Sunteți pe pagina 1din 10

Clasificari si originea drogurilor

Termenul drog este provenit fie din cuvntul persan droa, care nseamn miros
aromatic, fie din evreiescul rahab care nseamn parfum, fie din cuvntul olandez droog
care desemna, n urm cu circa 200 de ani, substanele vegetale comercializate n farmacii. n
limba englez, termenul drugdesemneaz orice produs medicamentos . n sens
tiinific,drog nseamn orice substan care are capacitatea de a determina o stare de
dependen

Din punct de vedere farmacologic, drogul este substana utilizat de medicin i a crei
administrare abuziv (consum) poate crea dependen fizic i/sau psihic ori tulburri grave ale
activitii mentale, percepiei, comportamentului, cunotinei.
Sensul clasic al termenului este considerat a fi (definiia dat de Organizaia Mondial a
Sntii), acea substan care, odat absorbit de un organism viu, poate modifica una sau
mai multe funcii ale acestuia( J. Drgan, Aproape totul..., pg. 41; )
Potrivit documentelor internaionale, prin drog se nelege stupefiantele supuse
controlului internaional, prin Convenia Unic privind Stupefiantele, din 1961 (tablourile I i
II) i substanele psihotrope al cror control internaional este prevzut de Convenia privind
Substanele Psihotrope, ncheiat n anul 1971 (tablourile I, II, III i IV)( J. Drgan, Aproape
totul..., pg. 41;)
Conform Dicionarului Explicativ al Limbii Romne (ediia din1996), prin termenul drog,
se nelege o substan de origine vegetal, animal sau mineral care se ntrebuineaz la
prepararea unor medicamente i ca stupefiant; termenul stupefiant definete o substan
medicamentoas care inhib centrii nervoi, provocnd o stare de inerie fizic i psihic i care,
folosit mult timp, duce la obinuin i la necesitatea unor doze crescnde; substan care, prin
folosire repetat, d natere fenomenului de obisnuin, termenul psihotrop,- se refer la un
medicament cu aciune asupra psihicului, iar termenul narcotic,- se refer la o substan,
medicament, care provoac narcoza stare caracterizat prin pierderea cunotinei, relaxare
muscular, diminuarea sensibilitii i a reflexelor, provocat artificial prin aciunea substanelor
narcotice asupra centrilor nervoi, n special n interveniile chirurgicale.

Referitor la starea de agregare, trebuie s remarcm c majoritatea drogurilor sunt


compui solizi i o mic parte, lichizi, care, n mod frecvent, se ntlnesc pe piaa consumatorilor
de droguri sub urmtoarele forme:
- pulbere cristalin alb (cocaina, metamfetamina, ketamina, martina, heroina de nalt
puritate etc.);
- capsule i tablete albe sau colorate (Ecstasy, amfetamina, Foxy, MDEA, Yaba, BZP
etc.);
- pulbere colorat (heroina etc.);
- bulgri, granule i plcue amorfe sau cristaline (haiul, opiul, crackul de cocain etc.);
- muguri sau frunze uscate i presate (cannabisul, khatul, marijuana, psilocybinul etc.);
- lichide (LSD, ketamina, GHB etc.).
Dup modul n care drogurile sunt introduse n organism, putem vorbi de:
- droguri destinate consumului oral (Ecstasy, Foxy, MDEA, LSD, mescalina, khatul etc.);
- droguri care se introduc n organism prin injectare (heroina, metamfetamina, ketamina,
cocaina etc.);
- droguri care se fumeaz (haiul, opiul, marijuana, cannabisul, ketamina, crakul de
cocain etc.);
- droguri care se prizeaz (cocaina, heroina etc.).
Dupa modalitile de obinere a drogurilor, putem face urmtoarea clasificare:
- droguri naturale, ce sunt sintetizate de anumite plante, de obicei, n frunzele, mugurii i
florile acestora, care se recolteaz i se consum ca atare (cannabisul, marijuana, psilocibinul,
frunzele de coca etc.);
- droguri care se obin prin procedee fizico-chimice de extracie i prelucrare din diveri
compui naturali (opiul, cocaina, heroina; morfina etc.);
- droguri de sintez, obinute prin procedee fizico-chimice, fr implicarea unor compui
naturali (Ecstasy, metamfetaminele, 2C-B, LSD etc.).

Un criteriu mult mai palpabil pentru publicul larg este cel al efectelor pe care consumul
de droguri le produce asupra organismului uman (asupra sistemului nervos central), context n
care, dup efectul principal, se disting urmtoarele categorii de droguri:
- substane psiholeptice sau sedative (opiul, morfina, heroina, metadona, codeina,
barbituricele etc.);
- substane psihoanaleptice sau excitantele (amfetamina, cocaina, khatul etc.);
- substane psihodisleptice sau halucinogen-delirogene (mescalina, haiul, LSD,
psilocybina etc.).

Un criteriu mult mai riguros de clasificare a drogurilor, dar mai putin accesibil publicului
larg, este cel al compozitiei chimice. Fara sa intram in amanunte, trebuie sa precizam ca
majoritatea tipuri.lor de droguri se inscrie in clasa alcaloizilor si derivatilor acestora, o
pondere redusa apartine clasei aminelor sau derivatilor lor si, intr-o foarte mica masura,
altor clase de compusi chimici.
Mentionam, o serie de alcaloizi ce confera principiile active ale unor binecunoscute
plante, precum:
- cucuta (Conium maculatum) - contine, in principal, alcaloidul CUl1oscut sub den urn ire
a de coniina, care a fost identificata si in plante ca patrunjelul cainelui (Aethusa
cynapium) si rodul pamantului (Arum maculatum);
- rodiul (Punica granatum) - contine, in principal, alcaloidul cunoscut sub nurnele de
pseudopelletierina, alaturi de izopelletierina si metilizopelletierina; (
- nuca de Betel (Areca catechu) - contine alcaloizii arecolina si guvacina;
- ricinul (Ricinus communis) - contine, in principal, si caloidul cunoscut sub numele de
ricinina;
- tutunul (Nicotina tabacum) - contine, in principal, alcaloidul cunoscut sub numele de
nicotina, alaturi de nicotirina, anabasina si anatabina;
- frunzele de coca (Erythroxylon coca) - cantin, in principal, alcaloidul cunoscut sub
numele de cocaina, alaturi de higrina si cuschigrina; ,

- rnacul opiaceu (Papaver somniferum) - contine peste 20 de alcaloizi, dintre care cei mai
importanp Stint narcotina, papaverina, laudanina, codeina, tebaina si rnorfina, aceasta
din urma stand la baza sintezei heroinei;
- turta lupului (Strychnos nux vomica) - contine, in principal, alcaloizii stricnina si brocina,
alaturi de vomicina si a si j3-colubrina;
- matraguna (Atropa belladonna), maselarisa (Hyoscyamus niger) si ciumafaia sau laurol
porcesc (Datura stramonium)- contin o serie de alcaloizi dintre care cei mai importanti
sunt atropina, hiosciamina si scopolamina;
- cornul secarei (Secale cornutum) - contine sase grope de alcaloizi, dintre care cei mai
importanti sunt ergobasina si ergotamina, care prin hidroliza formeaza acidullisergic, ce sta la
baza sintezei LSD-ului, compus halucinogen reprezentativ

1.3. CLASIFICARI PRIVIND DROGURILE


n literatura de specialitate i n practic exist numeroase clasificri ale drogurilor, avnd
la baz diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: dup efectul produs asupra SNC, dup originea
lor, dup regimul juridic al substanelor sau dup dependena genrat.
1.3.1. Dupa efect

Clasificarea drogurilor n funcie de efectul asupra SNC, se consider n general cea mai
adecvat fiind cea utilizat n practic de organismele ONU, preluat i de Organizaia
Internaional de Poliie Criminal Interpol.
n conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasific astfel:
1. substane stimulente sau psihoanaleptice;
2. substane depresoare sau psiholeptice;
3. substane perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.
1.3.2. Dupa origine

O alt clasificare a drogurilor este realizat n funcie de originea produsului:


1. droguri naturale;
2. droguri de semisintez;
3. droguri de sintez (sintetice).
1.3.3. Dupa regim juridic

n funcie de regimul juridic al substanelor acestea se mpart n dou categorii:


1. substane a cror fabricare i administrare sunt supuse controlului (morfina,
barbituricele) si sunt folosite n tratamente medicale;
2. substane total interzise (LSD, heroin, ecstasy, cocain).
1.3.4. Dupa dependenta generata

Un alt criteriu important de clasificare, l constituie dependena generat (clasificare de


ordin medical). n funcie de aceasta, drogurile se mpart n trei categorii:
1. droguri ce creeaz dependen fizic;
2. droguri ce creeaz dependen psihic;
3. droguri ce creeat dependen mixt din aceast ultim categorie fac parte cele mai
multe stupefiante.
1.3.5. Dupa plasarea pe tablourile Conventiei unice privind stupefiantele (1961)

Una dintre principalele clasificri este aceea statuat n dreptul internaional conform
creia, drogurile se mpart n stupefiante i substane psihotrope.

O clasificare realizata in functie de actiunea substantelor asupra psihicului,


apreciata de specialisti a fi clasica, apartine marelui toxicolog Louis l. Lewin care propune cinci
grupe:

Euphorica substante ce dau subiectului o stare agreabila de bine fizic si

psihic22;

Phantastica substante cu proprietati halucinogene23;

Inebrantica substantele imbatatoare: alcoolul, eterul, benzenul etc.24;

Hypnotica (agentii inductori ai somnului) cloratul, barbituricele etc25;

Excitantia (substante cu proprietati stimulente si tonifiante) drogurile

cafeinice26.

Clasificarea lui L .L. Lewin este de natura psihofarmacologica, evidentiind, inainte de


orice, aspectul actiunii substantelor si produselor respective asupra sistemului nervos central,
fara a face insa acelasi lucru si cu privire la efectele secundare care, uneori, le pot
estompa chiar pe cele principale, semanand astfel confuzie si determinandu-l pe M. Durand sa
afirme ca ne aflam in fata unei clasificari mai degraba pitoresti decat stiintifice 27.
28
Alti experti adauga acestei clasificari si alte substante cu potential dependogen (steroizii si

anabolizantii).

In anul 1957, prof. Jean Delay propune o alta asezare a substantelor ce


actioneaza asupra sistemului nervos central, pe criterii, de asta data, psihiatrice evidentiind trei
grupuri de substante: psiholeptice, psihoanaleptice si psihodisleptice.
Dar clasificarea substantelor psihotrope clasice si moderne, realizata de catre savantul
francez Pierre Deniker29, care s-a inspirat din cea propusa de catre Jean Delay, este, se
pare, cea mai interesanta si corespunzatoare, prezentandu-se astfel:
A. Psiholepticele cu actiuni: hipnotice (barbituricele), tranchilizante si sedative clasice
(benzodiazepinele), neuroleptice (benzamidele etc.), regulatoare ale umorului (sarurile de litiu);
B. Psihoanalepticele cu actiuni: stimulatoare (amfetaminele), antidepresoare (hidrazinele etc.);
C. Psihodislepticele cu actiuni: halucinogene (canabinoizii), stupefiantele dupa Euphorica lui
L.Lewin (morfina, heroina, cocaina etc.), alcoolul si derivatii sai dupa Inebrantica lui

L.Lewin (alcoolul, eterul etc.). Autorul considera ca o clasificare autocuprinzatoare si


fundamentata stiintific, ce poate grupa aceste substante sau produse, este dupa modul de
actiune si dupa modul de producere, astfel:
I. Dupa modul de actiune. (clasificarea L. Lewin Delay)
- psiholeptice (depresive): hipnotice, neuroleptice, tranchilizante.
-

psihoanaleptice (stimulente): opiacee (opiu, morfina, heroina),

amfetamine.
-

psihodisleptice

(halucinogene):

halucinogenele

propriu-zise

(hasis,

mescalina), halucinogenele depersonalizante (LSD, psilocybina).


II. Dupa modul de producere:
- produse de natura vegetala: opiacee, cannabis, cocaina, peyotl etc.
- produse de natura sintentica: mescalina, psilocybina, LSD.
Referitor la clasificarea propusa de Caballero Francis30

acceptata la nivel

international se disting trei mari categorii de stupefiante:


I. Produse depresive ale sistemului nervos central:
1. Bauturi alcoolice;
2. Benzodiazepine (Diazepam, Nitrazepam, Rudotel);
3.

Barbiturice si alte substante utilizate ca somnifere (Fenobarbital);

4.

Solventi si gaze inhalante (toluen, acetona, butan)

5.

Substante care reduc durerea:

opiacee (opiu, morfina, codeina, papaverina, heroina)

opiode (mialgin, fortral, metadona).

II.

Produse care stimuleaza sistemul nervos central:

1.

Cocaina;

2.

Cafeina;

3.

Tutunul;

4.

Amfetaminele (ecstasy);

III.

Produse perturbatorii ale functiilor sistemului nervos central:

1.

Substante halucinogene (LSD, mescalina);

2.

Cannabis.

Dupa opinia prof. Stancu E. substantele psihoactive care genereaza abuzul pot fi, la
randul lor, clasificate in noua categorii principale31:
1.

Stupefiante naturale, sintetice si semisintetice;

2.

Produse extrase din cannabis;

3.

Cocaina si celelalte substante extrase din coca,

4.

Tranchilizante minore;

5.

Barbituricele si celelalte sedative hipnotice;

6.

Amfetaminele si stimulentele analoage;

7.

LSD si alte halucinogene;

8.

Droguri aflate sub control;

9.

Solventi organici si inhalanti.

Cu titlu de exceptie se pot reda si alte clasificari ce nu au in vedere diverse criterii


regim juridic, dependenta dobandita in urma consumului, nivelul efectelor, forma de
administrare fapt ce confirma, o data in plus lipsa unui sistem rigid de clasificare a
stupefiantelor.

Specialistii

in domeniu intrevad posibilitatea adaptarii unei metode de

clasificare bazata pe principiile sintezei. Astfel, in raport cu regimul juridic care le


reglementeaza, stupefiantele pot fi legale si ilegale, in timp ce raportate la dependenta
dobandita in urma consumului, acestea pot fi grupate in trei categorii, adica stupefiante
care dau dependenta fizica, stupefiante ce conduc la dependenta psihica si stupefiante ce dau
dependenta mixta.
In sfarsit, dupa nivelul efectelor stupefiantele pot fi dure sau usoare, iar in functie de modul de
administrare consumul este injectabil, ingerabil, de prizare, de masticare, de fumare, de
inhalare etc.
Dictionarul explicativ al limbii romane (DEX) arata ca drogul este o substanta de
sorginte vegetala, animala sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea
unor

medicamente

sau

ca stupefiant39. In Dictionarul Enciclopedic Roman,

drogului i se confera aceeasi sorginte insa, destinatia este doar pentru prepararea
anumitor medicamente40. In limbajul diurn al omului modern drogul este
orice substanta susceptibila a da nastere toxicomaniei41.

In Franta42 definitiile dictionarelor actuale fac referire la caracterul toxic


al drogurilor (Substante toxice, stupefiante) dupa Le Grand Robert si la
dependenta pe care ele o implica (Substanta psihotropa naturala sau sintetica,
care induce dorinta de a continua sa o consumi pentru a regasi senzatia de buna
dispozitie pe care ea o creeaza), dupa Le Grand Larousse Universel.
Descoperim aceleasi elemente ale definitiei si in studii mai specializate. Dictionarul
de droguri, de toxicomanii si de dependenta defineste drogul ca o substanta
psihoactiva

implicand

un

consum abuziv, putand antrena manifestari de

dependenta. Conform studiului de referinta al autorilor Inaba si Cohen43 despre


excitanti, calmante si halucinogene, poate fi considerat drog orice substanta care
antreneaza distorsiuni de functionare a sistemului nervos central44.
Acest efort de clarificare a conceptului de drog conduce deci la doua sensuri ale
cuvantului. Primul este foarte larg, de tip toxicologic, si corespunde ultimei definitii
citate. Un mare numar de medicamente se gaseste astfel inclus printre droguri. Al
doilea, mai restrans, este fondat pe notiunea de dependenta, termen, el insusi definit de
comunitatea stiintifica internationala45.
Observatorul francez al drogurilor si toxicomanilor (O.F.D.T.) pentru termenul
drog reda urmatoarea definitie provizorie: produs natural sau sintetic, consumat in
vederea modificarii starii de cunostinta, avand potential de uzanta nociv, de abuz sau de
dependenta, a carui folosire poate fi legala

sau

nu.

Aceasta

definitie

include:

stupefiantele (Conventia ONU 61), substantele psihotrope (Conventia ONU 71),


alcoolul, tutunul, dizolvantele, ciupercile halucinogene si substantele sintetice
vitale (apa, aer), cafeaua, ciocolata, medicamentele psihoactive care nu se folosesc
pentru modificarea starii de cunostinta46.
Bazandu-se pe aceasta definitie si pe conventii, termenul drog (sau
uneori

produse psihoactive) acopera ansamblul produselor mentionate in acest

studiu, ceea ce corespunde sub ansamblurilor urmatoare: alcool, tutun, medicamente


psihoactive, droguri ilicite.
Potrivit

opiniei

exprimate

de

profesorii

A.si M.Porot, citati de

Fr.Caballero47, ecuatia considerata clasica si admisa fara mari retineri de catre

specialisti (drog-toxicomanie) a devenit falsa din punct de vedere tehnic pentru un


jurist. Ca atare, pentru a nu da curs interpretarilor nedorite, consideram ca nici
aceasta definitie a drogului nu este suficient de corecta48.
Alti specialisti49in domeniu definesc drogurile ca fiind substante naturale
sau sintetice folosite de consumatori pentru actiunea lor asupra psihicului (actiune
psihotropa) ca stimulente sau ca sedative ale activitatii mentale, modificand senzatiile
si perceptiile. In opinia altor autori50 termenul de drog trebuie inteles in sensul de
stupefiant, produse sau substante stupefiante ori toxice, substante psihotrope.
Apreciem ca si aceste sensuri raspund mai

mult

termenilor

din

conventiile

internationale (1961, 1971) in domeniu cat si celor din legislatiile nationale.


In viziunea autorului51 avand in vedere efectele sale, drogul poate fi considerat
orice produs ori substanta care, odata introdusa in organismul uman viu, ii
perturba acestuia perceptia, comportamentul, functiile cognitive sau motrice. In mod
eronat se accepta o prima categorie, etichetata droguri usoare sau recreative din care
fac parte: alcoolul, tutunul, substantele volatile, marijuana (cannabisul).
A doua categorie este reprezentata de droguri tari, de risc, cu un pronuntat caracter
dependogen: heroina, morfina, cocaina, L.S.D. etc