Colegiul de Medicină Ungheni

Studiu individual
la disciplina
Gastroenterologie și Hepatologie cu
NS
Subiectul: ”Consecințele
utilizării drogurilor”

A elaborat: Burțev Vladlena, gr. AM-44

A coordonat: Herța Ala, prof. GHNS

Ungheni, 2022
Cuprins
1. Definiția drogului .............................................................. pag. 3
1.1. Ce este drogul?
2. Scurt istoric ....................................................................... pag. 4
3. Tipuri de droguri ............................................................... pag. 5
4. Consecințele consumului ............................................... pag. 7
5. Efecte negative ................................................................. pag. 9
6. Morfina – drog sau medicament? ................................ pag. 13
7. Heroina ................................................................................ pag. 14
8. Concluzie ............................................................................ pag. 16
9. Bibliografie ......................................................................... pag. 17
 Ce este drogul?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), definește

drogul ca fiind orice substanță care, absorbită de
organismul viu, îi modifică acestuia una sau mai multe
funcții. Din punct de vedere farmacologic, drogul este
substanța utilizată de medicină și a cărei administrare
abuzivă (consum) poate crea o dependență fizică și/sau
psihică ori tulburări grave ale activității mentale, ale
percepției, ale comportamentului sau ale conștiinței.

Drogul poate fi o substanță solidă, lichidă sau gazoasă,

care afectează direct creierul și sistemul nervos,
schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția
și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra
realității înconjurătoare.
 Scurt istoric
Din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietățile drogurilor.
Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor
mistice, în scopuri terapeutice, dar și pentru a induce o stare de plăcere,
având în vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra
organismului uman. Astfel, în urmă cu circa 7.000 de ani, macul, din care se
produce opiul și derivatele sale, era menționat în tăblițele sumerienilor din
Mesopotamia.

Cel mai vestit medic al Greciei antice, Hippocrate, a infirmat credințele

mistice afirmând că opiumul nu este magic. Acesta a observat în schimb
calitățile de anestezic și stiptic (medicament folosit pentru a opri
sângerările). Alchimiștii de la sfârșitul dinastiei Han (secolele II–IV)
posedau „pudra celor cinci pietre”, drog ce era în totalitate de origine
minerală, însă în combinație cu canabisul s-a răspândit masiv în China.
 Tipuri de droguri
• Depresoarele precum alcoolul sunt folosite pentru relaxare mentală, pentru reducerea stării de
anxietate şi pot cauza somnolenţă.
• Sedativele şi tranchilizantele uşoare includ drogurile benzodiazepine precum valium. De cele
mai multe ori acestea sunt prescrise pentru efectele lor calmante şi pentru a ajuta la somn. În
general au aceleaşi efecte ca şi depresoarele dar crează un alt tip de dependenţă.
• Opiaceele, cunoscute şi ca analgezice narcotice, sunt analgezice care produc stări de euforie
(fericire) şi somnolenţă. Opiaceele includ morfina, heroina şi methadona.
• Stimulentele sunt droguri care întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală, dau energie
şi mai multă încredere. Drogurile stimulente includ cocaina şi amfetaminele.
• Halucinogenele sunt droguri care produc „viziuni” ciudate şi intense numite halucinaţii.
Aceste droguri include LSD (acid) şi „ciupercile magice”.
 Depresoarele şi sedativele sunt
uneori numite
inhibitoare, iar stimulentele –
excitante. Multe droguri nu aparţin
doar unui singur tip. De exemplu,
canabisul
poate avea efecte depresoare dar
poate cauza
şi euforie, iar ecstasy are efecte
stimulente şi
halucinogenice.
 Consecințele nefaste ale consumului unor astfel de substanțe ori produse –
afecțiuni organice și psihice grave, depersonalizarea și degradarea omului –
asociate frecvent cu săvârșirea unor infracțiuni grave – omoruri, tâlhării,
violuri, ș.a. – fac din „beția albă”, unul din principalii factori de
mortalitate.
Unele persoane consumă mai multe tipuri de
droguri în acelaşi timp – aceasta se numeşte
policonsum. Consumul mai multor tipuri de
droguri este periculos deoarece efectele
stupefiante precum şi efectele secundare ale
acestora se combină. Policonsumul poate
însemna şi consumul de droguri legale şi
ilegale, cum ar fi drogurile consumate cu
alcool. De exemplu, consumul de cocaină în
combinaţie cu alcool determină creşterea
riscului de aritmie şi atac cardiac şi poate
cauza chiar moartea.
Efecte negative
Consumul periodic de stupefiante duce
la apariția tulburărilor respiratorii,
scăderea în greutate, probleme ale
constipației, iar la femei apar
menstruații neregulate. Afecțiunile
psihice ce pot să apară sunt: oboseală
extremă, schimbări ale stării de spirit,
anxietate, depresie, insomnie,
iritabilitate, paranoia.
Fumătorii de marijuana se aseamănă cu
fumătorii de țigări, din punct de vedere
medical au aceleași probleme la nivel
respirator, ei fiind expuși infecțiilor
pulmonare, însă riscul este mult mai mare
decât al celor din a doua categorie pentru
că marijuana conține un număr mai mare
de substanțe toxice, cancerigene. Studiile
au arătat că consumul regulat de
marijuana și pe o perioadă îndelungată
poate duce la apariția cancerului, în
special la nivelul gâtului.
Pe lângă efectele euforizante și
dezinhibante ce urmează scurtei
perioade inițiale de dezorientare,
când înlătură autocenzura socială
favorizând apropierea și
comunicarea cu diverse persoane
din grupul respectiv, drogul induce
o stare de epuizare și de depresie
cu somnolență.
Ulterior se produce deteriorarea funcției
gândirii, cu trecerea de la o idee la alta, fără a
avea legătură între ele, cresc dimensiunile
tempo-spațiale (minutele devin ore, distanțele
se măresc), instinctele sunt dezinhibate, fond
pe care se pot contura deliruri diverse, uneori
cu urmări grave și irepetabile. În timp se
intalează o stare de pasivitate, cu reducerea
instinctului de conservare ( nu se
alimentează, nu reacționează în fața
pericolului), insomnie, dezorientare tempo-
spațială, indiferența față de anturaj, care
conduc inevitabil în cazul continuării
administrării, la degradarea psihică și fizică.
Morfina – drog sau medicament?
Morfina este utilizată în medicină cel mai adesea în fazele terminale ale
cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea.

Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului
de tuse, răcirea tegumentelor, hipotonie musculară, contracția pupilelor și
vedere încețoșată.

O doză mare duce la scăderea tensiunii, scăderea ratei respiratorii cu evoluție

spre șoc, comă, deces.

Utilizarea repetată duce la dependență fizică și psihică; dezintoxicarea duce la

iritabilitate, transpirații, ticuri nervoase, crampe musculare și abdominale,
vomă, diaree, febră, hipertensiune arterială. Există riscul colapsului
cardiovascular în cursul sevrajului.
 Heroina

Experții au stabilit că heroina este

drogul care creează cel mai ușor
dependență, primind un scor maxim.
Heroina este un opiat, care, odată
ajuns în sânge, declanşează
creşterea nivelului de dopamină cu
peste 200%. Datorită acestui fapt,
şansele ca persoanele care îşi
administrează o supradoză să
moară sunt extrem de mari.
Cele mai grave consecințe pe
termen lung ale consumului de
droguri sunt psihozele, delirium și
tulburările de personalitate ce se
pot dezvolta pe fondul consumului
de drog.
În concluzie, pot spune că, oamenii consumă diferite tipuri de droguri
pentru a avea o nouă experiență, din curiozitate, pentru că prietenii o fac,
sau pentru a scăpa de plictiseală sau griji. Unele droguri sunt consumate
pentru că schimbă starea de dispoziţie. De asemenea, a consuma droguri
poate părea ceva distractiv şi la modă.

Drogul reprezintă o problemă socială, generând sărăcie, hoție, prostituție,

șantaj, corupție, crimă, terorism.

Decizia de a consuma sau nu droguri îi aparține fiecăruia, însă înainte de

a lua prima doză, individul trebuie să fie conștient de riscurile la care se
supune pe termen lung.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Drog

http://www.drugs.ie/resourcesfiles/guides/HPM00053RM.pdf

http://www.criminalistic.ro/efectele-drogurilor-asupra-organismului-uman-identificarea-toxicomanilor/

https://dokumen.tips/documents/efectele-nocive-ale-drogurilor-asupra-organismului-uman-56437b52e0
654.html

https://medijobs.ro/blog/cum-afecteaza-substantele-halucinogene-creierul