Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

COMPORTAMENTE ABUZIVE ÎN RELAȚIA

PROFESORI- STUDENȚI

Disciplina Etică și Integritate Academică

Studenți:
Grigoraș Bianca
Mihăescu Maria
Niță Daniel
Ologu Petruța

Anul 2023
 Cuprins

1. Introducere...........................................................................................................3
2. Importanța relației profesor-student în procesul educațional..............................5
3. Comportamente abuzive- exemple și manifestări................................................7
4. Moduri de diminuare a comportamentului abuziv...............................................9
5. Concluzii............................................................................................................11
6. Bibliografie........................................................................................................12

2
 1. Introducere

Procesul educațional reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care stau la baza
dezvoltării atât a copiilor, cât și a adulților, fiind un proces constant, continuu și complex. Școala
are un impact major asupra dezvoltării cognitive și sociale a persoanelor, fiind mediul în care
majoritatea își petrec o bună parte din viață.
Astfel că, prin condiţiile concrete în care se desfăşoară procesul de învăţământ, prin
conținutul mesajului educational, prin comportamentul, atitudinea și prin personalitatea
profesorului, dezvoltarea elevului poate fi influențată. O relație pozitivă între student și profesor
poate fi benefică pentru ambele părți. Studenții care se simt confortabil cu profesorii lor și care
primesc feedback constructiv și încurajare sunt mai predispuși să se implice în procesul de
învățare și să obțină performanțe academice mai bune. De asemenea, profesorii care își îndrumă
studenții și îi sprijină în dezvoltarea lor academică sunt mai susceptibili să se simtă împliniți
profesional.
Relaţia cadrului didactic cu elevii săi reprezintă o construcţie reciprocă, bidirecțională,
dinamică, ce se repliază permanent în funcție de circumstanțe şi de scopuri educative. Profesorii
au responsabilitatea de a îndruma și a inspira studenții lor, de a le dezvolta abilitățile și de a le
oferi feedback-ul necesar pentru a-și îmbunătăți performanța academică. În același timp, studenții
trebuie să fie dispuși să învețe și să își asume responsabilitatea pentru propriile lor succese
academice.
Au fost efectuate studii prin care se confirmă faptul ca relațiile dintre profesori si studenți,
dar și calitatea practicilor pedagogice sunt factori esențiali în ceea ce privește implicarea
studenților în activitățile didactice. De cele mai multe ori, profesorii au un impact semnificativ în
ceea ce privește performanțele studenților, precum si în îmbunătățirea abilităților sociale ale
acestora.

Adesea, profesorii contribuie semnificativ la schimbările pozitive ale performanțelor

elevilor, mai mult decât orice alți factori școlari. Dincolo de sporirea rezultatelor școlare, relațiile
pozitive dintre profesori și elevi se asociază cu îmbunătățirea abilităților sociale ale elevilor.

În mod specific, calitatea acestor relații s-a dovedit a fi în strânsă legătură cu funcționarea
socială a elevilor, cu lipsa problemelor comportamentale, cu implicarea în activitățile de învățare
și, ceva mai slab, cu performanțele academice. Așadar, impactul acestui tip de intervenție, deși
relevant asupra performanței școlare, este în principal asupra dezvoltării sociale și a
comportamentelor pozitive.

Studiile arată că apropierea de elevi ghidează de asemenea profesorul în dirijarea și

gestionarea emoțiilor și cognițiilor manifestate de elevi în clasă, atât a celor pozitive, care
încurajează învățarea, cât și a celor negative. În acest sens, nu doar că relaționarea optimă
3
profesor-elev aduce beneficii pentru elevi, ci absența relaționării optime, respectiv starea de
conflict, are efecte negative și poate frâna implicarea elevului cu materia acelui profesor sau în
general.

Cu toate acestea, este important să se mențină un echilibru între autoritatea și prietenia

dintre student și profesor. Profesorii trebuie să fie autoritari în rolul lor de educatori, dar și să își
arate empatia și să fie receptivi la nevoile și preocupările studenților lor. În același timp, studenții
trebuie să își respecte profesorii și să se implice într-un mod constructiv în procesul de învățare.În
general, o relație pozitivă între student și profesor poate fi esențială pentru succesul academic al
studentului și pentru dezvoltarea sa personală și profesională.

4
 2. Importanța relației profesor-student în procesul educațional

La întrebarea dacă, actualmente, în instituțiile de învățământ există parteneriatul profesor-

elev/student şi cum se manifestǎ, respondenții au opinat astfel:

 se manifestă în procesul de învățare, de studiere alături de profesor;

 prin oferirea consultațiilor la disciplina predată, la organizarea conferințelor şi
dezbaterilor; în timpul orelor, când sunt discutate şi analizate problemele propuse
de studenți;
 în cadrul elaborării tezelor de an şi de licență, conferințelor ştiințifice, lansărilor de
carte (cu excepția unor profesori greu de abordat);
 există mai ales între profesorii tineri şi studenți, care au interese comune,
frecventează aceleaşi locuri publice (biblioteci), care au un comportament mai
degajat, împărtăşesc aceleaşi valori şi  idealuri;
 prin comunicare liberă, acolo unde studentul doreşte a se implica, a fi mai sociabil
şi mai activ.

Studenții care au afirmat că parteneriatul profesor-elev/student nu existǎ, au invocat

următoarele cauze: 

 profesorul anunță o problemă şi o explică singur;

 studentul/elevul este obligat să țină cont de părerea profesorului;
 există doar în cazuri excepționale sau când e vorba de tezele de an;
 deşi mulți profesori îşi imaginează că sunt deschişi spre colaborare, nu fac decât să
se etaleze, să-şi demonstreze inteligența, astfel inhibându-l pe student deoarece
cuvântul studentului, considerat fără experiență, de multe ori nu se ia în seamă. 
 la clasă el este cel care dictează regulile, iar studentul continuă să fie elevul
cuminte din băncile liceului, care se supune docil;
 studentul/elevul nu este pregătit pentru o relație de parteneriat, considerîndu-se
inapt să atingă unele performanțe;
 deseori diferența de vîrstă este foarte mare;
 profesorul este preocupat doar de disciplina predată;
 unii profesori inspiră frică;
 studenții sunt indiferenți;
 prevalează metodele tradiționale care nu favorizează cooperarea.

5
Avantajele parteneriatului profesor-student au fost enumerate în ordinea care urmează:

 libertatea cuvântului, studentul este liber în exprimare, gândire;

 crearea unui climat favorabil şi degajat în sala de cursuri;
 schimbul de idei, opinii;
 prioritatea dialogului, stimularea creativității;
 între profesor şi student se formează o relație de prietenie;
 nu există constrângere, autoritarism din partea profesorului;
 studentul devine mai îndrăzneț, mai încrezător în sine;
 se cultivă spiritul de independență;
 se optimizează însuşirea cunoştințelor şi formarea abilităților, atitudinilor;
 profesorul serveşte ca ghid, călăuză şi model, devine accesibil;
 este stimulat autodidacticismul, cercetarea etc.

Dezavantajele parteneriatului profesor-student s-au prezentat în mod eterogen:

 profesorul nu se comportă egal cu toți, există studenți „aleşi, protejați”;

 studentul devine prea liber şi nu-şi controlează conduita; 
 profesorul nu apreciază obiectiv elevul;
 studentul nu se pregăteşte conştiincios de ore, ştiind că profesorul nu-i va pune
note mici;
 studentul este obligat să fie de acord cu ceea ce spune profesorul chiar dacă nu
este corect; 
 noțiunea de libertate poate fi greşit percepută de către elevi; elevul devine
dependent de sfatul profesorului etc. 

6
 3. Comportamente abuzive- exemple și manifestări

În general, relaţiile dintre profesor şi elev se polarizează în jurul sentimentelor de simpatie

şi încredere reciprocă sau, dimpotrivă, de antipatie, neîncredere și ostilitate. Sunt situaţii în care
contactul spiritual dintre profesor şi elev rămâne în zona indiferenţei, cei doi actori ai actului
educativ ignorându-se reciproc. În acest caz profesorul trebuie să ia atitudine aplicând o condiţie
esenţială a relaţiilor afective interumane, potrivit căreia simpatia şi încrederea nasc simpatie și
încredere, în timp ce antipatia şi ostilitatea trezesc sentimente de asemănătoare. Profesorul trebuie
să implementeze aceste relaţii, materializându-le în colaborare şi respect reciproc.

Pentru a nu încălca principiile pedagogice și a reduce procesul didactic la o simplă

activitate de transmitere de cunoştinţe, elevul trebuie permanent considerat un partener real de
comunicare, iar mesajele din partea acestuia luate în considerare. Lipsa factorului afectiv poate
îmbrăca şi forme mai grave: gesturi, priviri ameninţătoare, însoţite de atitudini discriminative şi
marginalizarea unora dintre elevi. Manifestările de acest tip din partea unor profesori, chiar dacă
sunt rare și se raportează numai la unii dintre elevi, au implicaţii grave atât asupra climatului
şcolar, cât mai ales asupra elevilor: reduce motivaţia pentru învăţare, influenţează negativ stima
de sine, transformă şcoala într-un spațiu neprimitor și incomod pentru aceștia.

Studiile efectuate în domeniu au relevat că unii profesori nu reacţionează principial nici

atunci când studenții răspund corect, nici când răspund eronat. După cum afirmă studenții, unii
profesori nu numai că nu se bucură când aceştia dau răspunsuri corecte, dar chiar îşi arată
surprinderea, îi ironizează și ezită să îi noteze în catalog. Aceste reacţii prezintă un interes
deosebit pentru studiile psihologice, care în urma cercetărilor au evidenţiat, că în acest fel se
încalcă un principiu fundamental al educaţiei – stimularea prin utilizarea corectă a laudei sau a
dojanei. Dacă un profesor laudă mai puțin, dar dojeneşte mai mult mult, în mod evident foloseşte
eronat criteriile aprecierii pozitive pentru formarea comportamentului elevului şi influenţarea
pozitivă a acestuia.

Ca bun pedagog, pus în faţa elevului pentru a-l forma şi nu numai de a-i transmite
cunoştinţe de specialitate, profesorul trebuie să acorde o atenţie sporită modului de distribuire a
pedepselor şi recompenselor, a aprecierii pozitive şi negative, pentru ca acestea să-şi atingă
scopul, generând efectul scontat. Dacă foloseşte în mod exagerat dojana şi dacă aceasta nu
păstrează un caracter limitat, ci ia forma unei deprecieri globale, de genul „nimic nu știi”, „nu eşti
bun de nimic”, se poate ajunge la o depreciere a personalităţii elevului.

Cadrele didactice care stimulează elevii prin laudă, obţin rezultate mai bune în procesul
educaţional. Aceștia apreciază pozitiv elevii aşa-zisa „problemă” chiar şi pentru unele progrese
minore, încercând astfel, să le dezvolte acestora, în mod permanent, încrederea în forţele proprii.

7
Dacă profesorul foloseşte corect aprecierea elevului, va asigura succesul demersului său educativ.
Atunci când un profesor îi spune unui elev „nimic n-o să se aleagă de tine”, el nu apreciază numai
o situaţie prezentă, ci îşi exprimă convingerea personală, previziunea asupra dezvoltării viitoare a
acestuia, ceea ce ar putea conduce la influenţarea decisivă a viitorului acestuia, prin scăderea
stimei de sine, prin demoralizare şi abandon. Performanţele elevului nu numai că nu vor creşte, ci
vor scădea atât de mult încât ar putea pune în pericol dezvoltarea psihică viitoare a acestuia.

Totodată, relația student-profesor nu este caracterizată doar de modul în care cadrul

didactic gestionează aspectele mediului educațional. În foarte multe cazuri și elevul poate realiza
acțiuni care afectează în mod negativ atât legatura profesională, cât și contextul și cadrul
educativ.

Din păcate există cazuri în care profesorii au fost abuzați de studenți. Aceste cazuri pot
varia de la hărțuire verbală și gesturi inadecvate la violență fizică.

Abuzul asupra profesorilor poate fi o problemă semnificativă în anumite medii academice

și poate avea un impact negativ asupra bunăstării profesorilor și asupra performanței lor
academice. Profesorii pot fi afectați emoțional, fizic și profesional, iar abuzul poate avea un
impact negativ asupra sănătății lor mentale și fizice.

Există cazuri în care profesorii au fost abuzați verbal sau prin intimidare de către studenții
care se simțeau frustrați de notele lor sau de alte probleme academice. Aceste comportamente pot
avea un impact negativ asupra moralului și stimei de sine a profesorilor și pot afecta relația dintre
studenți și profesori. Abuzul asupra profesorilor este o problemă serioasă care poate afecta
performanța academică și bunăstarea profesorilor și trebuie tratată cu seriozitate și sensibilitate.
Este important să se creeze un mediu sigur și respectuos pentru toți cei implicați în procesul de
învățare.

De asemenea, s-au identificat și cazuri mult mai grave, în care elevii au recurs la
agresivitate fizică asupra profesorilor. Din analize efectuate și cazurile identificate în rândurile
școlilor și a universităților, astfel de comportamente abuzive s-au întâmplat în incinta academică,
dar și în afara ei. Impactul acestor acțiuni asupra integrității, imaginii profesionale a profesorului
este unul extrem de negativ, determinând profesorii, în unele cazuri, să părăsească mediul
academic de lucru.

Din nefericire, numeroase cazuri de abuzuri și hărțuire atât din partea profesorilor către elevi,
cât și elev- profesor, sunt identificate și la nivelul sistemului educațional românesc. Raportându-
ne la nivelul academic al României, principalele acțiuni imorale înfăptuite în universităţi sunt
următoarele:

- hărțuirea sexuală pe linie ierarhică;

8
 - nerespectarea proprietății intelectuale;

- comunicarea deficitară în instituție;

- mita și cadourile oferite profesorilor;

- relațiile erotice între studenți și profesori;

- utilizarea unui limbaj ofensator sau superior de către cadrele didactice;

- limbajul rece și nepoliticos al personalului administrativ în relația cu studenții;

- presiuni din partea profesorilor pentru ca studenții să le cumpere cărțile.

4. Moduri de diminuare a comportamentului abuziv

Utilizarea unor strategii şi tehnologii didactice moderne, centrate pe aspectul formativ al

educaţiei, asigură selecţionarea şi întărirea comportamentelor adecvate, realizarea în condiţii
optime a conexiunii inverse, aprecierea performanţelor şcolare ale elevilor pe baze știinţifice,
obiective. Conform constatărilor unor sondaje realizate în rândul elevilor, unii profesori pun
accentul, în aprecierile pe care le fac asupra acestora, cu precădere pe eşecurile lor, fac prognoze
descurajatoare, pierzând din vedere perspectiva optimistă a evoluţiei.
Autoritatea profesorului bazată pe principiul „magister dixit” trebuie înlocuită cu una
întemeiată pe relaţii în care profesorul are rol de îndrumător, coordonator şi partener al activităţii
elevului. Controlul agresiv al profesorului asupra elevilor are consecinţe dezastruoase. Orice
încercare de a umili sau încurca un elev, mai ales în prezenţa colegilor săi, va genera un rezultat
nedorit: elevul ori se inchide în sine, refuzând să mai comunice, ori reacţionează violent.
Una dintre cele mai eficiente metode de a crea o relație satisfăcătoare cu elevii este ca
profesorii să îi trateze în mod egal pe toți. Fiecare elev poate face performanță, iar convingerile
cadrelor didactice vor fi de ajutor în procesul educațional. Felul în care sunt motivați în fiecare zi,
dar și sprijiniți în a-și atinge obiectivele, resursele pe care le primesc, în conformitate cu stilurile
lor de învățare, dar și ajutorul suplimentar oferit, când au nevoie, le vor întări convingerile în
forțele proprii.
O altă modalitate de a crea o relație apropiată cu elevii/studenții este ca profesorii să îi
cunoască mai bine. Care este mediul social din care fac parte și care sunt interesele lor, ce plăceri
au, dar și ce lucruri nu le plac? Răspunsurile le pot afla profesorii la începutul anului școlar, prin
intermediul unui formular de cunoaștere, dar și în pauze, mai ales dacă observă o schimbare de
comportament cauzată de diverși factori externi. Ajutorul venit din partea profesorilor, chiar și
sub forma unei întrebări, poate fi benefic pentru întărirea relației dintre cele două părți.

9
 Totodată, umorul este o modalitate excelentă de a construi legături cu elevii și, în plus,
face învățarea mai captivantă și îi încurajează pe aceștia să acorde o mai mare atenție lecțiilor.
Glumele și poveștile amuzante destind atmosfera și favorizează relații pozitive în clasă.
De asemenea, este important ca instituțiile academice să ia măsuri pentru a preveni abuzul
asupra studenților și să ofere suport și resurse pentru cei care au fost abuzați. Aceste măsuri pot
include programe de formare pentru profesori și personalul universitar, politici și proceduri clare
pentru tratarea plângerilor de abuz și consiliere și asistență pentru victime.

Ca o scurtă centralizare a metodelor de imbunătățire a relației student-profesor,

identificăm următoarele aspecte principale:

 Comunicarea eficientă

Profesorii ar trebui să fie deschiși și să fie dispuși să comunice cu studenții lor, să răspundă
întrebărilor acestora și să le ofere feedback constructiv. Studenții, la rândul lor, ar trebui să fie
respectuoși și să ofere feedback profesorilor lor.

 Respectul reciproc

Profesorii și studenții ar trebui să se respecte reciproc, să își ofere ajutorul și să își arate empatia
atunci când este nevoie. Profesorii ar trebui să respecte diferențele de opinie și să încurajeze
diversitatea culturală și de gândire, iar studenții ar trebui să respecte autoritatea și experiența
profesorilor lor.

 Implicarea activă

Profesorii ar trebui să încurajeze implicarea activă a studenților în procesul de învățare, să ofere

feedback individualizat și să ofere oportunități pentru discuții și colaborare. Studenții, la rândul
lor, ar trebui să se implice în mod activ în procesul de învățare și să fie curioși și deschiși la idei
noi.

 Înțelegerea contextului

Profesorii ar trebui să înțeleagă contextul social, cultural și economic al studenților lor și să

încerce să ofere resursele și suportul necesar pentru a depăși obstacolele. Studenții, la rândul lor,
ar trebui să înțeleagă rolul și responsabilitatea profesorilor lor și să își asume responsabilitatea
pentru propriile lor succese academice.

 Implicarea în afara orelor de curs

Profesorii și studenții ar trebui să își petreacă timpul în afara orelor de curs într-un mod
constructiv, să participe la activități academice și sociale împreună și să dezvolte o relație mai
apropiată și mai personală.
10
 Acestea sunt doar câteva dintre metodele prin care profesorii și studenții pot îmbunătăți
relația dintre ei. Este important să se construiască o relație bazată pe comunicare, respect și
implicare activă pentru a crea un mediu de învățare sănătos și productiv.

11
 5. Concluzii

Relația elev/student-profesor este una extrem de importantă de care depinde buna

dezvoltare a persoanelor și totodată buna desfășurare a contextului educațional. Modul în care se
abordează gestionarea acestei relații poate influența în mod pozitiv sau negativ activitatea
academică, iar aceste aspecte au un impact atât asupra studenților, cât și a profesorilor.

Comportamentele de tip bullying, agresiunea emoțională, fizică și sexuală între

elevi/studenți și profesori sunt în continuare întâlnite în scolile atât din țară, cât și în cele
internaționale. Măsurile de prevenție și diminuare a acestor tipuri de comportamente sunt
diversificate și în proporție ridicată, sunt implementate în instituțiile de învățământ (asistenți
sociali, psihopedagogi, programe de reabilitare, etc.).

Parteneriatul realist şi viabil depinde de experiența şi de profesionalismul pedagogic şi

managerial al cadrului didactic, care conduce eficient procesul de instruire. Parteneriatul este
chintesența modelului democratic de predare şi include:

 claritatea obiectivelor,
 îmbinarea metodelor expozitive cu cele dialogate,
 îndrumarea studiului individual,
 rolul direct- persuasiv al profesorului, controlul riguros şi evaluarea sistematică
pentru asigurarea calității instruirii.

Se exclud, bineînțeles: autoritatea excesivă, stresantă, frustrantă a profesorului, dar şi

înțelegerea fără limite; activitățile didactice facile; transformarea învățării în simplu divertisment
etc. Cu cât vârsta şi maturitatea şcolară a elevilor creşte, cu atât este/ar trebui să fie mai mare
ponderea şi calitatea parteneriatului, devenind o şansă de afirmare a echității şi a democrației în
învățământ.

În concluzie, afirmăm că, în categoria modelelor de predare, clasificate după criteriul rolul

partenerilor în învǎțare, se impune astăzi modelul centrat pe relația echilibrată subiect-obiect,
care presupune rolul conducător al profesorului prin autoritate, competență ştiințifică şi
metodologică, tact psihopedagogic, temperament, empatie şi comunicare stenică.

12
 6. Bibliografie

[1] "Importanța Relației Profesor-Elev În Procesul Educațional – EDICT". Edict.Ro, 2021,

https://edict.ro/importanta-relatiei-profesor-elev-in-procesul-educational/. Accessed 30 Mar 2023.
[2]"Teste Educaționale, Teste Vocaționale, Adviser". Brio.Ro, 2023,
https://brio.ro/adviser/relatiile-profesor-elev/info/12. Accessed 30 Mar 2023.
[3] "De Ce Este Importantă Relația Dintre Profesor Și Elev Și Ce Modalități De Îmbunătățire Pot
Fi Aplicate". Revista PSYCHOLOGIES Romania, 2022,
https://www.psychologies.ro/dezvoltare-personala-cunoaste-te-2/educatie/de-ce-este-importanta-
relatia-dintre-profesor-si-elev-si-ce-modalitati-de-imbunatatire-pot-fi-aplicate-2186009?
v=f5b15f58caba. Accessed 30 Mar 2023.
[4] Garbea, Raluca. "Importanţa Relaţiei Dintre Profesor Şi Elev - Revista Margot". Revista
Margot, 2018, https://www.revistamargot.ro/importanta-relatiei-dintre-profesor-si-elev/.
Accessed 30 Mar 2023.
[5]V. Goraș- Postică, “Parteneriatul profesor-elev - abordare psihopedagogică pragmatică”
[6] "Comportamentul Elevilor În Școală Poate Atrage Violență Sau Nesiguranță Emoțională |
Childhub - Child Protection Hub". Childhub.Org, 2023, https://childhub.org/ro/stiri-protectia-
copilului/comportamentul-elevilor-scoala-poate-atrage-violenta-sau-nesiguranta-emotionala.
Accessed 30 Mar 2023.
[7] "Caracteristici Ale Abuzului Asupra Copilului Săvârșit De Către Cadrele Didactice În Mediul
Școlar". Ciasdumitrualexe.Ro, 2023, http://www.ciasdumitrualexe.ro/re-surse-pentru-asistentii-
sociali/caracteristici-ale-abuzului-asupra-copilului-savarsit-de-catre-cadrele-didactice-in-mediul-
scolar/. Accessed 30 Mar 2023.
[8] Spilt, J. L., Koomen, H. M. Y., Thijs, J. T. (2011). Teacher wellbeing: the importance of
teacher-student relationships. Educational Psychology Review, 23, 457–477

13