Istoria Artei Contemporane  – schemă

 – schemă

Curs 1 – „Ce,
 – „Ce, cînd, cum este arta contemporană?”
contemporană?”
Arta contemporană:

- este o artă recentă

- contemporan = ceva ce se întâmplă în același timp cu altceva
- se dezvoltă din anii „60, „70 și se folosește termenul prin anii ‟80; arta contemporană este
în mod conştient numită contemporană

Caracteristici specifice doar artei contemporane:

-  pluralitate/diversitate – artă
 – artă foarte diversă – "(ALMOST) ANYTHING GOES."  –
 APROAPE TOTUL ESTE POSIBIL.
POSIBIL.
- expoziția
- curatorul – meserie
 – meserie și instituție  care dă sens artei și mediază între artă și public
pu blic
- ” blockbuster events” – evenimente
 – evenimente de mari proporții (ex: anuale – odată
 – odată pe an; bienale – 
odată la 2 ani; Documenta – odată
 – odată la 5 ani)
- ” blockbuster exhibitions” – expoziții
 – expoziții de proporții mari
- artiști care ajung la nivel de vedete
- rolul de entertainment” (divertisment) al artei contemporane, respectiv puterea sa
financiară

Seminar 1 - „America postbelică. Expresionism abstract și reacții. Pollock,

Newman, de Kooning, Johns și Rauschenberg”
Rauschenberg”

Expresionism abstract

- anii ‟50 și ‟60, după al doilea

d oilea război mondial în S.U.A, New York 
- ideea de libertate a artei
- nu este o mișcare propriu-zisă precum cubism sau futurism
- critici precum Greenberg și Rosenberg influențează arta vremii – consideră
– consideră că arta pură
este cea plată, bidimensională

Artiști

- Jackson Pollock
- Willem de Kooning

1
 - Barnett Newman
- Mark Rothko
- Robert Rauchenberg
- Jasper Johns

Jackson Pollock –  artist
 artist american

- lucrările sale, sub eticheta action painting” dată de critici

- inspirat de cultura indo-americană, de psihanaliză și de suprarealism
- folosește atât vopsea, cât și materiale precum nisip, pietriș etc.

Lucrări:

- ”Guardians of the Secret”–  1943

 1943 –  apropiere
 apropiere de simbolistica indo-americană
- ”Autumn Rhythm (Number 30)”) –  1950
 1950
- ”Blue Poles”, 1952
- ”Lucifer” –  1947
 1947

Mark Rothko – artist
 – artist american de origine evreică

- mai multe culori și mai puțin rigid decât Newman

- limitele sunt difuze
- suprapuneri repetate ale culorii
- culorile au o notă spirituală

Lucrări:

- ”Orange and Yellow”–  1956

 1956 – ulei
 – ulei pe pânză
- ”Rust and Blue/No. 61”–  1953
 1953 – ulei
 – ulei pe pânză
- ”Magenta, Black, Green on Orange/No. 3/No.13” – 
3/No.13” –  1947
 1947 – ulei
 – ulei pe pânză
- ”Four Darks on Red” –  1958
 1958 – ulei
 – ulei pe pânză

Robert Rauchenberg –  artist
 artist american

- ironie, diversitate, contrast, mixed media

- folosește diferite materiale precum materiale textile, bucăți de reviste etc.
- lucrările sale vorbesc despre societatea consumeristă americană

2
Lucrări:

- seria ”White Paintings”–  1951

- seria ”Black Paintings”–  1951-1953
- ”Retroactive II” –  1964 – ulei și serigrafie
- ”Monogram” –   1955-1959 – capră împăiată trecută printr -un cauciuc de mașină

Curs 2 – „Warhol și Beuys”

Joseph Beuys –  artist german

- artist divers, activ între anii ‟50 și „80 – realizează desen, pictură, sculptură, fotografie,
instalații, video, performance, landscape art etc.
- viața artistului se confundă cu arta; arta și viața artistului nu pot fi separate
- deseori folosește materiale fragile, perisabile, precum untură, fetru, ceară de albine etc.
-  pune accent pe spiritualitate, pe sensul simbolic al artei sale

Lucrări:

- ”How to Explain Pictures to a Dead Hare” - 1965 –  performance

- ”I Like America and America Likes Me”–  1974
- ”7000 Oaks–  1982
- ”Fat Chair”–  1964 – scaun de lemn, untură
- ”Capri-Battery”–  1985 –  bec galben conectat la o lămâie
- ”Eurasia Siberian Symphony”–  1963 – lucrare obținută print-o acțiune
- ”Beuys Felt Suit”–  1970 – și ”Beuys Hat” - exemple de piese de îmbrăcăminte care au
ajuns expuse ca lucrări de artă

Andy Warhol –  artist american

- își începe cariera în advertising, apoi ajunge artist – stil Pop Art”

- a lucrat ca artist în perioada anilor ‟50-‟80 (mai ales în anii ‟60)
- împrumută elemente din lumea reclamei precum temele și tehnicile de reclamă (precum
serigrafia)
- temele sunt de cele mai multe ori vedete, produse din comerț, benzi desenate etc. –  preia
elemente populare, de larg consum și le aduce la un nivel înalt

3
Lucrări:

- “Green Coca Cola Bottles” –  1962 –  serigrafie

- “Marylin Monroe” – serie de lucrări din anii ‟60 –  serigrafie
- ”Campbell‟s Soup” – serie de lucrări din anii ‟60 –  serigrafie
- ”Brillo Boxes”–  serigrafie pe placaj –  1964
- ”Do It Yourself” –  1962 – serie de lucrări în stilul picturilor cu spații numerotate, ce pot
fi pictate de oricine
- ”Mona Lisa” –  1963 –  serigrafie
- ”Optical Car Crash” (Accident optic de mașină) –  1962 –  serigrafie – o imagine repetată
 preluată de la un accident de mașină

Seminar 2 – „Pop Art (UK, USA) și consumerismul”

- artiștii, interesați de lumea de consum

- ironizează societatea de consum
- expoziție importantă: ”This Is Tomorrow” (1956) – colaborare între 12 artiști
- majoritatea artiștilor pop-art își încep cariera în advertising

 Pop Art Britanic

Artiști britanici pop-art:

- Richard Hamilton
- Eduardo Paolozzi
- Peter Blake
- David Hockney

Richard Hamilton –  artist britanic

- ”Just What Is It That Makes Today's Homes So Different, So App ealing –  1956 –  colaj – 
imagine iconică vremii - o lucrare pentru albumul expoziției ”This Is Tomorrow”

4
 - ”Pin Up” –  1961 – ulei pe pânză, colaj, celuloză – în acea perioadă, lucrări de ti p pin-up
devin emblematice
- ”$he” –  1959-1961 – ipostază de femeie casnică și de pin-up

 Pop Art American

- situația socio-economică mai prosperă în S.U.A. decât în Europa
- mulți artiști își încep cariera în domeniul de billboards

Artiști americani pop-art:

- Roy Lichtenstein
- Andy Warhol
- James Rosenquist
- Tom Wesselmann
- Claes Oldenburg

Roy Lichtenstein –  artist american

- senzație de reproducere mecanică

- artistul ia elemente din diferite scene de benzi desenate și le recompune într -un mod nou
- ”Look Mickey” – 1961 - ulei pe pânză
- ”Drowning Girl”–  1963 – ulei pe pânză
- ”Ohhh...alright”–  1964 – ulei pe pânză
- ”Brushstroke” –  1965 –  comentariu la expresionism abstract - serigrafie
- ”Still Life”–  1974 – combină imaginea specifică benzilor desenate cu high art –  ulei pe
 pânză

Andy Warhol –  artist american –  detalii la Curs 2 – Warhol și Beuys”

5
Curs 3 – „Arta europeană postbelică. Informal, existențialisme,
abstracționisme”

- după al doilea război american, America are mentalitate de victorie, iar Europa este
distrusă din punct de vedere fizic, social, cultural
- Europa trăiește The Paris –  New York Shift” –  Paris nu mai este centru cultural, ci New
York devine încet încet nou centru cultural
- există încercări de continuare ale avangardei – accent pus pe abstracționism european,
conștient de abstracționism american
- încercarea de construire de noi grupuri și stiluri
- neo-avangardele iau locul avangardelor

 Arta informală

- artă europeană semnificativă a anilor '45

- se referă la faptul că imaginea picturală se află la limita dintre a fi mimetică și abstractă
-  pictura este expresivă prin materie –  vopseaua, un element principal de expresivitate
- artiștii informali nu știau în acea perioadă că făceau parte dintr -un grup – lucrările lor
semănau din coincidență, nu au lucrat împreună
- artă foarte imprecisă și neclară

Exemple de artiști informali:

- Jean Fautrier
- Antoni Tàpies
- Emilio Vedova
- Alberto Burri

Alberto Burri –  artist italian

- ”Nero 1” –  1948 –  pictură
- ”Sacco H8” –  1953 – colaj din saci de iută
-  pentru a obține lucrări de o anumită estetică, el găurește, sfâșie, arde, coase diferite
materiale
- o finețe estetică, însă nu și o estetică a materialității

6
Seminar 3 – „Arta europeană postbelică. Nouveau Realisme, Arte Povera,
COBRA, arta cinetică.”

 Nouveau Réalisme (Nou realism)

- grup fondat în 1960 de criticul Pierre Restany și pictorul Yves Klein

- mai mulți artiși și critul Pierre Restany se întâlnesc la atelierul pictorului Yves Klein și
creează un pseudo-manifest care îl semnează toți și se înțeleg doar pentru foarte scurt
timp
- reducerea distanței între artă și realitate, până când acestea două ajung să se confundă

Artiști din grupul Nouveaux Réalisme:

- Daniel Spoerri
- Arman
- Raymond Hains

Daniel Spoerri – artist elvețian

- influența ready-made a lui Duchamp
- obiecte de uz comun puse în contextul galeriei
- ”Prose Poems”–  1959-1960 –  lucrare în relief – fixează obiecte de pe masa sa pe placă de
lemn
- ”Hahn's Dinner” –  1964 –  lucrare în relief – obiecte de la o cină pe o placă de lemn

 Arte Povera (Arta săracă)

- mișcare neo-avangardistă apărută în anii '60 în Italia

- nu folosește doar materiale comune, ieftine, ba chiar și materiale scumpe
- critică asupra societății contemporane

Artiști Arte Povera:

- Michelangelo Pistoletto
- Mario Merz
- Jannis Kounellis

7
Michelangelo Pistoletto –  artist italian
- multă ironie asupra tradiției artei
- ”Venus of the Rags” –  1967 – sculptura lui Venus din ciment, pictată să arate ca
marmura, stă cu spatele la public în fața unei grămezi de haine
- ”Mappamondo” –   1966-1968 – sculptură
- ”Rag Orchestra” –  1968 – sculptură
- ”Standing Man” –  1962 –  oglinzi cu personaje colate

CoBrA

- grup artistic fondat în 1948 la Paris, cu inițialele de la orașele de unde se află artiștii
 participanți: Copenhaga(Co),Bruxelles(Br), Amsterdam(A)

- artiștii acestui grup se întâlneau foarte rar 

- stil rebel, spontan, inspirat de stilul de pictură al copiilor și al oamenilor cu probleme

mentale

- artiștii se ocupă cu probleme politice și sociale

Exemple de artiști care fac parte din grupul CoBrA:

- Asger Jorn
- Corneille Guillaume Beverloo
- Karel Appel
- Pierre Alechinsky

Asger Jorn –  artist danez

- ” Disquieting Ecstasy” –  1956 –  pictură de ulei pe pânză
- ”Modification with Brittany Woman” –  1962 –  pictură de ulei pe pânză
- artist influențat de expresionismul german

8
 Arta cinetică

- are două sensuri: artă care face ceva, respectiv artă care se mișcă

Artiști care au făcut artă cinetică de-a lungul istoriei:

- Alexander Rodchenko – artist rus – ”Hanging Construction”–  1919 –  o serie de sculpturi
care se pot mișca de un motoraș sau de public

- László Moholy-Nagy –  artist ungur – ”Light Space Modulator” -1930 – sculptură cinetică

- Alexander Calder –  artist american –  sculpturi mobile

- inspirat de Piet Mondrian
- ”Mobile”–  1932;
- ”Steel Fish” –  1944;
- ”Blue Feather”–  1948

- Victor Vasarely –  artist ungur – artă Op Art, aparent Cinetică

- Jean Tinguely – artist elvețian

- mecanisme complexe
- mașinării care fac câte ceva, dar care sunt perfect inutile
- ”Drawing Machine” –  1959
- ”Homage to New York”–  1960 –  fragment dintr-o instalație care s-a autodistrus

- Pol Bury –  artist belgian – ”Monument horizontal n°3 dédié à 12000 billes” – 1971 –  bile

din oțel inoxidabil pe o suprafață de metal – sculptură interactivă

Curs 4 – „Neoavangarda: Minimalism și conceptualism.”

 Minimalism

- mișcare artistică fondată în jurul anilor '60

- o consecință a ideilor de planeitate pură
- începe să se confunde cu obiecte de uz comun
- caracteristică de serialitate, specifică societății de larg consum

9
Artiști cu lucrări minimaliste:

- Donald Judd
- Robert Morris
- Frank Stella
- Ad Reinhardt
- Dan Flavin
- Agnes Martin

Donald Judd –  artist american

- experimentează diferite forme, culori, materiale

- lucrările sale au cât mai puțină implicare din partea artistului
- compune ”Stacks” – o logică de organizare a obiectelor, asemenea obiectelor de larg
consum
- ”Untitled/Green Boxes”–  1981 –  aluminiu periat, plexiglas
- ”Untitled”–  1967 –  cutii suprapuse din lac
- seria de lucrari de tip land art din beton la Marfa, Texas –  1980-1984

Robert Morris –  artist american

- orientare spre sculptură

- obiecte geometrice cu pură intervenție cromatică
-  jocuri de forme
- după anii '70, lucrează la nivel de land art
- ”Untitled” (Neintitulat) - 1965 – cuburi din lemn și oglinzi
- Instalație în Green Gallery, New York, 1964
- ”Untitled” (Neintitulat) –  1973 – sculptură din fetru maro
- ”Observatory” (Observator) –  1977 –  land art

Frank Stella –  artist american

- serie de picturi negre cu pattern-uri –  1958-1960 – exerciții vizuale ce pot fi văzute și ca

făcând referire la nazism
- împrumută apoi estetica lui Jasper Johns și experimentează cu diferite forme
- ”shape canvases” – ideea de ”specific object” (obiect specific)
- ”Harran II” –  1967 –  shape canvas
- ”Jasper's Dilemma” –  1972 - shape canvas

10
Ad Reinhardt –  artist american

- își începe cariera cu benzi desenate

- experimente în zona minimalistă de culoare
- cunoscut pentru ta blourile sale ”negru pe negru” (tablouri cu diferite nuanțe de negru) – 
aceste lucrări nu se văd la distanță – invită publicul să petreacă mai mult timp analizând
lucrările
- ”Black Painting”–  1960 – ulei pe pânză
- ”Abstract Painting No. 5”–  1962 –  ulei pe pânză

Dan Flavin –  artist american

- folosește neoane și lumina

- începe cu lucrări monotone cu un bec deasupra, apoi se joacă exclusiv cu instalații de
neoane
- suportul său de lucru este becul/neonul
- se îndepărtează de ideea minimalismului
- atmosfera creată este cea care crează senzația
- ”The Diagonal of May 25, 1963 (To Constantin Brancusi –  1963
- ”Monument for V.Tatlin 1–  1964 –  neon fluorescent

 Artă conceptuală

- a căpătat importanță în anii '60

- se pune mare accent pe concept, pe un set de idei
- nu toată arta contemporană este și conceptuală
-  poate fi complicată, dar și foarte simplă
- serialitatea, o caracteristică importantă
- modificarea formelor cu aceleași caracteristici, la infinit
- influențe: dadaism, futurism, Duchamp

Artiști conceptuali:

- Sol Lewitt
- Joseph Kosuth
- On Kawara
- Piero Manzoni
- Yves Klein

11
Sol Lewitt –  artist american

- are o definiție pentru arta conceptuală, care spune că ceea ce contează în artă nu este
obiectul în sine, ci ce dorește artistul să spună
- începe cu lucrări minimaliste, dar apoi se duce spre o zonă conceptuală
- contracte de reutilizare a ideii, cu instrucțiuni de realizare a unor desene
- serie de lucrări ”wall drawings” (desene de perete)
- ”Wall Drawing #118” –  toate punctele de pe perete sunt conectate cu linii –  creion pe
 perete

Joseph Kosuth –  artist american

- lucrările sale nu sunt altceva decât ceea ce vedem

- textul devine imagine și invers
- ”Clear, Square, Glass, Leaning”–  1965 – 
- ”Four Colors, Four Words” -1966 –  neon
- ”One and Three Chairs” –  1965 –  o fotografie cu scaunul, scaunul respectiv și definiția
din dicționar al scaunului

On Kawara –  artist japonez

- transformă arhive în lucrări de ată

- mail art
- trimite mai multe telegrame la prietenii săi cu ”I am still alive”
- serie de lucrări ”I Went” –  1968-1979
- serie de lucrări ”Today” –  1966 –  2013 –  picturi monocromatice cu câte o zi
calendaristică scrisă cu litere și cifre
- ”One Million Years” –  1970-1971 –  carte care cuprinde un milion de ani

Piero Manzoni –  artist italian

- începe cu lucrări acromatice, apoi continuă cu lucrări tot mai îndrăznețe

”Achrome”–  1959 – caolin pe pânză șifonată
- ”Artist's Breath” –  1960 –  balon umflat de artist pus pe un stand de lemn
- ”Artist's Shit” –  1961 –  cutii de metal

12
Yves Klein –  artist francez

- începe cu picturi monocromatice

- influențat de budismul zen, se îndreaptă spre esență
- lucrări cu culoarea sa patentată, International Klein Blue (IKB)
- ”Blue Venus” –  1961 –  ghips pictat
- ”Antropometry” (Antropometrie) –  1960 – happening cu corpul uman și cu vopsea IKB
- ”Into the Void” (In vid) –  1960 –  montaj foto

Seminar 4  – „Neoavangarda: Acționism. Fluxus.”

 Acționism

- o mișcare activă în jurul anilor '60

- se bazează pe performance și pe action painting
- influențat de psihanaliză și de dadaism
- se bazează pe exprimarea corpului uman și pe risc
- se pierd granițele între ce este permis și ce nu este permis
- se testează limitele corpului – acestea țin cât rezistă artistul
- unele acțiuni pot scăpa total sub control

Artiști care au participat la această mișcare:

- Carolee Schneemann
- Vito Acconci
- Chris Burden
- Gina Pane
- Bas Jan Ader
- Marina Abramović

13
Carolee Schneemann – artistă americană

- începe a picta în stil expresionism abstract, dar nu este b ăgată în seamă

- continuă cu performance
- seria ”Eye Body” –  1963 –  36 fotografii -explorează relația între corp și mediul
înconjurător 
- ”Meat Joy” –  1964 –  performance
- ”Fuses” –  1965 –  serie de filme

Chris Burden –  artist american

-  performance, prin care artistul își testează limitele corpului

- cea mai cunoscută acțiune a sa, ”Shoot”–  1971 – artistul este împușcat în braț
- ”Five Day Locker Piece”–  1971 –  performance
- ” Trans-Fixed”–  1974 –  performance

Gina Pane – artistă franceză

-  performance prin care experimentează relația dintre corp și mediu înconjurător 

- testează limitele corpului și ale artistului
- ”The Conditioning”–  1973 –  performace
- ”Unanaestheticized Climb” –  1971 –  performance
- ”Sentimental Action” –  1973 –  performance
- ”Psyche” –  1974 –  performance și serie de fotografii – intervenții cu lama pe corpul
artistei – face referire la standardele de frumusețe

Bas Jan Ader –  artist olandez

- acțiuni cu încărcătură emoțională

- ”In Search of the Miraculous” –  1975 –  performance – călătorie pe ocean, într -o barcă
foarte mică din Statele Unite în Europa – el a dispărut în timpul acestei acțiuni și nu a mai
fost găsit
- factor de risc care nu mai are control și devine fatal pentru artist

Marina Abramović – artistă sârbă

- testarea limitelor corpului și artistului, cu o încărcătură spirituală

- serie de acțiuni ”Rhythm” (Ritm) –  1973- 1974

14
 - ”Rhythm 0” (Ritm 0) –  1974
- de la un punct în cariera sa, colaborează cu Ulay, un alt artist de tip performance și
formează un cuplu
- lucrări cu cei doi artiști:
- ”AAA-AAA” - 1977 - performance
- ”Relation in Time” (Relație în timp) –  1977 –  performance
- ”Rest Energy” (Energie în repaus) –  1980 –  performance
- ultimul lor performance în calitate de cuplu : Th e Lovers: The Great Wall Walk – 

* DE REȚINUT!
 performace = ce face artistul în mod planificat și poate fi repetat; se știu exact care vor fi
rezultatele

happening = ce nu poate fi previzibil – o singură întâmplare la un moment dat – dacă repeți

acțiunea, vei obține alte rezultate

 Fluxus

- o grupare înființată în anii '60; unul dintre fondatorii săi a fost George Maciunas
- manifestul său a fost scris de George Maciunas în 1963
-  practica se semnează cu Fluxus și nu cu nume de artiști
- ștergerea granițelor între artă și viața reală
- se bazează pe happening și pe performance, dar și pe alte forme de artă precum mail art și
graphic design
- happening devine o metodă de a integra arta în viața reală – capătă o dimensiune
ritualnică și mistică, ce nu ține cont de o anumită religie
- specific Fluxus – cutii de transport pentru diferite acțiuni
- se fac și diferite concerte muzicale
- Fluxus încetează odată cu moartea lui George Maciunas, în anii '70

Exemple de artiști Fluxus:

- George Maciunas
- John Cage
- Allan Kaprow
- Ben Vautier
- Alison Knowles

15
 -  Nam June Paik
- Wolf Volstell
- Yoko Ono

George Maciunas –  artist lituanian

- cel care scrie manifestul Fluxus în 1963

- organizează evenimente în cadrul Fluxus
- afiș de film ”12! Big Names!”–  filmul este doar o proiectare a numelor respective – 
ironie asupra faptului că oamenii merg la o expoziție cu nume mari pentru a vedea
lucrările unui artist faimos

John Cage –  compozitor american

- compozitor și profesor la școala de artă din New York 

- este inovator –  el redescoperă pianele alterate –  el le altereaza într-un așa fel încât să sune
total altfel

Allan Kaprow –  artist american

- serie de happening-uri, unde publicul interacționează cu performeri

- ”Eat” –  1964 –  happening
- ”Household” –  1964 –  happening
- ”Yard” –  1967 –  happening

Alison Knowles – artistă americană

- ”Make a Salad” –  1962 –  happening – 

- ”Shoes of Your Choice”–  1963 –  happening –  oricine din public poate veni un pantof
 preferat și îl descrie
- ”A House of Dust”–  1967 –  primul poem generat de un computer
- ”The Identical Lunch” –  1969 –  happening

16
Curs 5  – „Instituții ale artei contemporane. Documenta și problema
muzeificării artei contemporane. Expoziția de artă contemporană și
curatorul”

- când apar în artă anumite schimbări majore, apar instituții pentru a regla noile probleme
- instituția este un cadru, un ”frame”, unde se încadrează anumite lucruri prin anumite
reglementări

 Expoziția

- expoziția este cadrul instituțional unde arta se consumă

- Anuală = expoziție care se ține odată pe an
- Bienală = expoziție care se ține odată la 2 ani
- Documenta = expoziție care se ține odată la 5 ani
- expoziția începe să capete importanță odată cu avangarda, și în mod accelerat în anii '50,
'60
- din anii '40, '50, '60 – explozie de spații de expunere de artă, respectiv a reglementăr ilor
de organizare a expoziției

 Bienala
- din anii '90, Bienala începe să devină o imporantă instituție
- în prezent, Bienalele sunt chiar și cu 100+ artiști
- sunt foarte multe bienale în diferite locuri din întreaga lume

Bienala de la Veneția

- Bienala de la Veneția – înființată în anul 1895 - este una dintre cele mai importante
 bienale
- ideea de naționalitate într -un mediu internațional – cu pavilioanele care reprezintă fiecare
câte o țară
- spațiile Bienalei de la Veneția nu sunt spații pentru artă, ci sunt reconfigurate pentru artă

17
Documenta

- Documenta de la Kassel –  prima ediție –  1955 – orașul Kassel devine important prin

această expoziție
- dorea să readucă arta care se dorea a fi ștearsă în perioada nazistă
-  prima expoziție de mare amploare care pune laolaltă toate avangardele

Blockbuster exhibitions

- tendința foarte accentuată de ”blockbuster exhibitions” în special după anii '80, cu artiști
de renume și cu ”Solo Show-uri” – ex: expoziția de la MOMA

Muzeul de artă contemporană

- Muzeul de Artă Contemporană – o instituție ciudată, pentru că muzeul se ocupă de obicei

cu conservarea patrimoniului și cu lucrări vechi – acest muzeu se ocupă de artă
contemporană
- sunt muzee care au lucrări contemporane, dar nu au titulatura de contemporan –  ex:
MOMA, Tate Modern etc.

MOMA

- MOMA (Museum of Modern Arts) –  a fost fondat în anul 1929 în New York ca muzeu
de artă modernă,
- ideea din spate este de a fi un muzeu de tranziție, continuând să colecționeze artă
contemporană – expune lucrările pe secțiuni încadrate în perioade de timp
- noua clădire MOMA este foarte modernă – o clădire sub formă de prismă din oțel și
sticlă, precum zgârie-norii – îți dă idee de artă modernă, dar când intri în acel muzeu, vezi
și artă contemporană

Tate Modern

- Tate Modern – înființat în 1897 de Henry Tate, un director bogat care a câștigat foarte
mulți bani din industria zahărului –  Londra
- clădirea Tate eaese în evidență, spre deosebire de clădirea MOMA, care se confundă cu
celelalte clădiri – clădirea a fost inițial o centrală termică
- Tate Modern expune pe teme, unde amestecă lucrări de artă contemporană cu arta
modernă –  primele 4 teme au fost:

18
 - ”History/Memory/Society” (Istorie/Memorie/Societate)
- ”Nude/Action/Body” (Nud/Acțiune/Corp)
- ”Landscape/Matter/Environment” (Peisaj/Materie/Mediu înconjurător)
- ”Still Life/Object/Real Life” (Natură moartă/Obiect/Viață reală)
- Tate Modern vrea să facă arta contemporanăp mai ușor de înțeles, motiv pentru care are
 peste 4,5 milioane vizitatori anual – transformă un loc serios într -un loc de
”entertainment” (divertisment)

Despre supermuzee

- o tendință actuală este aceea că numărul de vizitatori la ”supermuzee” este în creștere, iar
numărul de vizitatori la alte muzee scade acest număr 
- la Tate Modern este super colecția (precum Sala Rothko)
- muzeele ”superstar” tind să fie centre de artă contemporană

Curatorul

- curatorul - din latinescul ”curare” care înseamnă a curăța, a îngriji”

- curatorul este existent încă din perioada Romei antice, dar în perioada contemporană
devine o importantă instituție – dă sens artei și mediază între artă și public

Seminar 5 – „Neoavangarda: Land Art, începuturile artei electronice / video /

neoane (Vostell și Paik, Nauman - lucrări cu camera de filmat și neoane,
Flavin)”

 Land Art (Arta de teren)

- mișcare apărută în jurul anilor '60

- lucrările sunt de cele mai multe ori intervenții în natură
- arta land art, gândită în contextul problemelor ecologice
- lucrările sunt efemere, care se degradează în timp
- artiștii se folosesc de fotografie și de video pentru a aduce această artă în galerii

19
Artiști Land Art:

- Robert Smithson
- Walter De Maria
- Richard Long
- Christo and Jeanne Claude

Robert Smithson –  artist american

- ”Spiral Jetty” –  1970 –  land art –  1970 – construit pe țărmul ”Great Salt Lake” (Marele

Lac Sărat) în Utah, Statele Unite –  pe baza acestei lucrări s-a făcut și o documentare
video, respectiv fotografii
- seria ”Yucatan Mirror Displacements”–  1969 –  fotografii
- ”Slant Piece” –  1969 – oglindă sprijinită de un perete și pietre de sare

Walter De Maria –  artist american

- ”Lighting Field” –  1977 –  land art – instalație de 400 de stâlpi de oțel amplasați pe o

câmpie lângă Quemado, Mexic –  lucrarea sa apare doar atunci când apar fulgerele

Christo and Jeanne Claude –  Christo, artist bulgar; Jean Claude – artistă marocană

- cuplu de artiști
- împachetări de clădire, stânci, copaci etc.
- ”Running Fence” –  1972-1976 –  land art –  zona Californiei
- ”Surrounded Islands” –  1980-1983 –  land art –  11 insule din golful Biscayne, Florida, au
fost înconjurate de material
- ”The Umbrellas” –  1984 –  1991 – o parte a lucrării se află în Statele Unite și o altă parte
a lucrării se află în Japonia
- ”Wrapped Reichstag” –  1995 –  împachetare a clădirii Reichstagului (clădirea
 parlamentului german)

20
 Începuturile artei electronice / video / neoane

 Arta video

- televizorul, o producție de slabă calitate de entertainment

- devine o sursă de inspirație și un nou mediu pentru artiști
-  printre primii artiști de artă video:
- Wolf Vostell
-  Nam June Paik

Wolf Vostell –  artist german

- face parte din grupul Fluxus, dar mai mult e cu video art și instalații
- folosește principiul decolajului în lucrările sale, chiar și în arta video
- lucrări cu televizoare
- ”Coca Cola” –  1961 –  tehnica decolajului
- se ocupă cu acțiuni de tip happening
- instalație cu televizoare și curcani –  1980

 Nam June Paik –  artist koreean

- începe cu muzică experimentală, fiind inspirat de John Cage

- el dorește foarte mult să devină celebru, și ajunge celebru
- face parte din Fluxus, dar mai mult e cu video art
- ”Hommage à John Cage” –  1973 –  video art
- ”Participation TV” –  1969 – în funcție de cum se vorbește la microfon, se schimbă
imaginea de pe televizor
- ”TV Buddha” –  1976 – sculptură Buddha care se uită la el la televizor 
- cunoscut pentru sculpturile sale din televizoare
- colaborează cu Charlotte Moorman –  1976 – Charlotte cântă la un violoncel realizat din
televizoare

21
Bruce Nauman –  artist american

- artist divers
- folosește neoane ieftine la nivel de ”high art”
- inspirat de ideile filosofului Ludvig Wittgenstein  – el spune că asocierile dintre sunete și
cuvinte este aleatorie, iar comunicar ea există doar pentru a ne înțelege
- ”Dance or Exercise on the Perimeter of a Square” –  1968 –  video performance –  se
filmează în timp ce se plimbă într -un metru pătrat
- ”Failing to Levitate in My Studio” - 1966 –  video performance
- ”Green Light Corridor” –  1970 –  un coridor cu lumini verzi unde cel care trece prin este
filmat

Dan Flavin –  artist american –  detalii la ”Curs 4 – Neoavangarda: Minimalism și

conceptualism.”

Curs 6 – „Mediile tradiționale în cîmpul artei contemporane. School of London, Garci a

Lopez, Golub, Fontana etc.”

Seminar 6 – „Arta și implicare politică. Arta feministă, arta și mișcările pentru drepturile
cetățenești”

Curs 7 – „Ce, cînd, cum este arta contemporană? –  recapitulare”

22