Consumul de

droguri,
dependența și
sevrajul
Proiect realizat de Bold Mădălina
Prof. coord.: Monica Pădureanu
Clasa a XI-a A
Colegiul Național „Ioan Slavici”

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-NC-ND

Cuprins

Consumul de droguri în România;

Drogurile de mare risc;
Canabis;
Ecstasy;
LSD;
Depedența;
Sevrajul;
Bibliografia;
Consumul de droguri în
România
Conform celor mai recente studii realizate în populația generală a
României, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul
tinerilor. Acesta este la același nivel cu heroina în ceea ce privește cererea
de tratament ca urmare a consumului de droguri. De asemenea, pe piața
drogurilor se remarcă în anul 2014 o creștere a cantităţii de canabis -
masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal crește
în fiecare an.
Apărute pe piaţa drogurilor din România în anul 2009, substanţele
noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) au cunoscut o perioadă de consum
maxim în anul 2010.
Consumul de opiacee, preponderent pe cale injectabilă, continuă să
fie observat, în special în rândul consumatorilor din București.
Consumatorii de droguri injectabile utilizează, ca și droguri de
policonsum, heroina și substanțele noi cu proprietăți psihoactive.
Drogurile de mare risc

Există cinci principale tipuri de droguri care produc schimbări de dispoziţie şi comportament.
 Depresoarele precum alcoolul sunt folosite pentru relaxare mentală, pentru reducerea stării de
anxietate şi pot cauza somnolenţă. •
 Sedativele şi tranchilizantele uşoare includ drogurile benzodiazepine precum valium. De cele mai
multe ori acestea sunt prescrise pentru efectele lor calmante şi pentru a ajuta la somn. În general au
aceleaşi efecte ca şi depresoarele dar crează un alt tip de dependenţă.
 Opiaceele, cunoscute şi ca analgezice narcotice, sunt analgezice care produc stări de euforie (fericire)
şi somnolenţă. Opiaceele includ morfina, heroina şi methadona.
 Stimulentele sunt droguri care întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală, dau energie şi mai
multă încredere. Drogurile stimulente includ cocaina şi amfetaminele.
 Halucinogenele sunt droguri care produc „viziuni” ciudate şi intense numite halucinaţii. Aceste
droguri include LSD (acid) şi „ciupercile magice” („magic mushroom”)
 Canabisul
Canabisul este o plantă naturală şi este folosită în trei moduri
principale. Cel mai adesea se găseşte în formă de rășină. Canabisul se
fumează de obicei adăugat la ţigări de tutun, aşa numitele „joints, dar
poate fi consumat şi gătit.
Efecte: A te droga cu canabis te face mai relaxat, mai vorbăreţ, mai
vesel. Unele persoane simt că parcă timpul stă pe loc iar culorile, sunetele
şi gusturile devin mai intense. De asemenea, poate cauza brusc o intensă
poftă de mâncare.
Efecte secundare: Canabisul poate afecta memoria şi concentrarea şi
poate cauza stări de oboseală şi demotivare. Acestea pot fi, de asemenea,
de anxietate, panică sau confuzie.
Riscuri: Fumatul de canabis măreşte riscul de boli de inimă şi poate
afecta fertilitatea. La persoane care au probleme de sănătate mintală de
fond poate cauza schizofrenia

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA


This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA
Ecstasy
Ecstasy este produs de obicei în laboratoare neautorizate din unele ţări europene. Este
găsit de vânzare mai ales sub formă de tablete cu diferite însemne sau mărci. Uneori, ele
conţin şi alte substanţe sau tipuri de droguri.
Efecte: Te poate face să te simţi mai activ şi mai bine în locul în care te găseşti. Te
simţi fericit, calm şi foarte amabil cu oamenii din jur. Sunetele, culorile şi emoţiile devin
mai intense. Ai mai multă energie, ceea ce îţi permite să dansezi pentru perioade lungi de
timp.
Efecte secundare: Îţi vor creşte temperatura, presiunea arterială şi ritmul inimii. Alte
efecte fizice pot include dureri musculare, senzaţie de greaţă, încleştarea maxilarelor şi
scrâşnirea dinţilor. De asemenea, poate cauza transpiraţie abundentă, tremurături şi
palpitaţii. Te pot simţi deshidratat, confuz şi obosit.
Riscuri: Majoritatea drogurilor legale sunt întâi testate pe animale, dar, pentru ecstasy,
oamenii sunt cobai. Cercetările arată că cei care consumă ecstasy regulat, aşa numiţii
consumatori de weekend, au o senzaţie de „cădere” (“crash”) spre mijlocul săptămânii, când
se simt obosiţi şi deprimați. Decesul în urma consumului de ecstasy este rar, dar poate fi
cauzat de insolaţie, atac de cord sau de astm.
 LSD

LSD se găseşte de obicei în formă de tablete sau pe bucăţele de hârtie sau

carton. De obicei, sunt însemnate sau marcate într-un anumit fel şi se iau pe cale
orală.
Efecte: LSD este un drog halucinogenic. La o oră după luarea tabletei,
consumatorul porneşte într-o „călătorie unde totul arată diferit, iar culorile,
sunetele şi obiectele par ireale sau anormale. Pe timpul cât drogul îşi face efectul
persoana poate avea viziuni sau auzi voci iar timpul pare să se dilate, sau,
dimpotrivă, să treacă mai repede. Efectul poate dura în jur de 12 ore.
Efecte secundare: Poti deveni înfricoşat, poţi simţi că nu eşti în control, că
înnebuneşti sau că mori. O altfel de experienţă este şi mai probabilă dacă te afli
deja într-o stare de anxietate sau depresie înainte de a lua drogul.
Riscuri: O experienţă negativă cu acest drog poate determina instalarea unei
boli mintale la unele persoane. Timp de câteva săptămâni sau chiar luni, poţi avea
şi flashback-uri în care retrăieşti pentru câteva momente efectul drogului,
reîntorcându-te în „călătorie”. Aceste flashback-uri pot fi tulburătoare. Ciupercile
magice sunt ciuperci halucinogenice sălbatice. Efectele acestora sunt similare
celor de LSD dar durează mai puţin şi sunt mai puţin intense

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA

 Dependența
Elementul esențial al dependenței de
orice substanță îl constiutie un grup de
simptome cognitive, comportamentale și
fiziologice indicând că individul continuă
uzul substanței în ciuda apariției unor
probleme importante în legatură cu
substanța.
Toleranța este definită ca necesitatea de
cantități tot mai mari de substanță pentru a
ajunge la efectul dorit. Ea se mai poate
manifesta și ca resimițirea unui efect
diminuat considerabil prin continuarea
uzului aceleiași cantități de substanță.
 Simptomele
dependenței

Semne ale dependentei psihice:

 -         starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari
depresive) sunt inlaturate prin consum;
 -         anticiparea consumului, planificarea consumului
si a ocaziilor de a consuma;
 -         evocarea cu placere a momentelor de consum,
memoria momentelor placute;
 -         in fata unor situatii limita sau a unor momente cu
mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere,
castig, euforie) dependentul se gandeste automat la
consumul de substante
Simptomele dependenței
Semne ale dependentei fizice:
 in lipsa consumului apare tremuratul matinal
al mainilor si palmelor
 dificultati de coordonare a miscarilor,
probleme de echilibru si de mers
 transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
 durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
 tulburari de somn;
 alte semne specifice sevrajului alcoolic.
 Tratamente

Dezintoxicarea în cazul consumului de droguri şi a altor substanţe implică de regulă

spitalizarea şi reprezintă un set de intervenţii medicale (în special administrarea de
medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua simptomele de
sevraj (în sens larg stare de rău fizic şi psihic).
Consilierea psihologică este o formă de intervenţie psihologică ce se adresează persoanelor
sănătoase aflate într-o situaţie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criză de natură
personală, familială, socială sau profesională. Consilierul îl ajută pe client să gestioneze o
situaţie de criză şi îl asistă în găsirea unei soluţii la problema cu care se confruntă.
În cazul persoanelor care doresc să pună stop dependenţei, consilierul poate oferi
răspunsuri la diverse întrebări despre dependenţă (cauze, factori favorizanţi, efecte, consecinţe,
tratament) îndrumare, recomandare şi sprijin pentru găsirea soluţiei sau metodei potrivite
pentru startul unui program de recuperare
 Sevrajul
Sevrajul este un cumul de simptome ce apare în urma renunțării
la o substanță față de care individul a dezvoltat dependență. Creierul
este cel care declanșează instalarea sevrajului, din cauza ca nu mai
primește substanța cu care era obișnuit – poate fi vorba despre alcool,
nicotină, droguri si nu numai.
Uneori, sevrajul poate pune în pericol viața individului – de
pildă, sevrajul la alcool poate cauza decesul. In medie, în 20% din
cazuri, sevrajul este fatal pentru alcoolicii care renunță brusc și fără
ajutor de specialitate la consumul de alcool. În funcție de substanța
care a determinat instalarea sevrajului, durata acestuia poate să fie de
câteva zile, dar și de câteva săptămâni.
Sevrajul este cauzat de incetarea administrarii substantei care a
cauzat dependenta. Sevrajul este, de fapt, modul prin care creierul
trage un semnal de alarma si cere o noua doza. Sevrajul este una
dintre principalele cauze alerecaderii.
 Sevrajul cronic se manifestă
doar la nivel mintal, și are
următoarele simptome:
Simptome
• Anxietate, depresie
Sevrajul acut se manifestă prin simptome precum:
• Irascibilitate
• Anxietate, depresie • Apatie, lipsa interesului
• Tremur • Insomnii, oboseala accentuată
• •Greață, vărsături • Reducerea libidoului
• Bufeuri, transpirații
• Coșmaruri
• Hipertensiune
• Dureri (de cap, musculare, articulare)
Acest tip de sevraj poate
• Agitație, nelinisțe
persista câteva săptămâni, luni
sau chiar ani, în funcție de
• Irascibilitate
fiecare pacient.
• Amețeli
 Tratament
In funcțe de sevraj, se pot folosi anumite
medicamente pentru ameliorarea simptomelor.
De pildă, sevrajul nicotinic poate fi combătut
prin terapia de substituție, pe bază de plasturi
sau gume de mestecat cu nicotină.
Pe de altă parte, sevrajul la heroină poate fi
ameliorat prin administrarea de metadonă –
substanța medicamentoasă din aceeași clasă,
însă care poate ajuta pacientul să renunțe la
heroină fără să aibă un sevraj foarte agresiv.
Tratamentul simptomatic va ameliora
manifestările sevrajului, ajutând pacientul să
facă față cu bine situației în care se află și să
prevină, totodată, o recădere. Antidepresivele și
anxioliticele pot fi folosite pentru tratarea
depresiei și a tulburărilor anxioase apărute pe
fondul sevrajului la alcool sau droguri
Consilierea psihologică este esențială în tratarea
sevrajului. Terapia cognitiv comportamentală, de
pildă, va ajuta pacientul să identifice tiparele de
gândire greșite, care l-au făcut să devină
dependent.
 Bibliografie
• https://www.healthpromotion.ie/hp-files/docs/HPM00053RM.
pdf
• http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/An
aliza-de-situatie-droguri-2016.pdf
• https://www.medlife.ro/articole-medicale/consumul-de-droguri
-de-la-abuz-la-dependenta-si-efectele-asupra-creierului.html
• https://doc.ro/consum-responsabil-prevenirea-dependentei/sevr
ajul-cauze-simptome-tratament
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Dependen%C8%9B%C4%83_de
_substan%C8%9Be_psihotrope
• http://www.umfcv.ro/ccop-evolutia-dependentei-de-alcool
• https://www.dependenta.ro/droguri#e1
• https://castlecraig.ro/tratament
 Vă mulțumesc de
atenție!

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY