masuri pentru prote'area copilului este un factor
de risc pe care mama si!l asum, iar responsa"ilitatea acesteia este, cu
certitudine, ridicat. )/iar dac fumatul nu duce neaprat la malformatii ale
ftuluiCcopilului, este un factor de risc ce poate fi evitat si responsa"ilitatea
mamei este, intr!adevr, mare.


Marijuana
Istoria )ari*uanei
;ntrebuintarea medical< a mari*uanei
Efectul mari*uanei asupra corpului omenesc
+ependenta de mari*uana

Istoria Marijuanei
De!a lungul timpului mariuana a fost folosit in diferite culturi pentru
schimbarea strii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a
atinge o treapt mai inalt de constientizare.
fectele sale variaz de la mrirea capacittii creative, pn la provocarea
e(perientelor mistice si la mentinerea ridicat a capacittilor senzitive.
Dupa alcool, mari'uana este cea mai popular din asa numitele 9droguri
recreative;.
a a mai fost folosit ins si in alte scopuri. In unele tri"uri primitive din
America de Sud, Africa si India, 9canna"is; a fost folosit in cadrul
ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii africani o"isnuiau s o
foloseasc pentru a le usura munca dificil, iar 'amaicanii o consumau la
sfrsitul zilei pentru a le inltura o"oseala.
)a drog a fost utilizat in diferite prti ale lumii timp de secole, iar in Statele
7nite mai ales in secolul ++.
.rima mentionare scris apare intr!o carte de medicin intitulat;2ratat
despre plante;, in )/ina secolului al II!lea i.Hr., unde era folosit ca anestezic
inc de acum @.??? de ani.
!echii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a
controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, ct si in
tratarea indigestiei. Mari'uana era folosit curent in medicina traditional
din Africa si Asia. In secolul al I+!lea, asirienii incepuser s o foloseasc ca
tmie.
Inc din $D$$ mari'uana era cultivat in EamestoFn, ,irginia. In secolul al
+I+!lea era folosit in tratarea spasmelor musculare, a durerilor de cap, a
travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. ste inc folosit ca
medicament in <rientul Mi'lociu si in Asia.
ntrebuintarea medical a marijuanei
)ana*isul si deriatele sale pot fi utile n tratarea glaucomului si a
anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic sau chiar si n cecitate.
Alt posi"ilitate de utilizare este legat de tratamentul strilor de great si de
vom, metoda asociat c/imioterapiei in cazul pacientilor cancerosi.
Alte medicamente recunoscute ca avnd acest efect nu au fost la fel de
eficiente. *n $=AB ctiva pacienti cu leucemie !o form de cancer! au fumat
considera"il mari'uana si au descoperit c le reduce starea de great si c a
actionat ca un verita"il stimulent pentru apetit. Scderea apetitului si
scderea n greutate sunt pro"leme ma'oren tratarea pacientilor cancerosi.
)ana*isul a fost considerat ca o metod de tratament si n cazurile de astm,
anietate, convulsii si depresii. 7nii cercetatori au sugerat c mari'uana este si
un rela(ant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupt mpotriva
durerilor.
)omitetul Institutului de Medicin consider c potentialul terapeutic detinut
de mari'uana, cana"is si derivatele acestora necesit cercetri ulterioare, n
scopul de a le e(plora potentialul n cadrul tratamentelor medicale. Totusi,
fr prescriptie medical, potentialele daune asupra organismului
depsesc calittile cunoscute ale acestora.
Efectul marijuanei asupra corpului omenesc
Dup trei sau patru decenii de studii n acest domeniu, cercettorii au gsit
dovezi referitoare la efectele duntoare ale fumatului asupra cilor
respiratorii.
5umatul mari'uanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de
aparitia asmului, *ronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a
numeroase forme de cancer, iznd +n special plmnii.
5umatul este, de asemenea, legat de cresterea complicatiilor din timpul
sarcinii si a travaliului. 7n copil cu mama fumtoare poate avea o greutate
mai mic la nastere dect copilul unei nefumtoare.
5umul tigrilor cu mari'uana contine multe dintre su"stantele specifice fumului
de tigri o"isnuite, cum ar fi monoidul de carbon si gudronul. .e de alt
parte ns, contine si alti ingredienti1 mari'uana are !"# mai mult gudron
dect tutunul, fumul su este nc si mai iritant si are un efect si mai puternic
asupra cilor respiratorii superioare #sinusurile si laringele%. De asemenea,
irit si traheea si bronhiile si cu ct fumul este mai adnc tras n plmni si
retinut la acest nivel mai mult timp, cu att este mai mare si gradul de
into(icare.
5umul lezeaz tesuturile si celulele plmnilor responsabile cu
aprarea "mpotriva virusilor si infectiilor. ste foarte posi"il ca fumatul
mari'uanei, ca si cel al tutunului, s cauzeze tumori canceroase.
(istn mari'uana ciuperci, "acterii, ier"icide si alte su"stante c/imice care
pot contamina planta nssi si duna plmnilor sau altor organe. Ier"icidele,
n special una numit para#uat poate afecta plmnii, inima, ficatul, glandele
suprarenale, musc/ii, splina si corte(ul #acea parte a creierului care
4gndeste4%.
Munca inimii este ngreunat. )resterea numrului de "ti ale inimii si a
presiunii sngelui poate fi comparat cu aceea pe care o sufer o persoan
aflat intr!o stare de stres e(trem. 2otodat, presiunea sngelui poate scdea
pna la valori anormale. Are loc cresterea nivelului de mono(id de car"on si
descresterea nivelului de o(igen.
De asemeni, sistemul imunitar, care prote'eaz organismul mpotriva virusilor,
"acteriilor si infectiilor. Mari'uana afecteaz, de asemenea, si sistemul
imunitar care prote'eaz omul mpotriva virusilor, infectiilor si "acteriilor. S!a
mai descoperit c aceasta interfereaz cu celulele care 'oac un rol important
in lupta mpotriva virusilor si cancerului. 5olosit ocazional, mari'uana poate
stimula sau in/i"a performantele se(uale, dar utilizatorii frecventi se plng de
o descrestere a apetitului se(ual.
Numrul spermatozoizilor descreste si mo"ilitatea le este diminuat, ceea ce
poate avea importante efecte n fertilitate. Mari'uana poate afecta sistemul
endocrin care controleaz /ormonii si meta"olismul si poate cauza o crestere
a situatiilor de dezagregare a cromozomilor si astfel a defectelor la nastere ale
copiilor.
$ste stiut c mariuana cauzeaz modificri asupra chimismului
creierului. ste in/i"at actiunea acetilcolinei !un neuron ce transfer
informatia de la o celul la alta! e(plicndu!se astfel efectul negativ al
mari'uanei asupra memoriei.
5umatul mari'uanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul
comportamentului si strilor afective. a mpiedic coordonarea miscrilor,
pierderea a"ilittilor si a functiilor perceptuale si senzoriale. 6apidele
sc/im"ri de stare pot produce scurte perioade de an(ietate, confuzie sau
c/iar forme asemanatoare ne"uniei.
$n concluzie marijuana este un drog care nu tre*uie folosit nici mcar
accidental.
Dependenta de marijuana
< serioas amenintare cauzat de utilizarea repetat a oricrui tip de drog,
inclusiv mari'uana, este folosirea a"uziv a acestuia. )ei ce a"uzeaz de un
drog sunt aceia care nu numai c il folosesc in mod curent, ci cred c nu pot
tri fara el. %ceasta stare este numit&dependent'.
< persoan care a"uzeaz de mari'uana sau de oricare alt drog, actioneaz in
general astfel datorit unor pro"leme de natur psi/ologic. A"uzul de
mari'uana tre"uie tratat in acelasi fel ca in cazul a"uzului de oricare alt drog1
cu suport psi/ologic din partea unui personal calificat, ct si din partea familiei
si prietenilor.
In timp ce unii consumatori de mari'uana sunt desc/isi in a admite acest
lucru, cei mai multi il ascund. ste mult mai usor de recunoscut un prieten sau
o rud consumatoare de mari'uana, deoarece putem mult mai usor o"serva
sc/im"rile de comportament.
(nele semne de avertisment in cazul abuzului de mariuana sunt)
#$% oc/i iritati,
#&% tuse cronic,
#B% tinut neingri'it,
#G% menstr neregulat la femei,
#@% irita"ilitate,
#D% lapsusuri,
#A% sc/im"ri recente, vizi"ile, de personalitate,
#>% paranoia, suspiciune si ostilitate,
#=% stri de trecere de la pasivitate la agresivitate fr un motiv clar,
#$?% stare de o"oseal si apatie sau de depresie si letargie,
#$$% dificultti de vor"ire,
#$&% sc/im"area dietei alimentare,
#$B% scdere "rusc a realizrilor scolare,
#$G% posesie a oricrui drog,
#$@% disparitia ne'ustificat a unor sume de "ani ai familiei,
#$D% acuzarea unor stri neplcute in mod frecvent, fr gsirea unor
e(plicatii de ordin medical,
#$A% pro"leme relationale sau frecvente dispute cu prietenii,
#$>% comportament ascuns, incluznd instrinarea si retragerea,
#$=% permanente discutii despre mari'uana sau utilizarea ei.
Dac cineva o"serv o com"inatie a acestor simptome la o persoan pe care o
iu"esc sau la care tin, utilizatorul tre"uie s fie pus in fata acestora si
indrumat s se trateze.
Dependentul las adesea urme ale utilizarii drogului, ca strigt de a'utor si
atragere a atentiei.


Droguri:
Cocaina

Istoria cocainei
9tiliz<rile medicale ale cocainei
+ependenta de cocain<
Efectele cocainei asupra corpului omenesc

Istoria cocainei
)u mult timp n urm, cocaina era e(tras din planta de coca, iar frunzele
erau mestecate de ctre amerindienii peruani si cei din diferitele tri ale
Americii de Sud.
5olosirea acestor frunze este anterioar timpului istoric cunoscut, astfel c tot
ceea ce stim este n ntregime derivat din surse ar/eologice. 7rmele
descoperite n oalele din America de Sud demonstreaz faptul c mestecatul
frunzelor de coca era un fapt cultural nc dinaintea aparitiei Imperiului Incas,
cu apro(imatie n 'urul anului B.??? .Hr. si c efectele acestora asupra strii
de spirit si asupra comportamentului erau foarte mult apreciate de ctre
indieni.
.lanta era considerat a fi un dar al zeilor si era folosit "n timpul
ritualurilor religioase, "nmormntrilor si a altor situatii speciale. *n
momentul aparitiei spaniolilor, n secolul al +,!lea, Imperiul Incas era n
declin. *n aceast perioad frunzele de coca nu mai erau folosite dect de
ctre clasa conductoare sau doar n scop ritualic. -a nceput, spaniolii au
ncercat s!i avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea acestora,
deoarece le considerau o "arier n calea convertirii la crestinism. Mai trziu, a
devenit o modalitate de recompensare a bstinasilor pentru munca
acestora. *n acest fel, ei puteau o"liga o important fort de munc s
lucreze n conditii grele, la altitudini nalte, n minele lor de aur si argint.
5runzele de coca, laolalt cu ceaiul, cafeaua si tutunul au fost aduse n uropa
de ctre e(ploratori n secolul al +,I!lea, dar spre deose"ire de acestea,
frunzele de coca au devenit nepopulare c/iar nainte de secolul al +I+!lea.
Acest fapt se poate datora si deteriorrii frunzelor n timpul cltoriei, ceea ce
le sl"ea mult efectul.
*n %&'( Al"ert Niemann reuseste s e(trag dintr!o su"stant cristalin
derivata din frunzele de coca o form pur de cocain. )ocaina era e(trem de
pretuit n deceniile opt si nou ale secolului al +I+ !lea si multe figuri
proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeutic a cocainei.
.apa -eon al +II!lea, Sigmund 5reud, Eules ,erne si 2/omas dison apro"au n
anul $>>> folosirea cocainei, a "uturii )oca!)ola ce continea n mod natural
cocain si se recomanda singur ca fiind 4"utura care nltur o"osela4.
#*ntre timp )oca! )ola a nlocuit continutul de cocaina cu cofein%.
*nainte de anul $=D?, cocaina nu era intens folosit n Statele 7nite dect
printre animatorii din localuri si cntretii de 'azz. 7tilizarea drogului a fost
interzis, att n domeniul medical, ct si n scop recreativ ncepnd din anul
$=$G. Nativii din Anzi folosesc nc frunzele de coca pentru efectul stimulant.
Adesea ei le amesteca cu scrum si var si se spune c pot merge zile ntregi
fr s le fie foame sau s se simt o"ositi.
2otusi, utilizatorii au un mers sovielnic, dintii le sunt acoperiti de un
strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala de apatie.
Utilizrile medicale ale cocainei
.entru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia tre"uie s
treac de la un nerv la altul su" form de impulsuri pn a'unge la creier,
unde este procesat si interpretat ca atare. )ocaina in/i" aceast
transmitere a informatiei, comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel
imposi"il. -ista afectiunilor considerate a fi vindeca"ile cu a'utorul cocainei,
lista alctuit de personalitti medicale ale deceniilor opt si nou ale secolului
al +I+!lea, este cu adevarat impresionant si las s se inteleag faptul c
planta de coca este un drog miraculos care poate vindeca orice, inclusiv
sifilisul.
In $>>G 'igmund ,reud a pu"licat un articol referitor la calittile de potential
anestezic local ale cocainei. 7n punct de vedere e(trem de "izar, care a fost
sustinut cu trie de ctre 5reud, acesta cptnd astfel de informatii asupra
su"iectului din prospectele firmelor farmaceutice in cre se afirma c drogul
poate fi folosit in tratarea dependentei de morfin si alcool. 5reud nu credea
c si cocaina poate provoca dependent. Desi drogul era "ine vzut in acele
timpuri, de la sfarsitul secolului, a inceput s devin evident faptul c folosirea
lui poate avea urmri dezastruoase. Intr!unul dintre cele mai tragice cazuri a
fost implicat c/iar un prieten apropiat al lui 5reud, dependent de morfin.
5reud isi tratase prietenul cu cocain, si devenise c/iar el insusi dependent de
aceasta. In mai putin de un an el a inceput s sufere de o into(icatie si in
scurt timp a decedat. 5reud nu a putut renunta la consumul de cocain vreme
de ctiva ani. Dar si el si altii au inceput s scrie despre efectele dezastruoase
ale consumului de droguri.
-eenise eident faptul c planta de coca putea fi un *un anestezic, in
special in cazurile de chirurgie ocular, dar efectele secundare erau
att de neplcute inct folosirea sa a fost scoas in afara legii de ctre
cele mai multe guerne.
Dependenta de cocain
.entru a produce efectele specifice, cocaina poate fi introdus in corp prin
prizare, inghitire sau in)ectare. *oar cocaina pur se poate fuma.
In afar de America de Sud, unde aceasta se mestec si este a"sor"it prin
peretii "ucali, mucoasa stomacal si intestinal, cocaina este cel mai des
folosit sub form de pudr. Acest praf este rapid a"sor"it prin toate
mem"ranele cum ar fi mucoasa "ucal, cile nazale si tractul gastrointestinal.
.raful este forma cea mai des folosit a drogului si pentru c este astfel mult
mai usor de trecut granitele unei tri dect su" forma de frunze. In ideea
cresterii profiturilor, cocaina /idroclorid este amestecat cu zahr sau cu
alte droguri, e(punnd astfel consumatorul la efectul altor su"stante
necunoscute si potential periculoase. )ea mai popular form de utilizare a
cocainei este, in zilele noastre, 9priza;. In cteva secunde apare o senzatie de
amortire in interiorul nasului, care dureaz apro(imativ cinci minute. Dup
aceasta se initiaz o stare crescnd de euforie si energizare, apoi un moment
culminant ce dureaz zece!douzeci de minute, apoi descreste. In dorinta lor
de mentine acest punct culminant, utilizatorii continu s prizeze drogul cam
la fiecare treizeci de minute, pn cand cantitatea de drog disponi"il se
epuizeaz.
)onsumatorii e(perimentati sau care utilizeaz frecvent cocaina, si!o
administreaz intravenos. Senzatia, foarte puternic, se produce intr!un
interval de unu, dou minute si se diminueaz dup apro(imativ treizeci de
minute3 ca si in cazul 9prizei;, utilizatorul isi va in'ecta din nou drogul, in
functie de cantitatea disponi"il.
+ocaina se fumeaz in .eru, cuador, )olum"ia si 0olivia unde se gseste
mult mai usor su" aceast form. fectele produse prin fumatul pastei de
cocain sunt de mai scurt durat si, uneori consumatorii ei fumeaz timp de
cteva ore. Din $=>@, pasta de coca nu a mai fost importat de Statele 7nite
pe scar larg, dar deoarece procesarea "rut a pastei este mai ieftin dect
producerea clor/idratului de cocain, situatia se poate sc/im"a.
+ei ce consum cocaina declar c folosirea drogului este mult mai
important decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munc.
.rincipala lor pro"lema este cum s inlture efectele neplcute ale lipsei
drogului si numai acest lucru ne!ar putea convinge s nu il folosim.
Efectele cocainei asupra corpului omenesc
)ocaina are un efect anestezic datorit interferentei sale in transmiterea
informatiilor de la o celul nervoas la alta. 5olosit altdat ca anestezic local
in c/irurgia ocular, s!a descoperit c afecteaz corneea si are si alte efecte
secundare nedorite.
)ocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteaz *sau contract+
vasele de snge. De asemenea, accelereaz respirati si mreste
temperatura corpului, induce starea de vom. In doze mrite pot
produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot
rapid s conduc la un colaps al sistemului nervos central, care poate
duce la rndul lui la insuficient respiratorie siCsau stop cardiac si, intr!un
final, la moarte. Dup e(puneri frecvente la efectele cocainei anumite arii ale
sistemului lim"ic #grup de structuri ale creierului legate de emotivitate si
motivatie% sunt mult mai sensi"ile la un tip de convulsii similare epilepsiei.
)ocaina produce o puternic pierdere a apetitului, ceea ce duce la o
sever pierdere in greutate si la dezec/ili"ru alimentar. De asemenea,
conduce si la aparitia insomniilor.
fectele cocainei asupra psi/icului includ in mod o"isnuit paranoia, delirul
de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea
numrului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si
lipsa motivational.
Datorit solicitrii sporite a inimii din timpul consumului de cocain,
persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu
probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme
fatale.
$xist rare cazuri de hemoragii cerebrale #sngerri in interiorul
creierului% datorate unei mriri acute a presiunii sangvine.
*ac este administrat intravenos, seringile nesterile pot cauza
infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita ,, otrvirea sngelui,
inflamarea inimii si a valvelor sale si, "ineinteles, -...*.%.
5umatul pastei de cocain produce grave complicatii1 bronsita, tuse
persistent, imagine neclar, disfunctii ale circulatiei pulmonare.
5olosirea frecvent si vicioas a cocainei duce la depresie, an(ietate,
irita"ilitate si la alte "oli psi/ice mentionate anterior.
In ciuda faptului c este posi"il ca folosirea continu a cocainei s nu reduc
efectele neplcute ale renuntrii la drog, dependentilor le este foarte greu s
renunte, atta vreme ct il pot o"tine cu usurint.


Droguri:
Cofeina

Istoria cofeinei
9tilitatea medical< a cofeinei
+ependenta de cofein<
Efectele cofeinei asupra organismului
Istoria cofeinei
.lantele ce contin cofein s!au dezvoltat datorit ridicatei protectii fat de
actiunea "acteriilor, ciupercilor si insectelor.
+ofeina in/i" actiunea "acteriilor si a ciupercilor si cauzeaz sterilitate
anumitor insecte, sczand numrul acestora. In plus, cofeina ptrunde in sol
si in/i" cresterea "uruienilor, ceea ce poate duce la distrugerea plantelor
respective. ,lantele ce contin cofein produc si inmagazineaz cofein in
seminte de cafea, departe de propriile locatii pentru divizarea celulelor, tocmai
pentru a se feri de efectele otrvitoareCnocive ale acesteia.
)ele mai multe plante ce contin cofein au fost descoperite si folosite inc din
poca de .iatr, adic apro(imativ acum .%%.%%%-/%%.%%% de ani in urm.
Acei oameni mestecau semintele, scoarta si frunzele mai multor plante si
asociau pro"a"il consumul de plante ce contineau cofein cu modificrile de
comportament si stare.
)afeaua era pro"a"il cultivat si consumat pentru a inltura o"oseala, a
stimula vigilenta si a im"untti starea de spirit. -a inceput e posi"il s fi fost
consumat sub form de past sau chiar boabe si a"ia mult mai tarziu s!
a descoperit c prin introducerea in ap fier"inte se pot o"tine rezultate
sporite.
)eaiul a fost folosit drept "utur fier"inte si utilizat ca medicament.
Insemnrile arat c in )/ina se folosea inc de acum G.A?? de ani si a
ptruns in Eaponia alturi de alte aspecte de ordin cultural in 'urul anului D??
d.Hr., ins a tre"uit s trec A?? de ani pentru a intra definitiv in viata de zi cu
zi a 'aponezilor.
Acestia numesc ceaiul 9c/Ha;, iar c/inezii 9tHe; #se pronunta 9tai;%.
)omerciantii germani au adus cu ei ceaiul si, in ciuda costului ridicat, s!a
rspandit rapid in intreaga uropa.
)eaiul era foarte popular in coloniile Americii si pentru a!si intri statutul de
mare putere colonial, Iuvernul "ritanic instituie o ta( special pentru acesta
#alturi de alte cteva articole%. )a rezultat al acestei ta(e, colonistii au
"oicotat importul de ceai si au inceput s foloseasc su"stituenti, in special
cafea. 0oicotul a degenerat intr!o revolutie in data de $D decem"rie $AAB,
cnd un grup de revolutionari deg/izati in indieni au ptruns pe trei dintre
navele englezesti ce detineau ceai si au vrsat cotinutul #BG& lzi de ceai% in
Iolful 0oston. Acest incident faimos in istoria Americii, cunoscut su" numele
de 92/e 0oston 2ea .artJ;, o dat cu represaliile ce au urmat din partea
Iuvernului "ritanic, a a'utat la declansarea 6evolutiei Americane.
.rimele insemnri referitoare la cafea au fost descoperite in niste documente
din secolul al +!lea, de provenient ara". .e de alt parte, e(ist dovezi c
inc din secolul al ,I!lea cafeaua era cultivat si consumat in tiopia. /
legenda arab povesteste c un tanr pstor de capre, a descoperit virtutile
stimulente ale tufelor de cafea cnd caprele sale au mncat din acestea si au
devenit foarte z"urdalnice.
,oabele de cafea mai erau mestecate inc in Africa secolului al +I+!lea. -a
inceput ara"ii au creat un vin prin zdro"irea "oa"elor de cafea si fermentarea
sucului o"tinut. -a inceputul secolului al +I!lea ei au inceput s foloseasc
"oa"ele pentru a o"tine o "utur cald, numit 01ah2ah3.
.e msur ce consumul de cafea s!a rspandit, oamenii au adecvat feluritelor
lim"i aceast denumire, devenind 0caf43, 05affe3, 05offie3, 3coffee3. .e la
sfrsitul secolului al +,II!lea germanii plantau cafea in insula Eava. In
urmtorii @? de ani, francezii, apoi englezii aveau plantatii in coloniile din
)arai"e. )ultivarea cafelei s!a rspandit in America )entral si de Sud si la
inceputul secolului al +I+!lea 0razilia depsea Indonezia si devenea principalul
e(portator de cafea.
.e la $>D?, in Statele 7nite se consumau trei sferturi din productia mondial
de cafea, mai mult de 'umtate din aceasta provenind din 0razilia.
Utilitatea medical a cofeinei
S!a demonstrat c actiunea cofeinei asupra organismului uman este
una de crestere a ritmului respirator prin stimularea acelei prti a
creierului responsabil cu nivelul dioxidului de carbon din snge.
Cofeina poate mri ritmul respirator prin consolidarea actiunii diafragmei, care
este principalul musc/i implicat in procesul de inspiratie si e(piratie. 7n studiu
a artat faptul c aceasta mai poate fi folositoare si celor cu afectiuni
pulmonare, care au pro"leme respiratorii. .acientii astmatici au pro"leme
respiratorii datorit canalelor "ron/ice comprimate. Medicamentul numit
teofilin a fost indelung folosit in tratamentul astmului deoarece dilata
canalele "ron/ice si usura respiratia. 6ecent, un studiu a demonstat faptul c
si cofeina are acelasi efect. )u toate acestea, doza necesar #ec/ivalent cu
apro(imativ nou cesti de cafea pentru o persoan de talie medie%, produce
efecte secundare nedorite) tremur si lips de echilibru.
.e lng efectele "enefice in afectiunile respiratorii, cofeina poate fi folosit cu
succes si in provocarea respiratiei la nou0nscutii care au insuficient
respiratorie. )onsumat o dat cu /rana o"isnuit, cofeina creste ritmul
de convertire a hranei in energie. )onsumat intre mese, produce un
transfer al grsimilor din depozitele celulare ctre fluxul sangvin
pentru a fi folosite ca energie.
)ofeina este, asadar, un ingredient obisnuit ce nu necesit prescriptie
medical. )ofeina este des inclus in preparate prescrise de medic sau in
cele care nu necesit prescriptie medical pentru durerile de cap si in alte
analgezice, pro"a"il pentru a contracara efectele depresive ale
medicamentelor e(istente in aceste retete. )ofeina a fost folosit si in
cazuri de infertilitate, deoarece creste mo"ilitatea spermatozoizilor. <ricum,
cantitatea folosit pentru a o"tine acest efect este foarte mare, iar eventualele
efecte secundare sunt necunoscute.
Dependenta de cofein
Din punct de vedere te/nic, drogul este o su"stant folosit s previn ori s
vindece o afectiune sau s augumenteze starea "un fizic sau mental a
cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri, iar aceasta
poate rspunde la toate aceste solicitri, dar pn la un anumit punct.
)ofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o su"stant
c/imic ce poate fi folosit in scopuri medicale sau nu, ea este folosit mai
adesea fr prescriptie medical, pentru efectele sale asupra strii si
comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute su"
numele de droguri psihoactive. Heroina, cocaina, mari'uana, nicotina,
alcoolul si cofeina sunt toate droguri psi/oactive.
)ofeina pur este un praf al* cu gust amar ce se aseamn cu
amidonul. ste solu"il in procenta' moderat in ap la temperatura corpului
omenesc si usor solu"il in apa inclzit. A fost pentru prima dat e(tras din
cafea in $>&?, iar din ceai in $>&A, dndu!i!se numele de 0theina3. )urnd
dup aceasta s!a descoperit si faptul c proprietatea de a modifica starea de
spirit si comportamentul se datoreaz tocmai cofeinei si in cazul cafelei si in
cel al ceaiului. Dup ceai si cafea, cea mai important surs de cofein o
reprezint "uturile nealcoolice, apoi cacaoa si ciocolata. 7ltima surs
important este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fr
prescriptie.
.ersoanele care consum in mod regulat cantitti mari de cafea #mai mult de
cinci cesti pe zi% realizeaz adesa c organismul lor s!a adaptat acestor
cantitti, astfel c si toleranta la aceast su"stant creste3 rezultatul este c
ei tre"uie s mreasc si consumul pentru ca su"stanta s mai ai" efect
stimulator.
.e de alt parte, dac unii renunt la consumul de cafea pentru un timp,
uneori c/iar si cteva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi
o"oseala, dureri de cap, irita"ilitate datorat dependentei lor fizice si mentale
fat de acest drog.
Efectele cofeinei asupra organismului
Afirmatiile conform crora cofeina stimuleaz activitatea sistemului nervos
central ! creierul si mduva spinrii K se "azeaz pe foarte putine informatii
ale sistemului in sine. (istenta acestui stimul se "azeaz mai mult pe aparitia
efectelelor drogului asupra strii si comportamentului si se presupune c
activitatea creierului este afectat intr!o anumit msur. <"servatiile fcute
asupra creierului animalelor arat c prezenta cofeinei intensific
activitatea celulelor de la suprafata creierului #ceea ce se asociaz unui
comple( de senzatii si unui anumit comportament% si a structurilor mai
adnci (asociate instinctului si emotiei).
Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activittii au artat prelungirea
timpului in care cineva poate lucra la nivel ma(im si scurtarea perioadei de
timp necesare pentru recuperarea in urma unei activitati e(tenuante.
< performant redus se inregistreaz, ins, in cazul activitatilor in care este
necesar o coordonare foarte "un si o fermitate a miscrilor minilor. )ofeina
afecteaz coordonarea motorie, ceea ce presupune cresterea tremurului
"ratelor si a minilor, uneori numite ;agitatiile cafelei;. )ercetrile pornite de
la ipoteza c aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost
neconcludente.
In plus, este evident faptul c butul a cteva cesti de cafea nu il poate
face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt s conduc o
masin. De fapt, cofeina il poate face cu att mai periculos, deoarece
adncirea simturilor il poate face pe acest potential sofer s cread c poate
face lucruri crora reactiile si perspicacitatea lui sl"ite nu le poate face fat.
In loc s fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos.
Desi consumarea cafelei produce reactii diferite, in general aceia care sunt
mari consumatori de cafea dorm mai putin dect ceilalti, unii dintre ei
putnd suferi de anumite forme de insomnie sau de o proast
dispozitie matinal. )afeaua creste tensiunea arterial si mreste numrul
de "ti ale inimii. Desi modificrile survenite nu sunt mereu semnificative,
cresterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care
au pro"leme in acest sens. S!a demonstrat, de asemenea, c e(ist o
cone(iune si cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor
care au afectiuni pulmonare sau respiratorii
)onsumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretat in stomac,
dar reduce, pe de alt parte actiunea prin care stomacul isi goleste continutul
in intestinul su"tire. +ofeina incetineste, de asemenea, si trecerea
alimentelor prin intestinul subtire, ins o accelereaz in intestinul
gros. Toate aceste efecte pot duce la tul*urri digestie sau chiar la
ulcer al stomacului sau al intestinului su*tire.
.e lng efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua si ceaiul
reduc capacitatea organismului de absorbtie a anumitor substante
nutritive. Duplicarea ADN!lui este un proces foarte important in reproducerea
celulelor si a organismelor. )ofeina, datorit similitudinii cu anumite prti
critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce
si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer si
malformatii genetice si devine de maim important in cazul sarcinilor si
poate duce sau contribuie la malformatii sau dificultti la nastere.
Desi evidenta nu este concludent, este mai intelept s folositi cofeina cu
atentie si moderat pe perioada sarcinii.

Alcoolul

Istoria b<uturilor alcoolice
+ependenta de b<uturile alcoolice
Efectele alcoolului asupra organismului

Istoria buturilor alcoolice
0uturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inc din timpuri
strvec/i.
(ist consemnri ale folosirii acestora de ctre vec/ile civilizatii inc din anul
D.??? i.Hr. .roducerea vinului isi are originea in <rientul Mi'lociu, unde vita!
de!vie ddea roade fr ingri'iri speciale.
,ec/iul 2estament ii atri"uie lui Noe plantarea primei culturi de vit!de!vie,
considerndu!l si prima persoan care s!a im"tat.
In orasul sumerian Nippur, "erea si vinul erau folosite ca "uturi tonice in scop
medical si inc din anul &.??? i.Hr. manifestarile religioase ale vec/ilor
egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care se consumau "uturi
alcoolice si care durau zile de!a rndul.
7nul dintre cei mai populari zei egipteni, <siris, era considerat a fi primul
cultivator al vitei!de!vie si cel ce produsese "erea din cereale. ste de
asemenea interesant de stiut faptul c un faraon ce a trit acum apro(imativ
@.??? de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic.
In Irecia, "etia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeu DionJsos
#zeul vitei!de!vie si al petrecerilor%. .rin secolul al ,II!lea i.Hr., consumarea
"uturilor alcoolice devenise o parte important a vietii de zi cu zi. Irecii erau
ins destul de inteligenti pentru a remarca faptul c, desi vinul poate crea o
stare plcut, poate, de asemenea, s!l determine pe un individ s fac lucruri
pe care in mod normal nu le!ar fi fcut sau c/iar s!si ias din minti. 5ilosofi
greci, cum fi Socrate sau .laton recomandau cumptarea si incriminau a"uzul
de alcool. <ricum, se stie c sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care
le!au ignorat aflndu!se si Ale(andru cel Mare, despre care se crede c ar fi
murit in timpul unei petreceri la vrsta de BB de ani, dup ce cucerise intreaga
lume cunoscut.
posi"il ca "etia pe scar larg s fi dus la cderea 0a"ilonului, in anul @B=
i.Hr. .ersii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival cnd toti locuitorii
erau "eti.
6omanii au fost familiarizati cu vinul de ctre greci, si, desi ei au cucerit
Imperiul Irec, ei au fost de fapt cuceriti de cultura greac, de zeii lor, si de
dragostea grecilor pentru consumul vinului. 6omanii au transformat
sr"torile "a/ice #DionJsos a devenit 0ac/us, in latina% in manifestri de o
amploare necunoscut la acea vreme, caracterizate prin e(cese alimentare si
de alcool, orgii se(uale, ceremonii religioase stranii, crime ritualice.
)onsumul "uturilor alcoolice era rspndit printre reprezentantii claselor
superioare si printre conductorii Imperiului 6oman, vnzarea si folosirea
acestora a'ungnd pn in Spania, 5ranta, Iermania si Insulele 0ritanice. .e
msura ce lu(ul, avaritia si am"itia au condus spre declinul 6omei, lcomia si
"utura i!au aruncat pe imprati in decadent si moarte.
)restinismul a a'utat la instaurarea unei pozitii moderate fat de consumul de
"uturi alcoolice, dar, c/iar si atunci, vinul a devenit un aspect important in
anumite ritualuri religioase, gsindu!si 9victime; printre preoti.
Astfel, "uturile alcoolice s!au e(tins de la o tar la alta, fiind transformate in
functie de tipul de fructe e(istent si de gusturile locuitorilor1 vodLa o"tinut
din cartofi in 6usia, F/isLeJ, "ere, gin, coniac in uropa, "erea in Insulele
0ritanice, 9saLi; in Eaponia, 9soma; in )/ina, 9c/ica; si 9pulMue; in America de
Sud, romul in Insulele )arai"e.
In sfrsit, oricine are acces #si o anumita preferint% la "uturile alcoolice.
Dependenta de buturile alcoolice
5aptul c alcoolul este un dar al zeilor este o credint persistent de!a lungul
secolelor. Alcoolul a fost considerat tmduitor al "olilor, un tonic pentru
sntate, un intritor in caz de tristete sau depresie si o necesitate in
ritualurile religioase. Doar a"uzul era incriminat, iar "etivii, cei care a"uzau de
darul lui Dumnezeu, erau priviti ca niste pctosi.
Alcoolul a fost acceptat in timp ce alcoolicii sau cei ce a"uzau de alcool erau
priviti ca alctuind o nefericit minoritate de persoane cu o personalitate
sla", victime ale propriei lor lipse de trie.
In $=@D, la mai mult de douzeci de ani dupa infiintarea 9Alcoolicilor Anonimi;,
Asociatia Medical American; a recunoscut alcoolismul ca fiind o afectiune ce
creeaz dependent, desi fusese caracterizat astfel inc din secolul al +I+!
lea.
(ist dou tipuri de afectiuni raportate la alcool1 alcoolismul de tip
0gamma3 si cel de tip 0delta3. )omun am"elor tipuri este 9toleranta;, ceea
ce se refer la faptul c organismul devine din ce in ce mai putin e(pus
efectelor consumului sustinut de alcool si 9adaptarea meta"olismului;, ceea ce
presupune faptul c organismul isi modific procesele meta"olismului pentru a
le adapta prezentei alcoolului. Am"ele tipuri duc la dependent fizic si
simptome specifice.
!lcoolicul de tip gamma manifest din momentul in care incepe s "ea, o
incapacitate de a controla cantitatea de alcool consumat, fiindu!i specific si
alternanta de perioade de mare consum de alcool si perioade de a"stinent.
.e de alt parte, alcoolicii de tip delta sunt de o"icei incapa"ili s se a"tin
de la consumul de alcool. i "eau, in general, cantitti mai mici de alcool
dect cei de tip gamma si sunt astfel mai 9tre'i;, dar consumul acestor "uturi
continu intreaga zi.
$xist si alte teorii.
7na este aceea c alcoolicii sunt victime ale "olii si c viitorul le va rezerva
serioase complicatii. Aceast teorie este acceptat pe scar larg, dar nu se
sustine deoarece nu toti alcoolicii trec prin aceste etape sau nu comport
caracteristicile "olii. Nu e(plic, de asemenea, de ce unii alcoolici sunt capa"ili
s renunte definitiv la "ut. 7n timp a fost la mod o anumit teorie ce
incerca s e(plice alcoolismul, sustinnd c alcoolicii sufer de tul"urri de
personalitate si c aceasta ar fi cauza e(cesului de alcool. (pertii au fost de
acord cu faptul c nu e(ist ceva asemntor personalitatii unui alcoolic, dar
pro"lemele e(istente inaintea crerii dependentei vor influenta insntosirea
individului si vor determina reintrarea in societate a acestuia. 7nii cercettori
sustin c alcoolismul se "azeaz pe un comportament do"nditC invtat, astfel
c alcoolicii ar tre"ui s invete s!si controleze consumul de alcool, renuntarea
complet nefiind necesar. Nu este luat aici in calcul posi"ilitatea ca intr!
adevr dependenta de alcool s ai" la "az mecanisme psi/ice. ste acceptat
pe scar larg faptul c a"stinenta de la alcool este singura cale practic ce
a'ut alcoolicul s se reintegreze.
< teorie mai complicat fat de aceste studii teoretice este cea numitteoria
holistic, care afirm c alcoolismul este un mod de viat, influentat de
interactiunea cu oameni, locuri si evenimente. Att studiile, ct si teoria
/olistic tind spre a afirma c alcoolismul este mai degra" un o"icei prost, nu
o "oal, ci o consecint a tensiunilor interne sau e(terne ce e(ercit asupra
individului. 2eoria /olistic c/iar recunoaste faptul c tratamentul aplicat ar
tre"ui sa includ o diet corespunzatoare, antrenamente fizice, dezvoltarea
unor a"ilitti sociale si formarea unui sistem de asistent social.
Adevrul este c alcoolismul este termenul folosit pentru a descrie cea mai
sever form de a"uz de alcool si variaz in functie de greutatea fiecrui
individ si in functie de strile psi/ice si psi/ologice.
)omportamentul alcoolicului este anormal, corpul lui reactionnd sla" la
stimuli.

Efectele alcoolului asupra organismului
Alcoolul afecteaz corpul in dou feluri1
#$% intr in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o
actiune iritant si 9anesteziant; #cauznd lipsa senzatiei de durere cu sau
fr pierderea constiintei%,
#&% doar &?N din cantitatea de alcool ingerat este a"sor"it in stomac,
restul de >?N este a"sor"it prin peretii intestinali direct in snge, a'ungnd
in fiecare celul a corpului.
5iecare ratie de alcool va produce o into(icare. )eea ce face alcoolul este s
incetineasc functionarea celulelor si a organelor pn cnd a'ung s isi
desfsoare activitatea cu mult mai putin eficient.
l afecteaz creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaz
ec/ili"rul, perceptia, vor"irea si gndirea. .roduce dificultati in vor"ire si erori
in procesul de gndire.
Mai sunt afectati centrii coordonrii, aprnd astfel 9simptomele; clasice1
mersul impleticit, czturile, a'ungndu!se pana la imposi"ilitatea de a mai
tine un c/i"rit aprins in mn.
In mod parado(al, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la
disparitia inhibitiilor.
motiile sunt e(primate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care
ne a'ut s ne controlm comportamentul este scoas din functie sau se
rela(eaz e(cesiv astfel inct emotiile devin e(agerate.
-ac se consum indeajuns de mult alcool persoan a adormi sau, in
cazuri extreme, a intra in com.
)onsumarea alcoolului in cantitti mari mreste riscul aparitiei cancerului
gurii, lim*ii, faringelui, laringelui si al esofagului, pro"a"il datorit
actiunii sale iritante "olile ficatului cauzate de e(cesul de alcool includ
inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului.
-ipsa acut de anevrina #vitamina 0$% poate cauza atacuri de cord, com"inate
de o"icei cu edemuri #colectarea de fluid in tesuturi%.
Alcoolul mreste riscul aparitiei *olilor de inim, a infarcturilor si
determin cresterea presiunii sngelui. Alte afectiuni cauzate de a"uzul
de alcool includ1 gastrita, pancreatita, neurita 6afectiuni neroase7 si
ulcerul digesti.
.ersoanele care consum alcool in cantitati prea mari au sanse mai mari dect
altele s sufere de anxietate, paranoia sau depresie. 'ansele aparitiei
dementei sunt, de asemenea mult crescute.
.e scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool.
Dar dup ceva vreme el devine incapa"il s isi mai pastreze ec/ili"rul si isi vor
face aparitia efecte dezastruoase. ste tot ceea ce poate face ficatul pentru a
neutraliza to(inele din organism. Dac dup o o oarecare perioad se renunt
la alcool, efectele negative aprute pot s dispar. Dac aceast perioad se
prelungeste ins prea mult pot s apar transformari ireversi"ile.
Alcoolul poate produce sterilitate si tinde s incetineasc dezoltarea
ftului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor. .oate determina
disfunctionalitti structurale si functionale, c/iar retardarea. Aceste
disfunctionalitti, cunoscute su" numele 9sindromul alcoolului la ft;, conduc
la dezvoltarea incomplet a mem"relor, diformitti faciale si dezvoltarea
anormal a creierului, ceea ce d nastere la dificultati de ordin intelectual si
motor.
(perienta a demonstrat c riscul aortului spontan este mult mai mare
la femeile care consum alcool in exces, ca si cel al nasteri unor copii
su*dezoltati sau cu dereglri comportamentale. Acesti copii se dezvolt
mult mai incet decat cei ai mamelor care practic a"stinenta.

Droguri:
HE!INA
"C"
8eroina, 9)9 6phenc:clidine7, mai cunoscuta ca ;!ngel -ust;, afecteaza
memoria, perceptia, puterea de concentrare si 'udecata si poate declansa
comportament violent si psi/oze.
fectele /eroinei variaza si consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica
ce se intimpla sau se poate intampla odata ce s!au drogat. .). poate cauza
ne"unie temporara, comportament violent si psi/oza. )onsumatorii vor fi
adesea deziluzionati de capacitatile lor si de ceea ce pot sa faca. i cred ca pot
face lucruri e(traordinare. Au fost nenumarate situatii in care consumatorii de
/eroina au sarit de pe cladiri crezand ca pot z"ura.
$xageram absolut tot ceea ce mi se intampla. Parea totul in regula
si pozitiv, dar dupa aceea parca eram cuprins de o ceata intunecoasa
care se lasa peste mine si mintea mea. Poti fi intr0o multime de
oameni si fara nici un motiv real sa te apuce nebunia si violenta.
- consumator heroina
Desi productia de /eroina este ilegala in aproape toate tarile lumii aceasta
e(ista in continuare. 7neori poate nici nu este .)., dar este tot o forma letala
a acestui drog. )onsumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara,
asa ca de fiecare data isi risca viata.
Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de formulele lor c/imice.
.entru a ocoli aceste restrictii legale, c/imistii care se ocupa cu asa ceva
modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin lege pentru a produce
droguri similare. Aceste droguri pot fi c/iar mai puternice decat cele pe care le
copiau initial. +hina 1hite si *2% (ecstas3) sunt droguri 4imitatii4 de care
se a"uzeaza.
'pread:
Drogurile 4imitatii4 sunt des consumate si pe scara larga. $cstas3, de
e(emplu, a fost consumat de cel putin o data de >O dintre tinerii din uropa
de ,est. ste foarte popular la petrecerile tec/n!rave. 7ltima intrare pe 4piata
sintetica4 este 4roofise4 sau 4intalnire0viol0drog4, un drog fara gust, ce
poate fi strecurat in "autura victimei fara ca aceasta sa stie in scopul de a fi
violata sau 'efuita dupa ce acesta isi face efectul si viitoarea victima adoarme.
Acest drog ii face nea'utorati in fata violului sau 'afului.
)um este folosit:
Drogul poate fi ing/itit su" forma unei pastile sau a unei solutii, amescatecata
in diferite "auturi.
Efect pe tremen scurt:
Specifice pentru ecstas- sunt ca efecte senzatia de gat si gura uscate,
transpiratie e(cesiva si crestere a presiunii sangelui. Drogurile, in general,
reduc senzatia de foame si o"oseala si stimuleaza a"ilitatea de coordonare a
corpului. )onsumatorul lui se va simti rela(at si in completa armonie cu toti
prietenii si tot ceea ce il incon'oara.
'upradoza:
)onsecintele supradozei la ecstasJ n!au fost e(plorate in totalitate inca,
dar surse sigure indica posi"ilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura
corpului foarte ridicata care duc la moartea consumatorului.
Efect pe termen indelungat si consecinte:
)onsumul frecvent si pe tremen indelungat poate conduce la stari de frica,
panica si confuzie.


Amfetaminele
#$ulp%& '%izz& $peed& (ill)& "%ets*
)e sunt amfetaminele<
Amfetaminele sunt droguri, medicamente care mresc viteza de reactie a
corpului. le fac inima s lucreze mai repede si pompeaz adrenalina in
sistem. Initial sintetizate intre cele dou rz"oaie mondiale, au fost folosite ca
drog militar pentru a le da soldatilor mai mult energie si a le mari viteza.
7zul medical al amfetaminelor era un lucru o"isnuit in anii @? si D? cand erau
folosite in mod sl"atic pentru com"aterea depresiei si pentru scderea in
greutate. <ricum, marea ma'oritate a firmelor ce le produceau au fost incet
eliminate de pe piat.
)el mai comun tip de amfetamine intPlnite pe strzi este o pudr al" numit
%mfetamina sulfat. Aceasta este o pudr produs ilegal, cu concentratii
diferite1 intre DO si $?O puritate care, de o"icei, cost intre @ si $? lire
sterline per gram si cu puritate intre &@ si B@O cost intre &@ si B@ lire
sterlineCgram.
Amfetaminele Sulfat pot fi prizate pe nas, linse de pe deget sau in'ectate. 7nii
le fumeaz, dar din cauz c nu ard prea "ine aceast metod nu este foarte
intlnit.
(ist de asemenea o form de amfetamin, numit speed, in mod o"isnuit
numit gheat #dar si cristal, sticl si inghetat%, desi este destul de rar
intlnit. Are efecte similare, dar dureaz pn la B= de ore si este
considerat de profesionisti ca fiind mai puternic si produce o mai mare
dependent dect cracL.
Efectele folosirii pe termen scurt
Amfetamina Sulfat d celor care o folosesc e(tra energie pentru G!D ore,
previne somnul, reduce apetitul, mreste viteza inimii, accelereaz respiratia
si dilat pupilele. )onsumatorii acestei amfetamine se simt plini de energie,
mai veseli si increztori si din cauza acestor efecte e(ist un risc foarte mare
al dependentei psihologice. )onsumatorul poate simti de asemenea si o
usoar senzatie de gdilare cnd este atins.
6esursele de energie ale organismului sunt consumate rapid din cauza lipsei
alimentelor, somnului si creste cerinta acestuia de noi resurse. Din aceast
cauz consumatorul se simte adesea o"osit la cateva zile dup folosirea
drogului. )u aceast senzatie de o"oseal consumatorii se pot simti de
asemenea iritati, an(iosi si nelinistiti. Dozele mari, mai ales dac sunt repetate
des in doar cateva zile, in unele cazuri, produc delir, panic, /alucinatii si
sentimentul de paranoia.
)onsumul e(cesiv poate sl"i consumatorul si rezistenta acestuia in fata
"olilor, lucru care poate avea efecte secundare negative asupra snttii
generale a consumatorului.
Efectele folosirii pe termen indelungat
.entru a pstra efectul dorit, consumatorii tre"uie s mreasc dozele. )nd
se opresc, consumatorii sunt adesea depresivi, letargici si e(trem de
infometati. Amfetaminele nu fac dect s anuleze senzatia de foame,
inlocuind!o cu o senzatie de satietate.
)onsumatorii inriti risc afectarea vaselor de sange, a inimii mai ales cei care
au de'a pro"leme cu o mare presiune a sngelui, pro"leme cu inima si cei care
fac e(ercitii de fort in timp ce iau drogul.
)onsumatorii care sunt o"isnuiti cu doze mari risc s dezvolte crize de
halucinatii, deziluzii si paranoia. Aceste situatii se pot dezvolta in clasice cazuri
de psihoz paranoic din care dureaz luni de zile pentru a!si reveni sau care
devin permanente.
Multe femei dintre cele care folosesc amfetamine constat c menstruatia lor
devine neregulat sau se opreste. Se stie c folosirea de amfetamine si
contraceptive duce la cresterea presiunii sngelui, care in timp mai indelungat
afecteaz inima, vasele de snge si ficatul. Mai mult, amfetaminele pot
diminua efectul pastilelor contraceptive a cror eficient scade simtitor.
'faturi de sigurant
i. Este posibil s< supradozati amfetaminele, fapt care duce la efecte negative
asupra organismului si chiar la moarte.
ii. .rice persoan< care ia amfetamine pe perioade indelungate de timp este sf<tuita
s< ia complexe de multi/vitamine si suplimente de calciu si s< fie atent< la
fluctuatiile greut<tii si p<strarea acesteia.
iii. Evitati s< v< in*ectati speed. Acest lucru va poate afecta negativ organismul si
imprumutul de ace poate transmite, boli si virusuri cum este 8I.

Home ->Droguri -> Clasificare droguri

Droguri care inhiba centrii
nervosi
cannabis
opiacee
o opiu
o morfina
o derivatii de
morfina
heroina
metadona
petidina
o codeina
barbiturice
tranchilizante
Droguri care
stimuleaza centrii
nervosi
cocaina
amfetamine
crac5/ul
Droguri
halucinogene
1S+
Ecstas=
!henciclidina
4!$!)
!e=ote
4mescalina)
!siloc=bina
si !siloc=na
Inhalanti
solventi
organici
lacuri,
vopsele
4-Aurola
c-)
gaz
adezivi
benzine
usoare


PRODUS! din
cannabis
mari*uana
hasis
uleiul de
hasis
Cannabisul
"#C$"%"
memoria
de scurta
durata
logica
abilitatea
de miscare
abilitatea
de a
efectua
sarcini
complexe
ca de
exemplu
sofatul,
m>nuirea
diverselor
aparate

DO%! &ICI 'ot cauza
absenta
inhibitiilor
scaderea
capacitatii de
concentrare
cresterea
frecventei
cardiace
in*ectarea ochilor
calmare, stare
de visare si
relaxare
cresterea
apetitului
tendinta de a
vorbi si a r>de
mai mult dec>t ?n
mod obisnuit
pierderea
capacitatii de
coordonare
concentrarea
atentiei spre un
singur lucru,
ignor>nd totul ?n
*ur.
$annabisul
este
periculos
c>nd este
combinat
cu alte
droguri,
cum este
alcoolul.
Efectele
cannabisul
ui sunt
intensificat
e deseori
?ntr/un mod
imprevizibil
?n aceste
combinatii.
+esi de
cele mai
multe ori
consumator
ii de
cannabis
trec la
consumul
altor
droguri,
aceasta nu
este o
regula.
Cannabisul si sarcina
)ulte dintre
droguri
afecteaza fatul
nenascut, de
aceea este
recomandat sa
nu se foloseasca
droguri ?n timpul
sarcinii. Este
cunoscut faptul
ca 78$ trece
prin placenta si
a*unge la fat.
Exista dovezi ca
exista corelatie
?ntre consumul
de cannabis la
femeia gravida si
greutatea
scazuta la
nastere a fatului.
+e asemenea, s/
a dovedit ca
78$ 4delta/@/
tetrahidrocanabi
nolul) are efecte
teratogene
asupra fatului
4modificari
celulare ce duc
la malformatii
congenitale).
DO%! &"RI 'ot
cauza
detasarea de
realitate
schimbatoare
fluctuatii rapide
ale starii
afective: de la
sentiment de
?nc>ntare la
anxietate sau
panica
imagini
?nselatoare
pierderea
identitatii
fantezii,
fecte 'e $R&(
!U()
cresterea riscului
de aparitie a
bronsitei
cancer pulmonar
4tendinta de a
retine fumul
ad>nc ?n
plam>ni, mai
mult dec>t un
fumator obisnuit
poate fi mai
daunatoare la
utilizatorii
sistematici de
cannabis)
schimbarea
motivatiei /
halucinatii sau
imagini
distorsionate.
$oleranta si
de'endenta
$onsumul
frecvent al unor
doze mari de
cannabis poate
produce o
toleranta
moderata.
7oleranta
?nseamna ca o
persoana are
nevoie de doze
mai mari de drog
pentru a a*unge
la aceleasi
efecte pe care le
avea folosind
cantitati mai mici.
$onsumatorii de
cannabis pot
avea o
diversitate de
probleme de
sanatate,
sociale, legale,
financiare si de
comunicare cu
ceilalti, devenind
dependenti de
cannabis, ceea
ce poate duce la
fenomene de
sevra* moderate,
care constau de
obicei ?n
simptome
asemanatoare
gripei.
6umai un
procent redus
din utilizatori
devine
dependent de
cannabis, dar cei
care nu sunt
dependenti, pot
deveni ?n timp.
!utini din cei
care consuma ?n
pierderea
energiei si a
interesului pentru
alte activitati
scaderea puterii
de concentrare,
a memoriei si
capacitatii de
?nvatare / aceste
efecte pot dura
c>teva luni dupa
ce s/a renuntat
la consumul de
cannabis, ele
fiind reversibile
interferenta cu
producerea de
hormoni sexuali /
scade apetitul
sexual,
cantitatea de
sperma si ciclul
menstrual devine
neregulat
perturbari psihice
/ pot apare
episoade scurte
de
comportamente
psihotice, uneori
?n forme grave

mod ocazional
pot sa/si
deterioreze ?n
mod serios
sanatatea.

H " S I S U ! si U ! I U ! D H " S I S
************************************

8asisul
este un
extract
de
mari*ua
na, sub
forma
de
substan
ta
rasinoa
sa, care
variaza
la
culoare
de la
galben
la maro/
?nchis si
negru,
sau sub
forma
de ulei
de
hasis,
care
este un
ulei
v>scos.
!entru
ca
hasisul
contine
o
concent
ratie
mai
mare de
78$
dec>t
mari*ua
na,
hasisul
si uleiul
de hasis
sunt
mult
mai
puternic
e si sunt
v>ndute
si
folosite
?n
cantitati
mai
mici.
8asisul
este
?mpach
etat cel
mai
adesea
?n folii
de
aluminiu
, iar
uleiul de
hasis
este
stocat
?n
sticlute
mici. 1a
fel ca si
mari*ua
na, at>t
hasisul
c>t si
uleiul de
hasis
sunt
fumate
?n pipe,
dar ele
pot fi
deasem
enea
ameste
cate cu
tutun, ?n
tigari
sau
pipe.
Astfel,
ustensil
ele
folosite
?n
consum
ul de
hasis si
ulei de
hasis
sunt
aceleasi
si
pentru
mari*ua
na:
pipe,
foite de
tigara,
pipe
speciale
, cleme
de rufe,
pipe de
apa.
8asisul
si uleiul
de hasis
dega*a
un
miros
patrunz
ator
atunci
c>nd
sunt
fumate.
Efectele
hasisulu
i si
uleiului
de hasis
sunt
aceleasi
cu ale
mari*ua
nei, dar
ele pot
fi mai
intense
datorita
concent
ratiei
mai
mari de
78$.


H R O I ( "
**********************************************************************


$el mai periculos si care duce la dependenta cea mai
puternica dintre narcotice este heroina. $onstituie ?n
multe tari o problema ma*ora, nu numai pentru faptul
ca duce extrem de rapid la dependenta si este foarte
periculos, dar ?mpreuna cu cocaina si
metamfetaminele deseori stau la baza unor acte
criminale precum spargeri, *afuri, furturi, prostitutie,
pentru a/si ?ntretine obiceiul.
Este o pudra a carei culoare variaza ?ntre maro ?nchis
si alb. $ea mai populara forma este cea ?nchisa la
culoare, care este v>nduta ?n pachete mici de celofan
sau folii sau ?n bilute din acelasi material.
$ea mai folosita cale de administrare a heroinei este
cea in*ectata. !udra poate fi inhalata sau fumata.
Accesoriile folosite pentru in*ectarea heroinei includ
ace hipodermice, bile mici de bumbac pentru filtrare,
apa si linguri, capace de sticla folosite pentru
lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau
fumatul heroinei includ lame de ras, paie si pipe.
. ?ntreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate
ca heroina sintetica. $ea mai reprezentativa dintre
acestea este fentan=l/citratul, numit si AAlb de $hinaB,
care este de c>teva ori mai puternica dec>t heroina si
a cauzat multe victime printre dependenti, fiind folosita
?n acelasi mod ca si heroina
#C$+
Starea de -high- dureaza ?n mod obisnuit '/C ore. Sub influenta heroinei pupilele sunt
contractate, pleoapele sunt cazute, apare depresie, apatie, descreste activitatea
fizica si apare o stare de rau. 9n consumator frecvent poate sa motaie sau aparent
sa doarma si deseori ?si scarpina sau atinge fata si nasul.
Doze mai mari de heroina pot induce somn, voma si respiratie superficiala.
. su'radoza poate cauza o respiratie superficiala si ?ncetinita, tegumente umede,
convulsii, coma sau moarte.
,arbituricele
,arbituricele au fost ?n trecut unele din cele mai folosite droguri ce
deprime centrii nervosi.
Au fost unele din cele mai rasp>ndite medicamente prescrise pentru
inducerea relaxarii si a somnului.
Ele pot fi obtinute ?n mod legal, fiind prescrise de catre medic, sau de
pe piata neagra.
$ele mai folosite barbiturice sunt:
Amobarbital
$iclobarbital
:enobarbital
fecte+
Efectele
fizice
ale
barbituri
celor
seaman
a cu
intoxicat
ii
alcoolic
e,
vorbire
greoaie
7iopental
Seconal
Amital, sub forma de tablete si capsule de diferite culori.
si
dezorie
ntare.
.
su'rad
oza
poate
duce la
dilatare
a
pupilelo
r,
respirati
e
superfici
ala,
tegume
nte
umede,
slabire,
puls
acceler
at,
coma si
moarte.
" & # $ " & I (
**************************************************


"mfetamine- de.troamfetamine si
metamfetamine sunt denumiri colective,
care se refera toate la amfetamine.
!roprietatile lor chimice si modul de actiune
sunt similare.
IC /SPD0
Ice-ul este forma cristalizata a unei metamfetamine, care se consuma sub forma fumata.
Este numita si AsticlaB sau AcristalB si provoaca dependenta puternica.
$onsumul de Ice duce la un AhighB mai intens si mai prelungit, iar efectele negative se
instaleaza mult mai rapid dec>t la alte forme de metamfetamine.
Efectul drogului poate dura ?ntre #/1' ore, depinzand de doza. fecte IC
Stare de alerta crescuta, euforie, pierderea apetitului, dilatarea pupilelor, cresterea frecventei
cardiace si a temperaturii corpului.
9tilizarea ?ndelungata poate duce la vedere ?ncetosata, ameteala, pierderea coordonarii,
colaps si psihoze toxice. +e asemenea poate duce la afectarea altor organe, ?n particular
plam>nii, ficatul si rinichii. 9tilizarea de scurta sau lunga durata poate duce la stari de
deziluzii si psihoze toxice asemanatoare cu psihoza paranoida.
Supradoza poate duce la cresterea tensiunii arteriale, a temperaturii, atac de cord, accident
vascular cerebral si moarte.
C R " C 1 - U ! **************************************************

Crac2-ul este o cocaina baza,
derivata din pudra de cocaina.
Spre deosebire de procesul de
obtinere al cocainei, cel de
obtinere al crac5/ului din
cocaina pudra nu implica
folosirea unor solventi
inflamabili.
#C$+
+aca un
t>nar
foloseste
drogul,
devine
euforic,
extrem de
nelinistit si
plin de
energie.
Alte
simptome
sunt:
dilatarea
pupilelor,
lipsa
apetitului,
cresterea
frecventei
cardiace si
respiratorii
si cresterea
temperaturii
corpului.
Senzatia de
AhighB
dureaza
c>teva
minute,
urmata de o
depresie
intensa
numita
AprabusireB
si dorinta
pentru o
noua doza.
9tilizarea
?ndelungata
a crac5/ului
poate
cauza
iritabilitate
extrema,
paranoia,
convulsii
sau moarte.

1S+
Ecstas=
!henciclidina 4!$!)
Pe3ote /mescalina0
+oza halucinogena pentru mescalina este de ,,& D,,( grame 4echivalenta la ( grame
de pe=ota uscata) si dureaza aproximativ 1# ore.
Psiloc3bina si Psiloc3na
+oza halucinogena pentru ambele substante este ?ntre '/E miligrame, echivalentul a
# grame de ciuperci, efectele dur>nd aproximativ C ore.
fectele fiziologice sunt cresterea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale si
dilatarea pupilelor.
fectele senzoriale variaza cu doza, contextul ?n care sunt consumate si dispozitia,
determin>nd distorsiunea perceptiei.
fectele 'sihice includ tulburari ale g>ndirii asociate cu modificari ale perceperii
timpului si spatiului. 7impul pare sa stea ?n loc si formele si culorile pot sa se schimbe
si sa primesca noi semnificatii.
2ot ce produce fum sau se afla su" forma de vapori ce pot fi in/alati si
produce stare de /ig/ se numesc in/alanti.
Sunt multe tipuri de in/alanti, incluznd o(izi de azot, azotati de amil,
"util, diluanti, solventi, spraJ!uri cu vopsea, /idrocar"uri precum gazolina,
lipici, fumul multor c/imicale de uz casnic #fi(ativ, corector de masina de
scris, acetona etc.% ce pot fi in/alate pentru a produce starea de /ig/.
fectul inhalantilor depinde de tipul de inhalant.
Solventii si aerosolii scad frecventa batailor inimii si a respiratiei si duc la tulburari de
g>ndire.
Azotatii de amil si butil duc la cresterea pulsului, dureri de cap si eliminari involuntare de
urina si fecale.
Alte efecte imediate ale inhalantilor includ stare de voma, stranut, tuse, hemoragii nazale,
oboseala, pierderea coordonarii, pierderea apetitului. Efectele consumului de lunga
durata sunt: pierderea ?n greutate, dereglari ale echilibrului electrolitilor, oboseala musculara,
hepatita sau hemoragii cerebrale.
Inhalarea repetata a vaporilor concentrati pot duce la distrugeri ireversibile ale creierului,
sistemului nervos si plam>nilor precum si a cailor respiratorii.
Inhalarea profunda a vaporilor ori folosirea unor cantitati mari pe o 'erioada scurta de timp
poate duce la dezorientare, comportament violent, pierderea cunosdtintei ori moartea.
Concentratii mari de inhalanti pot cauza sufocare, ?nlocuind oxigenul din plam>ni sau
deprim>nd sistemul nervos central p>na ?n punctul ?n care respiratia se opreste.
=NT>O-()E>E ???????????????????????????
-efinitie: *n acceptia clasica, drogul este su"stanta care, fiind
a"sor"ita de un organism viu, i modifica una sau mai multe functii
#<MS%3 n sens farmacologic, drogul este o su"stanta utilizata sau nu
n medicina, a carei folosire a"uziva poate crea dependenta fizica si
psi/ica sau tul"urari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si ale

comportamementului. *n sensul dat de catre conventiile
internationale, prin drog ntelegem su"stantele supuse controlului prin
)onventia 7nica asupra stupefiantelor din $=D$ si su"stantele
psi/otrope al caror control este prevazut de )onventia din $=A$.
)onventiile si protocoalele aplica"ile drogurile au dat su"stantelor
psi/otrope un sens particular, diferentiindu!le de stupefiante.
)unoasterea principalelor droguri utilizate, modul lor de administrare
precum si efectele acestora au o importanta deose"ita n prevenirea
a"uzului.
!*uzul de droguri: <rganizatia Mondiala a Sanatatii #<MS% defineste
a"uzul de droguri ca fiind orice utilizare e(cesiva, continua ori
sporadica, incompati"ila sau n relatie cu practica medicala, a unui
drog. )onsumul poate fi e(ceptional, n scopul de a ncerca odata sau
de mai multe ori un drog, fara a continua nsa3 ocazional, su" forma
intermitenta, fara a a'unge la dependenta3 episodic, ntr!o
circumstanta determinata3 sistematic, caracterizndu!se prin
dependenta.
-ependenta: <MS defineste dependenta ca fiind starea fizica sau
psi/ica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o su"stanta,
caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, nsotite
ntotdeauna de nevoia de a lua su"stanta n mod continuu sau
periodic, pentru a!i resimti efectele psi/ice si pentru a evita
suferintele.
Toleranta: 2oleranta consta n disparitia treptata a efectelor unei
su"stante ce este administrata repetat, pe o anumita perioada de
timp, nct pentru a o"tine acelasi efect se impune cresterea
progresiva a dozei. Se caracterizeaza prin reversi"ilitate #dupa un
timp de la ntreruperea consumului se resta"ileste sensi"ilitatea
initiala%, specificitate #toleranta nu este o proprietate generala pentru
toate su"stantele, ci numai pentru unele dintre acestea% si
selectivitate #toleranta nu se instaleaza pentru toate efectele pe care
le e(ercita o su"stanta asupra unui organism%. De mentionat ca
o"isnuinta nu creaza nsa o imunitate totala si nelimitata n timp la
organismul care s!a o"isnuit cu to(icul. fectul pe termen relativ lung
este instalarea unei into(icatii cronice, cu consecinte grave asupra
starii de sanatate.
@OT=AE )!>E -() B! )ON'(@(B -E ->OC(>= ???????????
curiozitatea
6u ?nseamna ca devenii dependent doar pentru ca ai ?ncercat, dar nu continua D
utilizarea sistematica duce la dependenta, iar ?n cazul drogurilor puternice, prima
doza poate fi fatala 4heroina, cocaina, 1S+, Extas=, amfetamine, fenciclidina)
teribilismul
$onsumul de droguri poate fi vazut ca excitant si provocatori. 9nii sunt tentati sa
?nfrunte riscurile implicate, departe de a fi ?mpiedicati de vorbe precum ApericolB. !oti
sa iesi ?n evidenta si ?n mod pozitiv, fara sa consumi droguriF $auta alternativeF
'resiunea gru'ului
Este important sa stii sa spui -69- asta dovedeste ca ai o personalitate puternica.
;ncearca sa fii tu ?nsuti, chiar daca cei din *urul tau au alta opinie
'robleme /4n familie- scoala- 'rieteni0
9nii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente 4divortul parintilor,
abuz sau negli*enta din partea parintilor sau a scolii). 7rebuie ?nteles sa folosirea
drogurilor rezolva doar aparent si temporar problema, ea continu>nd sa existe si sa
se agraveze.
neintegrarea 4n colectivitate si societate
$onsumul de droguri poate fi un raspuns la singuratate, la probleme privind
integrarea ?n colectivitate sau dispretul fata de sine. Este important sa va a*utati unii
pe altii, sa treceti peste probleme fara sa recurgeti la droguri.