UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATE DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

Consumul de droguri si efectele lor

neurofiziologice

Brindiliu Oana Gabriela

Manta Andreea Cornelia
Psihologie clinica, Anul II
Prof. Denisa Godeanu
 INTRODUCERE
Drog:
- n accepiunea clasic, exprimat i de O.M.S., drogul este substana care absorbit de un
organism viu i modific una sau mai multe funcii;
- n sens farmacologic, drogul este o substan utilizat sau nu n medicin, a crei folosire abuziv
poate crea dependen fizic ori psihic sau tulburri grave ale activitii mentale, ale percepiei
i comportamentului. Denumirea de drog se aplic numai substanelor care mai pot fi desemnate
i prin termenul de psihotrope;
- n sensul dat de conveniile internaionale, prin drog nelegem substanele supuse controlului
prin Convenia unic asupra stupefiantelor din 1961 i substanelor psihotrope ale crui control i
clasificare este prevazut de Convenia din 1971.
Dependena:
Conform definiiei date de O.M.S. n 1969 este starea psihic sau fizic ce rezult din
interaciunea unui organism cu un medicament caracterizat prin modificri de comportament i
alte reacii nsoite ntotdeauna de nevoia de a lua substana n mod continuu sau periodic pentru
a resimi efectele psihice i, uneori, pentru a evita suferinele.
Dependena fizic:
Se manifest la reducerea sever a dozelor, la ntreruperea complet a administrrii sau la
amnarea acesteia peste limitele suportabile de ctre organism. n aceste situaii apar o serie de
tulburri fizice greu de suportat, care difer n funcie de natura drogului, cantitate i mod de
utilizare, precum i particularitile personale ale subiectului.
Dependena psihic:Starea mental particular ce se manifest printr-o dorin
impetuoas i irezistibil de a continua utilizarea drogului pentru a nltura disconfortul psihic,
cu toate c subiectul este contient c aceasta dauneaz sntii sale, situaiei sale familiale i
sociale. n funcie de drogul utilizat, dependena poate fi de tip barbituric, cannabis, cocainic,
morfinic i de tip solvent.
Tolerana:
Fenomen ce conduce la suplimentarea dozelor unui produs pentru a obine acelai efect.
Toxicomania:
Stadiul de intoxicaie acut, dobndit prin consumul repetat al unui drog.
n literatura de specialitate i n practic exist numeroase clasificri ale drogurilor, avnd
la baz diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: dup efectul produs asupra sistemului nervos
central - SNC, dup originea lor, dup regimul juridic al substanelor sau dup dependena
generat.
A. Clasificarea drogurilor n funcie de efectele asupra SNC, se consider ngeneral
cea mai adecvat fiind cea utilizat n practic de ONU, preluat i de Organizaia Internaional
de Poliie Criminal Interpol.
n conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasific astfel:
1. substane stimulente sau psihoanaleptice;
2. substane depresoare sau psiholeptice;
 3. substane perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice (Raistrick & Davinson apud
Dindelegan, 2012)
1. Stimulentele sunt substane care accelereaz activitatea SNC. Din aceast categorie
fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele i
psihostimulenii. Acestea se subclasific n:
stimulente ale veghii amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. n doze moderate acestea
ntrein starea de veghe, cresc activitatea mintal i creaz o senzaie de bine.
stimulente ale umorii substane ce ndeprteaz starea depresiv.
2. Depresoarele
- sunt substane care ncetinesc activitatea SNC n general ele avnd efecte analgezice i
sedative. Principalele substane ce fac parte din aceast categorie sunt: opiul i derivaii si
(morfina i heroina), medicamente pe baz de opiu sau derivai ai acestuia, morfinice de sintez,
barbiturice, tranchilizante i hipnoticele.

3. Halucinogenele sunt substane care perturb activitatea SNC i provoac alterri ale
percepiei, temporale i spaiale. n fapt ele deformeaz senzaiile i percepiile celui care le
utilizeaz. n aceast categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25, mescalina i altele.
B. Clasificarea drogurilor n funcie de originea produsului:
1. droguri naturale;
2. droguri de semisintez;
 3. droguri de sintez (sintetice).
1. Drogurile naturale sunt cele obinute direct din plante sau arbuti: opiul i opiaceele,
cannabisul i rina acestuia, frunzele de coca i derivaii si i alte plante cu principii
halucinogene.
2. Drogurile de semisintez sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o
substan natural extras dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).
3. Drogurile de sintez sunt elaborate n ntregime prin sinteze chimice: metadona,
mescalina, LSD 25, amfetamina, ecstasy ori alte substane psihotrope obinute n laboratoare
clandestine. Tot n aceast categorie sunt inclui i solvenii volatili i alte produse cu proprieti
asemntoare drogurilor. Tot droguri de sintez sunt considerate mai multe produse ce sunt
deturnate de la folosirea lor tradiional, fiind totodat larg rspndite i uor de procurat.
Acestea antreneaz o puternic dependen psihic i uneori fizic producnd totodat i
fenomenul de toleran. (Dindelegan, 2012)
C. n funcie de regimul juridic al substanelor acestea se mpart n doucategorii:
1. substane a cror fabricare i administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele)
sunt folosite n tratamente medicale.
2. substane total interzise (LSD, heroin, ecstasy, cocain).
D. n funcie de dependena generat (clasificare de ordin medical), drogurile se mpart n
trei categorii:
1. droguri ce creeaz dependen fizic;
2. droguri ce creeaz dependen psihic;
3. droguri ce creeaz dependen mixt din aceast ultim categorie fac parte cele mai
multe stupefiante.

E. Clasificarea statuat n dreptul internaional

Una dintre principalele clasificri este aceea statuat n dreptul internaional conform creia
n funcie de plasarea pe unul dintre cele dou tablouri ale Conveniei unice privind stupefiantele
din anul 1961 i respectiv patru tablouri din Convenia privind substanele psihotrope din anul
1971, drogurile se mpart n stupefiante i substane psihotrope.
Potrivit art. 1 lit. q i r din Convenia Naiunilor Unite mpotriva traficului ilicit i a abuzului
cu stupefiante i substane psihotrope, semnat la Viena n 1988, aceast clasificare arbitrar este
meninut i chiar ntrit.

F. n funcie de modul de administrare (de consum) drogurile pot fi clasificate

n: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra
i sub forma de supozitoare.

Pletea si Berchesan realizeaz o clasificare general a psihotropelor n cadrul creia

grupele chimice sunt repartizate, pe tipuri de aciune, astfel:
1. psiholeptice - hipnotice;
- tranchilizante i sedative;
- nemoleptice;
- regulatoarele umorului.
2. psihoanaleptice - stimulentele strii de veghe;
- antidepresoare stimulente ale umorului;
- alte stimulente (drogurile cafeinice, cafea, ceai, cola, mat, guarana, khat, tutun, camfor,
etc).
3. psihodisleptice - halucinogene i onirogene (mescalina)
- stupefiantele (cocaina, heroina)
- alcoolul i derivaii si ( Pletea & Berchesan apud Dindelegan, 2012)

Efectele neurofiziologice in urma consumului de droguri

1. Alcoolul Alcoolul actioneaza asupra creierului ca un factor

dezinhibator daca este consumat in cantitati mici si moderate, insa in momentul in care este
administrat in exces aceasta substanta devine un factor depresiv al sistemului nervos central.
Statistic vorbind intre 25% dintre tineri au recunoscut ca au consumat cantitati mari de alcool
macar o data in viata.
Indiferent insa de natura acestora, consumate in mod iresponsabil si pentru perioade indelungate
de timp, bauturile alcoolice au capacitatea de a induce o gama asemanatoare de manifestari,
precum:
dependenta (alcoolism);
 stari de ameteala;
stari de voma;
varsaturi;

incoerenta in exprimare;

incapacitate de coordonare a membrelor;

comportament agresiv;

sindromul alcoolismului fetal;

depresie respiratorie;

deces.

Alcoolul provoaca si modificari de comportament sau psihologice dezadaptative,

semnificative clinic ( adica, comportament agresiv sau sexual inadecvat, labilitate afectiva,
deteriorare a judecatii, deteriorarea functionarii sociale sau profesionale) care apar in cursul sau
la scurt timp dupa ingestia de alcool.

Mai pot aparea unul sau mai multe din urmatoarele semne in cursul sau la scurt timp dupa
uzul de alcool: dizartrie ( tulburare defectuoasa a limbajului), incoordonare, mers titubant,
nistagmus (stare patologic manifestat prin micri oscilatorii ritmice ale globilor oculari n
toate direciile), deterioararea atentie si memoriei, stupor sau coma.
Abstinenta alcoolica are ca urmari:
-hiperactivitate vegetativa ( transpiratie sau puls peste 100)
-tremor marcat al extremitatilor
-insomnie
-greturi sau varsaturi
-iluzii sau halucinatii vizuale, tactile sau auditive-tranzitorii
-agitatie psihomotorie
-anxietate
-crize de grand mal
2. Amfetamine
 Amfetaminele intra in categoria drogurilor de club, avand un efect psihoactiv asupra
organismului. In termeni populari amfetaminele poarta denumirea de meth, cranck, tania sau
speed, modul de administrare facandu-se pe cale orala, injectabil sau chiar prin inhalare sau
digerare.
Efectele dependentei de amfetamine pot fi extrem de severe si uneori ireversibile, cuprinzand
manifestari ca:
dependenta;
irascibilitate;

anxietate;

cresterea tensiunii arteriale;

paranoia;

psihoza;

depresii;

agresivitate;

convulsii;

dilatarea pupilelor;

stari de ameteala;
insomnii;
pierderea poftei de mancare;
malnutritie;
cresterea riscului de contactare a anumitor boli infectioase transmise prin folosirea
acelorasi ace de seringa sau prin contact sexual (BTS), precum HIV sau hepatita.

Intoxicatia cu amfetamine poate duce si la modificari psihologice sau comportamentale

dezadaptative semnificative clinic ( euforie sau aplatizare afectiva, modificare de sociabilitate,
hipervigilitate, sensibilitate interpersonala, anxietate, tensiune sau manie, comportamente
stereotipe, deteriorarea judecatii sau deterioararea functionarii profesionale sau sociale).

De asemenea mai pot aparea si tahicardie sau bradicardie, cresterea sau scaderea presiunii
sanguine, transpiratii sau frisoane, greata sau voma, pierdere evidenta in greutate, agitatie sau
lentoare psihomotirie, scaderea fortei musculare, confuzie, convulsii ,diskinezii, distonii sau
coma.

3. Metamfetamine

Metamfetaminele sunt derivate ale amfetaminelor, avand asupra organismului un efect

similar acestora, si anume de stimulare psihoactiva. De asemenea, la fel ca si in cazul
amfetaminelor modul de administrare se face pe care orala, prin injectii, inhalare sau sub forma
de tigari (caz in care sunt amestecate cu alte droguri precum marijuana).
Efectele adverse ale metamfetaminelor asupra organismului cuprind manifestari ca:
dependenta;
irascibilitate;
agresivitate;
hipotermie;
infarct;
paranoia;
psihoza;
convulsii;
halucinatii;
aritmie;
senzatie de furnicare la nivelul pielii.

4. Ecstasy
 Ca si amfetaminele si metamfetaminele, ecstasy-ul exercita o actiune psihoactiva la
nivelul sistemului nervos central, fiind totodata extrem de popular in randul tinerilor, datorita
capacitatii de dezinhibitie si energizare. La fel de rspndite n lumea toximonailor sunt
MDA metilen-dioxiamfetamina, MDMA 3,4 metilen-dioximetamfetamina, cunoscut sub
numele de Ecstasy, halucinogenul cel mai frecvent utilizat n discotecile de pe tot
mapamondul; se vehiculeaz clandestin sub form de pastile.
A fost sintetizat n 1983 i a fost iniial folosit pentru stimularea activitii sexuale.
Acestui produs merit s i se acore o atenie deosebit deoarece are o aciune distructiv
la nivelul celulelor SNC, dunnd terminaiilor sinaptice, aparinnd sistemului serotoninergic.
Mai mult, acest compus de sintez, cruia nu i s-a dat o atenie deosebit pn n anul 2000,
provoac o cretere a temperaturii corporale ce are drept consecin deshidratare prelungit i
colaps cardio-respirator, iar reziduurile de prelucrare, de exemplu plumbul, pot s provoace
daune la nivelul ficatului.

Modul de administrare al ecstasy-ului se face oral, iar efectele nocive asupra

organismului cuprind:
disfunctii psihice;
panica;
anxietate;
depresie;
paranoia;

tensiune la nivel muscular;

stari de voma;

stari de ameteala;

incetosarea privirii;

transpiratie abundenta;

cresterea ritmului cardiac;

 tremurat;

halucinatii;

stari de lesin;

frisoane;

insomnii;

scaderea poftei de mancare.

5. Ritalin

Ritalin-ul este un medicament administrat cel mai adesea pentru tratarea hiperactivitatii,
a problemelor de concentrare, dar si a starilor de impulsivitate. Mai mult decat atat, datorita
faptului ca acest drog este destul de greu de contrafacut, de cele mai multe ori singura metoda de
procurare a acestuia ramane reteta medicala.
Modul de administrare al ritalin-ului presupune strivirea pastilutei si inhalarea sau
injectarea prafului rezultat (in ultimul caz medicamantul va fi amestecat cu apa). In plus, trebuie
sa stiti ca efectele adverse ale ritalin-ului cuprind manifestari precum:
pierderea poftei de mancare;
febra;
convulsii;
dureri de cap severe;
paranoia;
halucinatii;
tremurat;
spasme musculare;
 cresterea riscului de contactare a anumitor boli infectioase transmise prin folosirea
acelorasi ace de seringa sau prin contact sexual (BTS), precum HIV sau hepatita;
incoerenta la nivelul miscarilor si al limbajului.

6. Efedrina

Efedrina este un derivat al ecstasy-ului, principalii sai compusi activi fiind cafeina si
efedrina. Deasemenea, trebuie sa stiti ca modul de administrare se face oral, iar principalele sale
efecte adverse sunt:
cresterea ritmului cardiac;
atacurile de apoplexie;
insuficienta cardiaca;
infarct;
deces.

7. Heroina

Asa cum au demonstrat studiile de specialitate, consumatorii de heroina dezvolta intr-un

interval de timp relativ redus o forma de toleranta fata de acest drog, si in mod natural doza va fi
marita progresiv.
Efectele heroinei asupra organismului cuprind manifestari precum:
incoerenta in exprimare;
contractarea pupilelor;
incapacitate de a distinge corect lucrurile si obiectele pe timp de noapte;
depresie respiratorie, sau chiar blocaj respirator;
piele uscata si iritata;
 euforie initiala urmata de apatie
diforie
agitatie sau lentoare psihomotorie
cresterea riscului de contactare a anumitor boli infectioase transmise prin folosirea
acelorasi ace de seringa sau prin contact sexual (BTS), precum HIV sau hepatita.
Apar la scurt timp efecte somatice precum deprimare respiratoie, constipatie severa,
scadearea apetitului, treptat- scadearea libidoului.
Absitenta de opiacee ( morfina, heroina, codeina, petidina, metadona) duce la :
-dispozitie disforica
-greata sau voma
-mialgii
-lacrimare sau rinoree
-dilatatie pupilara, piloerectie, transpiratie
-diaree
-cascat
-febrea
-insomnie

8. Heroina sintetica

Heroina sintetica este un derivat al heroinei, obtinuta prin schimbarea structurii

moleculare a unui anumit drog cu scopul de a creea o substanta noua.
Modul de administrare al heroinei sintetice se face prin injectare, inhalare sau sub forma
de tigara, iar principalele reactii adverse asupra organismului sunt:
paralizie instantanee muschilor respiratori;
in functie de taria drogului, exista riscul manifestarii simptoamelor unei supradoze, aceste
fiind asemanatoare celor produse de heroina.
9. Morfina

Primele cazuri de morfilomani au fost observate n Germania, n 1875.

Morfina se dizolv n ap amestecat cu acid citric sau vitamina C. Soluia se nclzete
la flacra pus n linguri sau pe folie de aluminiu.
Morfilomanii i administreaz doza injectabil la pliurile coatelor, genunchilor sau
interdigital. Se cunosc cazuri de morfilomani care i injecteaz drogul n vena bazilar sau n
zona abdominal. Morfina este folosit n medicin ca unul dintre cei mai importani analgezici,
se leag n situsuri specifice la nivelul sistemului nervos central, de-a lungul axei cerebro-
spinale.
n urma administrrii morfinei consumatorul este lucid, dar procesele intelectuale sunt
foarte lente.
In doze terapeutice morfina poate produce: - somnolenta; - indiferenta; - micsorarea
performantelor mentale; - diminuarea mobilitatii spontane; - senzatie de caldura; - prurit la
nivelul fetei. In 10-20% din cazuri aceste efecte sunt resimtite placut (rar disforie cugreturi si
varsaturi).
Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale: - consumul experimental (in
scop recreational); - consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce in ce mai mult
de la scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa nu piarda sursa de procurare a drogului; - preocuparea
zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin indiferente); - dependenta -
consumatorul nu poate face fata treburilor zilnice fara drog, neaga problema pe care o are, se
produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi pierde controlul. Intoxicatia cronica se
instaleaza dupa 5-15 doze (dupa cateva zile, pana la 2 saptamani de administrare continua),
ajungandu-se pana la 2-3 g/zi. Consumatorul prezinta: - constipatie; - anorexie; - mioza; - anemie
usoara; - hiperlactacidemie; - scaderea functiilor intelectuale, cu aparitia melancoliei, anxietatii si
sentimentului de neincredere

10. Metadona
 Derivaii de sintez ai opioizilor sunt numeroi, dar cel mai cunoscut este metadona. A
fost sintetizat n 1941, n Germania, i a fost o pur ntamplare faptul c s-au descoperit efectele
pozitive obinute n tratamentul dezintoxicrii. n comparaie cu heroina, metadona i pastreaz
concentraia n snge 24 de ore. n orice caz, n mod obligatoriu, se impune respectarea a dou
condiii: doza zilnic trebuie adecvat capacitii de toleran a subiectului i trebuie s fie
ridicat astfel nct s poat bloca efectele stupefiante.
Metadona poate folosi la reducerea consumului de alte opioide atunci cand e administrata
sub supraveghere medicala stricta.
Exista o multitudine de simptome asociate cu dependenta de metadona. Majoritatea
persoanelor prezinta cel putin cateva dintre simptomele prezentate mai jos. Simptome
psihologice si fizice de sevraj: ameteala, transpiratie excesiva, depresie, anxietate, nervozitate,
dureri, tremur necontrolat, pofta puternica de a consuma (urmata deseori de reinstalarea
dependentei), greata, voma, diaree, pupile dilatate. Simptomele de sevraj se manifesta cel mai
puternic intre 24-72 de ore de la incetarea administrarii drogului. Simptomele de sevraj dureaza
timp de aproximativ o saptamana, in functie de gravitatea dependentei.

11. Cocaina

Cocaina este un drog cu un grad de dependenta extrem de ridicat, modalitatile de

administrare fiind destul de vaste pornind de la inhalare, injectare, aceasta putand fi chiar fumata
sau dizolvata in apa.
Efectele adverse ale cocainei asupra organismului sunt:

dependenta;

dilatarea pupilelor;

cresterea tensiunii arteriale;

 cresterea ritmului cardiac;

atacuri de apoplexie;

insuficienta cardiaca;

anxietate;

agitatie;

irascibilitate;

crestere temperaturii sangelui;

deces, de cele mai multe ori survenit in urma unei supradoze.

Principiul activ a fost izolat pentru prima dat n 1860 de Albert Niemann i se numea
Kokain. Planta a strnit interesul multor cercettori ai timpului, nsui Freud fiind captivat de
proprietile alcaloidului ca stimulant al sistemului nervos.
Se comercializeaz sub form de clorhidrat de cocain sau zpad, pulbere alb care se
inger sau se aspir prin intermediul unui tub de hrtie sau direct de pe o suprafa lucioas unde,
n prealabil, a fost aezat pe rnduri liniue. Procedeul se numete n jargon sniff.
Senzaia de fericire, starea de euforie si super fora fizic pe care ei i doresc s le obin
durez ntre 30 i 60 minute, dup care se instaleaz o stare de disconfort care merge pn la
depresie/anxietate. Dorina imediat a unei alte doze genereaz un comportament agresiv i acte
antisociale, infracionale. Consumatorul este uor de recunoscut deoarece prezint agitaie
psihomotorie - hiperactivitate, halucinaii vizuale, tactile, furnicturi delir dermatozoic, spasme
musculare, tremurturi. Consumatorul care prizeaz cocain este uor de recunoscut dup ochii
injectai, pupilele dilatate, rinoree, leziuni ale mucosei nazale care pot duce la perforarea septului
nazal. Cocainomanul poate avea manifestri paranoice i schizofrenice.
Abstinenta de cocaina duce la fatigabilitate, vise vii neplacute, insomie sau hipersomnie,
apetit crescut, lentoare sau agitatie psihomotorie.

12. Crack
 Crack-ul reprezinta o forma mai ieftina a cocainei, insa cu un grad de dependenta relativ
mai mare. Modul de administrare si efectele asupra organismului sunt similare cu cele ale
cocainei.
La sfritul anilor 80, n SUA, difuzeaz crack-ul sau rock-ul, traficat sub form de
cristale colorate bej sau brun. Produsul genereaz o mare dependen, iar preul su modic d
posibilitatea i celor cu mijloace financiare modeste s-l achiziioneze. n general se fumeaz,
dar poate fi ingerat sau injectat i induce o stare de excitaie de cteva minute, asemntoare cu
cea produs de pasta de coca fumat sau inhalat sau de clorhidratul de cocain injectat, dar net
marit, urmat de o irezistibil dorin de a rencepe.
Dorina de a rencepe constituie un risc pentru c duce la consum continuu i stare de
epuizare total. De asemenea, efectul vasoconstrictor al substanei generez afeciuni cardiace,
hipertensiune arterial i accidente vasculare cerebrale.
Efectele fizice ale dependentei de crack: modificari ale presiunii arteriale, ale pulsului si
ale respiratiei, greata, voma, anxietat, convulsii, insomnie, pierderea poftei de mincare, ceea ce
va duce la malnutritie si la pierderea in greutate, transpiratii reci, umflarea si singerearea
mucoaselor, agitatie si anxietate, rani ale cavitatii nazale, tulburari si deteriorari ale plaminilor,
posibile infarcturi, accidente vasculare cerebrale sau convulsii.
Acest drog este in mod deosebit periculos pentru ca : este absorbit rapid prin plamini,
intrind in fluxul sanguin si fiind purtat apoi la creier . Riscurile luarii unei supradoze si al
otravirii sunt foarte mari putandu-se ajunge la coma, convulsii si deces. Efectul rapid al crack-
ului ( 5 7 minute ), adica placere intensa, trece rapid, ducind la depresie, care trebuie sa fie
inlaturata prin si mai multa cocaina. Acest ciclu mareste riscurile dependentei . Deoarece efectul
drogului nu dureaza mult, toxicomanii se gindesc in permanenta la cocaina si la modurile cum
pot face rost de cantitati si mai mari.
Din punct de vedere psihologic drogul are ca efect reducerea concentrarii, a ambitiei, a
dorintei de actiune, mareste confuzia si iritabilitatea avind o actiune catastrofala asupra vietii
profesionale si personale a consumatorului. Consumul regulat poate duce la psihoza cocainei, la
paranoia, halucinatii si la o stare denumita furnicare , in care toxicomanul are senzatia ca-i
umbla pe trup furnici sau serpi. Paranoia si depresia pot duce la comportament violent si cu
tendinta de suicid. Efectele secundare ale substantelor de adaos maresc riscurile consumului de
cocaina

13. PCP (Penciclidina)

 PCP, sau praful ingerilor este un drog cu efect halucinogen asupra organismului.
Modul de administrare al PCP-ului se face prin inhalare, injectare, pe cale oral,a sau sub
forma de tigari.
Efectele adverse ale PCP-ului sunt:

halucinatii;

senzatie de plutire;

incapacitate de coordonare a membrelor;

incapcitatea de a percepe durerea fizica;

insuficienta respiratorie;

dezorientare;

frica;

panica;

agresivitate;

cresterea riscului de contactare a anumitor boli infectioase transmise prin folosirea

acelorasi ace de seringa sau prin contact sexual (BTS), precum HIV sau hepatita.

Dupa inhalare efectele apar n cteva minute, atingnd maxima n jumtate de or,
meninndu-se n platou 4-6 ore, iar diminuarea i revenirea la normal se va produce dup
34-48 de ore.
Este un drog periculos deoarece, n funcie de starea spirit i doz, induce
depersonalizare, euforie, excitaie, exaltare, distorsionarea imaginii corporale, sens de gol
 interior, blocaj senzorial, hipersalivaie, halucinaii, tremurturi, confuzie mental,
pierderea cunotinei pn la nivel de com, hiperreflexie, distonie, oligurie, convulsii i
creterea presiunii arteriale. Moartea poate surveni n urma unei crize hipertensive sau
epileptice.

14. LSD

LSD-ul este una dintre cele mai populare substante halucinogene, modul de administrare
facandu-se pe cale orala sau sub forma de gelatina sau picaturi pentru ochi.
Efectele nocive ale LSD-ului asupra organismului cuprind;

crestere temperaturii corpului;

cresterea tensiunii arteriale;

pierderea poftei de mancare;

insomnii;

tremurat;

halucinatii recurente.
Dietilamida acidului lisergic, cunoscut sub numele de LSD, se obine prin metode
chimice din secara cornuta (claviceps purpurea, ciuperca parazit a secarei). Despre intoxicaiile
cu claviceps purpurea datele provin nc din evul mediu, maladia numit focul Sfntului Anton
sau boala fierbinelii provocat de prezena n diet a cerealelor parazitate de ciuperca sus-
menionat. Aceast intoxicaie este cunoscut astzi n medicin sub numele de ergotism.
Se vinde sub form de pastile, n jargon acid, ori de mici cartonae impregnate
cunoscute ca timbre. Din punct de vedere fiziologic este un atangonist al serotoninei la toate
nivelele receptorilor presinaptici. Doza eficient este ntre 0,5 i 1g/ kg corp. Nu se cunosc
cazuri de sinucidere intenionat ca urmare a abuzului de LSD aa cum s-a crezut iniial dar
apare tentativa de zbor ceea ce duce la sinucidere neintenionat.
15. Ciuperci

Exista in prezent multe categorii de ciuperci consumate pentru efectele lor halucinogene,
modul de administrare facandu-se prin fierbere, gatire, sau consumare in ceai. Efectele pe care
acest gen de ciuperci il au asupra organismului sunt:

cresterea tensiunii arteriale;

transpiratie abundenta;

stari de ameteala si voma;

halucinatii.

16. Inhalanti
Inhalantii sunt substante regasite in numeroase produse de intretinere si curatenie, si prin
urmare acestia se afla la indemana tuturor.
Efectele inhalantilor asupra organismului sunt:

dureri de cap;

slabiciune la nivelul muscular;

dureri abdominale;

schimabarii severe ale starii de spirit;

agresivitate;

stari de voma;

sangerari la nivelul nasului;

leziuni la nivelul ficatului, plamanilor si a rinichilor;

 incapacitatea de coordonare a membrelor;

stari de oboseala;

pierderea poftei de mancare;

scaderea ritmului cardicr si al respiratiei;

hepatita;

neuropatie periferica.

17. Derivatii de canabis

Consumul acestora poate genera senzatii de bine, relaxare sau liniste, aceste substante
sunt derivati de canepa indiana si sunt cunoscute ca fiind droguri sociale extrem de raspandite in
populati astudenteasca. Intoxicatia cu canabis produce initial fenomene de excitatie euforica
( greu de diferentiat de manie), urmate de stare confuzionala cu apatie, stari depresive sau
desforice, cae se pot agrava.
Marijuana si hasisul sunt doua dintre cele mai populare droguri, varsta medie la care
tinerii incep sa o foloseasca fiind de 14 ani conform unui studiu statistic realizat recent.
Modul de administrare al marijuanei se face sub forma de tigari sau gatita in diverse
mancaruri. In ceea ce priveste modul de manifestare ale efectelor acestui drog, acesta include:

inrosirea ochilor;

incapacitatea de a gandi limpede;

incapacitate de a percepe in mod corect notiunea timpului;

incapacitatea de a duce la bun sfarsit anumite activitati care necesita concentrare si

organizare;

paranoia;
 atacuri de anxietate;

incapacitate de a asimila informatii si notiuni noi;

incoerenta in exprimare.

Efectele pe termen scurt ale hasisului:

relaxare;
alterarea perceptiei;
paranoia;
pupile dilatate;
tulburari de concentrare si de memorie;
uscaciunea gurii si gatului;
cresterea frecventei cardiace;
frica si anxietate;
pofta nestapanita pentru dulciuri.

Efectele pe termen lung ale hasisului:

niveluri reduse ale hormonilor masculini si feminini;
deteriorarea ciclurilor menstruale sau a spermei;
pierderea temporara a fertilitatii la barbati si femei;
dependenta;
pierderea motivatiei, clinic mentionata ca sindrom amotivational (pierderea dorintei
de a desfasura activitati curente, caracterizat de apatie, lipsa de energie, cresterea in greutate;
sindromul nu a fost diagnosticat oficial, dar, in special, in randul tinerilor consumatori de
cannabis au fost observate manifestari constand in neglijarea si pierderea interesului pentru
activitatile sociale in care sunt implicati, pierderea interesului fata de practicarea sportului, fata
de familie, etc; dar, de asemenea, poate fi doar un simptom al dependentei de droguri, in
general);
leziuni pulmonare, cancerul, bronsita;
capacitatea scazuta de a face fata frustrarilor si alte sentimente neplacute;
scaderea imunitatii fata de infectii;
interfereaza cu cresterea emotionala si dezvoltarea personalitatii adolescentilor.

18.Mescalin
 Mescalina este o substan asemntoare adrenalinei, solubil n ap, etanol, cloroform i
insolubil n eter. Dup structura chimic, mescalina nu este un alcaloid deoarece nu prezint
nucleu indolic, dar exist o cert asemanare ntre aceasta i celelalte substane halucinogene.
Peyotl-ul se vehiculeaz sub form de discuri tiate transversal i exicate la soare (mescal
buttons), coninnd 3-4% substan activ.
Efectele mescalinei sunt: dilatarea pupilelor, creterea temperaturii corpului, destinderea
muchilor, grea, vom, euforie, "ncruciarea" percepiilor, halucinaii vizuale (figuri
geometrice, linii, culori etc.), tulburri de concentrare i diminuarea memoriei de scurt durat.

19. Tranchilizante

Din seria acestora aducem in discutie barbituricele al caror consum indelungat conduce
la instalarea unui sindrom toxicomanic complet, ceea ce a condus in multe tari la renuntarea
folosirii acesor categorii de substante in practica medicala.
Intoxicatia cu barbuturice produce urmatoarele :
*simptome somatice:inapetenta, scadere ponderala, paloare, dermatoze ( prurit, exanteme
rubeoliforme, scarlatiniforme), alergii de aspect reumatoid, insuficienta hepatica.
*simptome psihice: iritabilitate, irascibilitate, labilitate afectiva, scadearea posibilitatii
adaptative, scaderea randamentului profesional, modificari caracteriale.
*manifestari comportamentale: slabirea cenzurii morale, slabirea simtului estetic,
scaderea responsabilitatii.
Pe acest fond pot aparea tulburari psihotice: excitatie, fenomene confuzionale, fenomene
halucinatorii.
20. Steroizi

Asa cum a relevat un studiu statistic realizat recent, 70% dintre persoanele ce recurg la
tratamente pe baza de steroizi, se expun unui risc extrem de mare in ceea ce priveste efectele
adverse ale acestora, precum:

cancer al ficatului;

sterilitate;

dezvoltarea caracterelor masculine la femei;

dezvoltarea caracterelor feminine la barbati;

agresivitate;

depresii;

acnee;

schimbarea starii de spirit.

21. Tutun
 In prezent tutunul este una dintre cele mai raspandite substante care creeaza dependenta,
modul sau de administrare fiind destul de vast de la tigari, la pipe, sau chiar narghilele.
Efectele nocive ale tutunului asupra organismului uman pot duce la cresterea riscului
dezvoltarii unor conditii medicale severe si uneori ireversibile, precum:

dependenta;

afectiuni ale inimii;

cancer la pulmonar, al laringelui, esofagului, vezicii urinare, pancreasului, rinichilorsau

chiar cancer bucal;

emfizem;

bronsita cronica;

avort spontan.
 Bibliografie
.
Boros, A. (2014). Cauzele si efectele consumului de droguri. Bucuresti: Editura Elisavors.

Dindelegan, C. (2012). Incursiune in psihopatologie si patologie clinic. Bucuresti: Editura

SPER.

Predescu, V. (1989). Psihiatrie. Bucuresti: Editura Medical.

Tudose, F., Tudose, C.& Dobranici, L. (2011). Tratat de psihopatologie si psihiatrie pentru
psihologi. Bucuresti: Editura Trei.

DSM- IV-TR, (2003). Manual de diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale. Bucuresti:

Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania.