Sunteți pe pagina 1din 11

Cuvant inainte

Un popor se deosebeste de altul prin traditiile sale care-i caractareizeaza modul de a trai si gandi. Chiar
daca evolutia societatii influenteaza aceste traditii, le schimba, ele raman totusi, in mentalitatea oamenilor.
Rromii au supavietuit de milenii tocmai prin pastrarea traditiilor. Chiar si acum, in secolul XXI, cei
aproape 8 000 000 de rromi care traiesc in Europa, constituie o etnie distincta, cu reguli si legi proprii.
Totusi, in randul rromilor se face simtita schimbarea, adaptarea la viata moderna.
Rromii din Romania nu fac exceptie. Exista grupuri care, renuntans la vechi obiceiuri, incep incet, incet sa
se alinieze majoritatii, adoptand un mod de viata asemanator acesteia, dar si familii conservatoare care
doresc sa-si mentina intacte traditiile.
Aceasta idee o voi sublinia in cele ce urmeaza prin prezentarea traditiilor rromilr care isi pastreaza inca
traditiile, urmad sa fac cunoscute declaratiile unui membru al comunitatii rrome (M. V.), membru ce nu se
arata intru totul de acord cu aceste obiceiuri.

Datorita numarului mare de de neamuri de rromi care traiesc pe teritoriul Romaniei (peste 40), ma voi
limita in a prezenta traditiille catorva dintre acestea.

Rromii Ursari

Rromii ursari obisnuiau sa traiasca pe langa vetrele localitatilor, pe langa curtile boieresti, pe langa manastiri sau la
curtile domnesti (rromi vatrasi). Avand contact direct cu populatia majoritara, nerroma, au piersut foarte multe
obiceiuri, traditii, elemente de cultura si educatie proprii etniei rrome,asimiland o serie de elemente de civilizatie,
traditii culturale, obiceiuri culturale, obiceiuri caracteristice populatiei nerrome langa care si-au dus existenta
(aculturatie). Cu toate acestea, o serie de elemente caracteristice culturii, traditiilor si civilizatiei rromilor ursari au
ramas neschimbate de-a lungul secolelor.
Astazi, rromii ursari locuiesc mai ales in judetele Moldove, in judetul Bacau, in Buhusi, Ocna, Darmanesti,
Moinesti, Onesti, Comanesti, etc.
In ceea ce priveste meseriile traditionale, cei mai multi rromi ursari sunt lautari, pieptanari (confectionau piptenni
si alte obiecte din os sau din coarne de animale), ceaunari (cei care se ocupau cu prelucrarea metalelor, avand mici
turnatorii de fonta si confectionand ceaune, cratite si oale de fonta), neustori ambulanti care comercializau prin
targuri si balciuri produse confectionate de ei insisi (in timp au inceput sa comercializeze produse realizate de
altii), vindecatori de boli (acestia foloseau plante medicinale pe care le preparau intr-un mod numai de ei cunoscut
in combinatie cu diverse descantece si cu masaje asemanatoare cu presopunctura practicata de popoarele din
Extremul Orient), artisti ambulanti (circarii) care dadeau reprezentatii prin balciuri si targuri.
Rromii care practicau alte meserii traditionale, pentru a-si vinde marfa, isi instalau atelierele in preajma grupului

1
de ursari, astfel ca, s-a ajuns prin a fi denumiti si acestia ursari.

De unde vine denumirea de ,,Ursari"?

Rromii talentati de muzica erau solicitati de dresori (circari) pentru a realiza dresajul ursilor. Puiul de urs era ads
din salbaticie, era pus cu picioarele pe jaratec in timp ce muzicantul ingana o melodie la un instrument. Dupa un
timp jaratecul era indepartat, ramanand doar muzicantul cu melodia, care declansa miscarea ursului ca si cum ar fi
fost tot pe jaratec.

Ursarii sunt caracterizati ca fiind oameni blajini, pasnici, prietenosi, care iubesc muzica si dansul si care
convietuiesc in relatii foarte bune cu celelalte etnii. Nu sunt bogati, dar prin compoirtament si grad de civilizatie
sunt apreciati de societate.
Un numar real privind populatia rroma, numarul de ursari, nu se poate preciza cu exactitare pentru ca rromii nu
doresc sa-si decline apartenenta la o etnie careia i se reproseaza cele mai multe lipsuri comportamentale.

Familia

Cei doi soti nu concepeau sa nu aibe 3-4 copii, cei mai doriti fiind baietii. cand fetele se maritau, plecau la casa
socrilor, iar baietii locuiau un timp cu restul familiei pana cand reuseau sa-si construiasca propria casa. Nora
devenea un membru al familiei cu drepturi si indatoriri egale cu ale celorlalti copii din familie. soacra stabilea ce
activitati va desfasura nora, aceasta preluand cea mai mare parte din activitatile casnice.
Banii castigati prin munca de catre fiu, ca si de catre ceilalti membri ai familiei erau administrati de tata. Intreaga
familie se sacrifica pentru a-l spijini pe baiatul care s-a casatorit sa-si construiasca casa in vecinatatea familiei.
Dupa ce baiatul se muta in noua casa, devenea cap de familie, cu drepturi depline, fata preocupandu-se mai mult
de gospodarie dar o ajuta in continuare pe soacra. Nora cea mai mare este considrata persoana cu cea mai mare
autoritate dupa soacra. Totusi, cel mai important in familie este tatal cosiderat ca fiind ,,aducatorul de noroc pentru
toata familia".

Casatoria

Logodna este prilej de mare petrecereunde participa rudele cele mai apropiate, se aduce orchestra si se canta
cantece de petrecere, muzica lautareasca, dar si muzica de dans. La inceput doar femeile danseaza, intr-un tarziu
intrand si barbatii in joc. Cand orchestra face o pauza pentru a servi masa, incep discutiile despre nunta, cine vor fi
nasii, ce orchestra va canta. spre finalul discutiilor se stabileste cu ce vor fi ajutati copiii de catre cele doua familii.
de regula, familia baiatului se angajeaza ca intr-un termen relativ scurt copiii se vor muta in casa lor, dar
deocamdata vor sta impreuna cu ei. Parintii fetei se angajeaza ca in momentul in care se vor muta in casa lor, le vor
mobila casa.
Nunta, de obicei, se face in curtea mirelui, prilej cu care socrul mare se faleste cu gospodaria sa frumoasa. Unii
rromi prefera sa-si organizeze nunta in restaurantele din localitatile lor, sau ddin localitatile apropiate.

2
Casa

Ursarii isi construiesc, de regula, casele in stilul arhitectonic al zonei. rareori cate un ursar mai adauga diferite
ornamente deosebite fata de celelate case din zona. Pentru zidirea peretilor caselor, rromii ursari, angajeaza
frecvent rromi rudari din zona, iar pentru acoperis si pentru geamuri si usi, dulgheri romani. Femeile de ursari
trebuie sa stie sa varuiasca si sa vopseasca. Prin satele de lautari circula zicala: ,,O fata este pregatita de maritis
daca stie sa varuiasca si daca stie sa faca mamaliga".

Imbracamintea

femeile mai tinere purtau fuste si bluze viu colorate. cu cat inaintau in varsta, femeile de ursari purtau fuste si
bluze mai inchise la culoare. Fustele erau crete si lungi 9era criticata de intreaga comunitate femeia care purta fusta
ceva mai scurta; daca i se vedeau gleznele era considerata neserioasa). In fata purta un sort, iar pe cap tot timpul un
batic legat sub barbie sau la spate. Era o deosebit de mare incantare pentru femeia de ursar sa imbrace haina
barbatului sau in deplasarile de ici colea.
Barbatii purtau palarii si costume de culori inchise, negre, maro, sau gri.
Copilul

Aparitia coplului este un prilej de mare bucurie in familia rromilor ursari. Cand afla de la sotia sa ca este
insarcinata, desi este extraordinar de bucuros, tanarul casatorit evita din jena sa-si anunte parintii ca in curand vor
fi bunici. este de datoria soacrei sa o chestioneze pe nora despre acest lucru.
Tanarul tatic intra in camera unde s-a produs nasterea ,,celui mai frumos copil din lume", isi saruta sotia si copilul,
apoi da de baut intregii familii si celor apropiati. Tanara mama primeste o bautura speciala pregatita din timp de
moasa, rachiu cu miere de albine.
de regula, daca pruncul este baiat, i se da numele bunicului sau cu scopul perpetuarii atat a numelui, cat si a
norocului acestuia. Dar nu de putine ori, familia de rromi ursari alege nume romanesti (Ion, vasile, Mihai). In unele
situatii se aleg nume de personaje din filme, iar pronuntarea acestora se face asa cum se scrie (Pardailan, Bobi,
Piedone, Fantomas).

Limba/ dialectul folosit

Dictionarele, abecedarele si multe alte carti in limba rromani aparute in ultimii ani sub semnatura sau coordonarea
prestigiosului filolog, conferentiar doctor, Gheorghe Sarau de la Universitatea Bucuresti, sunt redactate in grafia
internationala a limbii rromani.
Majoritarii considera ca limba rromani nu este decat o limba vorbita, adica nu se poate scrie. Aparitia lucrarilor de
specialitate dovedesc, insa, contrariul. Astfel, voi prezenta alfabetul international rrom, preluat din prefata
Dictionarului roman - rrom, Bucuresti, editura VANEMONDE, 2003, autor fiind profesorul Gheorghe Sarau.
LITERA VALOAREA LITEREI (PRONUNTIA)
a, b, d, e, f, g, h, i, l, m, n, o, p, r, s, t, t, u, v, z Ca si in alfabetul limbii romane
k Ca un c romanesc
c Ca un t romanesc
kh K aspirat (urmat in pronuntie, fara pauza de
un h)
th T aspirat urmat in pronuntie, fara pauza de
un h)
ph P aspirat urmat in pronuntie, fara pauza de
un h)
rr Ca un r romanesc, dar vibrat si nazalizat

3
w Semiconsoana w perceputa ca un u
x Ca un h dur, pronuntat ca ch din limba
germana
j Ca un i semivocalic
Ca s din limba romana
Ca j romanesc
3 Ca grupurile ge, gi (in unele dialectici se
pronunta j)
Ca grupurile ce, ci din limba romana,
dar cu h aspirat. In functie de dialect, se
pronunta ca d romanesc.
Se echivaleaza la singular prin litera t din
limba romana, iar daca urmeaza dupa n se
pronunta ca d romanesc.
Se echivaleaza la singular prin s din limba
romana, iar daca in fata se afla litera n,
atunci se pronunta ca t din limba romana.
q Se echivaleaza la singular prin c din limba
romana, iar daca urmeaza dupa n, atunci
se pronunta ca t din limba romana.
Se pronunta ia
Se pronunta ie
Se pronunta ii
Se pronunta io
Se pronunta iu

Rromii caldarari

Rromii caldarari sunt intalniti mai ales in Oltenia (Valcea, Dolj, Olt, Gorj, Mehedinti) si in Ardeal (Sibiu, Alba-
Iulia).
Ei se ocup cu confectionarea cazanelor din cupru pentru fcut tuic si confectionarea cldrilor din tabl pentru
fcut spun. Tot ei spoiesc aceste cldri si cazane cu cositor.
Din tabl sau aluminiu confectioneaz, de asemenea, frase pe care le vnd prin piete sau trguri.

Rromii cldrari sunt rspnditi n zona Olteniei n judetele: Vlcea, Dolj, Olt,
Gorj si Mehedinti, dar si n zona Ardealului cu precdere n Sibiu si Alba-Iulia. Ei
se ocup cu confectionarea cazanelor din cupru pentru fcut tuic si confectionarea
cldrilor din tabl pentru fcut spun. Tot ei spoiesc aceste cldri si cazane cu cositor.
Din tabl sau aluminiu confectioneaz, de asemenea, frase pe care le vnd prin piete sau trguri.

Familia

n satr, un loc aparte l are familia. Cu ct o familie este mai numeroas, cu


att ea este mai respectat. Capul familiei este brbatul; el este acela care aduce banii n cas. Femeia trebuie s
aib grij de copii, s-i spele, s le gteasc, s-i educe si s-i nvete si limba rromani. Ea si nvat fetele s coas,
s spele, s gteasc, s-si coas fustele si sorturile si s ghiceasc. Toate acestea trebuie nvtate de foarte
devreme deoarece fetele se mrit de la 12-13 ani. Si femeia aduce bani si mncare n cas de la ghicit si

4
descntat. Tatl si nvat fiii s confectioneze cldri ti cazane. Cnd se nsoar, biatul de rrom ti aduce nevasta
s locuiasc n casa tatlui su. Nurorile stau cu soacra, ele trebuie s-si ajute soacrele n gospodrie.
Galbenii si banii se strng la un loc si tatl este acela care are grij de ei, iar
dup moartea acestuia biatul cel mare (dac sunt mai multi bieti) e cel care are grija
de bani si galbeni si de ceilalti membri ai familiei.

Locuinta

nainte cortul si cruta erau totul pentru rrom. Se spunea c rromul fr cal si
crut nu era rrom. Acum, n locul cortului si-au fcut case mari, cu multe camere si
intens colorate, drept urmare, cine are cas mare si galbeni mai multi, acela este bine
vzut n satr.
Unii rromi si-au fcut pe acoperisurile caselor niste turnulete, acestea pentru
a-i aminti lui Dumnezeu s nu uite acea familie si s-o binecuvnteze. Astzi rromii si
construiesc vile frumoase, ce seamn foarte mult cu cele ale gagiilor. Doar vara mai
ntlnim corturi asezate la marginea satelor sau a pdurii; aici vin rromii s-si cstige
banii din confectionarea cazanelor. Toamna se ntorc la casele lor, cumprndu-si porci pentru Crciun si tot ce le
trebuie pentru iarn. Altii si-au deschis magazine sau baruri, avnd vnztori gagii (romni).

Portul

n ceea ce priveste portul rrom, acesta este foarte colorat, predominnd


culorile rosu, verde si galben. Fustele cldrreselor sunt frumos ncretite, cu panglici
multicolore, cu bnuti si nasturi cusuti pe poalele fustelor si sorturilor. Cmsile sunt
strnse, frumos ncretite n jurul gtului cu un volnas; au mnecile largi si sunt fcute
din stamb cu flori mari sau mrunte (stamba fiind de culoare rosie, galben sau verde).
Femeia mritat trebuie s poarte batic pe cap; o femeie cu capul descoperit aduce
jignire (necinste) unui brbat, baticul reprezint un semn de respect pe care femeia l
aduce brbatului. Fata nemritat nu poart batic fiindc aceasta este curat, virgin. Ea si poart prul mpletit n
dou codite; nainte fetitele rrome si purtau prul mpletit n trei codite, dou subtirele n fat si una mai groas pe
spate. n mpletiturile de pr fetele si femeile au sfori rosii pe care sunt nsirati bnutii de argint, acest argint fiind
aductor de noroc, ferindu-le de rele. La gt fetele si femeile au salbe de aur si lntisoare de aur.
Brbatii au pantaloni largi, confectionati din catifea verde sau neagr, pe care
sunt cusute, n lateral, panglici colorate. Au veste fcute tot din catifea sau velur, pe
partea din fat a vestei fiind cusuti nasturi colorati si bnuti de argint. Cmasa este
viu colorat, de preferint de culoare rosie cu flori mari de culoare alb sau galben.
Cmasa brbteasc este si ea cu mneci largi. Aceste cmsi sunt cusute de fetele
si femeile rrome. Plria este, la rndul ei, mpodobit cu mrgele sau pene de pun,
ca semn al mretiei. Rromul poart iarna cciuli de astrahan si vara plrii verzi
mpodobite. ncltmintea se aseamn cu cea a gagiilor. Brbatii poart si ei lntisoare si inele mari de argint sau
aur.
nainte brbatii purtau prul lung si aveau brbi. Btrnii erau vzuti ca
sftuitorii satrei si ei erau cei care si ddeau verdictul mpreun cu bulibasa atunci cnd se fcea i criss rromani
judecata rrom, dac se iveau probleme n satr.

5
Copilul

O cas fr copii e o rusine pentru rromi. Cnd o femeie rmne nsrcinat, zvonul se duce repede, femeile
anuntndu-se una pe alta si se strng toate n jurul gravidei; dac e iarn se adun n jurul focului din casa sau
cortul gravidei, dac-i var, se strng n fata casei. Apoi soacra se duce la biseric si ia ap sfintit si stropeste cu
ea pe brbatii din fiecare cort/cas. Atunci cnd durerile nasterii o apuc pe gravid, aceasta e luat de femeile
btrne de brat si o pun s sar peste o copaie mare de splat rufe. Cnd durerile se ntetesc, femeile tinere si
btrne ncep s bat din palme si fac glgie mare, fcnd ca gravida s nasc mai mult de fric si rugndu-se la
Sfnta Maria s o ajute. Brbatii n-au voie s intervin, cci se spune c nu vor mai avea noroc.
Cnd copilul se naste toat satra se bucur. Femeile btrne strig: hav,
hav, hav! sau hej, hej, hej! (Biat, Biat, Biat! sau Fat, Fat, Fat!
Dm de but si de mncat!). Soacra mare se duce la biseric s ia ap sfintit cu care stropeste corturile/casele
strarilor, crutele si caii acestora, apoi le toarn ap sfintit strarilor ca s se spele pe mini si pe fat, pentru ca
lehuza s nu-i spurce. Dac mama soacr nu se duce la biseric s ia ap sfintit, toat ziua nimeni nu mnnc
nimic si nu pune ap la fiert n oal, deci nu se gteste, nu se mnnc. Dup ce copilul a fost nscut, i se taie
buricul cu un cutitas fcut dintr-un bnut de argint. Acest lucru l face moasa, care trebuie s aduc daruri pentru
copil si pentru mama copilului. Tot acum i se face copilului un Baier de ctre mama soacr si moas. Baierul
este o bucat de stamb rosie (culoarea e rosie pentru ca pruncul s nu fie deocheat), n aceast bucat de stamb n
form de ptrtel cam de 10 cm, se pune un bnut de argint (argintul este aductor de noroc si fereste pe cel mic de
rele), o cruciulit tot din argint, tmie ca s fug Diavolul din preajma copilasului, pir, pin, vrsat de drac si se
coase sub form de bnut, aceast form fiind dat de bnutul de argint. Se leag acest baier de o sforicic rosie si
se pune la gtul copilului. Copilul poart acest baier pn la vrsta de 4 ani, apoi mama lui ia acest baier de la gtul
copilului si-l pstreaz n cas pn cnd fata sau biatul se cstoresc. Dup nsurtoare/mritis fata/biatul
trebuie s-si pstreze acest baier n casa lor, pentru c acesta este considerat ca purttor de noroc n cas.
Dup ce a nscut, lehuza nu are voie s ias afar din cortul ei timp de nou zile,
iar timp de sase sptmni nu are voie s pun mna pe vasele de mncare, nu are voie s scoat ap de la fntn.
Dup sase sptmni babele o descnt, o ung cu mirodenii si o afum cu tmie, ca s nu se ating dracul de ea si
apoi o sfintesc cu ap sfnt, semn c ea si-a terminat sorocul.
Botezul se face dup sase sptmni. Nasii sunt din rndul lor, rude apropiate:
sor, frate, unchi sau veri dup cum se doreste Cine boteaz trebuie s-i dea
copilului, dac-i fat: stamb rosie nflorat 100 m si un galben mare, dac-i biat s-i
dea 5 (mahmudele) galbeni mari si s-i fac cadou un ciocan si o nicoval. Dar si tatl
copilului nscut trebuie s-i dea nasului un costum de haine si nasei trebuie s-i dea
bani sau materiale s-si fac o fust lung si creat, un sort si o cmas, s-i cumpere si un batic; mai trebuie s-i
aduc nasului si un curcan si o burt de porc umplut cu pecie (rnz). Aceasta se numeste Govie; ea se face la
zile mari: de Pasti sau de Crciun.
Aceast vizit se face la nas. Dar si nasul d daruri finilor si. Govia se pstreaz
aproximativ pn cnd copilul mplineste 20 de ani. Asa cum am mai spus mai sus si
nasul vine la zile mari la copilul pe care l-a botezat si la finii lui. Apoi cnd acest copil
este nsurat/mritat si are si el la rndul lui copii, nasul lui este si nasul copiilor lui si
asa mai departe. La botez ca si la gagze, se bea, se mnnc, se joac, se dau daruri.

6
Traditii referitoare la cstorie
Logodna
Mireasa e aleas nca din pruncie, din scutece, sau de la 2-3 ani. Se organizeaz
o petrecere mare, se bea, se mnnc si se danseaz, astfel rromii stiu cu totii ca aceasta e viitoarea mireas a lui
cutare, prin urmare, nimeni nu mai intervine n acest trg; important n aceast alegere este doar ntelegerea ntre
cuscri. Fetita este urmrit de ctre cei ce au logodit-o, iar dac exista inconveniente se adun rromii, ca s se stie
ca logodna a fost rupt. Daca nu intervine nimic ca s rupa aceasta logodna, viitorii socri ai fetei vin de srbtori
si petrec cu viitorii cuscri si aduc daruri pentru cea care va fi nora lor: Ii aduc cercei, lanturi si bratari de aur, cte
un galben mare (de Pasti sau de Crciun) sau hinute. Pna la cstorie, desi se stie ca fata lui cutare va lua pe
cutare biat, acestia nu se ntlnesc pe furis sa se srute sau s mearga mpreuna la film sau n oras.

Nunta

Cnd s-a hotrt nunta, printii baiatului vin cu toti galbenii lor si cu o sticl de
vin rosu legata la gt cu o fund rosie. Printii baiatului si arata averea n fata parintilor fetei si daca acestia sunt
de acord, atunci cuscrii (brbatii) si schimba palariile si cele dou cuscre si schimba baticele ntre ele. Apoi se
scot tipete de bucurie si este adus bautura si mncarea pentru nuntasi.
Fata este mbrcat mireasa de ctre fetele virgine si de femeile care au avut
sau au un singur brbat, cele divortate nu sunt primite la mbrcatul miresei, pentru
c aduc ghinion n noua csnicie. Mirele poart n piept flori, batiste rrome cusute cu
flori mari rosii si bancnote de valoare mare. Seara, mireasa e pregtit sa plece la casa mirelui; nti pleac fata cu
spatele la casa ei si cu fata spre casa mirelui, dup ea vine si zestrea ei de nunt data de printii ei: perne mari,
galbeni, haine, frigidere, televizoare; cei bogati ofera fetelor lor n salba care este dar de nunt cam 200-300 de
galbeni, salb care este ndoit sau ntreit n jurul gtului miresei. La rromi nu exist cununie religioas si nici
civil; acum unii mai moderni se duc la oficiul strii civile; despre cununia religioas, nu se discut, ei merg la
biseric doar la botez, de Pasti, atunci cnd se dezleag de un jurmnt sau atunci cnd le moare cineva. Divort nu
exist, exista Criss rromani n care btrnii si bulibasa se pronunt n dezlegarea unei csnicii.
Exista un jurmnt de cstorie tipic rrom. n fata celor doi tineri sunt puse o
nicoval si un ciocan si pe ele se aseaz o bucat de slnin pe care se pune sare si o bucat de pine. Biatul ia
sarea si slanina de pe nicoval si ciocan, o aseaz pe fat pe genunchii si, i d sa guste din pine si slanina si fata
la rndul ei i d si ea biatului sa guste din pine si slanina, jurndu-si credinta unul altuia. Dup acest jurmnt de
cstorie, urmeaza noaptea nuntii. Se pune mare pret pe virgintatea miresei. Fata, cnd se trezeste de dimineat,
este mbrcat femeie de ctre soacra ei si de ctre femeile btrne, i se mpleteste parul n dou cozi, femeia
avnd coada mpletit n asa fel nct urechea s se vad n mpletitura de pr; i se pun n coad panglici rosii pe
care sunt nsirati banuti de argint si pe cap i se pune batic, semn c femeia este mritat.
Dupa ce fata e mbrcat femeie, tnra aduce ap proaspata de la fntn
mai nti socrilor ei, strarilor care sunt n jurul casei sotului ei. Apoi iese n curtea
casei soacrei ei si asteapta n fata unei gleti cu ap proaspata, adusa tot de ea, ca s-si primeasca darul de nunt.
Daca fata nu-i virgin, darul nu se mai d.. Dupa ce s-a terminat cu darul, fata, ginerele si socrii ei merg cu totii la
casa fetei ca s mai chefuiasc putin. Fata aduce si la casa printilor ei o cldare cu ap.
Mai nti, cu un buchet de busuioc, si stropeste parintii, dupa acest moment la ea vin si fetele nemritate sa-si ia la
revedere de la cea care a fost fat; mireasa le stropeste si pe ele cu ap urndu-le s aiba noroc de brbat bun,
soacr buna si o droaie de copii.

7
Rromii spoitori calaraseni

Rromii spoitori calaraseni sunt intalniti mai ales in judetul Calarasi, in orasul Oltenita numarul lor fiind estimat la
20-25000. De asemenea rromii spoitori calaraseni sunt intalniti si in Calafat, rosiori, Giurgiu, Medgidia,
Alexandria, etc.

Copilul la rromii spoitori

Copiii sunt nscuti n institutii spitalicesti maternitti. Tatii se duc la nasi


pentru ca acestia sa dea nume copilului, unul din numele din familiile acestora. Nasul
poate da libertate finului de a alege singur numele, dar acesta s fie tot din familia
nasului. Cu numele astfel stabilit, copilul este declarat la starea civil, pentru eliberarea certificatului de nastere.
Daca finul se abate de la obicei si da alt nume copilului, nasul nu-l mai boteaz.
De obicei, copilul este botezat de nasi n credinta ortodoxa, la sase saptamni de
la nastere sau la o alt data stabilita ntre nasi si fini. Botezul decurge n felul urmtor:
Nasii se deplaseaz la locuinta finilor. Nasa, nsotita de cteva femei dintre
rudele ei, mbrac copilul, l aseaz jos pe o ptur, alaturi pune bani, ngenuncheaz
spre rsrit si nchina de trei ori copilul, semnul Crucii fiind nchipuit de srutarea
pamntului n jurul copilului. Apoi se porneste catre biserica, unde ritualul decurge ca si la romnii majoritarii
ortodocsi.
La ntoarcere, la casa finilor, nasa si femeile nsotitoare sunt servite la mas,
apoi primesc de la fin cte un prosop. Se retrag fiecare la casa ei si revin peste cteva ore n numr mult mai
mare, invitati att din partea nasei, ct si a finei. Nasa si fina pun pe o mas bauturi, cozonaci, gogosi, dulciuri;
femeile servesc, dup care se aseaz o farfurie n care fiecare pune bani, ncepnd cu nasa.
Banii strnsi astfel sunt numrati de ctre nasa. Daca suma nu este rotund, o
completeaz si se introduc n cciulita copilului alturi de zahr si sare, se leag si se
pune sub perna pe care doarme copilul. Acesta este mirul.
Dac posibilitatile materiale sunt mai mari, se face petrecere la salon, cu
muzic, lautari, masa, participnd si barbatii. Se serveste ca si la nunt, la ncheiere
dndu-se bani finului, acesta numindu-se botez cu pretentii.
A doua zi dup-amiaza finii se duc la nasi cu plocon gin vie - si se mbiaz
copilul astfel: nasa ncalzeste apa, o pune n albie; n ap se introduc zahr, monede,
sare, frunze de muscat, boabe de porumb, fasole, busuiocul de la biseric, crjma, apoi copilul se spal, se sterge
si se unge de ctre nasa cu untur la toate ncheieturile, ntre degetele picioarelor, dup urechi.

Mestesugul
Cu zeci de ani n urm, rromii spoitori se deplasau cu cruta n partea de sud-est
a trii Dobrogea - n grupuri de 5-6 familii. Se stabileau la marginea satului, unde si
instalau corturile sau coviltirele, fiecare familie avnd propriul adpost, nvecinat cu
cele ale rudelor ce formau acel grup. Cazanele aduse de femei erau spoite de brbati, iar apoi returnate
proprietarilor n schimbul produselor alimentare sau banilor.
Pentru a spoi, brbatii procedau astfel : fiecare si facea lnga caruta o groap de

8
cca.70 cm. diametru, de form circulara n care se punea foc de lemne. Pe jarul rezultat se ncingea obiectul ce
urma a fi spoit dup ce n prealabil fusese frecat si curatat bine cu zgur de ctre femei, pentru a fi observate mai
bine eventualele guri sau fisuri.
Sculele si materialele folosite la spoit erau: clestele cu care se manipula obiectul
cu vrfurile drepte; clestele cu vrfurile rotunde; nicovala dreapt si nalta
de circa 1 metru pe care se fceau reparatiile obiectului; ciocanul, patentul; un
petic de blan pentru lustruire; foalele cu care se atta focul tipirigul pentru curtirea impuritatilor de pe suprafat;
oxid de zinc pentru ca obiectul spoit cu cositor s straluceasca dupa finisare; dornul cu care se ddeau gauri pentru
prinderea n nituri a mnerelor sau toartelor obiectelor. Gurile cazanelor se astupau cu nituri confectionate din
tabl.
n lunile octombrie, noiembrie, spoitorii se retrgeau spre locurile de bastin
pentru a ierna, iar odat cu venirea primverii plecau din nou. Anul se mprtea n dou perioade; vara propice
practicrii meseriei si iarna cnd nu-si poate
exercita meseria si consuma cele agonisite peste an.

Rromii Gabori cateva superstitii

Norocul! Teama de ghinion, de nenoroc este o mare superstitie la rromi n


general. Asa si la Gaborii care si ncearca norocul zi de zi. Pleac din cas doar atuncicnd stiu ca nu sunt semne
rele: nu a uitat s nchida usa, a scuipat n toate directiilesa scape de nesans, si pune plria cu care a avut noroc
nu de mult.
Gaborii au zile, ceasuri cnd ei cred c au noroc si traind de la nastere n
mediul n care se discut intens problema norocului, ajung s creada n el si si creeaza sisteme de aprare.
Pentru ei n aer, pe pmnt, pe ape sunt ntregi armate de spirite bune si rele
care ajut sau stric norocul. Spiritele mortilor traiesc n ntuneric, de aceea aproape
toate familiile ard lumnri noaptea, ca s le apere de spiritele rele. Reprezentantul
Bunului este -Devla-iar al Rului este -Benga- Drac. Dracul dac se bag n om
provoac suferinta. De aceea, cnd depun jurminte, chiar cu dracul si n legtur cu
el se mproasc cu blesteme. Blesteme despre care se zice c i vor afecta si pe urmasii
lor. Dup aceea, se roag la Dumnezeu s i ajute, s-i scape pe copii de blesteme. i
n prezent ei ncearc sa-si vindece bolnavii cu lumnri aprinse, cu rugciuni si cu
post. Cnd vor s ajunga sa-si realizeze ceva, postesc foarte sever. Cnd vor s vindece
un bolnav chiar de deochi si cnd si pun un gnd ru pentru dusmani, femeile poart
poalele pe dos si spun descntece ca de exemplu: "Ascult la mine, si fa cum spun eu
- spune o femeie mai n vrst -, c asa o s i nmoi si pe judectori si pe dusmanul tau si ti scapi brbatul." "ti
iei indispensabilii si i ntorci uite asa de trei ori si daca chiar a treia oar o s fie pe dos asa le mbraci! Dac nu,
atunci te duci la cimitir si aduci o mn de pmnt, o pui acolo unde ti trebuie si n amndou cazuri spui asa:
,,pamant moale tu lucrezi, si pe mine m crezi, le duci la tine acas, la mormnt moale, ca ei s se nmoaie, c ce-i
pe mine te roag, si dracul te nconjoar!.

In cele mai multe cazuri, ei cred enorm c soarta lor este fcut sa traiasca sub
semnul "superstitiilor" si sa moara tot asa.

9
Rezultatele unor studii efectuate pe populatia rroma

Un studiu efectuat de profesorul Eugne Pittard si care a fost publicat in anul 1932, cu privire la infatisarea
rromilor, releva faptul ca populatia acestei etnii era mai inalta decat cea a europenilor de inaltime medie, cu
picioare lungi in comparatie cu corpul (cu trunchiul), capetele lor erau alungite, aveau par negru, urechi mici, ochi
mari, cu irisul proeminent, nasul incovoiat. De asemenea Pittard spunea ca femeile frumoase si barbatii buni sunt
adesea intalniti printre rromi.
In general, rromii isi exercita meseriile in mod individual deoarece, in cazul in care isi gasesc un loc de munca
intr-o institutie sunt adesea angazati ca muncitori necalificati datorita faptului ca nivelul studiilor lor nu le permite
sa ocupe o pozitie importanta.
Va voi prezenta in continuare rezultatele unui studiu referitor la ocupatiile rromilor :

Cat priveste priveste structura populatie rrome comparativ cu cea a romanilor, iata rezultatele :

Varsta Populatia rroma (procent) Populatia romana (procent)


Sub 18 43.6% 24.0%
18-24 12.1% 10.4%
25-34 17.0% 16.2%
35-44 10.7% 12.3%
45-54 9.0% 13.0%
55-64 4.3% 10.2%
Peste 65 3.3 13.3

10
Bibliografie :

Alexandrescu, Gabriela Traditii ale rromilor din spatiul romanesc, Bucuresti, 2004
Cace, Sorin ; Vladescu, Cristian The health status or Rroma populatio and their access to health care services,
Expert, 2004
Fraser, Angus - The Gypsies, Blackwell, Oxford U K & U S A
Sarau, Gheorghe Dictionar roman-rrom, Vanemonde, 2003
Zamfir Catalin, Preda, Marian Rromii in Romania, Expert, 2002

11