RISCURILE CONSUMULUI

DE DROGURI
Abstract:
În articolul de față urmează să realizez o prezentare a efectelor pe care le produce
consumul de droguri, precum și a riscurilor pe care acestea le implică.
În special după anii ’90, consumul de droguri a devenit un fenomen global, cu
implicații negative tot mai accentuate, afectând întreaga societate pe diferite paliere.
Pe de o parte, populația tânără reprezintă un procent covârșitor în statisticile ce au
drept obiect analiza vârstei consumatorilor de droguri, aceștia abordând acest viciu ca pe o
provocare, un „trend”, fără a conștientiza că, poate din curiozitate sau fiind influențați de
anturaj, de cele mai multe ori pătrund pe un drum fără întoarcere.
Pe de altă parte, familiile persoanelor dependente de conumul de droguri sunt afectate
prin prisma faptului că, deseori, se simt inutile, fără speranță, întrucât cel care are nevoie de
ajutor refuză să fie ajutat, el nerealizând gravitatea situației în care se afă.
Cuvinte cheie: drog, consumator, efect, risc
Introducere:
Încă de la începutul secolului al XX-lea, societatea contemporană s-a confruntat cu o
serie de schimbări majore generate în principal de dezvoltarea tehnologiei. Odată cu aceasta,
s-au dezvoltat sistemele de comunicații, cele de transport, fapt ce a dus la posibilitatea
răspândirii rapide și a activităților ilicite bazate pe producția, comerțul, transportul dintr-o țară
în alta și consumul de droguri la scară mare.
Totodată, în această perioadă, consumul de droguri nu a fost privit ca fiind un pericol
real pentru cei expuși, reacția societății fiind caracterizată preponderent printr-o nemulțumire
față de comportamentul consumatorilor de droguri în detrimentul incriminării acestora pentru
faptul că își puneau viața în pericol, sau a luării unor măsuri concrete de a se încerca
diminuarea, stoparea acestui fenomen care lua atât de multă amploare, excepție făcând doar
eforturile consistente ale unor organizații internaționale care au reușit prin câteva tratate să
obțină interzicerea consumului anumitor substanțe periculoase.
Spre sfârșitul secolului al XX-lea, s-au acutizat o serie de probleme sociale grave, care
au dus la un număr tot mare de tineri expuși consumului de droguri, aceste probleme fiind
generate de familiile disfuncționale, accentuarea individualizării, rata crescută a șomajului,
precum și modelele negative din rândul celebrităților. Astfel societatea a cunoscut o
schimbare de mentalitate în ceea ce privește reacția față de consumatorii de droguri, inițiindu-
se campanii ample de informare, „programe de de prevenire a consumului de droguri”,
precum și oferirea de asistență socială.
Cuprins:
Conform Legii nr. 143/26.07.2000, „privind prevenirea și combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri”, drogurile sunt definite ca fiind „plante și substanțe stupefiante
ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe”. Același act
normativ prevede că, consumatorul dependent este „consumatorul care, ca urmare a
administrării drogului în mod repetat și sub necesitate ori nevoie, prezintă consecințe fizice și
psihice conform criteriilor medicale și sociale”.
„Consumul de droguri ilegale” reprezintă o problemă la nivel mondial, acesta fiind
asociat cu apariția unor afecțiuni medicale în formă acută sau cronică, fiind influențate și de
calea de administrare a substanței și de particularitățile personale ale fiecărui individ.
„Drogurile care creează dependenţă fizică şi psihică sunt considerate droguri de risc şi
de mare risc, în conformitate cu prevederile Legii nr. 143/2000 privind traficul şi consumul
ilicit de droguri acestea fiind:”
a.„drogurile de risc: cannabis, rezina de cannabis, ulei de cannabis, diazepam,
meprobamate, etc.; ”
b. „drogurile de mare risc: heroina, mescalina, morfina, amfetamina, cocaina, codeina,
opium, phencyclidina, etc.;”
La nivel de individ, riscurile pe care le generează consumul de droguri sunt
reprezentate de „dependența fizică, dependența psihică și supradoza.”
În ceea ce privește dependența fizică, ne referim la reacția produsă în corp în
momentul consumului de droguri. Astfel, substanțele care compun drogul, în ciuda toxicității
crescute, sunt primite de către acesta și sunt asimilate. În momentul în care consumul de
droguri este întrerupt, organismul intră în stare de sevraj, manifestat ca o stare de alertă
violentă, „prin stări de greață, transpirație, frisoane, spasme, o stare generală precară.”
Dependența psihică apare la nivelul subconștientului consumatorului și se
caracterizează prin nevoia acestuia de a ingera substanța cu scopul de a obține diferite stări
emoționale ori de a experimenta senzații și sentimente noi.
Supradoza de droguri reprezintă o situație alarmantă, care duce la alterarea gravă a
sănătății consumatorului, putând provoca în cel mai nefericit caz coma, respectiv decesul. În
cazul supradozei, drogul exercită o acțiune directă asupra creierului, care coordonează și
celelalte părți și funcții ale corpului, pe care le denaturează.
→ Consecințele de natură medicală pe care le generează dependența fizică, psihică,
precum și supradoza, sunt numeroase, după cum urmează: „hepatită, tuberculoză, sifilis,
afecţiuni cardio-respiratorii, tulburări endocrine, insuficienţă renală, infecţii şi afecţiuni ale
pielii, SIDA, complicaţii psihiatrice constând în iluzii, halucinaţii terifiante, percepţia alterată
a timpului şi a distanţei, precum şi moartea în cazul consumului prelungit şi al supradozei”.
Decesele înregistrate în urma consumului de droguri se produc în mod violent, iar din
punct de vedere judiciar sunt onsiderate „morți suspecte”, impunându-se în mod obligatoriu
declanșarea cercetării penale și efectuarea necropsiei în vederea stabilirii condițiilor în care a
intervenit decesul.
→ La nivel psihologic, se constată existența mai multor manifestări caracteristice stării
de toxicomanie, precum „panică, anxietate, depresie, suspiciune şi tendinţe paranoice,
agresivitate, labilitate emoţională, tulburări de comportament, înstrăinare de propria persoană
şi afectarea imaginii de sine, modificări de personalitate care pot conduce la suicid sau omor,
scăderea performanţelor intelectuale.”
Comisia de Experţi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, definește toxicomania ca fiind
„o stare psihică şi uneori fizică, care rezultă dintr-o interacţiune între un organism viu şi un
produs psihoafectiv, caracterizată prin modificările comportamentului, prin alte reacţii care
conţin întotdeauna o dorinţă invincibilă de a utiliza drogul în mod permanent sau periodic, cu
scopul de a simţi efectele psihice şi de a scăpa de izolare”.
→ Consecințele sociale sunt reprezentate prin: alterarea relațiilor sociale, excluderea
socială, suferința în rândul membrilor familiei consumatorului, scăderea șanselor de
reintegrare în societate, dezinteres general, comiterea de fapte ilicite în scopul procurării
drogurilor.
∞ Amfetaminele au un puternic efect de stimulent psihic. Riscurile pe care le implică
consumul amfetaminelor sunt reprezentate de „hipertensiune arterială, hipertermie, încleștarea
maxilarelor, tulburări de comportament, deshidratare, anxietate, paranoia, impotență cronică.”
∞ Canabisul sau „cânepa indiană” este o plantă a cărei substanță activă se numește
tetrahidrocanabinol (THC) și este preferată pentru efectul de relaxare, de euforie, de
dezinhibare. Riscurile pe care le implică sunt „anxietatea, pierderea echilibrului, stare de
greață, amețeală, diminuarea reflexelor,apatie și lipsă de motivație” în ceea ce privește
cariera, studiile, viața socială, „crize de panică și paranoia”, poate genera chiar și simptome de
schizofrenie.
∞ Cocaina se obține din frunzele de „coca”, având un efect stimulent. Riscurile
consumului sunt reprezentate de apariția hipertensiunii arteriale, care poate provoca accidente
vasculare cardiace sau cerebrale, afecțiuni la nivelul plămânilor sau a rinichilor, tulburări
psihiatrice. În cazul femeilor însărcinate, consumul poate provoca „malformații fetale”. În
cazul consumatorilor bolnavi de epilepsie, cu afecțiuni cardiace, psihice, renale sau hepatice
ori diabet, urmările consumului de cocaină sunt cu atât mai periculoase, iar în asociere cu
alcoolul, gradul de toxicitate se mărește.
∞ Ecstasy face parte din categoria amfetaminelor, având efect stimulator și relaxant.
Riscurile cauzate de consum se manifestă prin „tulburări cardiace, febră, deshidrtare, creșterea
temepraturii corpului, pierderea cunoștinței, crampe musculare, febră, atacuri de panică,
depresie, scăderea greutății”.
∞ Heroina este un drog din familia opiaceelor puternice, se obține din opiu și este un
„analgezic puternic”. Riscul consumului de heroină este dat de starea de sevraj, însoțită de
„diaree, vărsături, dureri musculare”. Atunci când se administrează intravenos, crește riscul
contaminării cu „HIV și hepatite”
∞ Ketamina este un drog cu efect halucinogen. În funcție de doză, aceasta poate avea
efect anestezic, iar în asociere cu alcool sau alte tipuri de droguri poate genera afecțiuni
respiratorii. Totodată, consumul de ketamină poate provoca anxietate, delir, demență, pierderi
de memorie.
∞ L.S.D. are un efect „halucinogen puternic”. Acesta poate provoca distorsionarea
percepției senzoriale, râs necontrolat precum și halucinații, paranoia, fobii, delir, atacuri de
panică.

Încheiere:
Deși la prima vedere, consumul de droguri ar părea o problemă personală a
consumatorilor, aceasta este o problemă de amploare și de mare importanță a întregii societăți.
Nu este afectat doar consumatorul în sine, ca și individ, această problemă răsfrângându-se
asupra familiei acestuia, asupra prietenilor și a tuturor persoanelor cu care acesta intră în
contact.
În scopul prevenirii consumului de droguri și a remedierii efectelor acestuia, sunt
necesare eforturi susținute prin programe și campanii de informare la nivel național și
mondial, inițierea unor „programe de asistență socială”, efectuarea unor studii cu caracter
social și psihologic, pentru a reuși înțelegerea acestei probleme și găsirea celor mai bune
soluții care pot fi aplicate.
 BIBLIOGRAFIE

1. Articol „Dimensiunile consumului ilicit de droguri în România comparativ cu statele

Uniunii Europene”, Lect. univ. dr. Nelu Niță, Universitatea George Bacovia, Bacău,
2. „Analiză de situație” privind consumul de droguri, Ministerul Sănătății, Institutul
Național de sănătate publică, Centrul Regional de sănătate publică Timișoara,
3. „Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de substanțe”, Dr. Gabriel
Cicu, Psih. Daniela Georgescu, Psih. Ana Maria Moldovan, București, 2007, Agenția
Națională Antidrog;
4. „Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenților și tinerilor”,
Psih. Daniela Georgescu, Psih. Ana Maria Moldovan, Dr. Gabriel Cicu, București,
2007;
5. Legea nr. 143 din 26 iulie 2000, privind prevenirea și combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri;
6. Raportul European privind drogurile – Tendințe și evoluții, Observatorul European
pentru Droguri și Toxicomanie, Luxemburg, 2018;
7. Raport Național priind situația drogurilor 2017 – România – noi evoluții și tendințe,
Agenția Națională Antidrog, 2017;
8. „Răspândirea consumului de droguri în societatea contemporană”, Roxana Dobri;
9. Broșura „Droguri, distracție, plăcere și riscuri”, Nightlife empowerment & weel-being
implementation project.