DROGURILE

-VIAŢA PE CONTRASENS-
SCURT ISTORIC
 Opiul, drogul cel mai răspândit

În antichitate, opiul era, fără

îndoială, printre cele cel mai
răspândite droguri. Deși se crede că
era utilizat încă din preistorie,
cercetătorii au stabilit cu certitudine
că drogul a fost cultivat pentru
prima dată de sumerieni, în 3400
î.e.n. Apoi, a fost preluat de asirieni,
babilonieni, egipteni, fenicieni, greci
și cartaginezi.
Un papirus egiptean din jurul anului 1.600 î.e.n. descrie pentru prima dată
folosirea în scop terapeutic a macului, ce conţine opiu. Planta era recunoscută
pentru calităţile sale analgezice, calmând durerile. Egiptenii credeau că opiul a
fost creat de zeul Thoth, și că zeul Ra îl consuma împotriva durerilor de cap.
 Cannabisul, folosit de milenii

Cannabisul este unul dintre cele

mai cunoscute droguri. Acesta este
folosit de mii de ani, cu preponderență
în Asia Centrală și de Sud.
În trecut, canabisul era cultivat în
special pentru fibrele sale, dar era folosit și
în timpul meditațiilor sau drept calmant.
Într-un mormânt din vestul Chinei, vechi de 2700 de ani, au fost descoperite
dovezi incontestabile ale utilizării acestei substanțe psihoactive. În mormânt
arheologii, au găsit 789 de grame de cannabis, care-i aparțineau unui șaman.
Totuși, cea mai timpurie probă a fumatului de cannabis a fost descoperită
în România. Într-un mormânt de circa 5000 de ani a fost găsită o pipă cu rămășițe
de semințe de cânepă arse.
Frunza de coca, monopol de stat la incași

Frunzele de coca erau folosite de mayași pentru efectele puternic

stimulente.
Cele mai vechi dovezi ale utilizării de droguri au fost descoperite în mai
multe situri din Valea Nanchoc din Peru, iar unele artefacte asociate cu
procesarea frunzelor de coca datează de acum 9000 de ani.
Mărturii ale consumului acestor droguri au fost găsite și în pe șteri din
valea Ayacucho din Peru, datând de peste 2800
de ani. Majoritatea civilizațiilor din
America de Sud consumau frunze de
coca: Maya, Nazca, Moche, Tiwanaku,
Chiribaya și Inca.
Potrivit datelor deținute de
arheologi, cultura și utilizarea coca a
devenit monopol de stat în Imperiul
Incaș în jurul anului 1430.
Droguri halucinogene, accesul spre o altă lume

Psilocibina, o substanță ce
se găsește în ciupercile
halucinogene, era folosită cu
precădere de populațiile din
deșertul Sahara, dar și de
civilizațiile din America Centrală și
de Sud.
O serie de picturi murale descoperite în Nordul Africii ne arată că triburile
aborigene din Sahara foloseau drogul în 9000 î.e.n.
De asemenea, picturi rupestre descoperite în Spania, realizate acum 6000 de
ani, sugerează că ciuperca Psilocybe hispanica era utilizată în cursul
ritualurilor religioase.
Ciupercile halucinogene provoacă greață și halucinații, iar civilizațiile antice
credeau că în aceste stări pot accesa niveluri superioare de inteligență.
 Lotusul albastru, favoritul egiptenilor

Timp de 3000 de ani, lotusul albastru a fost folosit de preoții din Egiptul Antic
datorită proprietăților medicinale, dar și a ceea ce ei numeau „esen ța divină”.
Planta este adesea înfățișată în arta egipteană. Ea se regăsește în multe gravuri
și picturi, inclusiv în faimosul templu de la Karnak.
În cele mai multe
reprezentări, lotusul albastru este
asociat cu petreceri, dans, dar și
cu ritualuri spirituale sau
magice, precum ritul de trecere.
Termenul de „drog” este considerat a proveni din:
 cuvântul persan „droa” care înseamnă „miros aromatic”;
 cuvântul evreiesc „rahab” care înseamnă „parfum”;
 cuvântul olandez „droog” care desemna, în urmă cu circa 200 de
ani, „părţi din plante comercializate în farmacii;
 cuvântul englez „drug” care desemnează orice produs
medicamentos.

În sens ştiinţific, „drog” înseamnă orice substanţă care

are capacitatea de a determina o stare de dependenţă.

Drogurile sunt substanţe naturale sau sintetice, folosite

de consumatori pentru acţiunea lor asupra psihicului, fie
ca stimulente fie ca sedative ale activităţii mintale.
CLASIFICARE
 Drogurile pot fi clasificate din foarte multe puncte de vedere:

I.  Din punct de vedere al stării de agregare:

 Droguri solide: pulberi – utilizate prin dizolvatre, prin
amestecarea cu produse de patiserie, fumat, prin injectat etc.
 Droguri lichide: alcoolul şi altele, folosite „per os” (de băut)
sau pentru administrat parenteral (injectabil).
 Droguri gazoase: numite şi „droguri inhalatorii”, constituite
din diverse structuri „psihoactive” (psihotrope) sub formă de
aerosoli, esenţe, cleiuri, solvenţi, nitriţi de butilen etc., unele
dintre ele sunt comercializate sub formă de „parfumuri
ambientale”.
 Droguri lichide
Droguri solide

Droguri inhalatorii
 II.  Din punct de vedere al provenienţei, deosebim:
 Droguri naturale: opiu, canabis, mescalină, cocaină,

nicotină;
 Droguri semisintetice: heroină;

 Droguri sintetice: mialgin, pentazocină, LSD (dietil amida

acidului lisergic), amfetamine.

III – Din punct de vedere al acţiunii:

 Droguri uşoare, minore: cafeaua, ceaiul etc.
 Droguri dure (grele), majore: morfina, cocaina, canabis,
LSD, heroina, fenciclidina, mescalina, nicotina, psilocibina
etc.
Droguri naturale Droguri semisintetice
Cannabis Heroina

Droguri sintetice
LSD
Drog uşor
Cafeina

Drog dur
Nicotina
IV. Din punct de vedere al acţiunii asupra Sistemului
Nervos Central:
A – Droguri care deprimă activitatea Sistemului Nervos
Central:
alcoolul şi băuturile alcoolice;
hipnotice, sedative şi tranchilizante;
benzodiazepine: diazepam, nitrazepam, rudotel etc.;
barbiturice: ciclobarbital, amobarbital, fenobarbital etc.;
alte structuri chimice folosite ca somnifere;
solvenţi şi gaze inhalante: toluen, benzen, acetonă, butan, alcooli
alifatici şi aromatici etc.;
substanţe care reduc durerea – analgezice puternice;
droguri opiacee – substanţe naturale din opiu: morfină, codeină
etc.;
droguri opioide – substanţe de semisinteză sau sinteză chimică:
heroină, mialgin, metadonă, fortral etc.
B – Substanţe care stimulează activitatea Sistemului
Nervos Central:
 cocaina;
 cofeina;
 tutunul;
 amfetaminele;
 hormonii steroizi anabolizanţi.
C – Substanţe perturbatorii ale funcţiilor Sistemului
Nervos Central (halucinogene sau psihodisleptice):
 LSD – dietilamida acidului lisergic;
 ciupercile halucinogene;
 cannabis, marijuana;
 mescalina;
 psilocibina etc.
 Cannabis
(marijuana)
Cannabisul este o plantă naturală şi este folosită în trei moduri principale. Cel mai
adesea se găseşte sub formă de răşină, ce este modelată sub formă de cuburi sau
bucăţi.
Mai puţin întâlnite sunt frunzele sau crenguţele, iar cel de al treilea mod de folosire
este sub formă de ulei, rar întâlnit în Irlanda.
Fiecare tip de cannabis
conține THC
(tetrahidrocanabinol), principala
substanță psihoactivă a acestor
produse vegetale. Cu cât
valoarea THC-ului este mai
mare, cu atât mai puternice sunt
efectele acestui ușor drog.
 Cannabisul afectează memoria de scurtă durată, logica,
abilitatea de mişcare şi de a efectua efort fizic complex.
Acesta este şi mai periculos când este cosumat cu alcoolul.
Efectele pe termen lung sunt creşterea riscului de apariţie a
bronşitei şi a cancerului pulmonar precum şi apatiţia perturbărilor
psihice.
Boli la care ajută marijuana: scleroza multiplă, MRSA,
hipertensiunea arterială,
incontinență urinară,
tulburările gastro-intestinale,
cancerul, durerea cronică,
boala alzheimer, apneea de
somn.
 Heroina
-C₂₁H₂₃NO₅-
 Heroina sau diacetilmorfina este un derivat semisintetic opioid, obținut la
sfârșitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei.
Produsă de compania de medicamente Bayer AG, heroina a fost
exportată în 1898 în 23 de țări din lume și folosită un timp în tratamentul
afecțiunilor respiratorii.
Ulterior dovedindu-se riscurile ei de abuz și grava adicție (dependență) a
fost inclusă pe lista drogurilor narcotice de abuz și interzisă în numeroase
state.
 Heroina este cel mai periculos drog, iar starea de euforie
indusă de drog durează în mod obişnuit 4-6 ore. Sub influenţa
heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt căzute, apare
depresia, apatia şi descreşte activitatea fizică.
Doze mari de heroină pot induce somn, vomă şi respiraţie
superficială. O supradoză poate cauza convulsii, comă sau chiar
moarte.
Supradoza de heroină este tratată
de obicei cu un antagonist opioid, de
regulă naloxonă sau naltrexonă, care
are o înaltă afinitate pentru receptorii
opioizi dar care nu îi activează.
 Cocaina
-C17H21NO4 -
 Cocaina (benzoil-metil-ecgonină) este
un alcaloid tropanic cristalin, care se obține din frunzele arbustului
de coca (Eritroxylon coca), larg răspândit în America de Sud.
Este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos
central, fiind unul dintre cele mai răspândite droguri care produc
dependența consumatorului.
Cocaina este un inhibitor al dopaminei, noradrenalinei, serotoninei. El
împiedică transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor neuronale,
prin ridicarea pragului de sensibilitate a receptorilor, o creștere a
simpaticotoniei.
 Cocaina este o pudră albă obţinută din frunzele arborelui
de coca larg răspândit în America de Sud, fiind consumat de
obicei prin inhalare.
Derivate ale cocainei cum ar
fi lidocaina și novacaina sunt utilizate în medicină și
stomatologie pentru anestezie locală, însă în concentraţii
mari această substanţă devine drog.
O supradoză poate
cauza agitaţie extremă,
stop respirator, stop
cardiac, în cel mai rău
caz, moarte.
 Ecstasy
-C₁₁H₁₅NO₂ -
 Ecstasy este un drog sintetic ce
mai poartă numele de Adam, MDMA
sau X TC.
MDMA (3,4-metilendioxi-N-
metilamfetamină) ) este o substanță
psihoactivă empatogenă si
  halucinogenă din familia amfetaminelor.
Ecstasy este un aşa-numit ,,designer drug,, (drog proiectat), efectele
asociate consumului fiind: probleme psihice, tulburări ale somnului,
anxietate severă, nevoia irezistibilă de a
consuma drogul şi paranoia.
O supradoză determină moartea.
 LSD
-C 20 H 25 N 3 O-
 Dietil amina acidului lisergic este unul dintre cele mai puternice şi
mai bine studiate halucinogene.
Probabil cel mai cunoscut și răspândit psihedelic semisintetic,
LSD-ul a fost folosit în principal ca un drog recreațional, un
enteogen.
 Este sintetizat din acidul lisergic, derivat din cornul de secară,
o ciupercă a grânelor ce, de obicei, se regăsește pe secară.
 În formă pură, este incolor, inodor și ușor amar, sensibil
la oxigen, lumină ultravioletă și clor, mai ales sub formă lichidă.
Efectele fizice includ: dilatarea
pupilelor, scăderea temperaturii
corpului, greaţă, “pielea de
găină” , creşterea glicemiei şi a
ritmului cardiac.

În faza halucinatorie, drogatul

are modificări în percepţia
spaţiului şi a timpului, însoţite
de perceperea distorsionată a
mărimii şi formei obiectelor, a
mişcărilor, culorilor, sunetelor,
atingerii şi în abilitatea
consumatorului de a percepe
obiectele prin intermediul
simţurilor.
Barbiturice
 Barbituricele sunt cele mai folosite medicamente prescrise pentru
inducerea relaxării şi a somnului.
Administrarea fără discernământ şi în concentraţie mare afectează
sistemul nervos central: apar stări de pierdere a echilibrului, vomă, puls
accelerat.
O supradoză induce coma profundă sau moartea.
În prezent au fost înlocuite în mare majoritate de către agenți
moderni, precum sunt benzodiazepinele, în special în tratamentul
tulburărilor de anxietate și al insomniei.
Barbituricele care încă
mai sunt în uz sunt utilizate în:
 anestezie generală, epilepsie,
 migrenă acută, eutanasie sau
pentru realizarea pedepsei
capitale.
Ce este dependența de droguri?

Este o afecțiune cronică a creierului, care

deseori recidivează și care provoacă consumul de
droguri compulsiv, în ciuda consecințelor
dăunatoare pentru cel dependent și pentru cei din
jurul său.
Este o afecțiune a creierului deoarece duce la
schimbări în structura și funcționarea creierului.
Ce se înâmplă cu creierul unei persoane
atunci când consumă droguri?
Drogurile sunt substanțe chimice care lovesc in sistemul de
comunicare al creierului și afectează modul în care neuronii
trimit, primesc și procesează, în mod normal, informații.
Există cel puțin două modilități prin care drogurile pot face
asta: imitând mesagerii chimici naturali ai creierului, și/sau
suprastimulând "circuitul de recompensă" al creierului.
Unele droguri, precum marijuana sau heroina, au structuri
similare mesagerilor creierului, numiți neurotransmitatori,
care sunt produși în mod natural de creier. Din cauza acestei
similarități, aceste droguri pot "păcăli" receptorii creierului
și să activeze celulele nervoase să trimită mesaje anormale.
Proiect realizat de : Luca Roberta
Mihai Irina
Leonte Alexandra
Hristea Şerban
Ilustraţii realizate de Mihai Irina