Dr. ROSS CAMPBELL este un reputar psihiatru si consilier familial.

Este fondator al Soutl~eastern Counseling Center din Chattanooga, Tennessee, unde a fost director pina in 19%. In 1997, a fost numit de guvernatorul statului Tennessee in consiliul de conducere a1 Trustees of Mocasin Bend Mental Health Institute. Este profesor asociat 1a catedd de pediatric ~i psihiatrie a Colegiului de Medicina din cadrul Universita~ii Tennessee.

A absolvit Academia Navala si a facut studii de medicina la U niversitatea Flo;ida.

Este autorul cartii de marc succes How to Really Love Your Child (Cum poti sa-ri iubesti cu adeodrat copilul), vinduta in peste un milion de cxcrnplare in toata lumea. Dintrc cartile publicate, rnai amintim : How to Really Love Your Teenager (Cum pori sa-:ri iubesti cu adeu.irat adolescentuli, Kids in Danger (Copii in primejdie) si Getting a Clue in a Clueless World (Giise~te indicii intr-a fume fdra indicii). Principala sa preocupare este educarea copilului ~i arrnonizarea relatiilor dintre parinti si copii, Editura Curtea Veche a publicat anul trecut 0 alta lucrare a sa, Cele cinci limbaie de iubire ale copiilor (coautor Gary Chapman), iar anul acesta Copiii nostri si drogurlle, 0 terna de mare interes pentru parinti,

DR. ROSS CAMPBELL

Educatia prin IUBIRE

Traducere de m.INA-MARGARETA NISTOR

BUCURE$TI, 2001

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

CAMPBELL, Ross '

Educatia prin iubirel Ross Campbell trad.: Irina-Margareta Nistor

Bucuresri: Curtea Veche Publishing, 2001

248 p.; 20 em (Familia la Curtea Veche; 8) Tit. orig.(eng.); Relational Parenting ISBN 973-8120-92-6

1. Nistor, Irina Margareta (trad.)· 37.018.1

Coperta colectiei de DAN STANCIU

ROSS CAMPBELL RELATIONAL PARENTING

Copyright © 2000 by Ross Campbell Study Guide © by James S. Bell Jr.

Published by arrangements with Moody Press

© Curtea Veche Publishing,·2001

pemru prezenta versiune in limba rornfina

[SBN 973-8120-92-6

5

Primele cuvinte ain partea lui Ross ...

"Inca 0 carte despre cum sa fii parinte ? A vern deja vreo cinci!" A~a ati gindit cind ati vazut acest titlu?

Da, iritr-adevar este inca 0 carte despre educatia copilului, dar ea poate fi cu totul altfel decit cele pe care Ie aveti deja in biblioteca, De fapt ea va of era 0 optiune irezistibila si foarte limpede asupra felului in care puteti crea 0 relatie interactiva cu cop iii vostri,

Aceasta carte se adreseaza acelora dintre voi care conside- 1'a d. felul in care au abordat educatia de-a lungul anilorpur ~i simplu nu a adus roadele sperate. Ceva n-a fost in regula ~i habar n-aveti ce anume, avind In vedere ca aceia care v-au prescris metoda de pina acum nu v-au explicat # motivul pentru care n-a functionat, De asemenea, aceasta carte se adreseaza parintilor cu copii mici care spera sa evite diverse probleme pe care le-auremarcat in alte familii.

A vind in vedere ca am inceput un nou secol=- ~i un nou mileniu - aceasta lume intr-o continua si rapida rniscare contribuie la crearea a tot mai multe probleme eu care se pot confrunta copiii nostri, Multi dintre acesti copii provin din cele mai bune familii ~i din minunati parinti crestini, Si totusi, acesti parinti nu inteleg ce s-a intimplat cu familiile lor care erau cindva fara cusur.

Sa va dau citeva lamuriri in iegatura. eu ee poate sa se fi Intim plat - si pe care le vom eerceta mai in amanunt pe parcursul aeestei carti. Copilul vostru este 0 personalitate com-

7

6

Ed ucat ia p rin iubire

plexa ~i nu doar 0 insiruire de comportamente. A fi parinte nu Inseamna un simplu control asupra comport'amentului, ci ~i un mijloc de atingere a scopului final: ajutarea copilului in vederea asumarii In final a raspunderii pentru compol'tamentul personal. Din pricina acestui scop pe termei11ung al educatiei,' reactia ta la anumite comportamente va afec\a parerea personala a copilului, relatiile sale, cit si stabilitatea sa sufleteases. Aceasta inseamna ca voi, ca parinti, trebuie sa antici-

pati niste lucruri si nu dear sa reactionati.

, ., ,."

Educatia bazata mai ales pe rea.c~ii in raport cu anumite

comportamente nu reuseste sa tina seama de importanta si potentialul intregii personalitati a copilului, copil ce a fost creat Idupa chipul ~i asernanarea lui Dumnezeu. In aceasta carte sper sa descoperi1;i ace a l'aspundere sfinta care le revine parintilor si anume sa pre~uiti trecutul, prezentul si viitorul vietii copilului vostru. Dad nu veti reusi asta, se va ajunge la mari neajunsuri in privinta copilului ~i la rulburari grave in camino Stiu ca vreti ca totul sa va iasa bine inca de prima data. Educati« prin iubire va va indrepta pa~ii spre 0 educate pozitiva a unor copii buni ~i puternici intr-o lume tulbure.

Parintii iubitori care anticipeaza si care isi fac un plan concret pe masura ce i~i cresc copilul VOl' reusi sa si-l transforme irrtr-un prieten pe viata. Sint convins ca asta doriti si voi. Chiar daca deocamdata aveti impresia ca va aflati intr-o mare Incurcatura, exist a solutii., Cititi mai departe,

c

Cele doua metode de educatie

,

Asemen~ ualurilor [urtunii ce se abate in pUna beznd, societatea care nu-s: gase~te luminabintuie Jal-a rost in cdutarea adeudrului Familiile, copiii nendscuti inca, stabilitatea, pac~ si uiitorul, . toate sint in primejdie in prezent.

JOSEPH STOWELL

"Mary era un copil atit de minunat si de bine crescut" mi-a spus indurerata mama sa Beth, atu~ci cind ~ venit im~ P~'euna cu sotul ei Dan la mine ca sa rna consulte. "Era un copil atit de vesel ~i rareori ne-a facut probleme. Prietenii nost:i spuneau ca e~te un~~'pi!~.i~~~l. Am incercat sa-i 1mpartisun toate lucrurile bune pe care ie traisern la rindul nostru - am familiarizat-o cu biserica, muzica si sporturile. Un timp Dan a fost chiar ~i la karate cu ea. '

Mai avea niste mici eonflicte eu sora ~i cu fratele ei din cind in cind", a continuat mama ei. "Dar aeum sint foarte ap:opiati. Uneori parea foarte abatuta si perioade intregi nu V?la sa imp~rt~~ea~ca nimanuipimic din ceea ee i se intimpla. $1 ne-an: vgmdlt c: asa e ea. In rnajoritatea cazurilor parea multumita, Mary intotdeauna a avut multi prieteni,

Nu era necuviincioasa, desi era foarte voluntara. Era Insa f?al~te disciplin~ta - ~ a:rut Dan grija de asta. Cum e cu putl~t~ c~ un copil caruia r s-a oferit totul si care parea atit de d:sc:p1ll1at sa ajunga in halul asta ? Nu ne-am gindit nicicdata ~a. s-ar putea apuea de ~E<?g_1.JXi. Sintern total dezorientati in pnvinta celor cu care s-a inhaitat de cind a terminat facultatea. ?i cind te ginde~ti ca am ales un coleziu crestin tocmai

• t> ,

pentru a preveD! asemenea situatii l Aeum vrea sa se marite

DR. ROSS CAMPBELL Chattanooga, Tennessee Iulie 1999

8

Educa ria prin rub ir e

cu un imigrant ilegal - cel care banuim de aItfel ca a lasat-o gravida. T otul e un adevarat cosmar !" .

"Cind ati observat prima schimbare la Marv?" am intre-

, ,

bat. "Atunci cind am fost la ea la facultate inca din primul an", mi-a raspuns Dan. "Nu s-a bucurat atit de tare pe cit ne-am asteptat sa ne vada acolo, dar n-am dat prea mare irnportanta, pentru d notele erau bune ~i am avut impresia ca s-a adaptat foartebine in mediul universitar, Cind notele ei au inceput sa devina ingrijorator de proaste si tot· schimba specialitatea, ne-am dat seama ca e yorba de 0 problema grava. In final a absolvit, dar si-a ales facultatea care 0 solicita eel mai putin."

"V -a povestit cumva Mary cum i~i petrecea timpulIibel' ?"

"Tocmai asta ne-a deranjat eel mai tare. Desi ne povestea mereu de tot felul de lucruri in care parea implicata, n-am stiut niciodata cu adevarat ce se intimpla in viata ei socials si spirituals. Am crezut d s-a inscris intr-o organizatie crestin8. din campusul universitar si ca duce 0 viata obisnuita pentru 0 students. Habar n-aveam ca Iua droguri sau ca s-a incurcat cu David.

Oare unde am gresit, dr. Campbell? Cum am putea s-o ajutam acum? 0 iubim ~i am vrea sa facem parte din existenta ei, dar este atit de rece cu noi. N-a~ putea spune ca e chiar ostila, dar este distanta, Nu ne vine a crede ca e aceeasi fata pe care am trimis-o la facuItate acum citiva ani. Ce am putea face ?"

POVESTEA LUI MARY

Cind am contactat-o pe Mary si am intrebat-o daca vrea sa stam de yorba, la inceput rn-a refuzat. Torusi un preot al tinerilor care reusise sa se apropie de ea a convins-o in final sa vina la mine. Cum statea ea asa la mine in cabinet, am constatat ca este 0 tinara atragatoare de 22 de ani, dar care parea

CELE DouA METODE DE EDUCATIE

9

trisra si destul de neglijenta. Se vedea ca este insarcinata, se deplasa cu multa dificultate, pe chip nu i se citeau nici un fel de sentimente ~i parea foarte retrasa, Dupa citeva minute de discutii diverse despre facultate, familie ~i prieteni, Mary a inceput sa-rni spuna 0 poveste foarte trista.

"Nici nu stiu pre a bine de unde sa incep, dr. Campbell.

Imi iubesc parintii si familia ~i am avut 0 copilarie frumoasa, Nu mi s-a intimplat nimic 'ingrozitor, asa cum a fostcazul eu . multi dintre prietenii mei, Ca sa spun drept, nici nu inteleg de fapt de ce totuI s-a incurcat 'intr-o asemenea masura. Am vrut sa devin specialists in biologie marina, dar n-am fost in stare sa mil. adun. Cind n-am mai obtinut notele necesare, mi-am pierdut orice fel de interes. Desi am avut prieteni grozavi si multe sanse la facultate, pur si simplu n-am fest fericita, Profesorii mei au incercat sa rna ajute in toate felurile, dar nimic n-a mel's."

"Dar cum te deseurcai in relatiile eu ceilalti inainte de facultate si cum te-ai descurcat dupa aceea ?" am intrebat eu.

"In liceu am avut niste iubiti - in masura in care mi-am dorit asta. N -am facut sex, dad asta era intrebarea, dar au existat niste baieti, La faeultate a fost cam la fel. Pina 1a David, nu m-am culcat cu nimeni altcineva. L-am cunoscut cind rna angajasem chelnerita in timpulliber ca sa ci~tig ceva bani. El era picolo - nu are inca drept de munca, Familia lui vrea sa vina ~i ea In Statele Unite, iar David spera sa-i ajute, dar mai inti! trebuie sa-si clarifice propria situatie."

"Mary, mai povesteste-rni despre David", am rugat-o eu. "Ei bine, este 0 persoana minunata care tine cu adevarat la mine. Nu este foarte credincios, dar este atit de intelegator. Ii pasa de oameni si vrea sa-si ajute familia. E1 spune d rna iubeste cu adevarat si ca rna va ajuta sa scap de problema drogurilor. In privinta asta n-o duc prea bine - am urrnat un tratament de dezintoxicare vreme de sase luni, dar nu pot spune ca rri-am lasat definitiv. Un timp rezist destul de birie, apoi 0 iau de la capat. M-ai putea ajuta, doctore?"

10

Ed.ucaria p r in iubire

-".

Povestea lui Mary nu este neobisnuita, Ea este sensibila, are suflet bun si n-areintentii rele. Numai ca are probleme in privinta hotaririlor pe care ar trebui sa le .ia, Pentr:r ca :e la~ sa usor convinsa, adesea persoanele mal puterrnce ~l mal egoiste profita de ea. Mary este prototipul acestui mod~l recent de neadaptare a copiilor deveniti adulti - ca~egor~~ r~reori intilnita pina 'in perioada ultimilor ani. Acesti COpll rrununati si aparent normali, proveniti din familii bune, ai carol' parin~i 's-au straduit din ~aspu.te~~, si~t implic~~i 'i~ a~evarate crize sentimentale inca din pnmll am de dupa major at. Pentru cei care au cunoscut-o, Mary nu parea 0 candidata la probleme grave sau care ar putea chiar sa-i distru~a vi~.~a: C.a, de altfel, nenumarati alti copii care se trezesc in situatu slml1are:

Cum ajung acesti copii ~i adolescenti s~o apuce pe dr~mu~~ gresite? Avem impresia ca putem explica asemenea sl~ua~ll cind tinerii provin din familii sarace, uncle sint maltratati, sau din camine dezorganizate, in urma divor!urilor, .dar ~~ pentru copiii crescuti 'in familiile cr~J~ine'iubl~,8are ~l echilibrate.

£~'~',{,(,; t~} (>{ {, .

ooux METODE DE EDUCATIE

Putem explica oare faptul ca tot mai multi copii, sf'ir~~sc

iprost, inclusiv cei proveniti din familii bune? Da .. Exls~~ ruste raspunsuri clare care explica de ce atit tie m~lt~ COPll precum ~i parintii lor au atit de mulce problerne far.a preced~nt pina acum. Aceste raspunsuri n~ sint simp~e, desi mUl:e dintre probleme i~i au originea lao myel ~~ucatlOna~: f~l~l~rl~~r: rea~1;iollarn il1rap<:>rtc~Ile;Y()11~.t;:9pgt()1:n?,~~~1. Ex:sta do~a formulari care' rezuma felul in care parintii rezolva nevoile

copiilor lor. Unii parinti practica metoda educatiei p:i~1 re~ctie. Altii aplica 0 metoda proactiud la niuelul ~duc~t~el. D~ferenta-cheie in privinta rezultatelor acestor .atitudini la myel educational este urmatoarea :

Educa#a .!?l:~'!.~f!.a'!.tie urmdreste in special ceea ce fac copiii.

CELEDouA METODE DE EDUCATIE

11

Educa#apr_~t!.:tj:;~urmare~te in special de ce au _'!:~'!!~ie cop iii.

Metoda prin reactie presupune 0 educatie care are la baza . un sistern deE~~~pst,:~ Metoda proactiva anticipeaza si incearca sasa!i?f<l.ca. nevoileelementare ale copiilor. Aceasta metodap~~itiva, proactiva, este cea mai eficienta in privinta educatiei copilului.

CHElA EDUCATIEJ EFICIENTE

Expril11area conse~ven~aa. ill~irii fata de copil sta la baza educa~lei"al~iente'."'Nuconte~ziCdaca ea variaza ca forma de /exprimarefIl functie de timp # spatiu, Ceea ce conteaza cu j adevarat este ca parintii sa satisfaca nevoile copijului si ca

/ acesta sa se sirntd iubit cu adevarat. '

Nev;n~'~~~~ii~ie~iecoplfro~"~u se modifies. Sigur ca exist'~'It'c't~ri care se s<::11im5a- contextuI,factorii externi ~i modalitatea de exprimare in funqie de societatea respectiva - iar l11()qi.!icarileJ?e car~,le-amconstatat in ultimele decenii ii 1nd;~ptitescpepari;;~i sa se ingrijoreze, complicindu-le foarte muit c!t,:lic::ata111!siune de a~~i cre~tecopiii. Adesea, cietatea pare ca face front comun imp~triva a ceea ce incercam noi sa realizarn acasa, Si totusi, in ciuda acestei realitati, trebuie sa nu uitam: nevoile fundamentale ale copiilor ramin aceleasi, Cea mai importanta nevoie consta in faptul ca ei VOl'

$aS~"slrota'iubi ti, . ' ..

Mijoritatea parintilor i~i iubesc copiii, dar nu toti l~i exprima afectiunea astfel incit sa se faca in1;ele~i sau sa satisfaca intru totul nevoile copilului. Daca mediul cultural sau cornunitatea din jur corespunde suficient valorilor familiei, parin~ii pot adesea sa fie ceva mai putin eficienti in educatie, avind in vedere d altcineva le va preluaaceasrg misiune. Dar atunci cind cop iii se dezvolta intr-un mediu cultural total diferir fata de ceea ce cred ~i pretuiesc parintii, sarcina de a satisface

12

Ed ucaria

iubire

nevoile cop iil or rarnine exclusiv asupra lor. Actualmente, apl:oape d nu ne mai putem perrnite grqeli. , Ca parint~ care doresc sa aiba copii responsabili, cu un racter solid, asa cum se cuvine la acest inceput de secol, va dati seama de amploarea misiunii care va revine. In general, nu vapu~etibaz~pe ~coIi~ pe "eciI1isau pecClE!1:l12itali ~.a.l·esa va aJute it1 mod'sem11iEcativ.'J\clesea: ~'~ puteti av~~' i;;'~'l:~de-

re nici Inpropriileru?e:aulnbiseri~a pentru a reintari ceea ce ii invatati ~i ledati camodel copiilor acasa. $i categoric ca nu puteti avea incredere in mijloacele de inforrnare de rnasa avind in vedere mesajele pe care se bazeaza.

Traim intr-o societate care adesea este pur si simplu irnpotriva copiilor, Sa analizam putin ce'sei~1:f111pla:

.. N evoile copiilor nu mai sint in general prioritare. Pina si delincventii inraiti sint mai ocrotiti decit multi dintre

, ') J !

copm nostri.

.. Multe scoli au devenit un adevarat haos si nu refugiul in care copiii sa poata invata, Centrele de monitorizare a maladiilor cu sediul in Atlanta au indus violenta in scoli ca principal a preocupare in domeniul sanatat;ii publice la nivelul intregii Americi.

.. Cei din publicitate exploateaza slabiciuni]e ~i dorintele arzatoare ale tinerilor.

.. Avorturile lib ere fac ca aparitia unui copil-sa fie nu numai ceva optional, dar chiar ceva de care ne putem lipsi. Cind adultii nu doresc un cop ii, il pot scoate din pintece "pentru a proreja drepturile femeii", ignorindu-le pe cele ale copilului.

.. Malrratarea copiilor rarnine 0 mare nenorocire a societatii acestui inceput de secol XXL!

1 Fragmcnte adaptate din cartes lui Ross Campbell, Kids in D,111ger (Copl! in primejdiev, Colorado Springs: Chariot Victor, 1995, pp.21-22.

CELE DouA IvTETODE DE

13

T oate aces tea insearnna ca voi, ca parinti, trebuie mal mult ca niciodata sa intelegeti nevoile copiilor, atit eele prezente cit si In perspectiva viitorului, pentru a actiona consecvent spre satisfacerea lor, in relativ putinii ani in care ii aveti pe cei dragi la voi in casa.

IN CE "EXPERTI" vA PUTETI INCREDE

..

In ultimele decenii, parintii au fost asaltat,:i eu sfaturi in

ceea ce priveste educatia copiilor. Acestpotop de lucrari in domeniureprezinta 0 inovatie relativ recenta care a inceput lent in \~!i~i :79]i s-a accelerat treptat 'in urmatoarele doua decenii. Sfat~;ile in privinta educarii copiilor au devenit 0 adeva rata industrie in care exista editori~iorgal1iza~ii care concureaza in privinta influenteipe care 0 pot avea prin intermediul inforrnatiilor respective .

Dispunind de atitea sfaturi, pe cine sa credeti mai intii?

Nu totiacesti ,!expeqi"auca:Z:'l1t de acord asupra felului 'in care trebuie tratati cop iii. Chiar si In aceasta adevarata industrie a editurilor care publica tot mai multe lucrari CUc.()I1,()~~t;ie .. r~ligi()<t~~ veri gasi diferente semnificative In privinta

i.~:ib;~~darii e~ucatieipe care 0 da parint;ii. E greu de stiut

'. cum sa evaluezi tot ceea ce auzr ~l citesti, mai ales dad esti un parinte constiincios, care incerci sa faci tot ce-ti sta In putinta.

Si cartile mele pot fi incluse in acest potopde informatii, desi au fost altfel decir marea majoritate, 111 1976;am scris prima cartep~ntl'tlE~rig~i.1 Hot» to Really L(pV~ Your Child (Cum poti sa-ti i~b~iti 'cu adeudrat copilul), pentru ca trebuia sa ofer ceva parintilor rnicilor mei pacienti. Aceasta carte ~i cele care au urmat s-au bazat pe zeci de ani de . elinidi In care am fost psihiatru de COpll, ?l pe expenenp mea de t~t.a implicat trup ~i sutler. Ele pornesc de la studii aprofund~te~i se inspira din experienta multor altor parinti, marne si tati iubitori, si evident i~i au Ll.dacinile In adevaruri-

14

Ed ucaria p rin iubire

le din Sfinta Scripture. Principiile au fost probate in nenuma-

rate si situatii din lumea intreaga.

Dupa ce am scris How to Really Love Your Child (Cum poti sd-ti iubesti cu adeudrat copilul), pastorul meu, Ben Haden, m-a prezentat editurii Victor Books care a public at car-

. tea pentru 0 piata destul de larga. Am fost uluit sa constat ca ea a devenit un best-seller si ulterior a fost tradusainpesteSo delimbi . distribuita in multe ~ari.l Am n~ilde sCl~so;Cde la

P~rlI1ti care isi manifests recunostintain urma aplicarii prin-

)' } ,

cipiilor sugerate de mine in cazul educarii cop iii or lor.

Cind am scris aceasta prima carte, cop iii nostri aveau 3, 7 ~i 15 ani. Acum sint mari ~i la casele lor. Pina in prezent, ne-au adus in dar 0 nepoata si speram ~i alti nepoti. In fiecare zi ii multumim lui Dumnezeu ca ne-a dat acesti copii, Ei au devenit adultii 1a care am sperat ~i pentru care ne-am rugat.

Pentru ca filozofia mea in privinta educatiei copiilor a fost in contradictie cu eea a altor experti foarte populari, as vrea sa indie 'inca de la inceputul acestei carti tipul meu de abordare. Eu cred ca avem de facut 0 alegere in privinta sfaturilor despre educatie, Pe de 0 parte parintii trebuie sa faca fata copiilor, raspunzind in special eomportamentelor specifice, iar pe de alta parte impreuna cu alti experti in domeniu le sugeram parintilor sa indeplineasca aceasta misiune sfinta a lor de a intelege nevoile de viata ale copiilor lor si de a actiona in a~alel .incit sa [e poata satisface aceste nevoi. Prima cale 0 numesc si cea a "reaqiei" fata de .comportamente".

.. Aceasta este 0 metoda de educatie care presupune 0 reactie si care de obicei nu functioneaza prea bine, 0 metoda mai eficienta in privinta educatiei se bazeaza pe o?J(lIltieipa~e anevoilor". Aceasta este 0 educatie proactiva. Educatia eficienta,

. hazata pe 0 relatie plina de iubire, este eea cu adevarat proactiva,

1 De atunci, peste 1,4 milioane de exernplare s-au vindut in Statele Unite si 111 strainatate.

CELE DouA METODE DE EDUCATIE

15

CELE PATRU PIETRE DE TEMELIE ALE UNEI EDUCA TIl EFICIENTE

C~~d .cil nevoile copiilor vostri potfi~rlll?ate in patru cat~gorllL.flecare reprezenrind 0 solutie pen.tl~uo educatie eficienta '. Pe acestea eu Ie mai numesc ~i pietrele de temelie ale ~~ucatlei eficiente. In aceasta carte vo;n analIza modalitatile 111 care aceste nevoi de ce1e mai multe ori nu sint satisfacute d~l~ ~i fel~l in care voi, ca parinti, puteti actiona alaturi de co~ P~ll vo.~tn pentru a pune aceste pietre de temelie in vederea binelui si a fericirii lorprezente ~i viitoare.

_ EJl:I?E~r:;aE:~ .. ~8n~~g(:IlI~?':illbiriit~~~.1;lie s4 capeleQ 6:;>[;.f11.~.g.~ecl~a, care sa seadapteze virstei si nivelului de dezvoltare a personalitatii copi1ului vostru. Aceasta exprimare care sta 1.a baza unei educatii eficiente consta in patru pieire de te-

melie: .

• Sa.tisfacerea nevoilor emotionale ~i de iubire ale copilului vostru

• Asigurarea unei pregatiri pline de iubire, dar si forma-

rea unci discipline a copilului· . ,

• Asigurarea unei protectii fizice si ernotionale pentru copil

• Explicarea si exemplificarea controlului miniei pentru eopit

.. Pe masura ce yeti incerca sa satisfaceti aceste nevoi ale copiilor inca de cind sint foarte mici - indiferent ca au 2 sau 10

sau 12 ~ni-:- trebuie sa fiti permanent Sg<:>E1:i~pe sco£ulfinal. Obiectivu] absolut este educarea copiilor in asa~fe(incit

s~ fi~ pregatiti pentru a duce 0 eJl:ist~IlIar~~l?onsabh~, feric:ita ~l plttlacl~re1J~ite.Asta inseamna cavel:lanticipani~te sit~atii pre.eise ~entru copiii vostri, avind in'vedere ca ei 'nu 0 pot face smgun. Daca dear yeti reactiona in raport cu anumite comportament: ~~ .. veti incerca sa-i indrumati exclusiv cind s:.~.~ .. ~l::tIl~Pta~deja1jli~teIlenorociri, va veri simti mereu frustratim pnv111~aeducatiei lor, pentru ca nu veri mai reusi nici-

, ,

16

iubire

cdata sa ii ajungeti din urrna. In schimb asta Ii va face pe copiii vostri sa se simta la rindul lor frustrati atit in ceea ce-i priveste cit si in ceea ce va priveste, pentru ea faptele lor lipsite de maturitate ajung sa stea la baza tuturor actiunilor lor. Ei au nevoie sa fie condusi, sa li se explice dinainte niste lucruri si sa fie forrnati in aceasta directie, nu doar sa reactionati raport eu comportamentul lor.

Dad le yeti furniza eopiilor ceea ce au nevoie eu adevarat in cele patru directii amintite, yeti putea ea treptat sa leq~ti mina libera, bazinq)l-va peo .ineredere justificata capot liIacc :i,~8~:ihG)taririle~¢le;Jnai intelept~}~i C(<tre ii, VOl' ajuta sa ~iba o via~a:de adult fericita si foarte productiva,

MARY $1 PIETRELE DE TEMELIE

Sa revenim la Mary si la familia ei, din punctul de vedere al eel or patru nevoi pe care le au toti eopiii.

Nevoile emotionale/de iubire

, '

o implinire adecvata a nevoilor emotionale este piatra de temelie a unei educatii efieiente. Pentru ca acesti copii sa ai- . ba a parere buna despre sine si sa fie eapabili sa se adapteze situatiilor tensionate si stresante din viata, ei trebuie sa sirnta ca p~rimii lor ii iubesc ~ie~l~p<ls~qeei~ji totusi, multi copii ~i adulti au probleme de anxietate, depresie, ajungindu-se la aeel senti~~~t~ei!1f~ti<?1·i~.<t!e~ Acest lueru ii impiedica sa functioneze la intregul potential in aceasta societate dificila si cornpetitiva in care traim, astfel incit multi a apuca pe un drum care pare mult mai aeeesibil - eel al cornportamentelor distrugatoare.

Marv mi-a marturisit ca n-a sirntit nicicdata ca parintii ei ar iubi-~ cu adevarat. Stia ca au avut grija de ea cind eramica, dar nu s-a simtit niciodata cu adevarat iubita, Recunoasterea acestui sentiment a lllat-o· oarecum prin surprindere, pentru ca ea a crescut intr-o familie frumoasa In care nevoile

CELE DouA MET'ODE DE EDUCATIE

17

sale fizice erau satisfacute chiar cu multa generozitate. De fapt, adesea se sirntea chiar foarte dezorientata si vinovata de aceasra relatie nereusita pe care 0 avea cu parintii ei. De~iji itl?e<tlE1tl;.a fost nieiG)data in stare sa~~i exprime dr~g~stea:

Aceasta in~;pacita:teafiicut:;'s'as~'il~t~e-be'Jaca nu cumva e eeva in neregula eu ea. Ca urrnare, s-a izolat de parintii ei si n-a mai reusit sa eomunice cu ei asa cum ar fi trebuit.

Discutind si cu parintii lui Mary, m-arn convins ca ei 0 iubeau chiar foarte tare. Doar ca erau ingrijorati ca fiiea lor sa nu devina prea "rasfa~ata'''. Aceasta insernna ca principala cale de legatura cu ea avea la baza diversele forme de pedeapsa - sau de amenintare cu pedeapsa. Daca ar fi fost in stare . dea seama cum se purtau de fapt cu Mary, ar fi inteles eantl. se sirnt~a ill?ira. Ei se concentrau in special pe comportamentul' s~u·'~:i.te<l<::SiQI1aUpril1.pe;9:eps~, in~10c sa se co;g<fel1t~'~z:e pelleYQile~l11ot,iQnaleale lui Mary. Un copil este mult mai user d~Ai§c:iplinat cind se simte]11"iil1Iii iubit,

Dad parintii lui Mary i-ar fi satisfacut nevoile profunde de iubire si de afectiune si ar fi pastrat rezervorul emotional plin, probabil ca ea ar fi scapat de acest sentiment negativ in legatura cu ea insa~i ~i cu ideea de autoritate pe care i-au insuflat-o si care 0 stinghereste intr-atita acum.! AI' fi fest mai puternica in privinta stabilirii prioritatilor si in privinta rezistentei pe care ar fi putut-o manifests in raport cu presiunile din jur. AI' fi putut sa obtina ceea ce i~i dorise cu adevarat si nu sa se lase prada unor motivatii subconstiente negative, cum ar fi acest sentiment de minie transformata in razvratire sau in acest comportament distructiv,

Chiar daca pentru un observator cu experienta este evident ca Mary nu a fost niciodata inconjurata cu suficienta afectiune, ei nu Ii este deloc dar acest lucru. Starea de confuzie la care a ajuns din aeest motiv, impreuna cu lipsa de sigu-

I Conceprul de/~~~~l~~~ el11()~i99~!~1 copih;Tlli sall·6~YQiel119tiQnaIe este analizat arnanuntit in Capito lul 2. In plus, vezi Gary Chapman ~i Ross Campbell, Cele cinci limbnje de iubive ale copiilor ap iruta la editura Curtea Veche, 2001, pp: 15-21.

18

ranta emotionala de care avea nevoie au impiedicat-o sa-si fol~seasca intregul potential la [acultate ori In relal;i~le ~hterumane ca adult. Ea simtea nevoia sa fie cu adevarat iubita de parinti ~i aceasta lipsa a' fost motivul principal al marii ei ne-

fericiri.

Nevoile de forrnare/ disciplina

MaJoritatea parintilor sint prost sfatui~i. s~ folo~eas~a ~el:nici de formare total nefaste. Aceste tehnici continua sa fie

. recomandate de oameni care le VOl' binele, dar care nu reu{PC sa arba Q_PEiY~::~~~.~I1~<lI.12~1~: 0 abordare prin care se re'actioneaza la ceea ce se In6mpla poate parea ca are efect la copiiimici, astfe1111elt parintii cred cd acest sistern este eficient. Cind 1115a parin~ii continua cu aceste metode care presupun 0 simpla reactie fa1;a d~ ceea.ce~se 1n~mpl~ i~ fin~l acest tip de educatie aduce neajunsun ant cOP.11101' CI~ ~I .~a~lliei. Iar atunci cind cop iii 0 apuca pe cai gre~lte, panntu S111t uimit~. In cazul familiei lui Mary existau dovezi clare ca ac-

cent~l s-a pus pe pedepse.

Nevoile de prot.ectie fizica/emotionala

Fiecare copil are nevoie de un parinte care s_~:Lpr<?!e.j(;;.L':(: de ... ()ris:e.rle.<li!:111S. fiziC:jie.n1Q,liC?11~:1: Est~ s~rpri~za~or fa ptu~ ~imai e nevoie sa le atragem atentia parintilor din ziua de azi

cd trebuie sa-~i protejeze asa cunr se c.uvine. c~~iii, m.ai ales cind se srie cit de multe influente negative exista 111 socretatea noastra.' 0 parte dintre aceste amenin1;ari nemarturisite ~u care se confrunta cop iii nostri apar pe ascuns, pentru ca eXl~ta persoane lipsite de scrupule care pr~fita de pe urma COPIilor nostri actioriind fara stirea pari11~tlor.

, , ~ -,' ..

Stim ca exista 0 discrepanta 'intre ceca ce pann\11 presu~

pU1~ ca [ac copiii lor ~i ceea ce fac ei .de Iapt. A~est lucru devine evident si In cazul rezultatelor din cadrul diverselor 5011- daje In care ~inerii l:;;i recunosc comportal11en~.:1l, iar pa1'in1;ii ne explica de Iapr ce anume crcd ei ca tae copm lor.

CELE DouA METODE DE EDUCATIE

19

Multumim lui Dumnezeu d. din fericire mai exista 9i inIluente minunate, total pozitive 9i mobilizatoare la nivelul societatii noastre si trebuie sa ne luptam ca ele sa supravietuiasca. Dar trebuie totodata sa fim constienti de numarul tot mai mare de tactori negativi $i daunatori care ne pot influenta copiii.

De exemplu, Mary mi-a spus ca ea nu a fost niciodata protejata de inlluentele nefaste pc care le reprezinta mass-media ~iInt~El~e!.1!l,.cum nu putea sa discearna singura ~1 ades~a selasa luata de val in prezenta prietenilor mai puternici, n-a stiut sa fad fat;a ispitelor pe care le-a intilnit in calc atunci cind n-a mai stat eu parint;ii.

Desi Marya fost crescuta intr-o casa de crestini si mergea Ia biserica, ~r fi f~~~Jii~~fiq saJ~~~~~~iJ?i~!~.p1'Qgi<H~jm12Qn:i:·~~_~13f!~:l1.~~1~.~~~4§..~g~i2 <l_r~. ak,!)Qfi(:J;~liiJ!Q_~'?Jrc:. P arin \ii grijulii trebuie 5~ actioneze impreuna pentru a gasi cai prin care

copiii sa aiba 0 ocupatie s~.~~~!2,<l~~~, eventual una de natura spol:tiva. Altfele~ vor'flt~11tat;i sa se implice in situatii nedorite si distructive. Avem nevoie de ajutorul eel or de la biserica, dar ~i de profesori si de liderii comunitatii cu care irnpartasim aceleasi valori.

PaLip t;iicu. ac:l:y'~ra t. respoI1~~biJ.i~1:~.~'l:!~~~a .. ~e SiI)1I~,,£~jD~ t~·~6:~~~:~:~4~T¥~~?~·,·~iti~r~hiar ap stau lucrurile. Din pacate ins"()detate;·l~;ast~~a exists mult prea multe persoane ingrozitoare care se tolosesc de copii ca sa cl:;;tige bani sau sa-si satisfaca alte placeri. La stiri aflam tot mai mult despre diverse forme de maltratare a copiilor pc Internet. Pornogratiacu minori 0 afacere foarte banoasa. Din pacate'g~:';ernuL1U a foarte In a-i pe cei care ne ameninta copiii. Ca parint: trebuie sa ne asumam responsabilitatea majora de a le furniza copiilor un mediu sanatos, $i mai ales nimeni nu trebuie sa tread singur pnn aceasta situatie. T rebuie s-o socotirn 0 sansa enorrna de a lucra cot la cot ca buni cres-

, ,

tini pentru imparatia Domnului.

20

Educa~ia pr in iubire

Nevoile de explicare ~i exemplificare a controlului miniei

Partea cea mai gre~it In~eleasa .. in privinta forrnarii copilului se refera Ia(iri().111~fltele de furie) De fapt eu cred ca pentru p~~:iI1li_~(;Lp_<1~4i_fic:il\ este s a:~ijl1 Ye~e cop iiisa-~i stap!I1 eas d 11111104 I11.aturl1lini~. Putini parinti stiu sa :i~i stapineasca propriamlnie,pentru ca majoritatea nu au fost educati astfel-Si putini parinti sint constienti d lor le revine raspunderea de a-si pregati copiii In aceasta directie.

Am constatat 0 gE_~':'.~ .. <:_~c:§:~~s1§:~·<:~c§~fii~~~I9'i') prin afisarea ill pu~lic a mornentelor de mlni~, m~i ~l~s in ultimii ani, ~i faptul d nu ne mai putem bizui pe majoritatea institutiilor societatii noastre care ne-ar putea ajuta sa ne pregatim cop iii in aceasra directie. Ca parinti aceasta este misiunea noastra esentiala, s~::i_}1.~Y~t~fll:~~::ji~~~pXl1e;1~C:~,fll:Xl1~Cl; 9i totusi, rnajoritatea nu sintern constienti de ceea ce ar trebui sa facem.

Para 0 pregatire din partea parintilor se va ajunge la 0 a~()Eq;1~~totmai primitiva 9i mai imatura a mon)en~el()l: de minie, Acest lucru este evident pretutindcni - violenta individuala, lipsa de respect fata de autoritate 9i rnanifestarea atitudinilor foarte ostile. In Capitolul 6 yom aprofunda acest . subiect de 0 importanta capitala.

Mary rni-a marturisit ca atunci cind era mai mica si locuia cu parintii ei, de rnulte ori a avut parte de mornente de minie. Parintii ei se certau foarte des, ceea ce creea 0 atmosfera tensionata 9i neplacuta, mai ales pentru copii. Mary se temea adesea de minia parintilor, In special de cea a tatalui, Acest lucru 0 impiedica sa le vorbeasca deschis parintilor si a determinat-o sa le poarte pica. Adesea simtea nevoia sa ii fad sa sufere sau sa ii supere pentru ca acestia sa se enerveze, sa se minie. Aceasta atirudine plina de ranchiuna se transforma uneori in sfidare, desi rareori se confrunta direct cu parintii.

Lui Mary i-a fost foarte greu sa-rni spuna toate acestea, pentru ca ea i~i iubea sincer parintii ~i stia ca ei ar fi suferir profund dad ar fi auzit asa ceva. Ca urmare a faptelor parintil or ei, Mary si-a stapinit foarte greu propria minie, pentru

CELE DouA METODE DE EDUCATIE

21

cii nu a fost.invaIati .. l1iciQdata cum sa procedeze, Parintii n-au fost pentru ea niste modele de urrnat, tot asa cum n-au fost nici pentru fratii ei.

SCHIMBAREA METODEI NOASTRE EDUCATIONALE

Dad sinteti parinti $i citind aceste rinduri, glndit;i asa: .Ei bine, am facut ~i eu gre~eli si nu ~tiu daca nu cumua este prea tirziu sau nu stiu de unde 5-0 apuc", inseamna d ati pnns C11- raj. Dad copilul mai locuieste cu voi sivreti sa va schimbati stilul de abordare, puteti inca sa jucati un rol foarte eficient In formarea sa pentru atingerea scopului absolut: p~_I1tru viata de adult.

At~~ciclndmii gindescla schimbare, rna gindesc ~i la Shanna $i la Mike, parintii unui copil pe nume Jim. Cind Jim avea 15 ani, rn-a sunat Shanna. "Jim este un copil cu 0 fire vesela ~i este foarte constiincios", mi-a explicat ea, adaugind ca dintotdeauna a fost usor de stapinit ~i de disciplinat, mai ales la 0 virsta foarte frageda. "Se intelegea bine cu alti copii si participa la programele organizate pentru cei de virsta sa la biserica. Sotul meu ~i cu mine nu am avut probleme serioase cu Jim pin a ce n-a implinit 12 ani $i a inceput sa se iz.oleze tot mai tare. Vorbea tot mai putin cu noi si cu ceilalti, N e-arn glndit d esteA tipic pentru aceasta perioada prernergatcare adolescentei. Intre timp ins a, notele au inceput sa scada ~i ne-a anuntat ca n-ar mai vrea sa fad sport 9i nici sa rnearga la biserica. De asta te-am sunat."

Cind ne-am intilnit ulterior, am descoperit ca parintii lui Jim erau foarte iubitori si buni crestini, preocupati serios de i fiul lor. Ceea ce insa nu-si dadusera seama era ca baiatul fa. cuse~,~ep~·~~·~e) iar metoda lor educationala accentua preblemele lui. Dintotdeauna au presupus c5 0 discipline de fier ar fi principala cale de comunicare cu baiatul Ior. Ei s-au dove-

, dit foarte asori Astfel Shanna ~i Mike au reactio-

22

Eri uca tia prin iubire

nat 111 raport cu comportamentullui Jim, In loc sa se concentreze asupra felului in care ar fi putut sa 'ii of ere mai multa afectiune de care avea atita nevoie. Ei s-au lasat puternic intluentati de cartile de educatie crestina care pun accentul pe "disciplilla", fara a asigura afectiunea atit de necesara unui

copil. . .

De d~e ori Jim facea cite 0 isprava, nu era cuminte sau l~i nemultumea in vreun fel parintii, acestia reactionau negativ. Asta pre~upunea inclusiv reactii foarte aspre, dar ~i un limbaj dur, insotit de multe ori de pedepsefizice. Sigur ca minia facea parte! din reactia lor, chiar daca Sha1111a ~i Mike nu erau constienti de asta asa cum ar fi trebuit, tot asa cum nu-si dad~au seama ~ici. de ~<:g~i_1l1~~aEec<t~-~()Cre;lui~l\fi<1\<1,1~iJim. E1 erau conV111~1 ca-l of era educatia "corecta" sugerata de -atit de multi "expeqi".

Pe masura ce am discutat despre felul in care hmctiona familia lor, Shanna ;;i Mike si-au dat repede seama ca trebuie sa ~ie mai intelegatori In privinta nevoilor esentiale ale copiilor. In cele din urrna, au reusit sa se concentreze nu asupra unei reactii imediate, ci asupra satisfacerii nevoilor emotionale ale lui Jim. Pe masura ce au facut-o tot mai des, Jim a inceput sa iasa din starea de depresie In care cazuse,

Acum, dupa un an, Shanna si Mike continua sa i;;i concentreze energia parinteasca asupra satisfacerii nevoilor esentiale ale lui Jim. Acest lueru l-a facut pe Jim sa redevina fericit ~i productiv. Aceasta poveste a avut un final minunat, pentru ca Sharma ;;i Mike 'l~invat;at sa fie parinti, asumindu-si rolul c ar~.I2E.d!::l,p,~12.e .. daruir'e'a--u;;:el"'mal:rC;;ntltKt~'ae'afe'ctlurie'~Actualrnen(e, eiall~~lpe~~I1i~~2IL~lUTJi~·~t;;G'·~;r;~i~~~;~ea-

za doar la comportamentul sau, '

PRIVIND SPRE VnTOR

lndiferent dad avem copii de 5 sau 15 ani, cu totii ne gindim la ziua in care VOl' fi pe picioarele lor. Il1tr-un fel,Intrea-

CELE DouA lvlETODE DE EDUCATIE

ga no astra activitate de parinti se concentreaza asupra acestui moment, pe masura ce incercam sa ne pregatim copiii sa-si asume raspunderea in final si trai cit mai bine in lu-

~~~~~<:l:t:tl~£i!~E:J\ceasta pregatire se cetul cu incetul,

Actualmente, acest ritm este tot mai incet, avind In vedere ca dureaza tot mai mult caun copil sa devina independent. Aceasta prelungire a duratei are anumite implicatii ernotionale,fizice ;;i financiare. Ca parinti trebuie sa fim' con;;ti~n~i de acest fenomen recent pentru a incerca alaturi de cop iii nostri sa gasim 0 solutie pozitiva. Intr-un mediu adesea arnenintator si confuz pentru cop iii nostri, trebuie sa ii pregatim

cit mai bine pentru viitor. C

Parintilor lui Mary le-a fost foarte greu sa 0 pregateasca pentru viitor in mod sanatos, pentru ca nu-i satisfacusera nevoile in raport cu cele patru pierre de temelie pe care le-arn mentionat anterior in acest capitol. $i totusi, asa cum' aveau sa descopere, ,nll e nici?,<:lataJ?rea~irzi':l sa mai faci niste rec- ' tificari si ~"£e,':l,\~E:j2:l,~~r,~L~i:r,i~;'E~flEE~lJ<t,m.ili~tiD. DU~1nezeu, / este in a tra12~f2E~~~E~~,It]gE2:2';it,QIjn.S,~.Y'!inI;i1!n%i,~",

24

c

UL

Cum am ajuns aici?

Ca au surpat eeea ce ai asezat ; dar dreptul ce ,1 janlt?l

PSALMIIO,3

Cind rna gindesc la copilaria mea, imi amintesc doar ca nu era altceva decit operioada p1ina de simplitate atit pentru co~ pii citsi pe~1tru parinti. Cu totii stiam ce se a~teap~a de l~ n~l si de obicei eram de acord cu acest lucru. Lumea mconjuratoare era ca un fel de scoica in care ne dezvoltam - previzibila si prietenoasa .. Cel de-al doilea r~zboi ~o~di~l.abia se rerrninase si oamenn se sl1n~eau scapati ~e.gnJl ~l plini d~ entuziasm fa~a de ceea ce ar fi putut face. I'inerele cuplun puneau bazele unor noi familii care aveau sa aduca pe lume 0 multi me de copii ineepind cu jumatatea anilor '40 ~i pina la inceputul anilor '60. Rata criminalitatii era scazuta ~i cam toate strazile erau sigure. Singurul drog care presupunea mo~ rive de ingrijorare era alcoolul. Toata lumea ave a cam aceleasi valori pe ~are punea pret; - eel p,ut;in .oficial. Era un fel de intelegere cornuna a ceea ce este bme

PERIOADA DE AUR A ANILOR '50

Atunci cind ne contemplam istoria, 'intotdeauna sintem

ispititi sa ne amintim doar ceea ce e ' si sa uitarn ca fie-

t In accasta carte, citatele biblice sint preluare din Biblia sau Sfint« Scviptur« publicata de Editura Institutului Biblic ~i de Misiune Ortodoxa al B.O.R., Bucuresti, 1982. (N. ed.)

CUM AM AJUNS AICI

25

care generatie in parte a avut problemele sale. Adesea, aceste probleme au afectat intregi grupuri rasiale si clase sociale ~i nu neaparat familiile si prietenii. Acest lucru era valabil In timpul anil()r.'50,perioClcI<1"fa.lTIilieitra.2iIi()l1<11~" cu mai multi copii, cu 0 rata scazuta a divorturilor si eu 0, inflatie ~i mai scazuta.

Sigur ca si atunci erau probleme. Americanii puteau constata numeroase forme de rasism, sexism si discriminari sociale. Si totusi chiar avind in vedere toate aceste nedreptati, exista o anumita stabilitate care presupunea niste familii iubitoare, In acele vremuri sigure $i pline de intelegere In care traiau,

In carte a lor The War Against Parents tRdzboiul tmpotrivqpcfril1#lQrJ"SIJyi9:,Af1f1Ij~~I~lt,_Q. f em ei';de'l:~;~ '~l b-i"~' . Cornel West, un barbae negru, au analizat aceasta peri dada a anlTC;;:'50:'Ei nu au scos In evidenta dificultatile acestui deceniu, ci au subliniat P~llil.~J?<?!:_i.~.iy"~; West sustinea ca prezenta unei familii intregi $i foarte muncitoare, precum ~i reteaua de institutii care sa vina in ajutorul familiilor, cum ar fi bisericile, i-au furnizat s.tabi~i:atef1.. ~ecesara pentru a p~tea ~ypa$i mo:nentele grele chiar ~1 111 penoadele de segregatie.' .'

Imi amintesc cind rnasinile aveau aripioare, cind televiziunea nu detinea controluI absolut asupra timpului celor mai multi copii si aproape nu se auzise de acte de violenta impotriva minorilor. Viata era mult mai previzibila, De obicei

, ,

profesorii intareau valorile insuflate de parinti, iar parintii incurajau un respect cit se poate de sanatos fata de profesori ~i de orice forma de autoritate. Majoritatea tinerilor terrninau liceul ~i fie merge au la facultate, fie i~i luau 0 slujba. Toti barbatii faceau armata sase ani, dintre care cel putin doi ani de armata activa. Se gasea de lucru pentru tinerii dispJ~i sa munceasca, Era perioada de inflorire economica de dupK raz-

I Mary Stewart Van Leeuwen, "Parenting and Politics: (;iving New Shape to «Family Valucs »" ("Educa1;ia si politica: 0 noua forma a «valorilor farniliei })"), Christian Century (Secolul crestin'i, 29 iulie 1998, p. 719.

26

Ed ucatia prin iubire

boi, drept pentru care era putin somaj. Chiaro dad viata .n~ era [ericita pentru toata lumea, macar era 0 existents stablla. "Stresul" si "epuizareacc erau niste notiuni necunoscute inca.

AGITATII ANI '60

,

In primii ani de Razboi Rece, noi, americanii, ne-am gasit un dusman comun in Uniunea Sovietica. Am inceput anii '60 uniti ca natiune pentru a lupta impotriva comunismului de stil .sovietic. Tensiunile au crescut in 1962, odata cu criza rachetelor din Cuba, cind premierul sovietic Nikita Hrusciov a reus it sa introduca rachete balistice cu raza medie de actiune la numai 140 de kilometri de malurile americane. Ca tinar of iter de marina mi-am dat seama ca as fi putut sa fiu eel care va da ordinul de deschidere a focului de pe disrrugatorul pe care-l escortam atunci cind am inters din dr~m ~ nava sovietica pe care se aflau rachete nucleare cu destinatia Cuba.

Ru;;iii si premierul Hrusciov, in urma bloc~dei navale a Statelor lUnite, au fost nevoiti sa se 'intoarca din drum, dar iunga batalie cu URSS-ul avea sa continue. In aceasta perioada cu teltii ne aparam 'imporriva "iinperiului raului ", Da, noi eram al~~ricani si eram extrem de: mindri de asta. Salvasem lumea & Hitler ~i acum 0 salvam de URSS.

Apoi a venit Vietnamul si antichltura tineretului. ':'iole~-

tele 9i protestele au inceput sa se tina .1~nt 'in ca~~msu~ll.e urnversitare unde au fostasediate cladirile administratiei, arse centrele ofiterilor in rezerva 9i au avut loc batai cu politia, Multi tineri au c~ndamnat deciziile militare luate la Washington, parerile lor radicales-au concentrat asupra~nstitutiilo: pe care nu [e-au mai recunoscut 91 au degenerat 111 abuzun sexuale si de droguri. Stilul de viat;a pe care il credeam sigur era dire~t pus sub amenintare. ~ltiva misionar~ p~ care _1i c~no9~ team se stabilisera 1n Amenca de Sud lasftqltul anilor 60 91 aflasera vestile mai ales din reviste cum ar fiTime sau Newsweek. U rrnau sa se intoarca in Statele Unite in 1970 si erau

CUM ANI AJUNS AICI

foarte speriati la ideea a ceea ce ar putea gasi acolo, dupa ani intregi in care nu vazusera decit fotografii 9i reportaje despre manifestari de strada, bombe ~i incendieri. Se intrebau daca nu ~umva 1ntreaga tara era total scapata de sub control.

Intr-UJ.1 documentar de televiziune realizat in 1999 despre anii '60, telespectatorii au retrait mornentele tulburi ale acelei perioade, fiindu-le prezentata asa-numita revolutie sexua- 1 la, care adus ul terror la le~aliL:areaav()Etllt:ilo~'-(i~'T?'7}-[p-~:e~J cum ~i intl:igile politice-cal:eal;- clarriinatcl.;c~ZUr~~E~!g~t.~_. ~i cu 0 .lume intreaga profund deziluziol:lata:~Jripiotii s-au I adunat la San Franci~~~L ulterior l::v~g24.~!_2.~R1>entru aJ' sarbatori noualor-;]ibertate" adolescellrina;'/

ANII '70 ~I MANIPULAREA COMPORTAMENTULUI

In vreme ce revolutia generatieitinere se petrecea in plina strada, se mai intimpla ceva in timpul anilor '60. 0 miscare mult mai putin cunoscuta avea sa ia amploare mal intii in centre universitare si laboratoare. Era yorba despr.C:P9P_lllarizarea unui si~tem deglndire care se numestebehaviorism;)" !

rezultatula ze'cccre~~~rde-~~p~il5:£S~E~~--C2!ip,9.ii-~.~,~,~I~r~gi;_,'" m~l,~l<:lE: Aplic~E.~~_,~~:_~E,~~J~"S~EE,_~,~,,~i.£~Ei~~,~ mai numit si modificare comportamentala. Inceputurile sale din anii '60 ave au sa ajunga intr-o perioada de plina inflorire in anii 70, pe masura ce ci~tiga 0 extraordinara influenta asupra educatiei copiilor americani, atit in familiile credincioase cit si In ce-

Ie laice, '

Acest sistem Ii obisnuia pe copii sa se com porte in modul dorit, folosindu-se acea determinare pozitiva (intrcducerea unui element pozitiv in mediul copilului respectiv), determinare negatiud. (retragereaunui posibil element pozitiv din mediul copilului), precum si p~Cl_ (introducerea unui element negativ I:n mediul copilului). Un exemplu de deterrni- 3~~3:itiva ,este rasplatirea copilului pemru un cornporta-

27

28

ment convenabil, oferindu-i-se in acest caz 0 bomboana sau un fruet. Determinarea Ilegativa ar fi interzicerea de a se uita la televizo;:~toc~a~'p~l1t~~"~i;~a comportat incorect. &.::

~e-,'lp~<lLc.;are se rnai numeste ~i t~?.I1ic.~.I1~pJ~c.~~~."ar putea fi ciupirea copilului pe muschiul trapezius - ceea ce produce 0 durere ascutita in partea de sus a umarului - gest care sa insoteasca orice comportament inadecvat. /:..,.< .. ~

Modificarea comportamentala sau ¥od. ~) asa cum Ii spun unii, a devenit aproape UI1J~"t~~J£l".~~iI2'gdnai ales pe masura ce educatorii au demonstrat ce se poate obtine prin tehnicile lor la nivelul dresarii animalelor. Imi arnintesc ca am vazut un porumbel care fusese invatat sa danseze dupa un ritm scotian. Dad. intr-adevar comportamentul animal putea deveni atit de previzibil, va dati seama ce se putea obtine in cazul copiilor!

Modificarea comportamentala a devenit ten dint a dominanta a gindirii la nivelul programelor de pregatire psihologica, mai ales d. a cistigat un accept atit de larg incit a deve-

nit p ri?~~;:tLa_ .. JJ:l~!Q<:l~.I'_s"ihQlgg~~:iIg.£~iyiI1J(l.~~:':!,c:~r!L~Lgisc,i plig~EiL~()p il1l11li.: .. 1m plic:a1iiil~5aLe.1n.ed1:lca1;ia· cop il ul ui din p-i~ate lnsaa\teau sa fie ((~k~"l!l .. 4~ .. I1~g~~iy~)Mod. C. se concentreaza In speciale$<yprt"C:?IJlP9Ete9-?:~f,1.~.Qtu,i~ ~~ti.I11~s! .. ~eloc seama.denevoile emo1;i()l1a.le.al~"£opilului. Este odistan-

v' /v·/ ..../ ....• .' ' . """ '

t;a enorma intre -f9~aiidela.b()!<ltor ~i copii, ~i acesti asa-zisi

exoerti" au uitat ca de fapt copiii si cobaii sint alcatuiti total dife"rit. 'In anii urmatori, modifi~area comportamentala a ) ajuns principalul ~i_S~~~.JE .. <:l~_~91l'::(l.~i.e}I1_?1!~, chiar dad. nu a \\fost etichetat ca atare. Atunci cind cop iii sint formati in spe. cialprin Mod. c., a~a cum din pacate sint multi cop ii, acest lucru are efecte puternice care se manifests d~:<l:J1Jn~l}£l~f<;gii existente. Aceasta se poate observa in atitudinea, adolescenti-

care au fost formati astfel. Cind li se cere sa fad un anu-

mit lucru, in loc sa reactioneze intr-un mod citmai produc)iV·9i .. pozitiv, eel mai adesea se exprirna prin :.~~§~"~l1.~}l._C:~_!'"QL () ale" ? =;

_:'"_, .. _".,,,,,0._.,.,._,,'

CUM AM AJUNS AICl

29

La sfirsitulanilor '60, cind tineretul american a reactionat la Razboiul din Vietnam, reactie ce facea parte din revolutia anticulturala, multi psihologi au dat vina pe prea marea "toleranta" cu care au fost Invatati acasa, $i totusi, aceasta era 0 presupunere incorecta - educarea copiilor avea putin.de-a face cu aceste miscari. Eu sint intru totul de acord cu raposatul mare filozof crestin Francis Schaeffer care declara ca aceasta mlscareaiitlc~TturaH""se'''aato''ra''ep''acii, statutului si

1 ..,

maturitatii culrurii noastre, totul fiind precipitat de Razboiul din Vietnam ~i nu de parinti. Psihologii specialisti In comportament ~i sociologii de buna credinta aveau sa sustina d parintii prea ingaduitori au eontribuit la 0 anticultura care refuza orice forma de institutie oficiala, Acest punct de vedere a fost in mare rnasura acceptat, iar filozofia disciplinei prin modificarea comportamentului a cistigat teren. Acest lucru a permis Mod. C. sa infloreasca la maximum In anii '70.

Aceasta atitudine care nureuseste sa satisfaca mai intii nevoile emotionale ale copilului, ci doar sa aiba 0 slaba reactie la comportamentul'~opilului, este insa~i esenta behayio!ismului. 0 mare problema la ora actuala este-"ci'beha~i~;~i~tii au un cuvint greu de.spusin fiJ .. ~~.9gi!~~4 .. 1J£~~t!QJlale, acest lucru fiind ~i maievident incazul cercurilor crestine, Ca urrnare, s-a .ajuns.la.o mare confuzie si la lin adevarat conflict referitor la(modul,~Gar~.~;·\t~~byi e~~lGat~~.9piii. Recunosc ca modificar~acofi1portamentala: este un~~rl eticienta si adecvata, dar niciodata nu poate fi principala modalitate de abordare a copilului.

Majoritatea behavioristilor, inclusiv cei crestini, nu afirma deschis ca de fapt sint pentru modificarea cornportamentala. Stilul de lucru al acestora este unul foarte convingator, Prin intermediul cartilor ~i programelor lor i-au convins pe parin-

MODIFICAREA COMPORTAMENTALA IN ZILELE NOASTRE P

'"}.s>"';

30

iubire

tiiinteresati sa utilizezemetodele comportamentale -faxa sa marturiseasca faptul ca ei sint behavioristi, pentru ca aceasta situatie nu ar fi fost acceptata in majoritatea cercurilor reli-

" gioase\ Unul dintre behavioristii pe care ii respect este dr. \-RutI;]5ei:ers}, autoarea caqiiDon't Be Afraid to Discipline ----i~Cflu-v~ften;-l;ti de disciplind). Ea este unul dintre putinii behavioristi sinceri care-si recunoastepunctulde vedere in cartea sa.' Dr. Peters vorbeste astferCk~£Ee 'i:t::~~~~)

iubi inseamna a fidispus sa-~i asumi riscuri pentru a-ti ajuta copiii sa-si dezvolte standardele 1i cornportamentele cu care sa te mindresti atit tu cit ~i ei. Aceasta este esenta un~i.!::l!g.~.pJI.~!i despre sine. Fara capacitatea de a dis-

~,w;;cc,:;~/'tirige~~in:(;Jt? de ra1:1) parerea copilului despre sine este in mar~ primej~:r~'~:S'a iubesti inseamna sa fii dispus sa stabilesti anumite limite care ar putea supara sau dezamagi copilul in mornentul de fata, dar care l-ar putea ajuta sa se dezvolte la un nivel mai inalt inrJ?!iyinta moralei care-l va Inso~i de-alungul virstei adulte\~·;x

Peters are dreptateatunci cind spune ca este extrem de ( imp ortan t s ~_t~~~.~li_i.l!.~~,~E~E1!El!.~.~Yt?<1gb1JJ}apar.exe,despre "~ige, .. .Sa.iubesti un copil presupunesa fii forn1at in acest sens, Inainte insa ca pregatirea necesara sa~i functioneze, astfel incit copilulsa se dezvolte la cote maxime, el trebuie sa se simta iubit.'Behavioris~~ul pune J()arteputinaccentpeiubirea

f a ~a d~: c()£Ir--;;~spcicti~g;;~gi!g~!i§l~~ui~iiz~~r:YQri:plill.dii;bTre·e~n~ti()nala. R;;a;iTIand cald~ros' cartea lui Peters pentru iaeile'~i:e's'faturile inprivin~a) tehnicilor referitoare la explicarea consecin~e1ot)unlJi)C0mpoi'tainent, dar nucapfincipala solu~i"2.~e sta~igF<::;lL ~i1ei legaturicu cdpiluli'espectiv, Atunci C;lfld6;ttdn~i171J:~~_l~~ se-concehtreaza pe 0 relatie plina de

,,¥afeqitl-nee-cucopilul,el va reactiona mult mai birie-la ceea ce

,!:,/ 1,(~\/~jjlj.'.~\;id ..,--~ __ -:--_

['

York: Golden

CUM AM AJUNS AICl

se numeste un control comportamental. Behaviorismul se concentreaz.iapraape in exclusivitate asupra cornportamentului ~i presupune cd respectiuul copil se va simti iubit pur si simplu pentru d pdrintele incearcd sa ii corecteze comport,ame~tul. AceastagE.~§ullg!~~re este total gre~ita.

In scrier~leC~~~~:,~~el:i~~9t: am gasit numeroase exemple \ despre felul,ll1 care L~J2,~~~J2.!~~!~S"Q11.i,luV~i sa ii oferi 0 imagin~ a, C:8!1?eee~!r:I~~~=::~;>.:::port,~~el1tuluisa~, dar . ~proap~JIli1:L 11l1mC9~e§,l?E e t e!gl~Q ~~r.~li E9_,ti> tl'~nsl11i t~iq'~il'e~); ufleteas ca') qe ljl·paril:.~SlIJ~coJ2,irPete·;~-~·idid·i11s1avi;lte carti cu mesa- . je~seh1lital;e celot~din lucrarea sa, De exemplu, ea defineste

drept 0 "carte clasica" The New Dare toQ~s,§ipli.ne-41'lpul~u.c:. ... e. j rent indrdznet in priuirua disciplinei) deQames Dobso~\Tra-

gic este faptul ca multe carti care se ocupa~aeeauc~la-~opii-

lor sint behavioriste, dar nu 0 marturisesc, Ca urmare, pirintii~~~. presupun ca respectivele scrieri sint profund ':ee~E.::!~~:r:.e~,:: in continut, pentru ca au un limbaj re1igios ~i pen-

tru ca a..::~~ili..?lmJtl~.tiui. C r"::Ue.UNif.M./.,

CE NU A FUNCTIONAT?

Cind inanii '70 au inoeput sa fie publicate carti behavioriste despre educatia copiilor, multi dintre cei care s-au implicat trup ~i suflet si au dorit sa cunoasca bine problema in privinta familiei si copiilor au fost de-a dreptul socati. Nu le venea sa creada caa~_val~3Jie2X2f!:=.~iggj.~.~L.~.<;? puteau transferrna in adeptii tehnicilor care igd(Sr8. intr-atit nevoile ernotiona}~ .. ~ idez v~lt~re a cop iilo r. Erpi:es-up~·~~~;u·~~-d;·~~-pfu.:i~itrI: chlai:'~i"cej'Toarte credinciosi sau preocupati de ceea ce fac, 'ar fi adoptat acest sistem Mod. C. deghizat, ar fi putut sa afecteze genera~ii de copii care sa aiba probleme emotionale si comportamentale, ajungindu-se astfel la 0 deterior~re a societatii. Ei preziceau ca aceste problerne aveau sa devina vizibile cam In 14 ani,

32

Ed uca tia prin iubire

Din pacate ei au avut dreptate. Cu totii am fost martorii problemelor eu care s-au confruntat ti~,erii din [a.rr~jlii_aE~rent "bune". Parintii lor avusesera aspiratii inalte pentru ace~tl copl1~i nu se asteptasera sa ajunga In situatiile pe care ave au sa le traiasca. Pentru ca urmasera sfaturile unor asa-numiti "expeqi", erau total dezorientati, neintelegind ce s-a intimplat, unde au gresit.

(G';e~T§~a:latunci cind mare parte din cornunitatea C::~~,~~na ac;~pt~;~ 0 filozofie educationala bazata pe modificarea comportamentala. Aceasta filozofie este cea la care m-am referIt iri"CapltoluIl, In care parintii au reactionat mai degraba

la cornportamentul copilului si nu au anticipat nevoile sale. Dad principala grija a parintelui este sa modifice un comportament, el nu se va mai gindi prea mult la nevoile copilului de 3, 10 sau 15 ani. Milioane de parinti bine intentionati au urmat acest sistern care presupune rasp lata si pedeapsa, fara a satisface nevoile ernotionale ale c~ptiIor"lo'i"~':::::"::':~::"'~"'~'"

In 1994, In cartea Right from Wrong. (Binele de rait), Josh MCI)?'5"(eJl~i Bob Host:tler au adus date precise prin care au expli2at '~e riu a functionat'in atit de multe familii. Cartea s-a bazat pe un ~,~ condus de Grupul de cercetare !3_a_f.ga cares-a mai numit si "Sondajul asupra tineretului credincios,

(199:iv0 In acest st~diu 3 700 de tineri din 13 confesiuni evan~h~lice au fost analiz~tri~";~ih~~t;-pI;t;f;du:s'e"FonIldentialitatea. Tinerii erau foarte implicati in viata ecumenica ~i ~onsiderau d parintii lor sint foarte iubitori, iar experienta din familie este una pozitiva. $i totusi sondajula ararat ca acesti adolescenti traiau l~ limita . Illoralitatii, aflindu-se in pragul dezastrul~i ';;'luTt'"m~i';i~'d;c;rt~;'li'p~wt cineva sa-si imagineze. Rezultatele studiului au ararat nu dear cum erau participantii din punct de vedere a1 comportamentului, dar ca ~i fratii lor mai mici ii vor ajunge din urma in doar citiva am.

Mare parte din tineretul nostru - majoritatea celor care declare cit au jurat credinta lui Isus Cristos - sint implicati in

acte in~decvate, ill1()r<ll~, .. cgi<lX iJ~g~le. Sondajul a mai aratat ~

Zii~~ao~i:~t~:~T'I~·;rdi~;i;t~;~;t~dj~I~i :

.. Doi din trei (66 %) dintre copiii nostri intre 11 si 18 ani

au marturisit ca si-au mi un parinte, un profesor sau

alt adult.

.. Sase din zece (59 %) si-an mintit colegii sau prietenii.

.. Aproape jumatate (45 %) s-au uitat la eel putin 0

data pe saptarnina.

.. Unul din trei (36 %) ~.E.2pi~tJa un examen.

.. Aproape unul din patru (25 %) a fumat 0 sau a

folosit alt produs care contine tutun.

.. Unul din noua (12 %) s-~j!!?:.~~.!"~t.

.. Aproape unul din zece (8 %) a luat ~k2g':l~-.Ul~gi!Je, deci

care nu erau incluse intr-o reteta medicala.

Datele arata ca tineri din familii bune, crestine, cad prada presiunilor societatii noastre. Pina sa implineasca 18 ani, pe~t~jt1matate (?5%)~eii!at1pip~iL~ini, org<1Il~gel1itale si/satl-a~~;~~t'~n~o~ta~rs~~.1J~J . .Jllmatate (50 %) dintre ~inerii nostri susti~'ca::~~~~":~ti~~~\~~lj)

Cind comparam acestedate cucele ale celorlaltiadolescenti, constatam ca tinerii credinciosi stau mai bine decit cei care nu merg la biserica, $i totusi un numar coplesitor dintre ei a mintit, copiat, furat, s-a drogat, i-a chinuit pe altii sau a fost implicat in diverse forme de activitati sexuale.

Josh McDowell a declarat: "Sintemuna dintreputinele societatidin lume incapabila de a transmite spiritut'moraf)de

. • "."." " .. "; •• ~.. • .. w-'.'-""'··-·····-·~··r··"; .. "·"·"···"········'·'···"· ,.... . '

1a 0 generatre la alta. Acest 1ucru ar trebui sa ne p1'eocupe'

foarte tare, pentru ca dad nu reusim sa predam ~!:lj~.!.e_.fIedi.l1:I~i§i a rasf't1l1~.~tii copiilor nostri, viata lor nu va fi niciodata. a~;-"~l~~·;:;;;-~perat ~i impactul acestei realitati va fi extrem de gray asupra societatii noastre,

CUM Atvl AJUNS AICl

1 Josh McDowell si Bob Hostetler, Right from \\'7rong, Dallas:

Word, 1994, pp. 8-9.

34

Eciucati a prin iub ire

CARE AR FI RASPUNSUL?

Parintii trebuie s.a. s~ti~facat1e::()ileemQliQjJ,q,l~c<l:le copiilor lor dad-~i doresc cC;;~~~ti"~;pii'"sr~;~ez~ exempl~rp~~~~~tllor. ~i' totusi cop iii nu-si pot urma parintii in aceasta calatorie a credintei ~i 'a integritatii morale decit daca se VOl' identifica personal cu parintii lor. Iar ei nu se pot identifica cu parintii dad acestia nu le satisfac aceste nevoi emotionale.

Parintii ca;e aplica acest sistem de simpla re~qie pentru modificarea comportamentului nu vor satisface niciodata nevoile emotionale profunde ale copilului. Cu cit modificarile comportamentale sint mai solid integrate in sistemul educationa] parintesc, cu atit parintii vor folosi mai mul~",E.:,~.~.i"~a Sill~E!:~!,E~~~L,Ei vor pune accent In mod exagerat pe conl~~ pm-tamentul copilului f£1£~i!l9,~Q.~£le,l~,,~iJ?,~~.~'lR~a .. ce se bazeaza exclusiv pe un anumit comportament, Evident! d acest comportament al copilului vostru este important; de fapt este esential, Dar c:i:l1<lparil:s~i pun accentul pe cornportament .in asemenea misu~-i'i'nclt uita de nevoile emetionale si spirituale ale copilului, precum ~i de nevoile deiformare In viata, este aproape sigur d acest lucru va cauza niste prebleme grave la nivelul existentei.copilului In anii ce urrneaza.

Aceasta educatie bazata pe.reactie imediata duce la 0 uti-

Ca e;:J:;:~~ea :~~~i:~r!~;~i~i~'~*~'~·~~l~·~c~~~~~i~;~:a~;-r~e~;~~

mai multe familii se pune PE~.~}P.,ill_~£~.~}2:£,pe pedepse .. Expertiicare sustin cauza modificarii comportamentale in cazul educatiei copilului, ~i mai ales cei caresint crestini, incurajeabataia la,fund si ciupitul ca princi£.ale mijloace de E£Qeap-

s a. I~~~-~~[~ ci~:~r;;;;tIe1n"de'po'p~r;:r~ ~peaeapsa'co;p~ rala este

recornandata. .. cale . de. stahdire a-unei . cu copilul.

Cind parintii se sa ia in

considerare si modalitatea cea mal;lta pentru fiecare

copi]' in part~, d~'('~Fp'elrt;~'1f~~~1:S"w81i:l::~!~Jn p~rte. Exista

ocazii cind 0 bataita. sau 0 ciuBlturaslnt atwolut dlstfu~atoa-

::i: H (1-",{, t\i't.tY_

P;)'

.i :x

CUlVl AM AJUNS AICl

35

re 111 cazul copilului respectiv, Atunei cind parintii se eoncentreaza asupra nevoilor emotionale si de dezvoltare ale copilului, 1i va preocupa mai putin modificarea unui anumit cornportament ~i mult mai mult formarea cit mai adecvata a copilului. Desi aceasta pregatire sigur ca va include uneori si

pedepse, .~~~-Xgg_<LI}1.Jll .. ~Y.!52!:2~E.J~£9.~~E~.~,~.£~E~."l?~.~,:.~,~,~."

Yom mal discuta des pre acest subiect ~i In capitolele urrnatoare.

MARY ~I P ARINTII EI

In Capitolul 1 v-am povestit despre Mary. Cind era mica, parintii ei .se temeau sa nu devina prea rasfatata. Dan ~i Jane au iubit-o pe Mary foarte tare si au vrut sa se asigure ca hu 0 sa devina un copil rem arc at prin cornportamentul sau nepotrivit, De aceea au folosit foarte des pedeapsa corporals in asemenea masura incit au inceput sa se intrebe chiar ei dad nu cumva au faout-o prea des. In anumite faze din copilaria ei, Mary ajunsese s~_f~,.~.~E,~!~._~~.,~::i.multe oriE;.~,il,pentru d parintii ei nu stiau cum altfel sa reac'fioneze in raport cu comportamentul ei. Cind Mary reactioria imediat la bataie, Dan ~i Jane .presupuneau. ca aceasta forma de pedeapsa "funqioneaza" perfect. Cind au discutat cu prietenii lor crestini in legatura cu problemele de disciplina, au fost 'incurajati sa continue cu b~J~~,~".Q1U~a,.,£,ofta inimii, chiar daca ei

""-"~:i\ ~. ~~=" ..... < _'. "-.,,,,",,,~,,.,.~,o,_~,<,,:,,,.,,,,,,,,,~,,,,,,,,,,,,,,"_,,,,

,~"uneon se simteau usor vmovat!. .

'-""nin~;;f;;i~;reDi'n"~iTln(t:areori s-au gindit ~i la alte posibilitati de a 0 ajuta pe.Mary sa-si controleze cornportamentul ~au macar sa analizeze motivele pentru care se purta astfel. In acest mod, ei nu au reusit niciodara sa-~i inteleaga fiica ori sa gaseasca niste cai mai afeetuoase de a 0 forma pentru viata, Pentru ca bataia ~i ciupiturile erau principalele modalitati prin care rezolvau comportamentul lui Mary, n-au cautat alte cai eare sa-i ajute sa deseopere sentimentele sau gindurile ei. Din cind in cind, ii of ere au cite 0 rasp lata cind

36

Educatia p.ri.n iub ire

lua note mari sau avea un comportament dorit. Ei abordau educatia ca majoritatea parintilor din ziua de azi - respectiv ca pe 0 form~_9:~sgJ:l~r()l~i4ef.()n?1.are asoJ?illllui, bazindu-se in special pe pedepse. Caui'ri1arerl~'ret~seaii sa satisfaca nevoile lui Mary in mod rezona,~il ~i logic.~. C,c;<J1;~{'

Cum Mary era un copICm~Ieabll:'e';~u a reprezentat problema majora pentru Dan si Jane - decit cind s-a facut mai mare. \.(.liiai:e$.eni::imeni::e1esin1ima~~ s-au acumulat si au

• • " • ''''"''''''"''''~'''''"''''"'''''' : "·""~"""""'""""""""":"'''''''''''':''$,,,,,,,r~,,:,-{iJ,,,,,,,,1I\'!WI'.''~"""'W~\",_,&~'!' • )

iesit la iveala, ea si le-a mamfestat pnntr$o lipsa de maturita-

te, a11t94igIugiI}.~u-se si razvratindu-si'[nterior.

"'~~" __ ~ __ " ... ,.- _.' - " " , """'_"~"""'.~'~·",;"~.t;:..",,,,<~,~2R<;"_";";""'""'''';''"'' __ ~'':"";~W""'''"'"·~.'~''',"",,.o,,,~''''!nr

Dan si Jane sint niste oameni destepti ;;i .iubitori.Daca nu

ar fi fost invatati sa educe prin reactii imediate, scotindu-li-se in evidenta posibila modificare comportamentala, dad n-ar fi fost formati in limbaj "cre~tin", s-ar fi descurcat mult mai bine cu Mary. Ar fi descoperit pe cont propriu ca exista ~i alte solutii - cel putin suficiente pentru a preveni problemele catastrofale care acum se abatusera asupra fiicei lor. ~i dad Jane si Dan ar fi aflat despre importanta accentului care trebuie pus asupra nevoilor lui Mary ~i ar fi descoperit cum le-ar l:~utea satisface, viata ei ar fi putut sa fie una foarte frumoasa.

sA RECAPITULAM CELE P ATRU PIETRE DE TEMELIE

Educatia prin' iubire este oarecum asemanatoare cu pietrele de temelie ale unei case. Trebuie sa existe toate cele patru pierre pentru a suporta greutatea vietii ce urmeaza a fi cliidita pe baza lor. Aceste pierre de temelie sint cele despre care am discutat In Capitolul 1 :

• Satisfacerea nevoilor emotionale ~i de iubire ale copilului vostru

• Asigurarea unei pregatiri pline de iubire,dar si formarea unei discipline a copilului

• Asigurarea unei protectii fizice ~i emotionale pentru copil

CUM AM AJUNS AlGI

37

• Explicareasi exemplificarea controlului miniei pentru copil

S,~~~lip~~'?~~4,"::~:~t,l,~~A~E~.!E~~,~1~,.§all nu se pune accentul ] ;:ecesar, parintii cu siguranta vl:J~:<::::~.~J?r,<?~}~D1e cu copiii lorj In multe familii bune, ultima piatra de constructie - piatra depasirii mornentelor de minie - este prea mica. Si chiar dad majoritatea parintilor isi iubesc profund cop iii, vomconstata cii ei sint incapabili sa-si exprime dragostea de la suflet

la s.uflet. Pri~~~~~.EE~" ... ~.§~,~ .•. ~~Y."Q.Qi~~ip~: .. ;~.,.u1~~"~" ~i atunci va dati seama Cit de instabila este cladirea care se inalta pe 0 ase-

menea temelie.

Cind parintii urmeaza un sistem de educatie care pune accentul pe modificarea comportarnentala ~i pe react;ia in raport cu anumite cornportamente, ei nu VOl' reusi sa satisfaca nevoile emotionale ale copiilor. De aceea copiii VOl' ramine nepregatiti in anumite directii, in special in depasirea momentelor de minie, Asdel sint sortiti sa-si dezvolte 0 atitudine care sa conteste orice forma de autoritate, ceea ce va degenera intr-o atitudine contra parintilor ~i in finalintr-o respingere a valorilor si convingerilor parintilor.

Asemenea copii nu VOl' avea nici un fel de respect pentru orice forma de autoritate legitim a cum ar fi profesorii sau patronii. Nu cumva aceasta este exactproblema cu care ne confruntam tot mai acut in societatea noastra ? Imi doresc din tot sufletul ca parintii sa aiba mai inainte de toate grijii de nevoile ernotionale ale copiilor. Controlul comportamental ar fi mult mai simplu. $i mai ales cop iii ar avea 0 atitudine mai sanatoasa fa~a de ei insisi si fa~a de reprezentantii autoritatii, iar parintii ar constata ca relatia cu cop iii ar deveni una mult mai multumitoare, Aceasta este torta educatiei prin iubire.

. P~rintii care au 0 simpla reactie la cornportamentu] copillor. ~l care nu incearca decit sa Ie modifice purtarea au sorti de izbinda atunci cind cop iii sint mai mici si de aceea sint foarte multi adepti inaceasta directie, desi ar fi trebuit sa-si dea seama de consecinrele ulterioare. Deexemplu, bataia presupune un rezultat imediat in majoritatea cazurilor, Cind be-

38

iub ire

havioristi celebri au recomandat sisternul lor, parintii s-au folosit ~u usurinta de aceasta forma de disciplina, utilizind-o

. mai mult decit este cazul. Da, recunosc ca q«~<~~~i.~E?_~.:::_ te fi eficientf 0 perioada - 'in cazul celor mai multi copii. Da~'~p'e-'~~su~~a ce cop iii cresc ~i se continua cu bataia sau cu alte pedepse de acest tip, li se umple sufletul de resentimente si de hotarirea de a submina autoritatea parintilor ~i de a nu le respecta dorintele. Atunci, parintii iubitori care au crezut ca au procedat asa cum trebuia cu cop iii lor se simt total dezorientati ~i ingrozit;i ca proprii lor copii au adoptat comportamente ~i obiceiuri distructive. Acesti parinti, care s-au straduit pe cit au putut, au un sentiment de vinovatie, aCUZ1ndu-se de nenorocirea ce Ii s-a intimplat copiilor ~i cautind vesnic sa descopere gre~elile pe care Ie-au facut in privinta educarii lor.

Principala greseala este ca i-au urmat pe behavioristi, cazind In capcana pedepselor, lucru despre care vom discuta in Capitolul3.

DE CE AU NEVOIE COPIII NO$TRI

.. sa aiba niste relatii apropiate ~i durabile cu ceilalti ; • sa fie constienti de valoarea lor ca. persoane;

.. sa-si dezvolte niste baze solide in privinta unor alegeri bine cintarite ;

.. sa-si exprime curiozitatea constructiva ~i un tip de comportament bazat pe explorarea noului;

III sa gaseasca diverse cai de a fi utili celorlalti; .. sa creada intr-un viitor J?romit;ator.!

I "A-ssets" ("Elememe"), Minneapolis: Search I

2.

CUM ANI AJUNS AICl

39

liz~~:~r: 1:1l~:~-~~~t_~~~·~~~;~:~~~~·il~;t~il~~1~~r;q!~§ 1: ~~:~

volte pentru a ajunge sa ia hotariri intelepte :

··Valori solide care sa asigure 0 baza in luarea deciziilor

~l trecerea la fapte

.. 0 co~p~!enltla nivel social .. O·

in pr. ivinta orezatirii scolare

"_~-",'-"""'_r.~_,t."." .•. r::;,.,.,c,~._,,,,._.P,,,,,~,,,"-,_,"_,",,~!~,-,,,,,.,.,),-_._~,. __ ,.'~,"~,

.. 0 identitate pozitiva

Pentru ca tinerii no~trisafiecapabilisa-~i irisuseasca te clemente e nevoie ~~.~~,.:?_il12E!isaE~gil1,pal:te<lparimilgr~ Dar presu?une si niste eforturidin partea copiilor precum si a celorS:S:::Jj£conjoara in mai mica sau mai mare masura.'

"."'CC.",' .. .. "

(S.::.,12~:.~~si.)Ju totiLe::~'2~,,2im~gine mentala ~i emotionala a ceea ce vrern pentru copiii nostri, a felului 1:11 care am dori sa se realizeze in viata, Pe masura ce ne gindim la multiplele fatete ale existentei lor, stim in adincul sufletului ca trebuie sa ne implicam total ca oameni spre a-i pregati pentru viata. Aceasta inseamna sa putern ajunge pina la ernotiile ~i spiritul lor, dar ~i pina la mintea ~.i tr::;PJJLJOl· .... I9todata, aceasta mai •. insearnna si ca abordan-(r~~~:?r~::~.~".!!2~if!J)cea mai impor-~) tanta en ~onvingerea c~ s~~;.iti:::E,!~L;:,~~~.gi~JU,,~)e putern saris- / face nevoile ce101',?Eagl - to~te,.Il~vode. Aceasta inseamna sal fixam cit marBi~~f"~ele p;~~l<!Pi~re de ternelie: Le vom .

oferi de b unduoie iubirea noastrd, (2) 'ii uom pregdti sa fie eapabili sa trdiascd productio ~i diseipLinat, (3) asigura 0 protee::."f tie [izicd ~~ :~ot~onala ~i (4~ expliea ~i 'vomfiun·mo~el pentru modalitdtile in care sd-si stdpineascd in mod idealjminia,

Aceasta este 0 n1isiun~nObna. Ea nutI'ehuie.cl:edti:s~·Ta un simplu cont;"~r~~~p~~~Z~~;~p~~:~amentului de moment al co-

pil~lui daca dorim sa avem problerne din cauza unor fap-

te inacceptabile. . . to-

tala in .

,,_~.",~,~~_", •. _.~~.~b~~,~~~J~,~~~~~~~~~~~~:~~~=,,~

1 Ibid.

40

Ed ucaria prin iubire

Pe masura ce analizam ce anume dorim pentru cop iii nostri, n-ar fi rau sa ne oprim ~i asupra unei familii care a trait cindva la Bethleem. Intliul Fiu al acestei familii, Isus, "sporea in In1;elep'~"i~~;~;-~i"cu virsta si cu harul, la Dumnezeu ~i l~ oameni" (Luca 2, 52). Cit de scurta este aceasta afirmatie ~1 totusi cita iubire si educarese ascund in spatele acestui har. Ce

minunat exemplu au dat ~~Ei~~JiJ,?~,i!J. f,iig,~_~,~~Ee ~,~:"~~"~!;::m,9_:. ?,.~Lp.etlt~\:!_.noi toti, Sigur ca secolul XXI es~e artie1 aeC.it se~olul I in P;;Jes'i:in'a'~i totusi harul Domnului este acelasi care a fost si pentru Maria si Iosif, ~i scopul este similar: ~a crestem copii intelepti, maturi si iubitori de Dumnezeu ~l de oa-

UL

c

Prima piatra de temelie:

CUL TIV AREA IUB IRII

Fiii mei, sa nu iubim cu vorba, numai din gur»; ci cu Japta si cu adeudrul.

[lOAN 3,18

Tori parintii stiu ca si copiii lor au nevoie de iubire, dar putini Ie ofera afectiunea activa de care ar avea nevoie. Pentru a dezvolta constant ~i total existenta lor, In perioada in care sint Inca in crestere copiii au nevoie de 0 relatie sanatoa-

, . ~~~'''''''""""""."",'.'''''''",.''''',"r,',,,,,",",'''''''~,,"_''~,,'"·,~'"~'_!_''W,,,,,~,,,,,,,,,,,,,''',.",''<i,,·,,.''''i''''''''''';

sa .. si perITl~I}etgt£1L3!5h~1~ii, c~re~irlcu adev~r~!I~ .. sL~i care Ie u'mpru'rez~;';'orut emo1;i~·~;r(;Flde''Cite''o;r~~t;'';;~~oie.

~u tini,_~<?J?~~ __ ~e .... ~iI]lL~_~~~.4S'Y~~E~_!j~2,iJL~U£g1:~$iS~., ... ?~._R~.:" ... 1 rinti§atide altcineva. Acesta este un factor extrem de impor-

tan~-irt"-~'e'xpIlca'ae~e cop iii tree prin diverse crizepersc:rl~le in perioada adolescentei, $i totusi, cum e pO"-Slb~r"m;:r-ales cind majoritatea parintilor au impresia ca-si iubesc profund copiii? Mai ales ca majoritatea adultilor considers afectiunea fa1;a de tineri ca fiindo prioritateinsocietatea noastra P ,

In toate relatiile interumaneltapte'fe\sint mai graitoare g~;;

CIt .~?;~b~I~.ilibi~:e;'~rafectr~'n;i'li~~~{f?'cop~~tE~_I?~!~{~~i~?~~:i

-, ·s,~i:a}]~~~nucl2'J{~firITlate s<lYJ?re~1.l.puse. Exista doua motive inacest sens. Mai intii, cu totii ne}£l~r,c:!?_~!!tgaca put em sa ne Incred~ll1ll1 vorp~care l1usiI}~ l~tarit~~ef~PEecorespunzatoa~"e:Ac~~tl~;t~u -~~t~ -~al~bil Iaol~~ce~ii·~ta,fie·"ca este de 8 sau 38 de ani, desi adultii discer~mai bine cind este yorba de o forma de iubire, chiar daca mesajele nu sint chiar explicite.

eel de-al doilea motiv pentru care iubirea trebuie demonstrata este in legatura directa cu nevoile copiilor

41

42

Ed u cat.ia p rin iubire

Cop iii nostri yin peltll11ec,1l~]}t!l11ite c~P~~i~~.Yi .. ~ITl<?'~.i?'22~!~.~.i comJ;>.Qr1ame.llt<l,le, dar invata de-a lungul mai multor am sa ~o~unice verbal: Aceasta inseamna ca no.i,.ca·'.Rarin~i, rrebuie

sa ne con~~'l~lcam iu?irea fa~a de C?pii,~~,~j.,~.!~~ll2.~".~~L.~.t:J2.<?': t.io.n~1~-?'i-~ol.?p?rtarri'e.nta[(E:·StguF·C1rtre5uie sa ne exprimam ~eil)ari.~Elrea'inTlec'~~:~"z};~·dar trcbuie sa luarn in considerare faptul ca aceste exprirnari verbale inseamna mai mult pentru noi ca parinti decit pentru uri copil mic. Ceea ee-l deter-

mina,.,J?,£:,~I},~~.2Pil~,.~""~,,~,, ~~12!:t.a~itl.~ ~~",~~,~~2;<':<1~~_.~l1<1,Lc;l,~g'[<1Q~_p e ceea ce f<1C~l}).,: .. nu pe ceea ce spunem.

~'''''Urt:'s~ntiriient profund in sufletul nostru la adresa copii-

lor nu este suficient. Asa cum este insuficient ~i sa le spun em copiilor ca ii iubim. Pe~tru ca iubirea noastr~ sa ajunga la.ei, trebuie sa Ii iubim pe in~e1e~ull<?h ~,~ n~,manlfe,~.~,~~,:;L~E5Etl: ~,~,~.,~,~,~;j[£~~~r!~~Z:~'~;i'~~e'~~d~Il1~nst~at'~rde'iu~lre "sint m ~l t

mal e!lclente decit cele verbale. ~I totusi trebuie sa [olosim

zilnic " Atunci cind vorbele ~i faptele se cornbina

'In mq,d,logic pentru a umple rezervorul de iubire al copilu\lui, el capat~\ energia necesara ca sa se 4~!'91!;,~,l?,ii££.,~;ci£:.,~in \toate'jJ-;~t"~i~d~ vecrere~'-'---""='''~--''

CADRUL IN CARE SE POATE EXPRIMA IUBIREA: ACAS.A

Cum putem dezvolta aceste forme de exprimare eficiente si penhanente? Cel mai bine iubirea poate fi aratata copiilor

la"acasa.

,j.{:::ea mai importanta relatie in familie este cea conjugala.

tit calitatea legaturiidintre parinte-copil cit si cea a sigurantei pe care 0 simte copilul depind ~n mare masura d.e s:l~~~~~~-~ legaturiicoI1j~gale. De aceea este Important sa se V1l1a 111 aJu-

.1 ••.• ·;t~r~runutsot·sl al unei sotii spre a avea a buna relatie inain-

'~' te de a lncerc~ 'sa rez~lve problemele de educatie ale copilu-

.. \),i~"lui lor." Prima data am.scris aceste rinduri acum 25 de ani in

",it/':' mea How to Really Love Your Child (Cum poti sa-ti

CUL TIVAREA IUBIRII

43

iubesti cu adeudrat copilul), intr-o perioada in care presiunile asupra familiei aproape ca pareau neinsernnate comparativ cu ce se intimpla astazi.

Veti citi multe lucruri In aceasta carte despre iubirea neconditionata. 0 familie sanatoasa - una care lsi iubeste copiii si Ie satisface nevoile emotionale - va sti ;a l~i exprirne iubirea neconditionata. Fara 0 atmosfera de iubire neconditionata e greu sa-ti exprimi convingator dragostea fa~a de copil, pentru ca vei intra in contradictie cu insusi aerul pe care copilul 'il respira zi de zi. Chiar dad s-ar putea sa ai ceva sorti de izbinda, tot vei trans mite un mesaj confuz copilului.

UN ELEMENT VITAL:

IUBIREA NECONDlPONAT.A

Iubirea adevarata este neconditionata, La baza unei relatii sinceresr;~Ed~~'u-u;'~';;p"'ire;'te'T{~EI~:e~''neconditionata pe~-

, , ,

tru cii numai asa poate fi format emotional si spiritual copiluI. Doar iubirea neconditionata poate asigurafe~ireaco)?ilu-i lui de crizele de minie infantila, de rese;trme;]'t'e:'"'2re-~entI::\

men:~§r~~"~fE2~[~E;:d;"~~'i?~:~~IE~e,=~~!I~~I!I:iI~~~:~ii~g,¥i~;~- \

~a. Pentru ca doar iubirea neconditionata pune pe primulloc i

nevoile copilului. Iubirea neconditionata este un element vital al primei pietre de temelie, in cazul . educatii parintesti proactive.

ln cei 30 de ani de cind lucrez cu diverse familii, nu am intilnit niciodata 0 exceptie la urmatorul principiu de educare " a copilului: Este imposibil sa-ti disciplinezi bine copilul atlta-r' ureme cit relatia primordiala nu se bazeaza pe iubire necon- \ ditionatd. Actualmente multi "exper~i" incearca sa convingf " parintii sa refuze aceasta realitate. Unii Ii indeamna sa puna

la baza educatiei un sistem de pedepse. AltiiIncearca sa-i convinga sa foloseasca modificarea cornportamentala - dar aproape niciodata nu Ii spun pe nume. Folosirea pedepselor, cum ar fi bataia sauciupitul, sau utilizarea Mod. C. ca.prin-

44

EducaJ;ia pr in iubire

cipala cale de stabilire a unei legaturi cu copilul vor avea ca rezultat un dezastru de ambele parti, atit p entru parinte cit si pentru copil, cindva in viitor. Ambele tehnici pun accentul pe comportament fara a se preocupa mai intii de nevoile ernotionale s i spirituale ale copilului. Utilizarea acestei metode printr-o reactie imediata a parintelui poate pares eficienta un timp, dar in cele din urrna atit parintii cit si cop iii vor avea probleme care ar fi putut fi prevenite dad. ar fi fost rnai intii satistacute nevoile copiilor.

Copilul trebuie tratat cu afeqiune. Fara iubire neconditionata va va fi aproape imposibil sa intelegeti cornportamentul copilului vostru sau sa puteti interveni asupra acestui comportament. Iubirea neeondit;ionata este un punet de repel' pentru voi ca parinti.Fara ea sinteti in plina bezna, lipsiti de niste sernnale indispensabile. Puteti usor sa va ratacit;i si sa va dezorientati, pentru ca nu stiti cum sa va purtati cu copilul sau cum sa depasiti situatiile difieile.

Iubirea neconditionata va va da pu~e:s~c::l~4~,,~:~~J?,~E_21~~~~~re pentru a sti unde va atlati in raport cu copilul si cum puteti trata mai bine orice situatie, inclusiv cind este vorba despre discipline. Doar pornind de la aceasta baza de iubire ne-

co nditiona ta yeti ·<J?,~t,!~~$A~,L,~£.hiE~E~1~,~.$S£~~5,~lm5,~,E~~asprll ~i12r~a in~:11ge~~~~llr~9,d,at~r. Doar prin iubire necondi~io'rl'atav'e'~ipiite'a'siv'i'pii;t~·~~{' respectul copilului fata de voi, Doar iubirea necondit;ionata va da posibilitatea sa satisfaceti efectiv nevoile copilului si sa preveniti situatia in care educatia ar putea deveni 0 povara Irustranta ~i neclara.

DEFINIREA IUBIRII NECONDITIONATE

Iubire necondit;ionata inseamna sa iubesti un copil indite"1;ent ee ar fi. IQ4if~x,~.nu::are ar fi e~E~~S,i~~JilGsale"aY,~.t:.t~jGl(;,

'. c~\ll. sa\l.,tris.a~tlrile 4e .. .c."E<let~r. Indiferel1tA~fin~y.a

i~t~'e~pii~C il~~m~·l~~~t d~' ce '11 i~~~njoara. II~diferent

, ep.ra1;i de la el si, eel mai greu, indiferent cum se corn-

CULTIVAREA IUBIRII 45

._------

porta - indiferent cum reactioneaza. Evident asta nu

_ •. "_. __ ,,_._,, "" __ "'_~.' .. __ >" .• _~_~."'u·,·,_._._._·.,.'" .. _.,,_ .• _ __ ,. __ ,.,_, •. _ " .• "';._._ ,._"., .• __ .",._, ,_,.,.,,, _',_" .. _ , " "~_" _,',._, , ,,' .-, )

searnna d. intotdeauna veti aproba cornportamentul lui.

doar ca il veti i chiar .

;,;,~,,,",x;;,,,,,:::.,·,,;;~,,,,,,,,~,,,,·;,,;.",~

necondi tionata

se straduiasca din rasputeri, oriee pannte.

~ll!11J,LDJJJnnezeu poate iubi eu neconditiona""t"'."'; 'N";"';u""_'\' "

mai El ne poatEtlul)1""~i"~t;:J"i;'~T·~i;;d'~~"1~;~~:'iti;r;·"~!"t~n; iubiti.1 ~a ?arin.~~ ?U pu~en: sa reusim ~ntru totul asta, dar ne pute~ iubi COplll In majoritatea cazunlor. Cu cit ne apropiem mai tare de acest ideal, eu atit vom fi niste parinti mai buni,

Cind copiii.nostri erau mici, as fi vrut ea Pat si eu mine sa fi spus: "N e iubim copiii tot timpul, indiferent de ceea ce se intimpla, inclusiv de comportamentul Ior." Dar ea orice alti parinti, nu am putut face asta. ~i totusi macar am incercat s'a atingem acest scop minunat de a-i iubi neconditionat.

S-ar putea sa vi se para util sa nu uitati lue~urile pe care Pat si cu mine le-arn avut mereu In gind cind a fost vorba de copiii nostri:

1. Sint ~i ei copii. 2.?e poarta ca niste copii.

3. In mare parte comportarea copilareasca este

4. Dad eu, ca parinte, imi indeplinesc rolul si ii iubesc in ciuda cornportamentului lor infantil, vor fi capabili sa se rnaturizeze si sa renunte la acest mod de a se purta.

5. Dad ii iubesedoar cind imi fae pe plac (iubire condi-

~i imi exprim iubirea fa1;a de ei doar aseme-

nea momente, nu se VOl' simti iubiti cu adevarat. III schimb aceasta ii va face sa aiba un sentiment de nesigura~ta,. le voi distruge parerea buna despre sine ~i practic iivoi fmpiedica sa ajunga sa preia controlul asupra propriei lor persoane ~i sa se rnaturizeze eomportamental. De aceea, cornportamentul lor si dezvoltarea lor in acest sens intra in atributiile mele, dar ~i in ale lor.

6. Dad ii voi iubi neconditionat, vor avea 0 parere: mai buna despre ei si se vorsimti bine In pielea lor. Atunci

46

Ed ucaria prin iubire

VOl' fi capabili sa i~i stapineasca nelinistile ~i pe parcurs si cornportamentul, pe masura ce VOl' deveni adulti,

7. Dad ii voi iubi doar cind VOl' corespunde exigentelor me]e sau asteptarilor mele, se VOl' simti incapabili. VOl' considera d este inutil sa se mai straduiasca, pentru ca niciodata nu va fi de' Nesiguranta si nelinistea VOl' pune pe ei VOl' deveni un permanent handicap in dezvoltarea lor emotionala si comportamentala.

De-a lungul tuturor acestor ani in care .m-am straduit sa fiu un,~~!1.£.~£i~~~~ de dragul meu si de dragul fiilor ~i fiicei mele;:rr:l~a1111:l1~~~.::aa itlbireafata ~e~ol?i~iIneisafie cit se poate de-"~~ecor;di\ionat~.Viitoi:~rcopil1or·mel·depindea de aceastatemelie solida. Acelasi lucru este valabil ~i pentru viitorul cop iil or vostri.

SENSIBILITATEA SUGARULUI

Emotiile copiilor sint extrem de delicate. Inca de la prima in tilnire de d u p a naster e, .stl&~:'tll.s.~111!.~s el~~iIT~~.n~el~ .. mam ei. Daca sesizeaza cea ~ai mlcrnua;;ii'd~'~~~~p~'~'g~~~e'di'l~partea

mamei ~i ulterior din partea celorlalti, acestlucru va influenta nociv dezvoltarea sa. Poate fi afectat felul in care se hranes~e s·;'~'~iri~;~:~"·d~·~~~~~·~, transforrnindu-l intr-o persoana temitoare ~i nefericita. Daca mama are alte probleme, de exernplu este bolnava sau deprimata, sugarul i~i da seama ~i retine un timp a'Test sentiment transmis, iar daca problemele continua la nesfirsit, In cazul copilului ef~<:ttl!l??:te~i . .E~ .. xi.tl-,t~. Din pacate sugarul poate interpreta drept=un~seiitiment de .respingere din partes parintilor, ceea ce in realitate este cu totul altceva.

Prirnele impresii ale copilului asupra lumii sint percepute

la nivelul sentimentelor cu multjinainte ca el sau parintii sa detina controlul asupra comportamentului lui. ~.~E~,~,,~111o= 1;i.? 11.ala~s~£,~.!tlJ~i9~E,~£!~iu~.f(;ltl.1i~.S~E.~£~.~:~~.E.: ltl~~~.' . p ~~= .. _ riritii:'limilia~i pe sine. Asta inseamna ca trebuie sa'avem grija

,,").w_ .. , .. _.,,'._'JlI:''''~'''''''jl'\!'\~'O-''''''"'''''''''\''{;''';"Y"'~'I'r!"""'F",""""'/':"·"'''\'' ,

mal mtii de toatede nevoile emotionale ale copilului nunu-

mai ca sugar, ci atita v;:~;-;;~it"d~tI11e~;1'a~~;;ti putere asupra sa.

CULT IV AREA IUBIRII

47

Baza unei iubiri neconditionate constituie decorul pentru

~"".","""!"'1~~,",";('"~"~""i~".'","",F',;'W~".""",""~:""""N':"!!'~"''''':''''''','''''''''''~''''""''0_c;",",,,,,,,:h;f~'1lJ'''r"""-:'~":','r,,,,?,,:,·:':tr~:i"i·'!~~I,"""'~,r;~':'!''j,'O('n"·,""'W:?i'bV~~f::I"':':':?'.m",;';(r.'""".,>,".'\i,'~"""~

t?t ceea ~e urrneaza in viata copilului. Daca percepe lumea ca

fund ostila, ca-I. respinge, ca nu-l iubeste, ca nu se ingrijesre de el, apare anxietatea, marele dusman care se va transforma f~tr-o problema profunda ce va d~veni un handicap aproape

din toate punctele de vedere de-a lungul vietii. Ii va afecta capacitatea de a stabili legaturi cu ceilalti de a irrvata de a vorbi

bine si de a-si stapini propriul cornpo~~ament. 0' ~eliniste exc.esiva. il va face pe copil vulnerabilla toate intluentele nega-

tive din lum~~ ~oastra. l!~~!.-~~~£~R£i!!~jE~t~k!!!;2Ify.<:~p~n- '}

"" ~ar~ co~.~P,},,!~olescentll se drogheaza este pentru d. VOl' !

sa-S1 ahne"neit11lstea'J .. --1

';,"',,""r"""""";i"~':"""'""::--;;;~"""":<;"'_"''''''''''~"·i") .. ,~\""",,,·"'0'j''';

Panl1tii care doar reactioneaza in functie de un compor-

tament nu se gindesc la importanra vitala a acestei baze de afeqiu~~ ~ educatia copilului. D~~i unii behavioristi recunos~ ca.1,:blrea este necesara pentru bine1e copilului, nu am auz;t .11l~1 unul e~plicind cum poate fi ea exprimata altfel decit pnn acest sistern de rasp lata si pedeapsa, Rasplatind cornportamentele pozitive si pedepsindu-le pe ce1e negative,

~s*af~~~~a~;~w~~r;~"'~~~f~~f~~~~i"~¥*~~tiS2~tH~ttr~~;~; ~~i:;:

nevoie cu adevarat - sa fie acceptat, iubit si Ingrijit de cineva. Se concentreaza mult prea mult pe comportament fara ca ma~ intii sa of ere copilului ceeace ii este necesar pentru a reactiona .normalla core~tii. ~ara acea~t,a"'t~mel~ ~e iubir~jll f~.~

nal copilul va,,~:::~~2,<lt!tllg1Q~S!t~e~e?r,lm~llt ~l de(~:z,~ratire)~:, .. E; fata de parinte chiar daca nu se v~-manife;ta decit ill adoles-"'" centa.

REZERVORUL EMOTIONAL AL COPILULUI VOSTRU

Ideea unui rezervor emotional este 0 rnodalitate metafo-"? rid de a descrie nevoile emotionale ale copilului care trebuie i satisfacute prin i~l,~.i~~, igI~l~ge~e si 0 ~isciplil1~ .. blinda. In) masura in care reusiti sa-l meIl~ineti plin, acyst rezervor emo:

Ed ucaria prin iubire

tiona] presupune doua rezultate de 0 importanta capitals In viata copilului. M ai intii, astfel.sedetermina _ _sr~re~_~Tl~2tiQlla::,. a copilului - dad este nelinistit, bucu1'o~suparat, vesel, deprimat sau fericit. Aceasta preocupare este extrem de ne-

. In metoda de educatie reactiva,

al doilea rind, nivelul rezervoruluiemotional afecteaza si comportamentul copilului. Ii inf1uent;eaza In mare parte reactia la ,~s!l1~~tie. ~i (Iis~iplil1~; .. de,t.£t1J1ina In .. buna masura

4~~~'.Y~JL~£iil£~i'Qi:,§~1l::n~~i~~~51tQr, pgTlg~~i,2.~,~~~~~g}in de

viat;~1._y'£§el",_£'11L[~.9~~! .. Cu cit reusiti sa tineti mai plinfezerv(;rul emotional cu atitsentimentele ~i comportamentul copilul11iY.9xJi maip~~i1:1~e~.:)

Iat~ un adeva~;important In privinta educatiei care este crucial pentru copil: Numai cind rezeruorul lui emotional este plin, copilul poate [unaiona la cote maxime. A cui este raspunderea sa intretina acest rezervor plin ? A voastra, a parintilor, Comportamentul copilului este un indiciu excelent al starii rezervorului emotional. Evident ca educatia si disciplina sinrl~';~~~lmp'oi;rai~e7d;U:ereaevin mai difi~il de aplicat si aslesea sint inutile dad rezervorul emotional nu este in per~anen1;a plin, .Numai atita vreme cit rezer~orul emotional

. este plin, copilulpoate fi fericit, i~i poate atinge intregul potential ~i poate reaetionajn conformitate cu disciplina si eventual pedeapsa, atunci cind este cazul.

A~a cum ne rugam: "Doamne, ajuta-ne sa implinim nevoile copiilor asa cum ~i Tu Ie implinesti pe ale noastre", avem toata increderea d EI ne va ajuta, In Filipeni 4, 19, citim: "Iar Dumnezeul meu va implini toad lipsa voastra dupa~~S~JiaSaf'G.\a-~la~a,j12tru . 1-1,rist~s c. I~sus;::."~,,

r: T:opiii ~u a1L~\l;1?acitat~i:SX::i1!1?~a~cade lasily)e. Ei reflects 'sa;'i~'tor'c'~~~birea care ll"'se ofera, Dac~llu'pl:fn~esc iubire, nu au ce da inapoi, Dad li se ofera 0 iubire neconditionata, ei invata $-0 reflecte sau s-o intoarca tot ca iubire neconditionata: Sursa unei asemenea iubiri neconditionare ~i dorj'nta existentei sale vine de la Dumnezeu, iar sensibilitatea in privinta umpleri: rez.ervoarelor de iubire ale copiilor cu 0 ase-

CULTIVAREA IUBIlUI

menea iubire si cu 0 discip lina blinda si intelezatoare _ vi~ ne tot de:a Dumnezeu (vezi $i loan 4, 1'9 ~j'pz/Je 3,5-6).

Da~~ II se of era ? iubire conditionata-s-a- putea sa nu In~ete niciodata sa oterein schimb 0 iubire matura, neconditionata. Ei VOl' continua pur ~i simplu sa iubeasca asa cum au invatat, conditionat - respectiv In mod~d cel mai in;atur prin care ar putea stabili 0 legarura cu altcineva. In educatia bazata pe rea~~ia il:1edi~ta, car~ se concentreaza asupra cornportarnenrului copilului, nu existd loc pentru iubire neconditionatao Aceasta explica de ce parintii care cad in capcana ed~catiei reacti:~ se t1'ez.esc ca ut~lize~z~ pedeapsa ca principal a cale'de a stabili 0 relatie cu copilul. Intr-o asemenea situatie rezervo-

1'1.11 emotional al copilului nu va fi umplut. '

sA REVENIM LA MARY

Aceasta a fost una dintre principalele cauze pentru care ~a1'~, respe~tiv tinara pe care am intilnir-o in Capitolul l, s-a slmtl~ ?ezonentata. Iubirea dintre Mary ~i parintii sai era una condl~lOnata. Dan si Jane si-an exprimat iubirea fata de fiica lor. atuncict.nd a facut ceva care le-a fost pe plac. Altfel, eel mal adesea t-au adresat critici, gindindu-se ca astfel o VOl' mobiliza mai bine. Daca venea acasa cu un 9, 0 intrebau de ce ri-a l~at .10. De;;i Dan si jane 0 iubeau pe Mary, ei l;;i exprimau iubirea in mod ineficient, pornind de la comportamentul ei.

Ca urmare, "NJ:~DT<1 C.rescut lmr ... oanxieta,te;;i,confuzl't).! pennanente. $tiaoarecum ca parintii 0 iubesc dar nus-a sim-s (#i.~icioaatriubita. E,1' tlnjea dupa 0 relatie ~ai apropiatasi mal calda cu parin~iiei, dar din pacate nu stia niciodata care este pozitia lor, pentru ca intotdeauna 0 critic au si Ii of ere au

o iubire conditio nata. La rindul lor, ei au crezur ca dad lsi VOl' pastra atectiunea ~i caldura doar pentru momentele in careo Mary excel a intr-o directie, atunci acest lucru ar fi putut-o stimula, Mary, insa, era un copil mediu cu perforrnante me-

49

50

Ecluca tia prin iubire

dii. Rareori excela in vreo directie, drept pentru care ~i mai primea acel accept sirecunoastere ca om.

Ca multi parinti, Dan ~i Jane s-au temut sa nu-si "rasfe~e" copilul, S-au ghidat dupa cartile de specialitate care sustineau ca totul trebuie sa porneasca de la comportamentul copilului ce urma sa fie rasplatit sau pedepsit in Iunctie de ceea ce facea. Svau trezit astfel victimele acestei ~~pca~e a pedepsel?;:

Nereusind sa intretina plin rezervorul emotlOiial"anui"1Y1ary't n-au r~u~it nici sa ~reeze acea relatie plina de caldura, de sens si de incredere,

, Abordarea behaviorista parea sa functioneze cind Mary era mai mica. Dar pe masura ce a crescut, a inceput sa aiba impresia d. parintii ei nu sint prea p~s()qJPat;i,~s~evoile sa-

c--<.> le, ci 11 intereseaza .. n1.~~. Il111lt sa . fie\~tirnat;i ca. paEii1!i~ Cind Mary a devenlt'~~rolescenta~'lipsa de iubireneconditionata a atins apogeul. Marya inceput saaiba resentimente fata de parinti ~i s-a decis sa le submineze autoritatea procedind exact invers decit ar fi dorit ei. Cum pina atunci fusese un copil docil, Dan si Jane au fost uluiti de aceasta modificare de comportament. Cum Mary nu invatase niciodata sa-si iubeasca parintii neconditionat, se comporta acum intr-un fel in care sa-i rnultumeasca doar atunci cind la rindul lor ei 0 multumeau. o'an si Jane reactionind similar fat;a de Mary, nimeni nu mai of ere a iubire nimanui pentru ca fiecare a;;tepta ca altcineva sa faca un gest frumos.

Ce lncure~tllraI~LJotu;;i de atitea ori am vazut copii care ajuni'la"aaolescen't~';;i se afla inca in aceasta stare normala agresiv-pasiva - dar despre asta yom vorbi mai mult in capito luI urrnator. S-a ajuns in situatia in care Dan ;;i Jane erau atit de uimiti si de nemultumiti incit au hotarit sa ceara ajutor. Situatia 'Io~" se impotmolea 'tot mai tare, transiormindu-se intr-o forma de frustrare si de deznadejde. Unii prieteni i-au incurajat sa fie mai duri cu Mary ~i sa-i ceara sa ii respecte ~i sa Ii se supuna, Altii i-au spus ca va fi nevoita sa i~i asume consecintele acestui comportament nefericit $i sa traga invatamintele de rigoare.

CUL 'rrv AREA IUBIRII

51

Nu e niciodata prea tirziu sa transformi 0 situatie proasta 1ntr-una mai buna, asa cum au reusit in final ~i parintii lui Mary. DU111nezeu e tare bun si doreste sa ne irnpace familiile chiar mai mult decit noi. Merits intotdeauna sa nu te dai batur in fata problemelor, sa-1;i iubesti copiii neconditionat si sa fii alaturi .de ei in momentele grele, Chiar dad nu se exprirna f~arte. bine, multi copii isi dau seama ca l!JiE,~~~tece:va eS{!!:E~1~1~~(;l,rm~E~~E~l:"~~11~}.i~~\ii ... ]~~!~ .. ~~E§~ .... ~.ssprTi~. ~'i:: re~ __ g::s:g!JQgl(?g~t~::r::i au fost Iipsit] de un rezervol:"'e'mo1;i6-

nal cu adevarat plin ~i nu au exact carburantul care le-ar fi de n;are folos pentru a depasi cu bine momentele mai grele din vla~a.

CUM POATE FI EXPRIMATA IUBIREA NECONDITIONATA

Fara iubire neconditionata cop iii sint privati de un rez.ervor emotional plin, Le lipsesre carburantul necesar 'pentru a trece cu bine prin momentele mai grele din viata, Parintii nu trebuie sa se concentreze In special asupracQmp.f:H"t~mentului copilului, ci trebuie sa ~e foloseasca de~ropriul)t61TIporta~ m~~! ... ,P.~_~~E~Ul~.~i~expril11_~T~l5ii;e~aI~I~.:£E:~9~ir~ii.:a:rQ£!i~ineo" rezervoru] lui emotional plin:-l',j'u uitat;i,cocPifi sint axati-pe

comportament: ;i!r::t~legrnll.I.!mgL1;~~~ f~F'tele~~clt .:v?r?el~.

Exista patru compOrtamente principale ... de::tare-s'e-pot'fo:,:'"

losi. parintii pentru a ofericopiilor lor iubirea neconditioriata $1 as vrea sa analizam trei dintre ele in acest capitol pentru

a pune in miscare dragostea noastra, Cel de-al patrulea, forma~,ea propriu-zisa, 0 vom analiza in capitolul urrnator.

\/

Contactul vizual

Orice copil cauta neincetat iubirea parintilor, Cind rezervorul sau emotional nu este foarte plin sau este gol,prin

co m P~.::~.~I2?"~.l~~:::.1..~~~lg!!:.~:~,~ .. ~,:;,.~~~1::l~~§,ti?" O m odali ta te

de a pune aceasta l11trebare este pnn stabilirea unui contact

52

Ed ucaria prin iub ire

vizual. S-ar putea ca el sa spuna: "Mamlco, uita-te la mine!" sau "Taticule, uita-te la mine!" Aceasta este 0 modalitate de

a-si exprima 0 nevoie. C;:~p!I::;1,.??~e~.t:}~.~.~:~J.~,.a.!.:~Ii~0~2~~~;~~, .• ,

Este usor sa oferi acesEeoil.tactvizual ~itotu~i pU~lm pa-

rinti 0 fac', pentru ca nu sint constienti de importanta sa. Cu cit ~111 parinte foloseste mai rnult contactul vizual eu copilu~ ca modalitate de exprimare a iubirii, cu atit copilul este mal bine educat ~i rezervoru! emotional mai plin,

iZ'".,Cind discutam cu adultii, vrem ca ei sa ne priveasca in '(i~ch}. Avem tendinta sa-i fa~orizam pe cei care sint in stare sa "'me~tina acest contact vizual placut tot timpul discutiei. Unii

sint incapabili sa 0 fad pentru ca nu stiu ce inseamna un contact vizual,avind in vedere ca parin~ii lor nu le-an oferit asa ceva in perioada de crestere. De obicei nici nu-si dau seama acest handic8.:p ctllllplit.

Mameie;ita~il care se ghideaza dupa metoda de educatie reactive eel 'mai adesea ofera un contact vizual doar atunci cind copilul face un lucru bun cu care parintii se mindresc. Acest tip de iubire conditionata poate avea niste efecte distrugatpare. Trebuie sa nu uitam ca acest contact vizu~Ldirect

'("1. este una dintreprincipal~lesurse."cl,<=f9~~a..~·e errlOvgnala a '\ copilt1.bJi..!_~l~d· parin~iil1fo16sesc cu 0 conota~ie negativa,

\~opiiulii percepe negativ pe parin~i. Cind copilul e mic, s-ar putea sa fie ascultator si docil de [rica. Dar pe masura ce creste si se mentine sentimentul ca nu este iubit, frica se transferml in mini~, in resentimente ~i uneori in depresie.

Pe masura ce am discutat cu Mary, mi-a fost tot mai limpede ca ii era foarte greu sa mentina un contact vizual permanent ~i placut. Con~tienta fiind de asta, incerca sa corecteze

problema; ~i totusi, lastres nu mai reu~ea. . ., .

Una dintre gre~elilepe care le fac multi parinti uneon

chiar si cei care 0 educatie proactiva - este sa evite sau

vizual pentru a-~i manifesta dezaprobarea Aceastaeste a forma depedeapsa banala ~i cruin acelasi timp, care dauneaza enorm copilului. Coniactul

vizuv11 trebuie utilizat. permanent in manifestarea iubirii. Co-

CUL 'rrv AREA IUB IRII

53

piii invata cum sa traiasca luindu-se dupa parintii lor. Dad ei sint permanent priviti inochi, VOl' 111Vata cum sa foloseasca acest obicei in mod cit se poate de sanatos, Dar daca acest cont<l£Lyi~g<ll este 0 modalitate a parintilor de a-si manifestadezaprobarea sau de a-si pedepsi copiii, ei VOl' avea un handicap seriosinsociefate;'p-efifruca:~i'~o~: folosi contactul vizual intr-un mod care ii va enerva pe ceilalti,

Acest lucru il va impiedica pe copil sa stabileasca niste relatii solide, plasindu-l intr-o situatie care i1 dezavantajeaza la maturitate, Daca nu poate corecta acest cornportarnent, va avea tendinta sa fie tot mai singur si sa se simta respins de semeni, De fapt ~oE~i,,.C:~~ .. IE:a;".~~~~:~g1IL§i.mq,i .. ~irnpatizati sillt S~i_!;,<1I,~ ... P9Lmen~ine,.a<:eg=~9n1?-£tyiztl~1.placu~1!ipr~zenta

celorlalti.' ". ..

$tim' ca privirea:s~g~~',:l~C!1eu~e~te sa se concentreze pe ce~~.~,:l':,~.?tl~_~~tlJ?~trusii)tamlni incolo. Prima imagine care 1'i retine atentia sugal'uTtii este un chip uman.Tn special ochii. Pe masura ce copilul reusestesa-sicoordoneze privirea, incearca sa capteze alti ochi. La inceput pot fi orice ochi, dar in curind ii va cauta in special pe cei ai mamei. Ochii sugarului cerceteaza mai ceva ca 0 antena de radar. Cind dau peste tinta, adica peste alti ochi, se fixeaza pe ei. La aceasta virsta foarte frageda copilul deja se hraneste din punet de veder~ afectiv, incercind sa-si umple rezervorul emotional.

Inca inainte ca respectivul copil sa detina controlul asupra

p :ivirii, el este .,g.<lP~P~L~!,.~~.,J~~:~P:~.\'l:~!~,.~f ;S!.iY.,J?Iirt"i,!11.~r~:-, " ~l,tlLE()nta~!~ltliyi~tl~lE,llg~hir\.!!}~~~.ii pen trtl, c~sug<lf~11se""" uita,}11?chii "l1lal1l~iJ!1~il1lp' .. ~e~~i~:~lapE8.:t.,Jn 'aceste' prime luni, c()pila~ul invata enorm d,e multe lucruri d~spre.l.ume. EI

....... _« .•.. _ •••. , •. _, •.••. , .... _._.,._ ..• .,·.,,·,.'·c.",>,'-""""---.'.''''-''''-'_-' .. ..

. . stu diu cla~ic di_n ~~3parl;i?Jnd Catedrei de Psihi~t.ria Copilului din eadrul Universitatii din Florida, Facultatea de Medicine, a aratat e.a intr-unsalon de pediatric dintr-un spital, copiii care reuseau sa stablle~sca :111 ~onta~t .ViZ:l~1 coreet erau mult mai des vizitati, Copiii eel mal pU~l11 simpanci, eel 1I1 ale carer salcane infirmierele si voluntarii intr~u ,rar,.n~ st~bile~u c;:mtacte vizuale, uitindu-se doar ~ clipa sprc eel venit 111 vizita ~l apOl pnvind repede in pamint sau in alta parte.

,

54

Ecluca tia prin iub ir e

se arab~ste - elernentele de baza ale.personali~~~·ii''';t.~l~)mo-

b '. ..... . ... < "\ •

dul de zindire stilul de vorbire si alte n'asatunll11por(ante se

b . , ,

VOl' fixa F!~:~sa implineasca virsta de 5 ani. ~i iata un dar

aparent ith de - 0 cru-

cial in dezvoltarea

Contactul fizic Cit de multa iubire poate transrnite afectiunea fizid. adecvata ~i totusi cit de putini copii sint"l!l,~12g1ia5La~a cum se cuvine de catre parin1;i. Majoritatea 1:i mingiie doar cind n-au incotro - cind Ie fac baie sau cind Ii 'imbraca, ori cind Ii suie In masina etc. Copiii vor mai primi ~i S~~:.()~01.~E~1!~.i1L~_SaU cite un p1Jpic 9ir1 cind in cind, dar cam asta e tot. Mult prea ~utini piil:in~rprofita de aceasta sansa minunata ~i apro~pe hp-' sita de orice efort de a mentine plin rezervorul emotional al

('copil1:ltlJ~,~ Cindcon~~ctpLn~i_s_e.ste insotit de cel vizual, copi.... luVse sirl)te si n~aiiubiv

Api'opo de c~iitacf~Uizic, nu rna refer aici doar la imbra~ tisari si sarutari doua modalitati de exprimare care nu pot fr

" I.' 1

utilizate tot tirnpul. Ma refer la tot felul de tipuri de contact

fizic - 0 rningiiere pe umar saupe spate, 0 rnina prin par sau un scarpinat pe spate, un u~or ghiontintrecoaste, ~i asa ~ai departe. T oate aceste 'intilniri directe Ii dau de In1;eles copilului ca il iubiti. Ele pastreaza plin rezervorul emotional. ~i dad a Iacem ~ri de cite ori avem ocazia, ne vom demonstra iubirea n~~'dRditionatJ. fata de copil.

U~-;t:~tdi';i<facut de Facultatea de Medicina a Universitatii d in Mia:l11.,i, .. re;)pe ctiv de Institll.tul~~cexc,eIari~~~1121:4C@ntac~ , tizic, a demonstrat calnlngiic:ril~?:il,g~J~,1e;:;XQlta):e.a.,f+~,

·;;z,·oci~ca'""·"s~·1;:n·:·1~intala. Asa cum scriaintr-un articol din revista Rea-

d~;·;~·Dig~}t~:.:~tudiul a ararat ca acei copii nascuti prematur si

care au/f!bst\upu~i unui alternat CLl unul

blind ~;,p i3 per~i9~l'(1'~ de cite zilnic, au. cistigat

in areut<'ttec.j.l)47 %\mai mult decit ceilalti carora nu II s-a dat nici 0 atentiJ./ Cei l~lasa~i au dormit mai bine, s-au dovedit a

'ft, /

\\. '

CULTIVAREA IUBIRIT

55

fi mai vioi ~i mai activi.Opt luni mai tirziu, au dat dovada de mai multe calitati mintale ~i fizice.'

Puteti include in relatia de zi cu zi contactul vizual si cel fizic cit'se poate de fire~c in relatia cu copilu], Acest tip de afectiune -=1.~~l!1~~1?1~9%~~J.J~~~~~~.!l!~ji adecvata - este un dar foarte pretios pentru copii. Impreuni ~·l.l-at·en~·ia-care Ii se da

(cel de-al treilea comportament important) reprezinta calea cea .mai eficienta de a umple rezervorul emotional al copiilor ~i de-a-i determina sa functioneze la potentialul maxim.

Din pacate Mary nu a cunoscut acest tip de contact vizual ~i fiziS gilJP~l~t~a~1?arintilor. ~u ... ta siI1}\it, ... l~ici()d~t.aip:sigliranJa \~L,~~re(f. c~.~t~L~f£SJlune~·' ~in(p.art~~(,.c~l·~l:GI~l·) afec~iune-p;tc'are\:lr"fl t1:~huit s-o primeasca diil' parteapftI'lnti101'. Acest lucru a facut-o foarte sensibila la tragediile prin care urrna sa treaca,

~Ollt~St~lfizic merita efortul, mai ales in perioada de i·~d?lesse~t.a:~.)parintii care si-au manifestat astfel afectiunea ""\n'c~rm~i'di~ainte ;01' cons~ata ca astfe1 adolescenta es~e mai user de depasir. Adolescentii care au fost crescuti beneficiind de contact fizic se VOl' simti bine in momentul in care el are lac. Astfel rezervorul lor emotional e mai usor de pastrat plin, mai ales in momentele in care devin foarte necornunica-

(,a~k~~;r~;~~;:~~}J~~!s:';j"n~\

mentine rezervorul emotionarpfin si g{!a~ifacesasesit11ta ~n ., cQnJinll~reiu?i~i..d~l;}L£J(~6;cp<;·~'"· ". "' ..... , ... "

Cltece\;a~·~i"aespre reactiile copiilor in adolescents. Adolescentii tree adesea prin faze in can(nu~~()r<:sgsaf~~ .. ;],l;>!:Qa.pe. dep"~dtlt~"~~1:l~.~~levor?ea~S~"J?~rin~iI0F.Chiar ?i atunci e fo'arte important cap'ai:iri~ii}a' Ie men tina rezervorul emotio-

nal plin. Acest lucru nu este user cind adolescentii au tendinta sa se izoleze. Totusi in asemenea momente se poate stabili un cu copilul, Cind adolescenrii sint 'intr-o ase-

. 1'1 Lowell 'Ponte, "The Sense That Shapes Our Future" (Simturile ne

lTlO;,].eleazd viitorul"), Reader's Digest, ianuarie 1992, p. 87.

56

Educa1;ia prin iubire

menea stare, sint de obicei at'itde absorbiti de propria lor persoaria inc'it nici nu mai observa 0 mingiier~ intimplat?ar~ din partea parintilor. M'ingiierile voastre deci nu n ebuie sa fie mal putine. Dimpotriva, trebuie sa mentirieti sau chiar sa

s?()riti n ':1rrl~nl.L.<J.~.rrlI!lgii£r!,."".~

'Cbnt~~tul fizic este 0 modalitate care va sta la indemina

pentru a le oferi 0 iubire necondi1;ionata copiilor. ~l poat: ~i iolosit in foarte multe feluri pe care nu le-arn men~lOnat aici.

Atentia acordata

o a treia modalitate de a satisface nevoile copiilor este sa le dati atentie. E nevoie de ceva mai mult efort din partea voastra decitln cazul unui contact vizual sau fizic. De fapt uneori presupune chiar sacrificii de rimp, de aceea vi se poate parea adesea ca duceti lipsa de timp, Mai mult, s.-ar ?ute~ sa va solicite in momentele in care yeti fi foarte put;1l1 dispusi - cind sinteti obositi sau nu va simt;i1;i bine ori trebuie sa terminati urgent ceva la care lucrati.

Atentia acordata inseamna 0 atentie rotala din partea

voastra, ~'stfel inclt copilul sa se simta cu adevarat iubit. Est~ o incercare de a-I face sa simta ca pentru voi el este cea mal

impor~an.t.~.!i~~I~.~,~.,R~,,~~~~)2,,~~~~!':1'!':1i:. ~a~in~u-l s~ se si~-

ti'iafifaii pret;ios pentru pannv ~l indreptatit sa ceara atentie,

va ajunge sa merite aceasta atent;ie total a si 0 preocupare fara

limite din partea parintelui-

S-ar putea sa va 'intrebari dad aceasta atentie permanenta

nu cumva il va face pe copil sa devina un "rasfat;at". Nu e cazul. Copilul devine rasfat;at atunci cind nu reu~it;i sa-l [ormati si sa-l iubiti suficient. In Evanghelii putem vedea exact care ~rau sentin~entele lui Isus fat;a de copii.

Si aduceau la El copii, ca sa-si puna mlinile peste ei, dar ~cenicii certau pe cei care-i aduceau.

Iar Iisus, vazind, S-a mihnit ~i le-a zis: Lasati cop iii sa vina la Mine, si nu-i oprrti, caci a unora ca acestia este im-

par5.1;ia lui Dumnezeu.

CULTIVAREA IUBIRII

57

Adevarat zic voua: Cine nu va primi imparatia lui

nezeu ca un copil nu va intra In ea. '

$i, luin.du-i in brate, i-a binecuvintat, punindu-Si miinile peste ei,

(Marcu 10, 13-10) .

. ~igur ca Isus a pus mare pret pe copii si nu a considerat niciodata ca vremea perrecuta cu ei L-a impiedicar sa faca alt~~e. La f~l ~!. ~n Vechiul Testament, se pune mare pret; pe coP:l: "Iata~ ,~111 sunt .~o~tenirea Dom1}~lui, rasplata rodului pintecului. (Psalmu 126, 3) Cind Isab s-a intilnit cu fratele sau Iacov dupa multi ani de despartire, ell-a intrebat: Cine

A • )" • '" )J

sint acestia . ~l raspuns-a Iacob: "Copiii cu care a miluit

Dumnezeu pe robul tau l" (Facerea 33, 5).

.""",.Jdac.a_y!:~i sa fii un parinte exceptional, trebuie sa-i acorzi ('~~,~:L:~,:!l~L~)copilului ta~. Procedind astfel, Ii vei irnplini cea ·',,, .. mai.mare nevoie a sa, D111 pacate majoritatea parintilor inteleg gre,u~ aceas~a n~voie si 0 satisfac ~i mai putin. E~te atit de

u90,r ~a mlo~Ule~t1 favorurile si darurile printr-o atentie sincera sr totala. Ea presupune insa ~~i Ill"ult til11p~i~l'1ergie.

~~r pe ,te:-men. lung vei fa~e 0 marc"econ'C;iliie'de'tiinp si ene:gle, scap~nd ~l d~ necazun, dad vei petrece timpul necesal' 111, c:re. sa acorzi atentia ta neconditionata copiilor. Nu numai ca el VOl' face tot posibilul, se Val' simti excelent si se VOl' c~mporta mai bine, dar.si relatia dintre voi'va fi extra~rdinar~. I~ anii c~re urrneaza nu va trebui sa indrepti raul provenit din neglijarea acestei nevoi.

STABILIREA PRIORITATILOR

necesita Sitotusi, ca parinti avem 0 casa de

~ ..' angajati undeva, trebuie sa ne resp ectam indatoririle tat~ de biserica si societate. Drept urrnare ajungem l~ CO~.cluzla ca n-avern destul timp sa ne indeplinim toate ob~lga~111e asa cum am dori. $i nu le indeplinim. La ceva trebuie sa renuntarn. Dad nu Yom fi constienti de acest lu-

cru, vorn cadea In ceea ce se numeste '.' , ,""",.\.cta.

Ed ucatia prin iubire

: adica l1e vom ocupa doar de luci'urile urgente in mornenrespectiv, neglijlnd lucrurile imgortante. Da~a vorn ~recu naivitate ca pina la urma totul se va lezoIv~ ~= ne vorn ocupa mai intii de lucrurile urger:-te, 11~ vom reusi sa ne rezolvam lucrurile importante. S.~,::_a~~~:~~~~,~.~,!;L~ste eel care detine suprernatia 111 viata noastra, nu ne vom put~a concen"tra' asupra copiilor ~i probabil ca nici as.u_pra ~ltcUlV~. , ~. . - Din lipsa de rimp trebuie sa ne .stablh~ l1l~t~ p:'lOnta~1 ~>1

sa hotarim ce anume dorim sa realizam, iar apOl sa ne Olganizam timpul in func1;ie de scopuri. Aceas.ta 1nsean;;na ,ca trebuie sa detineJ11controlul asupra timpului nostr~. In ±;untea listei de;p;iMit~J~'~ebuie~~fie copiii:_~i au nevoie d: intreaga noastiaafei1.~ie pentr~ a se'tl:e~v6lta a~a :umos~ ~~vme: Daca ne vom face datoria ta~a de ei, vom fl rasplatlV 111SUtlt. .

Ca parinti trebuie sa hotari~i ce anu!neo cont~aza Acel ~al mult pentru voi. Ce prioritate reprezrnta ~opllul ~n viata voastra ? Daca nu veti defini bine asta, copilul va ~Junge ~

pri()rita~; ,,~eclir1:.~q?:q,,~L~~,_~_~~;E~,_~~,~£:~~,i~~, f~g:~l,=l""~,~,,, ,~~: 1 dati:a:f~';;ti:~;'-AJ~1 ~u~oscut oameni mll1Una~l care au reusrt 111

d;:lirteal~~~~ii In viata. Dar s-au desc~rc~t jalni~ .. cind s-a pus problema sa i~i considere c~piii pr~~.ntan. C?PIll a~ .~~lup~e probleme chiar ~ac~ vin ~1l1 fa.ml~ll bune ~1 cu pall~t;l C:IA~ sint niste oamern mmunan - er bine, acestia n-au strut sa 1

trateze prioritar pe co~.ii. .. . . A. 0

o biectivul acordaru atentlelnecondl~lOn~te l~Pl e~na cu

contactul vizual si cel fizic este sa insufle copilului sentlm~ntul ca: Mamica si taticul slut numai ai rnei." "Pentru pann-

. '" 1" CA d

tii mei sint fiinta cea mai importanta de pe ~me~ asta. "'

veri reusi sa-i oferiti aceasta comoara copllul~l vostru, mse;mna~a va aflati pe drumul reusitei ca par-intI.

FORTA BINELUI

In aceasta lume a noastra nesigura, darul atentiei totale si al iubirii necolldit;ionate este eel mai de pre\_, putin~ .insufla copilului acea [ortaa binelui. Nicicind n-a tost mal ImpOr-

IUBIRTI

59

tant sa le oferim copiilorlncredereainsilJ,,~!j,Q~s:a ca se pot bizui " un ecI1ilibf1i'""~;;;t-i;i;~r;"i',SEiEi~l!<lL Fara toate aces tea vor sufel;ldene1;:nl~te-~l~nesl'gurant;a, iar dezvoltarea lor emotionala 9i psihologica va fi plina de irnpedimente.

Atunci cind veti incerca sa stabiliti 0 ordine a prioritatilor in felul in care va administrati timpul, nu uitati ca cel mai bun mod de a da toata atentia copilului este S~.R,\,;SE~'2~5i .. cl~r~:i 1~'-llt~:"'E~~?:~S.C?~~~."<:.tl .. d: .. ,,find cop iii mei el:au mici,k~11'-'a'f6st foai:te'gl:eusa-mi gasesc timp pentru asta, dar am invatat sa fac eforturi 'in acest sens. Cind fat a mea studia muzica, mi-am aranjat In asa fel programul incit s-o pot lua de la ore ~i s-o duc la un restaurant In oras sa manince. In aceste momente petrecute irnpreuna Ii puteam acorda toata atentia lui Carey 9i puteam totodata sa ascult ceea ce voia sa-rni impartaseasca.

Este extrern de eficient sa i~iE;~E~siEi!!1R.tl ··y'-".c:S'pi~

~ Poti crea ol:ela}i~.}l1~i" .. §.peciala? t.E:il1i?a~,.? re copilul

area nevoie dlspei:ata pentru a face'Iatai'ealititilor vietii 9i a se pregati pentru viitor. Copilul 19i va aminti aceste momente 91 ani de zile mai tirziu, cind viata va deveni mai grea 9i dorinta de independents ii va crea 0 stare conflictuala si de confuzie. Cind copilul va fi mare, l?i va aminti de momentele pe care le-ati petrecut eu e1 si va avea un sentiment de mingiiere care ii va da rnulta forta.

Miza este muIt mai mare astazi, caci ce poate fi mai rau decit un copil, un adolescent sau un adult capricios ? Ce poate fi mai minunat decit 0 [iica san un fiu care sa fie echilibrati 9i fericiti ?

Aceasta este raspunderea - si privilegiul vostru. Totul este sa fiti disponibili in ceea ce priveste copiii, sa le fiti aproape la nevoie. In anii de adolescents, cop iii s-ar putea sa aiba nevoie de 0 perioada de incalzire pentru a va marturisi

gindurile cele mai E 0 adevarata ::::;:":":::':"'''''''''~'O,O

importanta timpului petrecut intre . nu e intotdeauna posibil. Une-

60

Educatia prin iubire

ori poti da senzatia ca esti doar cu el chia.r cind S1?: si ah;ii~de fad. Pori face asta stabilind un contact vizual mal mtens, tntO~clnd~-te spre copil si rarninind in aceas:a?ozi~i~ un timp. Si dad se poate, stabileste ~i un contact f121C. PO~lsyel1:s~_al sa-i faci cu ochiul copiiului sau sa-i faci un ~emn~,~,:,~~,~~\l'l:) meu preterat era sa imi duc aratatorul la nara ~l apOl spre copil. Aproape intotdeauna mi se raspundea la acest semnal care era insotit de un zimbet largo

Da. Ca~eaoric ca acordarea intregii aten~ii adesea presu-

pune mult ti~tp si 0 povara pentru r:.i~te parinti c~re. s~nt deja istoviti dupa 0 zi grea. Dar este mijlocul c~l ma,l e!lClent.de a mentine plin rezervorul emotional al copilului ~l de a 111-

vesti in viitorul sau.

61

UL

Cea de-a doua piatra de temelie:

PREGAT1REA S1 D1SC1PL1NA

,

Dumnezeu nu ne-a ldsat.pe p drnint spre a nu ne baga in searnd, ci pentru a ne iruelege cit mai bine.

PETER DE VRIES

1ntr-o dimineata, dupa ce am terrninat 0 consultatie la dentist, mi s-a fa cut foamesi m-am dus la un restaurant din apropiere ca sa iau prinzul. Cum stateam acolo la rind sa comand, 0 mama Cl..1 doi copilasi rn-a recunoscut -Ii fiJsesem medic pe vremea cind era adolescenta, A venit la mine, rn-a irnbratisar si mi-a spus: "Dr. Campbell, rna mat tineti minte ? . Sint Michelle Morgan. A'j vrea sa stam de verba."

Mi-am dar seama imediat d nu era doar 0 simpla discutie la 0 masa, Mi-a exp licat ca are niste probleme cu care se confrunta in viata, Din fericire Michelle era cu niste prietene care s-au oeupat de cop ii, asa in cit am aeceptat sa discutam. Ne-am asezat sa mincarn $i am vorbit, Michelle a inceput prin a-mi povesti despre [rustrarile ei profunde in privinta educarii copiilor sai in virsta de 3 anisi 1 an si jumatate.

"Pur si simplu nu stiu ce sa rna mai fac; dr. Campbell. Ma simt foarte nepregatita ca mama. Pe de alta parte imi amintesc cum am fost eu crescuta si rna tem sa nu-rni educ cop iii In acelasi fel. Sotul meu imi tot spune ca sint 0 mama minunata, dar nu-rni vine sa-l credo

Vad problemele cu care se contrunta majoritatea prietenelor mele si ma intreb cum voi reusi sa rna descurc vreodatao Mi-as dori asa de mult sa fie ferici~i copiii mei ~i sa se transforme In niste oameni buni."

62

iub ire

Michelle este asemeni multor parinti din ziua de azi. -~_l:l~'. exista 0 scoala ap~ILmiLQ.L~i.5Chimbarile in cadrul culturii ~o;~t'l~~-'ca'i:e-;-~ipatat un ritme](tL~mQeE~l?id au dus la 0

dezorientare totala a parintilol:: Majoritatea pKiin~ilor tineri i~i cresc copiii asa cum au fost crescuti si ei ~i au impresia ca stiu destule pentru a face 0 treaba buna. Este oarecum firesc

sa sirnti asta cind copiii sint mici, dar cind cop iii se fac mai mari parintii i~i dau seama ca nu sint In posesia tuturor raspunsurilor. De asernenea, ei inteleg ca au facut niste greseli pe care arvrea sa Ie corecteze.

Nu ne mai putem perrnite acest lux. Este important sa reusim de prima data. Nu mai e loc de grqeala, asa cum se Intimpla in trecut. Aceasta inseamna ca trebuie sa intelegem foarte bine nevoile copiilor si exact in directia asta s-au denaturat multe idei.

PREA MUL TA IUBIRE ?

Multi cred in teoria ca daca "e prea multa iubire", copilul ar putea deveni rasfaiat. De asernenea, se mai crede ca problemele copilului pornesc de lalipsa de disciplina pe care 0 Indreapra cu pedepse aspre. Asdel iubirea este data deoparte si se pune accent pe pecleapsa. Dar asa cum am aratat deja, fiecare copil sirnte nevoia unei certitudini in privinta iubirii. $i atunci ce se intimpla ? Parintii sint prinsi in aceasta "capcana a pedepselor", se raporteaza la copil in special prin intermediul pedepsei, neglijind iubirea pe care ar trebui sa si-o manifeste permanent. De-a lungul timpului, irnpotmoliti in capcana pedepselor, parintii constat a ca iniluenta lor a fost serios slabita, daca I1U chiar complet anulata. Cel mai rau este ca acesti parinti 111.1 reusesc sa-~i transmita iubirea direct de la sufletullor spre cei pe care 1i indragesc cu adevarat - respectiv catrecopii.

Este esential ca mai intii sa fie satisfacute nevoile emotionale ale copiilor. Apoi Ii putern disciplina ~i Ii putem pregati

PREGATIREA ~I DISCIPLINA

63

eu adevarat eficient pentru viara, Atunci, la rindu] nostru putern fi mai 1t:~rezato.ri; ne putern destinde putin ~i ne putern bucura de .copm t:.~~tn. S:,~J::~~E!,~IU"~£iE()ril1-a~en:dr~l?tul ~~. ~.~."E:,~~E~~Il:.,:()E,l~~j~~~i~~~A~. a .11 e .. ~l1~ :pTirii'li1~~tc)rlrile-""f~~~·. de ... ei., .. dintr:~al:ept:imaeste .. ~.~'h"sfacere~~·n'ev()ii·lorde:Tu5i~~.··· ·"·"'lY[ajoritatea parin~ilor'sll1ttotar dezol:;:entai:i In aceasta privinta, gindindu-se ca pedeapsa este pe primul loco Daca urmeaza aceast~ metoda care pune pe primul loc disciplina, VOl' avea tot mal multe probleme cu copiii in anii ce urmeaza. Daca urmeaza calea satisfacerii mai intii a nevoilor emotionale ale copiilor, VOl' constata ca toate aspectele educatiei

parintesti sint mult mai eficiente ~i mai agreabile. '

CINE DETJNE CONTROLUL?

Copilul manipulator

Disciplina presupune ca parintii detin controlul. Totusi in :ot mai multe ca.~e parintii au pierdut controlul asupra copi:lor. V ~dem .~OPl1 de 3 sau 4 ani care alearga si fac un taraboi ingrozuor, fund perfect con~tien~i de faptele lor. Pustiul de 3 ani, Josh, care prefera sa mearga cu parinrii decir sa ramina cu o matu~a, intr-o seara a inscenat un intreg spectaco] plin de dramatisn: in care s-a aruncat pe jos si a inceput sa tipe intr-una stndent. Apl'oape ca a avut ci~tig de cauza, nurnai ca rnatusa i-a ru?a: p~ parinri sa plece totusi. Ea a presupus ca Josh nu are.rumic ~lca 0 sa-i treaca de indata ce ei VOl' pleca. DUl2.a ce au plecat, I-a Intrebat: "Ce a fost toata povestea asta? Incercai sa-ti manipulezi parintii P" Istovit de eforturile pe care [e facuse, Josh a marturisit dind din cap ca da~","

N~I ... ~E~ ~.::,i.~ .. nic i(),4;~1~ .. §}t.~JJ.b~.s..t.ill1;~1~.i. .. S~.P~Ei t~.£~~,~.~~~i-{~§p.iL::, ~e a f'<:!~().~l~~~?~E:~~f~~ll~~.~tYii.m~.l1!~ til e~.~. Va ince rca sa va ' ~1:9L!~~~~~1~nasausavajoacepe ~eg£t.~ ... s.e va stradui sa devi-

na un~lc til:aI1foal·tep~i:ernic.»aca lucrurile nu sint tin ute suh'col1ir61 arul1ci dnd copiJl:d/este Inca mic, comport;men-

V\f\~.;;(n

64

Educa~ia prin iubire

tul se va accentua cu timpul. In casele in care unul sau mai multi copii detin controlul, parintii sint tot mai dezorientati, iar dorninatia copilului devine tot mai puternica. In vreme ce parintii se concentreaza pe diverse alte directii ~i trecprin presiuni financiare $i profesionale tot mai mari, copilul i~i concentreaza intreaga atentie intr-o singura directie, si anume sa detina controlul absolut.

,!~r:E:~ier.~eJ~.~.~!rllJ?~E:E~JLE.~"~.!}:2L~~.~~*~:?,~ce: bata d:. t~n-

siunile crescinde pe care le resimt multi pannti atunci cind

sint mult prea solicitati ~i incearca sa multumeasca pe toat~ lumea. Cind sint istoviti, le lipseste energia ~i rabdarea de a-~l aborda copiii in mod pozitiv.

Adesea, acesti parin1;i sint prea obositi sa se implice asa cum s-ar cuveni in casnicia lor. Descoperiri recente au ararat ca tensiunile multiple ale vietii au un efect dramatic asupra relatiei in cuplu. Problemele sexuale au crescut simtitor in societatea no astra. Cind ambii soti lucreaza, adesea ajung acasa obositi si nu mai sint dispusi sa acorde atentia cuvenita familiei. Toate acestea au tendinta sa-i faca pe parinti sa reactioneze cu asp rime 1a comportamentul nedorit al copiilor, in

, ,

loc sa trateze totul cu calm.

Pe masura ce atmosfera din casa este tot mai tensionata, nivelul de confuzie incre parinti ~i copii creste, iar cercul vicios se accentueaza. Intrecerea pentru putere si control continua. Acesti parinti trebuie s-o ia de 1a zero ~i sa recapete controlul asupra vietii lor si asupra caminului lor.

Tommy: "Eu comand"

Jeff ~i Margie s-au plins ca au pierdut controlul in privinta fiului lor, Tommy, pe care nu mai reusesc sa-l stapineasca. Cum vrea ceva, cum incepe sa plinga fara sa mai apuce sa spuna ce vrea, Inainte ca ei sa afle ce vrea el, Tommy tipa

de-ti sparge urechile. .

In final, Tommy devine de-a dreptul arnabil, adica se multumeste sa tipe la cei doi, spunindu-Ie exact ceeace ;rrea. "Vreau jucaria aia I" "Inghetata, inghetata. Acum!" Intre

PREGATIREA DISCIPLINA

65

timp, ii apuca 0 adevarata frenezie sa-i dea tot ce vrea, numai sa nu mai ripe. Dad n-ar fi atit de sfisietor ~i de neplacut, momentul ar putea fi considerat de-a dreptul hilar. Va asigur ca in cas a aceea nu era 0 atmosfera pre a vesela, pentru ea parintii devenisera atit de frustrati incit uneori tipau {>i eila Tommy.j.Tommy, ajunge! Taci din gura si 0 sa-ti capeti ju~~' caria." Inacest moment totul era scapat de sub control ~i se \

punea problema de . imatur in reactie. FaIl:;;.")

~ci ~p~clufu

ace~.~.~,

. Cind J eff si Margie aveau musafiri, prieteni sau rude, Tommy prelua total controlul. El stia ca parintii ar £i fost in stare de orice ca sa nu fie umiliti de el, deci ii avea la mina. Evident, comportamentul lui i-a Hcut pe musafiri sa se simta la fel de prost ca J eff ~i Margie ~i sa se intrebe de ce acesti parinti aparent normali nu-si puteau stapini copilul. gindeau, si uneori chiar spuneau: "De ce nu-i trag 0 mama de bataie ?"

Jeff si Margie au fast insa destul de intelepti incit sa caute un ajutor cind inca nu era prea tirziu. Stiau ca trebuie sa fi fost 0 solutie care le scapa si s-au hotarit s-o descopere. Cum Tommy avea 4, 9i nu 14 ani, au reusit sa fad niste rectificari majore. Prima a fost sa invete sa-i satisfaca nevoile ernotionale. Apoi au fost nevoiti sa descopere cum sa-l formeze astfel incit sa se comporte asa cum se cuvine ~i sa aplice niste pedepse pline de afectiune atunci cind era cazul.

Pentru ca parintii si-au luat foarte in serios raspunderea pe care 0 aveau, Tommy este acum un adolescent fericit si fara problerne. Se intelege bine datorita faptului d ei au tratind totul cu

" ceva mal greu, ce-i acum

'c~;p;~l':jtfift'i trebuie sa fie stapini pe situatie in ()t:1S);.Il2'?ment. Sa .filI~r~·'·n;r~n~~:a';n.p~"'s~"~fii·i"~£r~¥i~lr::lnseamna ca p :i!:intit 19r' vOl"'menFn'e';p;~i\ia~t{i~1;cJ;clna'in'~earca sa afle c~: se l~timpla $i cum pot trata mai bine problema.

66

Ecluca tia p r irr iub ire

( Detinerea controlului mai inseamna si ca pa~~n~ii nu tre-

,,< . :. bil ~ 1 t' e cu copiii bazata pe fnca. Actual-

~ buie sa sta I easca 0 r~ ~,l .0;.: "'..:1

"111ente ne conlruntam cu'm:ulrrpann~1 care se sltue~za ~ una

dintre cele doua extreme, ambele dezastr~oase. Unll d~t;tn un prea m~re~()J:l~l:()~, fiind pr~~ a~p:'i si axan ~e pe~e~se, 1I1.vre-

· · ···1··.. A,. perm1S1vI 51. s. e t e .. m sa detma controlul

me ce a t11 Slnt plea , . ' .

asuprac6piilol:lo1' . .Acest(taomCexti'e~e pOl~~sC. de la 0 cauza comuns -{ frica.;.foLmbele categoru de pan~v ~e. te~ ~e pericolele cu cai;elle confruntam 1~ ziu: ~e .azl. ~ann!ll dl~ prima categorie se tem ca dad "" Sl~t ~tapml P: sltu;le:. co

... pe cai gresite Parintii dm cealalta categone se

p111 0 vor apuca ".' ~ ~. A "

tem ca dad lsi supara cop iii, acestia se vor razvrati Impot~~-

va lor In div~rse moduri foarte periculoase. E~uca:'ea COPl~lor intr-o asemenea atmosfera de tearna este daunatoare aut pentru parinti cit ~i pentru .co~i~ si inevitabil~ se :or ,crealr~~ bleme. Acesti parinti trebuie sa mvete cum sa aSlgUle 0 lSCl plina aiectuoasa copiilor lor.

CE INSEAMNA DISCIPLINA?

Este esential sa intelegeti ci disciplin~ "" ~ ~inonima cu

edea . s~.pa,pe~e~p.~.il.~~.E~() J()EI1}:~ .• 4~d1SC~p1~.~l!1~d~r ~na ~e

J:>~ v- ••• P- : P d····· trebuie sa reprez111te doar 0 mica patte

tip ne~~~l'l' e eapsa. . " '.'. ··a··"'·' .. d .... ·''''· . I' ~ P " " alul mottv penttu care educarea este

111 ISClP ma. llnClp .. A . A , •

. dificila si tot mai multi COPll sfirsesc ant de PI0St este

tot mal, , . A' • A d cr' ~

, I' ~ " te/copil a devemt m pnmul nn neganva.

ca re atia par111 .. ~ E

Parint;ii pot face ca aceasta relatie .s~ dev~na P~Z~t1v: .. ' ste

1 .: sa' folosesti toate resursele pOZ1uve disponibile inainte

OglC c '. •• ", A_

de a recurge la cele negative. $1 totusi e~lst~ mom:n~e :n ~a

, d sa se cade a fi folosita, dar majorrtatea parintilor 0

re pe eap ... A

folosesc ca principal mijloc de a-si disciplina C~plll. ,ce.sta

rip de educatie reactiva si in mare masura poarta vma este un 1 " ~ I 1.'

pentyu atitudinea antiautoritate pe care 0 constatam a mu V

dinde cop iii nostri,

PREGATIREA $1 DISCIPLINA

67

Este important sa intelegern corect ce inseamna disciplina.

Cel mai important lucru in priuinta unei bune discipline este ca parintii sa-i faca pe cop ii Sa se simtd iubiti. Dupa care parintii pot trece la faza urmatoare a discipline, de cali tate : sa-i formeze din punct de vedere al miniii ?i al caracterului astfel inch sa poatd deueni niste membrii actiui si stapini pe sine ai societapii. Disciplina presupune formare, iar disciplina eficienta foloseste toate tipurile de comunicare posibile: puterea exemplului, modelul de urmat, instruqiunile verbale, cererile scrise, pregatirea $i asigurarea unor situatii din care sa invete $i sa i se para distractiv in acelasi timp. Dupa cum vedeti, toate acestea sint niste Iucruri pozitive.

Da, pcdeapsa face si ea parte din disciplina si are categoric locul sau in formarea copilului, dar nu trebuie niciodata sa 0 folosim ca principalmijloc. Calauzirea copilului spre ce e bine in viata este un lucru mulr mai important decit pedepsirea copilului pentru greselile sale. Disciplina insearnna formare $i parint;ii au datoriaca mai intii sa-$i iubcasca sincer cop iii $i apoi sa le asigure toate datele necesare formarii de-a lungul multor ani. Cind copilul se simte iubit, cind rczervo~ rul emorional este plin, atunci este rnomentul ideal sa fie educat.

Copilul trebuie sa se identtfice cu pdrintii pentru a accepta sfaturile lor fara resentimente, ostilitate sau impotrivire. Cind copilul nu reuseste sa se identifice cuparintii si nu se simte iubit, considera orice dorinta a parintilor ca pe un lucru impus cu forta $i invata sa respinga aceasta idee. Multi copii din ziua de aziau 0 parere negativa despre autoritatea parinteasca. Ea In final se extind e asupra ideii de autoritate in general ~i duce la exact opusul rezultatului asteptat. Acest comportament lipsit de respect se extinde dincolo de camin, ajungind la scoala si in alte locuri publice, cum ar fi magazinele.

Cum va puteti forma copiii pentru a-i respecta pe cei din jur $i autoritatea asa cum se cuvine? Cresdndu-i astfelincit sa ramina atasati de parinti din punct de vedere emo~ipnal, prin iubire $i respect. Din nou, asta presupune ca voi ~rebuie

68

Ed ucatia pri n iubire

sa (1) Ii iubiti neconditionat, (2) sa le pastrati rezervorul emotional plinsi apoi (3) sa le-oteriti pregatirea de care au nevoie In viata.

CUM IUBE$TE UN COPIL

Inainte de a reusisa va disciplinati eficient copilul, trebuie sa intelegeti felul1:n care va iubeste el- care este total diferit Iata de iubirea unui adult. Cum copiii sint inca mici, neform~ti si iubirea lor este neforrnata, imatura ..

I~t'a mai intii un exemplu de iubire a adultilor. Henry 0 iubeste foarte mult pe Barbara ~i vrea s-o ia de sotie. Face to: posibilul ca ~i ea sa-l iubeasca fiind amabil, dragut, atent ~1 saritor. EI incearca sa-i cistige dragostea. Aceasta abordare rationals de a obtine iubirea cuiva se numeste dragoste recipr~ca. Henry fac~ tot posibilul pentru a obtine in schimb iubirea Barbarei. Desi adultii ar trebui de fapt sa incerce sa se iubeasca neconditionat, in majoritatea cazurilor 'insa, nu sintem capflbi1i dedt de 0 iubire reciproca. Doar rareori ajunzem la un nivel mai inalt,de iubire neconditionata.

b Un copil insa nu este capabil sa iubeasca la nici unul dintre aceste niveluri - neconditionat sau reciproc. Fiind inca neformat, capilul iubeste axindu-se pe sine. El iubeste instinctiv si tot instinctiv l~i cunoaste propria nevoie de a fi iubit. El e constient ca trebuie sa obtina aceasta iubire din partea parintilor. $i totusi nu este constient ca si parintii.au niste rezervoare ernotionale care trebuie umplute cu iubire necondi1;ionatiL Singura preocupare a copilului este ca el sa se simta iubit.

Clnd rezervorullui de iubire este plin, nu se simte obligat

sa se comporte astfel incit sa 1:i determine pe parinti sa il reumple cu iubire neconditionata. Dad 1:nsa rezervorul este 'gol, atentie, pentru ca atunci va intreba cu disperare: ,,~ mai iubesti ?" s,i asta 0 face prin comportamentul sau. Nu U l> tati ca de fapt cop iii se axeaza pe comportament. Felul in ca-

PREGATIREA DISCTPLINA

69

re parintii raspund acestei intrebari despre iubire deterrnina modul in care copilul se va dezvolta. Dc asemenea, deterrnina felu] in care 1s,i va stapini cornportamentul. Princtp ala cauza a unui comportament nedorit este un rezer'vor emotional gol. Evident d exista si alte cauze pentru un cornportament nedorit, dar rezervorul emotional gol este cea mai des intil-: nita. De asemenea, un rezervor emotional gol va face ca orice cornportament nedorit sa fie mai gray si mai frecvent.

De ce este atit de important ca parintii sa Inteleaga cum iubeste copilul ? Majoritatea parintilor cred ca el trebuie sa-si cistige iubirea si afectiunea printr-un cornportament pozitiv. $i totusi copilul este muIt prea imatur ca s-o fad. Copilul testeaza de la sine iubirea parintilor prin cornportamentul sau, mai ales cind nivelul din rezervorul emotional este seazut. Dad parintii nu In~eleg cum iubeste copilul, vor fi total dezorientati ~i exasperati cind acesta nu se va comporta asa cum se asteptau ei. VOl' interpreta gre~it un cornportament normal, ca pe unullipsit de iubire sau de respect.

De multe ori un copil se poarta urit pentru ca .el cerseste un raspuns pozitiv la intrebarea: "Ma iubesti ?" Cind parintii 11 asigura ca da, este iubit cu adevarat, tensiunea dispare; el nu mai se simte nevoit sa testeze iubirea parintilor prinalte cornportamente nedorite. Totusi, dad parintii nu inteleg ~i considera ca un copil trebuie sa cistige afectiunea printr-un comportament pozitiv, se.vor simti permanent frustrati, VOl' considera ca el se poarta cu 0 totala Iipsa de respect, ca un prost crescut care nu iubeste, cind de fapt el nu face altceva decit sa puna 0 intrebare foarte copilaroasa: "Ma iubesti, rnamico?" "Ma iubesti, taticule ?"

"DE CE ARE NEVOIE COPILUL MEU?"

Cind un copil se poarta urit, inseamna d nu a fost sarisfacuta a nevoie. Trebuie sa ne intrebam: "De ce are nevoie copilul meu?" Din pacate majoritatea parintilor l~i pun alta

70

Ed ucaria prin iubire

lIltrebare: "Cum pot corecta cornportarnentul copilului meu ?" Aceasta intrebare aproape automat duce la pedeapsa indiferent ce s-ar 'intirnpla In momentul respectiv. Cind parin~ii apeleaza mai 'intii Ia pedepse, nu pot ulterior sa se mai preocupe de adevaratele nevoi ale copilului.

Ond va intrebat;i: "De ce are nevoie copilui rneu ?" puteti

proceda logic continuind ra~ionamentul ~i deciiind cum e mai bine. Nevoia ar putea fi implinita prin utilizarea unci pedepse, dar de obicei nu. Dad veti neglija nevoia care se ascunde in spatele unui comportament inadecvat, nu veti putea sa faceti ceea ce se cade pentru copilul vostru.

Anmci cindcopilul sepoarta urit 9i va intrebati: "De ce

are nevoie copilul meu ?", urmatoarea intrebare ar trebui sa fie: "Oare nu cumva trebuie umplut rezervorul de iubire al copilului?" Trebuie sa tratati problema rational si logic. E mult mai usor sa formezi un copil atunci cind se simte iubit

SIncer.

Evident dun comportament n0dorit nu rrebuie scuzat de

lasine. Dar trebuie tratat cum se cuvine - nici prea permisiv, nici prea aspru. Trebuie sa va asigura~i ca ati sa~isfacut mai 'intii nevoile sale de iubire. Uneori, in timpul unui cornportament nedorit, nu trebuie altceva decit sa fie umplut rezervorul emotional cu iubire. De obicei, corect;ia presupune mai

mult, dar uneori este de ajuns

Imi amintesc de 0 asemenea intimplare chiar la noi in ca-

sa, cind Dale avea 5 ani ~i David 9. Eu fusesem sa tin 0 con[erinta ~i de-abia a~teptam sa-i povestesc sotiei mele, Pat, tot ceea ce se 'intimplase. Cind a venit cu baiet;ii sa rna mtimpine la aeroport. am inceput sa-i spun despre diversele lucruri care se petrecusera si am ignorat baietii 'in drum spre casa. De cite ori Dale spunea "Taticule" eu continuam sa vorbesc cu Pat. La 'inceput a suportat bine, dar cind am ajuns acasa 19i iesise cornplet din fire, plingea, scincea ~i ne intrerupea tot tim-

pul. Reu~ise sa-l enerveze ~i pe David. .' -.

Cart a fost primul meu impuls ? Am vrut sa-l modlhc

aeest comportament capricios si mi-am pus veehea intrebare

PREGATIREA ~I DISCIPLINA

71

fireasca: Ce p t {

. . a? u ea tacepentru a corecta comportamentul

acestu~ copt!? Dr~ga mea sotie a sirntit ca nu sint In largul meu ~l ~l:a ~Opt1t re~~de: "Ce ar fi sa pui in practica exact cee.a ce 11 l~~ey pe altii ?" Evide~t. Atunei rni-am pus intrebar ea potrrvita: "De ce are nevoie copilul meu ~" R- I

• _ .' A ., •• . • aspunsu

rru-a .sat It 111 O~hl imediat, Mi-am dat seama ca rezervorul

em,?vona1 al lui Dale era gol tocmai din pricina felului in car: tl tratas~n:' Fuses~m ~lecat din oras si la intoarcere nu-i . dadusem 111Cl cea mal mica atentie. EI imi pusese intrebarea veche de cind lumea, asa cum numai 'un copil 0 face (printr-un comportarnent neadecvat): Ma iubesti ~" De f t -

A • b _. ., " , .. ap ma

intr e a: "Ma l~al iubesti dupa ce ai lipsit atit ~i te porti ca si

cum ~u m-ar fI atectat absenta ta In nici un fel ?" '

D.lIltr.-odata v comportamentul lui parea logic. EI avea 0 nev,?l:. dlspe~ata d~ tatal sau, Dad i-as fi oterit orice 'altceva dec.lt ~I .u:ebUla, adzca eu, cornportamentul lui ar fi devenit si ma; dificil, Un ?las ridicat, 0 amenintare directa sau 0 izol~r~ ll1 c~mera lui - n-ar fi avut nici un efect in aceasta situatie. Ma bucur Ioarte tar.e cit nu am gafat in acest moment. L-am luat p~ Dale la nor in dormitor, l-am strins 111 brate si n_-am sp~s ~l~i~. ~cel pusti foarte agitat devenise dintr-~d~ta POtO~lt ~l hl11.~tlt, asa, la pieptul meu. Statea acolo parca a~umulmd afeqlUl~ea de care avea nevoie. Treptat, pe masura c: reze~vorul lui emotional s-a umplut, a revenit la viata relU1~du-~l mo~ul lui de a fi increzator ~i fericit, Dupa '0 scurta ~onvers~tIeAdespre :alato:ia mea, a sarit ~i a fugit repede !a fr atele lUI. Cmd am mtrat 111 sufragerie, se jucau impreuna.

Bine-ar fi daca orice .comportament nedorit ar porni doar d: ~a ~n r~zervor emotional gol. Cit de simplu ar fi pentru fannt;t ! .D1l1 pacate insa lucrurile nu stau asa, Atunci cind va lIltre~~1;r: ".De ce are. ne~lOie copilul meu?" ~i constatati faptul ca .1ezelvorul de iubire nu e de fapt gol, trebuie sa va intrebati: "Nu .eumva e 0 problema fizicii?" Pe locul doi in top.ul cel?~ mal frecvent: ~auze ale unui comportament nedont se aHa problemele fizice.

72

Educa~ia prin iubire

Cu cit copilul este mai mic cu atit comportament~ll este mai afectat de nevoile sale fizice. Trebuie sa va tntrebav: "Nu cumva pe copilul rneu 11 doare ceva? Nu e care bol~1av? Obosit? Flamlnd sau 'insetat ?" Comportamentul nedont nu trebuie ignorat. Se poate scapa rapid de problema daca este

produsa de ceva fizic.

CINCI CAl DE CONTROL ASUPRA COMPORTAMENTULUI

Si totusi de multe ori comportamentele nedorite nu sint pro'duse c~ ~rmare a unui r;zervor de iubire go~ sau dinpricina unei probleme fizice. In multe' case, anurnrte .~roblen:e comportamentale pot duce la necesitatea impuneru unoI'. hmite mai drastice ~i uneori chiar de pedepse. Cind copilul este scapat de sub control ~i devine sfidator s~,": pr~vocator la adresa autoritatii parint;ilor, trebuie sa Iolositi m~Jloacele de control cele mai adecvate. Exista cinci cai de a detine controluI asupra 'copilului. Dod sint pozitive si e bi~e sa Ie foIos~t;~ cit mai des posibil. Doua sint negative si treb_D:e sa le foI~.svlV doar ocazional. Una este neutra si trebuie utilizata cu gnp.

Eficienta oricareia dintre acestea depinde de felulin care reusiti sa pastrati plin rezervor~l de iubir~ al copilului: Ex~s~ ta (1) cerinte (pozitive), (2) ordme (neganv.e ),( 3! manipulari fizice blinde (pozitive), (4) pedepse (negative) ~1 (5) modifi-

cari cornportamentale (neutre).

Ceririte ~i ordine

Fmmularea cerinielor este 0 eale pozitiva de a det;ine controlul asupra eomportarnentului copilului. Este. ee~ mai bu.na cale pentru dezvoltarea unei relat;ii bazata pe iubire. Cerintele sint bine percepute de copii $i acest lucru este extrern de important atunei cind parintii detin contr~lul a~upr~ c~mportamentuiui eopilului. Cerin~ele au tcndmt;a sa se faca pe

PREGATIREA $1 DTSCIPLINA

73

u?t~n mai ridicat ~i cuo inflexiune a vocii in finalul propoziuei, transtormindu-se intr-un fel de inrrebari,

Atunci cind folositi cerintele, transmiteti si 0 multime de mesaje nonverbale catre copil. In moment~l~ In care'se formuleaz~ cerintele, de fapt ii spuneti copilului: "Resp(Oct faptUl.ca ai c:_ ~arere in aceasta directie". Dar puteti ~i sa-i spun~t;1 ,e~: ".Itl re.spect sentimenrele pe care le ai 'in aceasta privinta. $1, mal presus de toate, ii puteti transrnite, fara a-I rosti, .ufl1:atorul mesaj: "Ma a~tept sa-ti asumi raspunderea propnuIUI. cornportament." Copilul poate deveni 0 persoana responsabila atunci cind ii oferiti aceasta ocazie.

Copilul crescut mai ales orin cerinte se bucura de avantaje1e unei educatii proactive."Els-ar putea sa simta ca se afla intr-un feIde parteneriat cu parintii sai prin care tocmai l~i m~~ele~z~ e~:·acterul. Acest tip.de educatie nu este unul perm15:v. Parintii nu renunta la autoritate sau la respectul ce Ii se cuvine. De fapt copilu] isi va respecta si mai mult parintii, ~entru c~ va simti ca nu doar i se spune ce sa faca, ci ei sint si interesatr de ceea ce este mai bine pentru el.

Cind nu reusiri cu cerintelevtrebuie sa treceti Ia ordine.

Cum ordifo1ele sint 0 cale negativa de control asupra comportarnentului, nu trebuie utilizate decit daca nu functioneaza sistemul cerintelor. Ordinele pot provoca 1111nie si' resentimente din partea copilului. Parintele care da un ordin nu foloseste de obicei un ton ridicat al vocii, iar inflexiunea finala de Ia sfirsitul frazei este coborita. Asta agraveaza starea de iritare .

. In plus, mesajele nonverbale transmise catre copil sint negatIve. AVlnd 111 vedere ca ii spuneti copilului ce sa faca si nu i'i dati posibilitatea sa aleaga sau sa aiba suficiente date' ori 0 discutie prealabila, Ii insuflati ideea ca sentimentele $1 parerile sale I1U conteaza pentru voi, Mai ales insa va asumati inrreaga raspundere. Cu cit folositi mai mult aceste tehnici autoritare cum ar fj ordinele, cerratul, observatiile, tipatul, cu atit deveniti mai ineficienti. Daca insa folositi un ton agreabij si va ex-

, ------~--~E~c~lu~ca~c~;i,~alP~r~il~,~iL~ll~J~ir~e----~--~--~~

7~

-' . lii a ordine-

, ti doar 0 dorintii, atunci utilizarea ocaZlOna' '

pnma ,1' :,'"

lor va f,',i in general ehClenta. ", tOI-'ltate dar nu in can-

i, '1" utere Sl au , , '

Ca P,annte a,ve~1 mu tafPl ,. ~ d 1:1ep1acut pOZ1ua de

. ", 'D" va 0 OSl~l ll1 mo ' ,

titati nehmltate, aca,. " putea controla com-

, ," ~ _ : atlatt nu vet;1 mat ,A d

autontate ill care. va, " l' _ este valabil mal ,ales em

1 1u1Ul Acest UC1U . '

portamentu copi " d ' tot mai multi pann~1 ca-

'1 1 Actualmente ve em '" d

copi u creste- '. ~ " la epuizare S1 apOl e-

, 1 iv autontatea pma '

re-Sl to osesc exeeSl , ~ d .. ' ~ tinea mici, Cum autO-

" '1' - de e111 copm Sll1, ,

vin ncaJutorat;l c uar ul s-O irositi fiind mereu

r ' ":1U este eaz '

ritatea nu este ne 1mltata, 1." va va mai ramlne nimie pen-

, . '1 d - lor pentru ca nu .

crttici a a resa , " d'f' '1 u eruClale.

1 devarat I lei e sa ' ~

tru rnomente e cu a, " _ b 'f dar [erme nu nunuu ca

Pastrarea une: atltu, dmdL ag1;~ I e, 0 ~nta~)'este pentru d li

~ _ ' at unar v- '" " ,

va pastreaza autm lt~t,ea, , , '1 1 . dar si recuno~t1nt,a.

" 1 1 mblrea COpl U ui, " ' "

c1Sngatl respectu ~, . _ tean'a" a copttulul este sa

, v' ,'" a mal mar e< ,

Trebuie sa nu ultat;l ca eef " " "purtati urit cu d. Atunel

"~ " " va aca sa va c , "~' f -

nu va mtune sau sa , "~ . d hisi pe masura ce 11 01-

.,' rammetl esc , ..

clnd folos1t;1 cennt,e ~1 . ' , . a" VOl' asiaura 0 pOzlt,le

, . '1 ' 1 recunostmta Vb, "

mati iub1rea COpll 01 ~, 1 " nt 'lor Nu VOl' uita mCI-

, '.'1 '" tru tot restu eXlsten,et '. '", fi

Pnvl e71ata pen , ti lnco11Jurat SI va VOl

0" ' 'ubirea cu care I-a, ' A d

odata bunatatea ~1 1. "1 ~ '" rinti mai ales C111 CO,n-

, '.' "ton ca e Sl11tet;1 pa , , .. , t A

ves11lC reeunosca "". _ furiosi cu copm or. ces-

'" _, lti ~: i sint rai S1 mer eu, ~, '

stata ca a t;l pallnt;1 , ,~ 'd ria parinteasd bazata pe 0 re-

ta esre un element-chele 111 e ucat

lat;ie pozitiva.

Ma,nipularea fizica blind:), 'd

'. ' 1 it adea e-

, fizi "bllnda este 0 alta ca e POZl lV. c

Mampularea 1ZIca 11.1' copilulm. Ea este

1 1 .a comportamentu, I 'b"

tine eontro u asup! .. ,' ' d .r== funcnona me ~I

. ~ , 11a copm m1C1, at '\: l~ d"

eficienta 111 specla__ " ~ anipulare fizid ) 111 a,

, ' 'I :11 place aceasta m ,

c1.1 eel mal man. n " " ' t portamente care nu

f foloslta penttu COl 1 1 "

Pentr1.1 ca poate 1 "d' 1, De asemenea e e va

" ,~ , dar care va ISP ac, "

slnt neaparat l~llte,. " " 't'v'IIn ceea ce facet,l. ,

'" uatl sa £tn POZl 1 .. , d ?

PermIt sa cont111 , ' . d et"lc'lellta" 1a copm e - ~l

, t""'" t extrem e ' .

Mampularea lZ1ca es e 1 ~ 'e refuzi once ie ee-

l" de dezvo tare ll1 car '

3 ani, in faza norma a

PREGATIREA:;>1 DISCIPLINA

reti. De exernplu, ii rugati: "Vrei sa vii Ia marnica ?" si copii lul raspunde: "Nu." Daca recurgeti la un ordin si ii spuneti:

"Vino incoace imediat !" s-ar putea din nou sa raspunda:

"Nu," In acest moment e posibil sa va lasati ispitit sa-l pedepsiti, ceea ce ar fi 0 gre~eala foarte grava, In schimb puteti rezalva situatia aceasta perfect normald luind usor copilul in brate.

Aceasta inseamna ca ati fost pozitivi, iubitori ~i blinz.i cu el. Copilul stie exact ce se intirnpla, Eli~i da seama ca ati fi putut sa fi~i "rai", dar ati ales sa fiti buni ~i iubitori, Acest lucru sta 1a baza unei relarii iubitoare intre parinte ~i copil.

Dad un copil rnic nu vrea sa vina la voi atunci cind recurget;i 1a aceasta manipulare fizica bUnda, este clar cael recurge la 0 forma de sfidare. Acest lucru este valabil mai ales cu copiii de 1 an si ceva care nu disting bine diferenta dintre negativism si sfidare, de aceea la inceput e preferabil sa considerati ca este verba de un comportament negativist. Daca el se translorma ulterior in sfidare, nu ati gre~it cu nimic si puteti sa incepeti sa corectati aceasta forma de sfidare.

Pedeapsa

Pedeapsa este cea de-a patra cale de abordare a comportamentului copilului. Este cea mai negativa ~i eel mai dificil de administrat. Exista patru motive 111 acest sens. Mai intii, pedeapsa trebuie sa fie pe masura delictului, avind in vedere ca de obicei copiii sint toarte preocupati de corectitudine. Ei stiu cind parintii au fost prea ingaduitori in alegerea pedepsei. ~i I~i dau seama ca au scapat fara sa pateasca mare lucru. Tot asa cum ei stiu cind parintii sint prea aspri; in general, resping orice fel de inconsecventa in privinta pedepsei sau diterentele de pedeapsa de la un frate la altuL

In al doilea rind, pedeapsa eficiema pentru un copil poate sa nu lI1semne nimic pentru un altul. Acest lucru I-am vazut chiar in cazul baie1(ilor nO$tri. Pentru Dale eel mai rau era sa-ltrimi1(i in camera lui. El simtea nevoia sa stea .eu restul fa-

76

Eciuca tia prin iub ire

miliei. Pentru David sa stea singur in camera insernna sa se joace cu jucariile lui sisa citeasca din carrile preferate,

In al treilea rind, pedeapsa folosita intr-un anumit moment depinde de obicei de ceea ce simt parintii in momentul respectiv. Dad au avut 0 zi bun-a, mai mult ca sigur d vor fi prea ingaduitori cind vine vorba de 0 pedeapsa, In schimb intr-o zi proasta, VOl' ave a tendinta sa fie prea aspri.

Si In final,parintele trebuie sa fie capabil sa aleaga pedeapsa potrivita in funct;ie de virsta ~i nivelul de dezvoltare al copilului. Ceea ce pare normal pentru un copil de 7 ani poate fi total gre$it pentru unul de 5. Ceea ce este firesc pentru un copil destept poate fi nedrept pentru un copi! ell un ritm mediu de dezvoltare,

Si totusi, indiferent cit de greu ar fi sa decideti cind $i cum sa fie aplicata pedeapsa, important esa fi~i pregatiti sa 0 faceti asa cum secuvine. Va puteti ajura gindindu-va dinainte ce aveti de facut, pentru a evita astfel sa cadeti in capcana pedepselor. Asta inseamna sa stabiliti cu partenerul de viata sau cu un bun prieten care este pedeapsa potrivita in diverse situatii. Acest lucru este valabil pentru fiecare dintre cop iii din tamilie ~i trebuie s-o faceti atunci cind sinteti calmi ~i puteti gindi la rece binele copilului. Procedind astfel, nu veri actiona la minie atunci cind copilul face vreo prostie.

Cind copilul gre~e$te cu ceva, trebuie sa va puneti rapid acele intrebari referitoare la principalele nevoi fizice si de dezvoltare ale copilului: "Oare copilul meu este flamind sau insetat? II doare ceva sau nu se simte bine ? 1$i exprima negativismul tipic pentru virsta de 2 sau 3 ani?" Dad raspunsul este nu la toate aceste mtrebari, atunci trebuie sa va mai puneti una: "Nu cumva copilul rna sfideaza?" Sfidarea Inseamna un refuz deschis $i 0 lipsa de respect fat;a de autoritatea parinteasca - ceea cenu este permis. Trebuie sa detineti controlul in orice moment, ~i asta inseamna d respectivul comportament trebuie corectat. Concluzia este ca nu trebuie neaparat sa se recurga la 0 pedeapsa, Puteti sa puneti capat acestei sfidari fara a va irosi 'in mod inutil aceasta resursa li-

PREGATIREA sr DISCIPLINA

77

mitata care este autoriratea. Dad folositi in mod automat mcdalitatile cele mai puternice ~i mai negative de control al comportamentului copilului, respectiv pedeapsa, inseamna ca va folositi inutil si ex age rat puterea intr-un moment in care s-ar putea sa nu fie nevoie de ea.

Am vazut foarte multe situatii ingrozitoare In care parinti aItfel minunati au facut aceasta enorrna greseala. Si-au utilizat in mod exagerat auto rita tea parinteasca pe confli.cte minore ~i normale, incit nu le-a mai ramas mare lucru atunci cind au aparut problemele cu adevarat import ante, respectiv necesitatea de a spune un nu categoric cind copilul.doreste cu orice pret; sa mearga Ia 0 p etrecere dubioasa,

Da, sigur d trebuie sa puneti capat sfidarii, dar s-o faceti rational, De multe ori, 0 simpla cerinta poate infringe aceasta atitudine sfidatoare, mai ales dad acel copil se simte iubit neconditionat, Si un ordin poate fi eficient sau 0 manipulare fizid blinda. Atunci cind veti alege 0 cale rnai moderata, copilul va sti ca ati ales modul eel rnai delicat de a-l aborda.

Iar voi yeti sti d ati ales calea blindetii. Acesta este unul dintre conceptele cele mai gre~it intelese din Sfinta Scriptura, raminind totusi 0 cale matura de reactie. Bllndeteanu 1nsearnna pasivi~ate sau slabiciune, ci m~i degraba' foh;a sub control. Blindetea inseamna sa ai puterea la dispozirie ~i totusi sa refuzi s-o folosesti, In afara de cazurile de forta majora.

Isus a fost exernplul ideal de blindete bine inteleasa. El avea 0 putere infinita si totusi a utilizat-o putin si doar cind a fost absolut necesar. EI a pastrat-osi a folosit-o in mod selectiv. EI si-a utilizat puterea doar cind si-a manifestat iubirea fata de ceilalti si nu nernultumirea fata de ei

~i ~oi trebuie'sa' procedati l~ fel ca parin!;i. At~ll1ci cind VOl' vedea ca sint tratati cu intelepciune, cop iii vor deveni la rindul lor intelepti,

Bataia ca pedeapsa

Da, si bataia este o forma de pedeapsa, Una foarte centroversata, care trebuie analizata separat, Nici un tip de pedeap-

78

Ecluca tia prin iubire

sa nu este perfect si bataia categoric ca are ~i aspecte pozitive ~i negative. Ca aspect pozitiv, bataia are un efect de obicei instansaneu. Acest lucru este valabil mai ales cind copilul ernie. De asemenea bataia este la indernina pentru ca nu presupune un pllm dinainte stabilit si nici pre a multa gindire. Poate fi utilizata imediat, pe loco

Parte a negativa 0 constituie faptul ca i~i pierde efectul pe masura ce copilul creste. Si cu cit e folosita mai des, cu atit este mai putin eficienta. Daca se exagereaza, bataia duce la resentimente, minie $i revolta impotriva parintilor. Chiar dad este data de cei mai buni parinti din lume, bataia poate usor scapade sub control, mai ales cind parintele este foarte sup arat sau prost dispus. Atunci poate £i considerata 0 forma de abuz.isubiect dezbatut la nivel national $i care produce multa ingrijorare, Cei care se opun pedepselor corporale sustin ca bataia duce la acceptarea sau chiar adoptarea comportamentului violent. Acest punct de vedere nu poate fi ignorat daca stam sa ne gindim la valul de violenta tot mai ridicat in cadrul societatii noastre, mai ales printre copii.

Un alt dezavantaj al bataii este ca ii poate lasa copilului cicatrice emotionale adinci si vesnice. Durerea [izica produsa de 0 palma, 0 cure a, 0 scindura sau alte instrumente poate dura zile, dar teama emotionala, resentimentul ~i chiar sentimentul de respingere pot fi de mult mai lunga durata, Am discutat recent cu un barbat de 87 de ani care spunea ca este inca obsedat de bataile pe care le-a incasat cind era copil. In acest caz consider ca de fapt era yorba despre batai in toatd regula. Asemenea amintiri dureroase din copilarie se 1nt11- nesc destul de des.

$i totusi exista oameni care aproape ca 1$i amintesc cu nostalgic de bataile primite. Acestia sint cei in favoarea batailor. Eu cred ca acesti oameni au fost suficient de iubiti de parintii lor. Cind rezervorullor emotional era plin, puteau accepta1bataia din partea unor parin~i iubitori ca 0 modalitate de a+ exprima dragostea fata de copii. Ei recunosc ca pedeapsa i-a ajutat sa se formeze ca niste adulti plini de respect

PREGATIREA sr DISCIPL!NA

79

~i de ~aturitate. $i totusi aceasta reactie fat a de bataie in ziua d~ .azl es:e. to.t mal r~ra. Cel mai adesea, copiii se simt neiub~V de pannti atune: cind sint batuti. Inrr-ur, asemenea me~lU, ped~apsa corporala face tocmai ca relatia parinte-copi] sa fie ~1 mal proasta,

~ac~ ~e~inAzi de pe~eapsa c.orporala ca principala metoda de d~sclr:h~a, .m~ea.mna ca faci 0 mare greseala si anume sa consld~n ca dlsClplm~ ins~r:lna ?oar. pedeapsa. Disciplina in""?": /ormarea copilului in dzreC(za in care trebuie. Cu cit un. copil este mai bine disciplinat, cu atit va /i mai putina ne-

vote de pedepse. '

Exista ~ameni care apara cu indirjire ceea ce numesc ei 0 abord~re ~lblica a idcii de disciplina, referindu-se la trei versete din Pdde: :3, 24; 2~, ~3 si 29, 15. Ei par a crede ca ped~~psa cor~orala .~ste pnn~lpala cale de disciplinare ~i de stabilire a uner relatii cu copilul, Ace$ti oameni uita sa mentioneze ~ut~ de alte versete din Sfinta Scriptura care vorbesc de~p~e lUbl:e: c~mpas~une, sensibilitate, atectiune, in~elegere, ier tare, ~alauzlre, blmde~e, dragoste si generozitate _ ca si c.um copilul nu ar ave a dreptulla aceste forme de iubire cres-

tmeascii. '

v Adep~~i p.edep:elor co~'p01'ale se pare ca au uitat ca toiagul pastoru~U1dll:- Sfmta Scriptum este folosit doar pentru a-si a~una oitele ~l nu pentru a.l~.ba.te~ Pastorul i~i va indrepta c~ bhn~e~e t~rma, mal al~s mle.H, tinindu-si toiagul doar pentru ca sa n-o ra pe drumuri gresite ~1 spre a-i indrepta cu blindete spre drumul eel bun. T oiagul pastorului a fost folosit si per:tru a salva mieii rataciti, Dad toiaguI ar fi fost un obie~t n::1 cu seama pentru a bate mieii - sau copiii - ne-ar fi greu sa intelegem acest ;'in~ di~ Psalmul 22: "T oiagul tau si varga ta,v ace~tea m-au n:mgllat. (VersetuIS) ~i totusi utilizarea cu ma~ura. : pedepsel. corporals, ca ultima resursa, se poate do~edl utl.l.a. ~el mal bun exemplu " ficeea ce i s-a lntimplat lec,en.t f11C:l mele Carey. Ea tocmai lucra ceva prin curtea din fata $1 e~a ~r~preuna cu tetita ei de 3 ani Carni, care se juca pe acolo. Pl11a 111 acel moment, Carey gasise diverse cai pozitive

80

Ed uca tia p ri n iub ire

de a 0 disciplina ~i forma pe Cami, fara a recurge la pedepse corporale. Dar In acea dupa-amiaza, Cami a fugit pe strada. "Cami, nu iesi pe strada, te rog, da? Nu vreau sa patesti ceva", a strigat Carey. Un minut mai tirziu iIlSa, Cami a fugit iar pe strada. "Cami, intoarce-re imediat aici! Nu iesi pe strada !" aavertizat-o mama ei si fetira s-a 'intors. Dar a iesit ~i a treia oara in strada,

De aceasta data, mama ei s-a dus dupa ea pe strada. "Ti-am spus sa nu iesi pe strada", a spus Carey ferm. "Vorbesc serios." A [uar-o de umeri ~i a impins-o pe Cami inapoi In curte, Cami s-a rnai jucat putin in curte. Dar cind a iesit din nou pe strada, Carey a inteles ca situatia este suficient de grava incit sa fie necesara bataia.

Pentru prima data in viata, Cami a primit un mesaj la fundulet, Acest mesaj a avut foarte mare efeet. Cind tatal lui Cami s-a inters acasa cu masinao ora mai tirziu, ea s-a dus In fuga mare la el ~i i-a strigat;' "Tara, tara, sa nu iesi pe strada!"

Este de observat faptul ca mama ei a lasat la urrna solutia pedepsei, incercind-alte forme pozitive de disciplinare. Pe rind, ea a utilizat 0 cerinta, un ordin, 0 usoara manipulare-fizica inainte de a ajunge la pedeapsa corporala. De fapt aici nu este ~orba de bataie in sine, ci de sanatatea emotionala a copilului. Am cunoscut multi copii care s-au dezvoltat [oarte Irumos - cu sau fara bataie. Important este in ee masura i se otera copilului afectiunea ~i cit de bine este el format.

Atita vreme cit pedeapsa corporal a este utilizata ca ultima resursa ~i parintele nu se descarca nervos in acele momente, bataia poate fi folosita fara urrnari grave asupra copilului. Din experienta mea insa, odata ce parintele invata alte cai pozitive si eficiente de a forma copilul, dinrr-odata bataia nu mai estenecesara,

Modificarea cornpo rtamentald

Modificarea comportamentala este cea de-a cineca cale de a detine controlul asupra comportamentului copilului. Ea presupune 0 determinare poz itiva (includerea unui element

PREGATIREA ;;1 DISCIPLINA

81

pozitiv In mediul eopilului respectiv), determinate negativa (excluderea unui element pozitiv din mediu 1 copilului) si pedeapsa (introducerea unui element negativ In mediul copilului). Inu--un fel Mod. Creste neutra, pentru ca include atit elemente pozirive cit si negative.Si totusi, aceasta forma "neun-a" de formare prezinta niste problems speciticesemnificative atunci cind este utilizata ca principals cale destabilire

a unei relatii cu copilul. .

Principalele doua probleme in utilizarea Mod. C. ca principala metoda de disciplina sint: (1) Poate impiedica parinteIe sa-si manifeste 0 iubire necondirionata si (2) Poate duce la nutrirea unui sentiment de egoism din parte a copilului -

"Eu cu ce 111a aleg?" .

Mod. C. trebuie folosita cu zgircenie. Dad aceasta 1110dificare eomportamentala este utilizata In mod exagerat, copilul nu se va rnai sirnti iubit. Principalul motiv este cd Insa~i baza moditicarii eomportamentale este conditioriata - copilul prirneste 0 rasp lata doar cind se comports inrr-un anumit fel. In al doilea rind, modificarea comportarnentala nu se ocupa de nevoile ernotionale ale copilului ~i nu transmite acca iubire neconditionata.

Mod. C. mai prezinta un perico!. Utilizarea exagerata Ii va Invar;a pe copii sa foloseasca aceeasi metoda fat;a de parintii lor si fat;a de alte persoane care reprezinta autoritatea, Vor face ceea ce vor parintii doar pentru a obtine ce vor ei, copiii. Acest lucru duce la rnanipulare.

Luindu-va Insa toate aeeste precautii, exista totusi momente cind modificarea cornportamenrala poate £i de foarte mare ajutor. 0 situatie ar fi atunci cind parintii se contrunta cu probleme grave de comportament cauzate de gelozia dintre trati. 0 alta situatie este atunci cind apar probleme specifice si repetate fa~a de care copilul nu manifests nici un fel de rernuscari. Sau cind 0 tinara adolescenta intra intr-un conflict de comunicare cu mama sa. Cu cit mama incearca mai mult sa rezolve verbal situatia, cu atit conflictul se adinceste. Aceasta este 0 faza fireasca prin care tree multe fete la aceas-

82

Ed ucatia prin iubire

ta virsta si Mod. C. poate fi foarte eficienta. Cartea mea preterata pe acest subiect este Don't Be Afraid to Discipline (N u va temeti de disciplina) de Ruth Peters. Ea este 0 auto are foarte onesta care recunoaste ca e behaviorista. Ea utilizeaza tehnici behavioriste adecv;te Iiecarei probleme In parte. Scrie excelent si ar trebui sa fie citita de toti parintii pentru a inteIeze mai 'bine ce inseamna aceasta forma de control asupra

b

comportamentului.

CIND COPILULUI TAu II PARE SINCER RAu

Exista momente cind iti dai seama ca de fapt copilului ii pare sincer rau ca s-a purtat urit ~i acesta este un motiv ~e bucurie pentru voi parintii, Asta inseamna ca el are 0 constiinta vie si sanatoasa, Constiinta este un lucru de care ducem m~re lip~a in societatea n~astri.

Care este materia prima din care poate fi creata 0 constiinta sanatoasa? Sentimentul de vinovatie, Ce ar purea indeparta acest sentiment de vinovatie ca totul sa poata fi luat ~~ la capat? Da, pedepsele! Mai .ales pedepsele corporale, AICI cad cel mai adesea In capcana parintii ~i apeleaza la pedepse. Administrate incorect sau cind nu trebuie, pedepsele sint distrugatoare pentru copil ~i parinti,

Cu siguranta ca nu vreti ca ~i copilul vostru sa fie vesnic chinuit de sentimentulde vinovatie.vnumai ca exista ceva si mai rau - sa aiba un prea mic sentiment de vinovatie. Daca va veti pedepsi copilul atunci cind ii pare sincer rau, nu nurnai ca pierdeti 0 ocazie rara de a-I Invata ce inseamna unul dintre cele mai mari daruri ale vietii, iertarea, dar si interveniti direct in capacitatea lui de a-si dezvolta 0 constiinta normala.

Ce trebuie sa faceti atunci cind copilului ii pare sincer rau de cum s-apurtat? Nu ma refer la mornentele cind spune:

"Imi p:ue rau, imi pare rau" ca Sl scape de pedeapsa, ci cind !:

PREGATIREA SI DlSCIPUNA

83

c!1iar crede cii a gresit, Ce face T atal nosrru din ceruri cind smcer va pare rau pentru greselile voastre si Ii cereti iertare ;> El va iarta de toate pacatele, Oare n-ar trebui sa pr~eedati l~

fel eu copilul vostru ? '

Cind va iertati copiii, respectiv momentele cind sincer le pare rau, d.eJapt ii u::atat;isa ierte la rindul lor, Prin puterea exemplului II pregatiti sa fie in stare sa ierte. Acest lucru este foarte Important, pentru ca exista multi oameni in societatea ~oastra ~~rev 11~ si~t !n stare sa-i ierte pe altii si drept urrnare Sl11~ :~rtltl sa fIe plini de resentimente, suparati pe viata si ne-

fericiti. '

Cind va iertati copiii, Ii invatati la rindul lor sa se ierte.

Ace~ta este un dar minunat. $ti~ibine ca exista oameni care p.ar l11.capabili sa se ierte si n-ati vrea ca ~i copiii vostri sa

aJunga a~a. .

. Cop~lul.care are l~emu~cari sincere fata de ceea ce a gresit s~mte 0 iubire coplesitoa-e fata de parinti, Aceasta ne da oeazra sa ne apropiern $i mai rnulr de copilul pe care 11 iubim nespus •. ~a yarinti trebuie soa n~ uitam niciodata ca prineipala noa:.tl a raspundere ~ste sa sansfacem nevoile emotionale ale copl~lor: ~l cea mal importanra nevoie emotionala a copiilor este lUoblrea. Doar d~pa ce satisfacem aceasta nevoie putern sa abordam cu sueces mtregullor componament. Atunei devine mult mai usor sa Ie formam comportamentul si sa-i invatam. sa-si depa~easca mom~1(1)~}:~Yide minie pe acesti copii care

se simt cu adevarat iubiti.' ,

84

c

UL

Cea de-a treia piatra de temelie:

PROTE]AREA IMPOTRIVA INFLUENTELOR NEFASTE

,

Undeua La jumatatea drumului intre tehnica Lamaze # sedintele de fa scoald, este clar cd principala ooastrs indatorire ca parinti este ScI contracarati lumea In care trdiesc.

ELLEN GOODMAN

Asemeni unor cercuri concentrice care apar pe luciul apei cind se arunca 0 piatra, ~i contactul copilului nostru cu lumea exterioara se large~te de la an la an astfel incit el este influentat de tot mai multa lume. Cind incepe scoala, sinteti deja constienti ca nu mai puteti detine controlul asupra tuturor celorcare 11 inconjoara si nici asupra ideilor cu care se va confrhnta. Pe masura ce se va apropia de virsta adolescentei, aveti toate motivele sa va temeti de tot ceea ce intilneste chiar

. . ,

~i in locurile presupuse a fi sigure.

Intr-o societate tot mai permisiva este raspunderea si privilegiul nostru sa ne formam:d!!:)piii astfel incit sa gindeasca rational. A~a ii putem pregati ca sa fad fa~a influentelor negative si sa distinga intre mesajele sincere si cele dubioase. Putern chiar sa utilizam mesaje din alte culturi pe care le detestam pentru a-i invata sa le recunoasca mai usor ~i sa le fad fa~a. In Capitolul 4 am pus accentul pe felul in care ii invatam pe copii sa se comporte. Comportamentul insa trebuie sa fie strins legat de 0 gindire co recta, altfel, la un moment dat, I1U va mai face fa~a. Din acest motiv vorn analiza acum modurile in care trebuie sa-i invatam pe copii cum sa gindeasca bine pentru a reusi in viata, nu doar pentru a supravietui,

INFLUENTE NEFASTE

85

Cum soeietatea noastra continua sa-si piarda rnostenirea spirituala si morals, parintii preocupati d~ educatie nu pot lasa pe altcineva din anturajul copilului sa se ocupe deformarea sa etica si cognitiva. Nu putem conta pe un consens al valorilor, eare parea cindva de la sine inteles in scoli, biserici si alle institutii. N-a~ vrea sa sugerez prin asta ca nu mai este posibila nici un fel de influenta pozitiva, Vreau doar c~a spun ca ne contruntam cu 0 stare de confuzie alarmanta in privinta a ceea ce este bine ~i rau, la toate nivelurile societatii.

Morala si valorile, la nivelul institutiilor eind~a de incredere, s-au modificat; De aceea, pentru parinti este si mai zreu.

, , b

Dar totodata apar si noi ocazii de a ne ajuta cop iii sa prosperc

~i sa se deseurce cit mai bine in lumea cu care se confrunta, Trebuie mult curaj sa alegi calea cea buna, intr-o societate in care candidatii la angajari prezinta CV-uri cu date false, cetatenii nu-si declara veniturile la impozite, iar studentii si elevii copiaza la lucrari. Cu cit cop iii nostri devin mai curajosi din punct de vedere etic ~i gindesc mai limpede, respectind ace a integritate morals, cu atit viata lor va avea mai mult sens. De asemenea, vor fi capabili sa exercite 0 inlluents pozitiva asupra societatii. Dar si eontrariul este valabil: cu cit sint mai putin integri si cu cit gindesc mai putin bine, eu atit vor £i mai puternic influentar] de elemente si persoane care de-abia asteapta sa devoreze suflete si minti tin ere. Acest lucru a fost valabil dintotdeauna, dar nicidnd nu s-a dovedit a fi mai ac-

centuat ca in zilele noastre. .

TESTUL DE ETICA AL TINARULUI

Cind baiatul meu mai mare, David, era inca la facultate, lucra si ca intern pe probleme financiare intr-o retea de spitale unde avea sa se confrunte cu aceasta lipsa de valori. Odata, superiorul sau i-a spus sa se prezinte ca ~i consultant la un lant de spitale concurent, desi era Inca student la MBA S1 lsi scria inca studiul de cercetare, El ar fi tebuit sa spioneze concurenta pe perioadadt ar fi lucrat pentru acestia,

86

Educaria prin iubire

David a fost socat si dezgustat de misiunea care i se incredintase 9i a refuzat-o. Ulterior, and a venit pe acasa, am discutat subiectuL "Tat a, mi se pare foarte trist sa constat d asa merg lucrurile", mi-a spus el. "Cred ca acesta a fost primul meu test de etica 'in afaceri. Sper sa reusesc sa rna feresc de astfelde presiuni 9i pc viitor. ~tiu ca imi va fi greu sa lucrez insa intr-un mediu ca acesta." Acum, cind lucreaza de multi ani, rna bucur sa pot spune ca si-apasrrat integritatea.

Asemenea pove~ti nu se limiteaza lalumea laid. Acum citiva ani, un reprezentant important al unci agentii rcligioase de publicitate si-a trimis 0 parte dintre angajati sa [ucreze pentru 0 organiza1;ie crqtina pe care 0 reprezenta agel1tia respectiva. El i-a spus uneia dintre femeile care lucrau qcolo ca atunci cind se afla In biroul clientului sa cerceteze cu atentie si sa vada dad nu poate descoperi - cu alte cuvinte sa spioneze _ cu cine mai face afaceri organiza~ia aceea. Femeia a retuzat sa fad exact ce i-a cerut ~eful ~i a platit pentru asta, cOI\secin\a fiind ca vrerne de citiva ani nu a mai primit co-

misioriul cuvenit.

Evident ca atunci cind adolescentii intra pe piata muncii,

chiar far a sa fie angajati cu contract, ci dear colaboratori pc perioada ~colarizarii, nu veii mai fi de fa\a ca sa puteti hotari care sii le fie reactia, De aceea este extrem de important sa va Inva1;at;i copilul sa gindeasca logic si cu simi critic.

ELEMENTE ALE GINDIRII CORECTE

Pentru a va ajuta copiii sa se maturizeze asa cum doriti, este absolut necesar sa-i ajutati sa gindeasca rat;iOl1aLEi trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a evalua 9i judeca singuri 'inca din perioada de adolescen1;a. Cind ajung sa aiba 17 ani rrebuie sa va simtiti increzatori ca au deja formarea necesara. datcle ~i puterea de discernamlntpentru a lua singuri majoritatea hotaririlor- Acest lucru este extrem de important pentru siguranp lor - si pentru linistea voastra sufleteasca.

INFLUENTE NEFASTE

87

P~ ~asura c~ va forrnati cop iii, veti cauta sa le dati 0 perspectrva ~orecta asup~a lumii ~i asupra modului in' care se a?apte~z~ 1~ ea. ~e veti modela ideile despre realitate ~i ii yeti a!uta ~a .alba ~n sls:em de valori propriu, puternic 9i sanato~. II V~5.1 aJuta. sa dev~~a persoane integre. Doar in felu] acesta Copl1l.v~r fl capabl1! .sa fad fa~a valorilor contradictorii cu car~ :11J_ 1~ C?nt~ct ~l ll1f!uent;~l_or nefaste. Doar asa vor fi capabl~l sa alba 0 influenta poziuva asupra altora si Sa [e poata

explica exact ce e bine ~i corect. '

~ctu:ln:ente, multi reprezentanti ai societatii noastre co~slde~a ~a este ~1u~t pr~a restrictiv sa le explici copiilor ce e bme"sa "gmdeasca ~l sa simta, Cum tot mai multi adulti au aceasta. ~arere, re~.ultatul este d multi parinti nu reu~e;c sa transmita generatllior ~rmatoare adevarurile ~i valorile fundarnentale. Confortul 91 dorinta de a face cit mai multi b .

1 1 I id ..' am

au uat ocu 1 ell ca trebuie sa faci ceea ce este bi '."

1 ... me si sate

. upt;! 91 ?~n~ru. bl_nel: Aaltora .. Soci~tatea noastra este t~t mai l11capabll~ s~ distinga ~ntre bine ~l r~u. s: totusi, integritatea este o. pane Importanta a caracterului de baza care determine capacltatea ~nel persoane de a fi onesta, sincera ~i de incredere.

Cele trei elemente de baza ale integritatii sint:

1. Sa spui adevarul.

2. Sa-ri respecti promisiunile.

3. Sa-ti asumi raspunderea cornportamentului personal.

Pina 11~ de~ult, m~joritatea celor din societatea noastra

respectau l11tegntat~a 91 toto data fiecare element al sau. $i tot~~I, to~teaceste trei elemente au inceput sa dispara in ultimul tl:up din CAeea c~ i~se1_11nau standardele corecte ale societatii, Sa trec.em ll1.re,:~sta pierderea credintei In aceste trei elem~nte ale. ll:tegntatll - pierdere pc care trebuie s-o combatem

latu.nCl cmd ne crestem copiii cu ideea de a-si forma niste va-

on corecte. '

Sa spui adevarul

A s~une adev~ruI .~e bazeaza nu doar pc 0 anumita ordine la nivelul societatii, Ea l~i are fundamentul in noriunea

88

iubire

conform careia exista niste adevaruri objective pornind de la care se formeaza adevarurile vietii ~i comunitatii noastre. Nu este greu de vazut cum presedintele Bill Clinton si-a format aceste valori care aveau sa-] dud. la acuzatii ca a mintit in fata Tribunalului Suprem.Nu avea acea educatie timpurie care

. sa-l determine sa fie integru $i onest. Presedintele ave a purerea, capacitatea $i 0 minte stralucita (fusese bursier la Rhodes). ~i totusi, 0 persoana exceptional a se poate distruge atita vreme cit nu detine sentimentele ~i valorile necesare pentru a glndi rational.

Comportamentullui Clinton care a dus la descoperirile defairnatoare ri-a fast nici rational, nici logic - ceea ce de altfel a $i recunoscut. In schimb niciodata nu a marturisit d. a mintit. Cei din Congres care au insistat asupra faptului d. recunoasterea adevarului este esentiala au fast adesea ironiz ati fiind acuzati ca se arnesteca in tr~burile guvernului care mergeau foarte bine, amenintind stabilitatea tarii si pe alesul poporului.

Minciuna afecteaza viata noastra personals in ansamblul ei. Cel mai mare rau II face acasa, In familie. A-ti minti rudele nu presupune doar 0 dezamagire a celor mi~titi sio frustrare a celor care mint; acest lucru distorsioneaza relatiile de acasa $i in final poate duce la distrugerea lor. Cei care sint mintiti consecvent nu uita asta. Increderea lor este zdruncinata si VOl' rarnine permanent cu suspiciunea minciunii. Acest lucru este extrem de daunator in cazul copiilor ai carer parinti i-au mintit, Pe masura ce cresc, ei nu mai stiu in cine sa aiba incredere.

Sa-ti respecti promisiunile

o alta fatera a integritatii, care s-a erodat, este cea a respectarii promisiunilor. Aceste promisiuni includ intelegeri intimplatoare, cu efect mic 111 privinta consecintelor pe termen lung, si ajung pina la promisiunile oticialc, cum ar fi contractele de afaceri sau jurarnintele sfinrc, cum ar fi cele ale casatoriei.

INFLUE)~TE NEFASTE

89

Un asernenea tip de contract care afost tot mai des 'incalcat 11 reprezinta eel al infierii unui copil, Mare parte din complicatii in cazul adoptiilor provin de la faptul ca mamele narurale fac promisiuni pe care Ie legifereaza ~i apoi revin asupra lor, dindu-i in judecata pe parintii adoptivi. In vreme ce bataliile se dau la tribunal, copilul traieste citiva ani in unicul camin pe care l-a cunoscut vreodata, cu parintii adoptivi. A existat un caz In care parintii adoptivi au fost adusi 1a faliment de aceste procese; 0 organizatie religioasa preocupata de problemele de familie a sustinut mama natural a platindu-i toate cheltuielile, Sigur ca trebuie sa ne gindim si la sentimentcle marnei naturale; dar totusi, Biserica nu pare sa fi luat in calcul importanta integritatii ~i respectiv a unei prornisiuni facute in scris de catre tinara ferneie.

Problema integritatii personale se regase$te si in cadrul promisiunilor financiare.usor de facut ~i mai putin usor de respectat. Graba cu care se fac reintrarile in posesie, prescrierile ipotecilor si problema datoriilor neachitate ne afecteaza pe toti pe masura ce cosrurile cresco Eu nu spun ca toti acesti oameni au motive necinstite, dar in multe cazuri s-a demonstrat ca a fost yorba de 0 judecata gre~ita. Ei par a nu fi in stare sa hotarasca exact ce coriteaza mal mult $i abia dupa aceea sa investeasca timp $i bani. Sau cred d. niciodata nu vor exista cheltuieli neprevazute sau urgente, Ori 1$1 doresc atit de mult sa fad. parte din anumite firme sau sa aiba un anumit stil de viata incit I$i pierd uzul ratiunii.

Chiar si cei mai buni dintre noi uneori sint tentati sa nu-si respecte promisiunile sau sa revina asupra unor intelegeri si sa dea apoi vina pe altcineva. Daca am fi fost cu totii bine pregatiti In aceasta directie, am fi cunoscut elementele indispensabile integritatii $i am fi fost convinsi de importanta sa, am fi facut mai user fa1;a ispitei. Dar atita vrerne cit nu exista nici un fel de pregatire sau de convingere in acest sens, nu prea stim sa ne aparam, Constatarn asemenea slabiciuni chiar ~i la persoane cu rnulta scoala.

90

iubire

In statul in care traiesc, Tennessee, cunosc un psiholog

ii vorn spune Bob - care a seml1a~ un contr.act~cu un.centru de consiliere care i-a oferit al1U1111te avantaje. In schimb, el s-a angajat ca, in cazul in care se hotaraste .s~ renunte.' .sa nu intre in concurenta cu acest centru (practicind consilierea) vreme de un an ~i jumatate. A vind in vedere ca acest centru of ere a foarte multe avantaje fiecarui psiholog in parte, daca vreunul dintre ei nu-si respecta intelegerea insemna d toata lumea avea de suferit. Si totusi Bob a inceput foarte 'curind sa lucreze pentru concur~n~a. S~a creat 0 asernenea c.ri.za la nivelui primului centru consultativ incit au fost nevoiu sa-l dea in judecata pe Bob. . ~.

Desi lezile statului Tennessee sustm asemenea intelegeri contractuale, judecatorul, dintr-un motiv sau altul, a hotarit ca Bob are dreptate. Deci nu numai ca Bob, care era un pro~fesionist cu multe studii, 9i-a incalcat contractul pe care 11 semnase, dar 9i judecatorul, care la rindul lui era toba de ~arte n-a luat in seama promisiunea. Ambii au ignorat 1119te prornisiuni scrise, oficiale. Centrul a intrat intr-o criza financiara din care nusi-a mai revenit niciodata,

Sa-ti asumi raspunderea

Cea de-a treia fateta a integritatii se refera la raspunderea fara de propriile actiuni. Multi oameni considera in prezent d e a prostie sa-\:i asumi raspunderea pentru actele personale add vreme cit le poti pune in circa altcuiva. Sintem un popOl' plin de victime. 1ntr-o tara cu ~tl:ea litigii n~ in:rebam uneori daca n-o sa ne acuze si penol cineva de actiunile sale. Auzim tot mai des de procese cit se poate de neinsemnate,

Imi amintesc foarte bine singura data cind am. fast dat in judecata ca medic. Imi fusese repartiz~ta 0 pacienta de :6 de ani care fusese internata intr-o stare mintala de a confuzie totala. Nu stia cine este, unde este si incerca incontinuu sa 191 fad rau, Am dus-o intr-o sectie speciala a spitalului unde se afla sub supraveghere perrnanenta si nu-si mai putea face nici un rau.

INFLUENTE NEFASTE

91

Cind se afla acolo, a suferir a fractura spontana a soidului ~tlng, exact unde mai avusese a fracturs cu 20 de ani rnai inal~te. "Spontana" insemna d fractura n-a avut cauze externe ci s-a produs din pricina slabiciunii la nivelul soldului. '

~ Familia a desc~is proces impotriva mea si a 'spitalului acuzmdu-ne de negh)enta care ar fi dus la fractura. Din fericire cazul a ajuns la un judecator care a inteles absurditatea acu-

zatiilor ~i I-a respins ca nefondat. '

~sul11are~ raspunderi; comportamentului personal a devenit 0 chestlUne tot mai rara $i care a ajuns sa fie 0 adevarat~ min.une $i bucurie cind se Intimpla. Acest lucru este valabil mai ales.cind se intilne9te la un adolescent sau la cineva tinar, Sa dai vina pe altii a ajuns acum a obisnuinrg Intr-atit in-

A , ~ ,

CIt ne a9teptam c~ acest lucru sa se intlrnple tot mai des la ni-

velul .co~nducatonlor nostri. Ne simtim chiar total surprin~i atun~1 cind a persoana refuza sa se foloseasca de aceasta salyare unatura si primitiva.

INVATA-I PE corn CARE SINT ADEVARATELE VALORI

. Pent;u ~-ti ~nvat~ coriil tr.ebuie sa i~i examinezi propriul stil ~e gmdne $1 de simtrre, Ai vrea ca $i copiii tai sa analizeze vla_\a asemeni .~ie? Esti rnacar sigur ca stii cum aiajuns la a~Umite ~oncluzll sau CUl11 iei hotarlrile? Exista un anumit sistem pnn care faci toate aces tea si pe care trebuie sa -11mpa~ta~e~ti .. ~i copiilor tai in diverse faze din dezvoltarea lor. EXlS:.a ~al mu.l.~e ~odalitatide a lua hotariri si de a trage concluzii, iar copni tal s-ar putea s-o fad USaI' diferit fata de tine. Nu e nirnic in neregula atlta vrerne cit respecti indeaproape aceste clemente ale integritatii.

Explica-i copilului cum glnde~ti

. ~in pacate majo:ita~ea parintilor nu le imparta$esc copii- 101 sisternul ln- de g1l1dlre, Cl dear concluziiIe si pareril-, As-

92

Eclucaria p ri.n iub ire

ta nu-i ajuta pe copii sa afle cum si de ce parintii lor au ajuns la aceste concluzii si pareri. De fapt, dad parintii continua doar sa le spuna copiilor care le sint pareri]e si concluziile, fara sa le arate cum au ajuns .la ele,au toate motivele sa se astepte ca intr-o buna zi copiii sa le respinga idei1e, convingerile si valorile. Este absolut esential sd-i invatatipe copii cum sa gfndeasca.

Una dintre modalitatile de a le imparta~i sistemul de gindire este sa insotiti orice concluzie sau parere impartasita de un pentru ca. Acest lucru va va aminti ca rrebuie s~ le explicati de ce simtiti si gindi1;i astfel. Totodata va va obhga sa examinati atent daca ati fost sau nu rationali si logici ~i va va motiva sa fi1;i rezonabili. Cind va Imparta~it;i sistemul de gindire copiilor, le imparta~it;i si felulin care simtiti in ceea ce-i pri-

veste.

, Putini parint;i i~i irnpartasesc sentimentele profunde copi-

ilor si aceasta este 0 gre~eala grava, Evident canu vrei sa le imparta~e~ti sentimentele inacceptabile, dar In general ei trebuie sa cunoasca majoritatea sentimentelor voastre. Altfel, sentimentele pe care [e afi~ati fala de ei VOl' fi din categoria celor negative cum ar fi mini a, insatisfact;ia, descurajarea, dezgustul~i durerea. Dad. ei nu cunosc si acele sentimente profunde despre care rareori le vorbiti, VOl' fi determinati sa respinga sentimentele pe care le percep de la voi. Este extrem de important sa discutati cu copiii cit mai adesea despre sentimentele si valorile voastre pozitive si pline de sens.

Recunoaste-ti si evalueazji-ti propriile sentimente din trecut

Glndirea rationala se bazeaza pe sentimente si convingeri.

Ancheta deschisa de Congresul American impotriva prqedintelui Clinton, 'in perioada In care au fost analizate actiunile sale atit de contestate, a demonstratcum de ambele parti oamenii credeau cu vehementa ca sint logici atunci cind ajunsesera la concluzii total opuse. Cum e cu putinta - ca per-

INFLUENTE NEFASTE

93

soane decentede ambele parti sa gindeasca atit de diferit ~i sa fie totodata la fel de logice ?

Am putea fi tenrati sa credern ca e doar 0 chestiune politica, dar acesta este un raspuns partial. Chiar dad oamenii sint influentati de cistigurile sau avantajele pe scara ierarhica, trebuie sa ne intrebam totusi de ce se credeau a fi justificati in afirrnarea punctului lor de vedere atunci cind ceilalti considerau chestiunea dintr-un unghi total opus. Raspunsul este ca rarionamentul nostru este mai degraba intluentat de ceea ce am crezut sau simtit anterior.

Ne folosim de aceste sentimente si convingeri din trecut pentru a legitima si "dovedi" concluziile noastre. Aceste sentimente ~i convingeri deriva In prirnul rind din cele ale parintilor si ale altor persoane din copilaria noastra. Aceasta inseamna ca mediul in care ne-am dezvoltat deterrnina.in foarte mare masura punctul nostru de vedere in anumite privinte.

In societatea noastra actuala multi copii sint influentati negativ de catre parinti. Cum acesti parinti nu sint proactivi in Ielul lor de a-i forma si disciplina, ci mai degraba reactivi, mai muIt ca sigur d. si copiii lor vor simti ~i VOl' crede exact invers decit i~i irnagineaza parintii lor ca i-au invatat.

Unii parinti creeaza 0 foarte mare stare de stres la copiii lor prin convingerile ~i comportamente1e lor ilogice. 0 parte se bazeaza pe temeri, iar altele pe lipsa de intormatii. E suficient sa ne gindim la citeva convingeri religioase de pretutindeni, chiar si printre parintii crestini, U nii parinti dau toata

1 " ,

vina pe diavol pentru lucruri care Ie displac sau sint convinsi

ca de fapt copiii lor sint posedati de diavol atunci cind se poarta urit. Aceasta creeazaun stres insuportabil copiilor. Tot mai des intilnim parinti care-si aduc copiii la centre speciale de consultanta pentru ca sint confruntati cu probleme cum ar fi incapacitatea de a invata, ticuri nervoase, 0 alimentatie haotica - probleme care sint produse ('i agravate de stres chiar si la copii, ~i totusi 0 parte dintre acesti parinti sus tin, chiar In prezenta copilului, ca este posedat de diavol

94

Eclucati a prin iubire

~i cer sa fie exorcizat. E greu de imaginat cic pot dauna aceste nebunii copiilor.

Parintii intelepti se vor asigura mai intii daca intr-adevar convingerile spirituale sint rationale, corecte ~i Iogice, dar ~i sanatoase pentru copii. De asemenea, ii vor ajuta sa priceapa valorile lor spirituale in credinta ~i in practicarea sa. Acest tip de formare trebuie sa se petreaca intr-un mod relaxat ~i pozitiv, Dad parintii 'lor incerca sa i~i formeze copilul doar cind reactioneaza 'in raport cu un comportament nedorit al acestuia, vor constata ca le este tot mai greu sa dud 0 conversatie rationala despre valori sau sa impartaseasca niste sentimente profunde.

Until dintrescopmile formarii cste sa extinda valorile noastre morale ~i spirituale astfel incit de sa ajunga la generatia urrnatoare - la copiii nostri ~i mai departe la copiii copiilor lor. Acest lucru trebuie sa se bazeze pe sentimentele si convingerile noastre cele mai intime ~i nu doar pe reactii la un comportament curent, Cind ne exprimam 0 parere, trebuie sa le explicam copiilor de ce gindim asa sau pe ce ne bazam concluziile. Si trebuie s-o facem intr-un mod cit mai calm ~i mai credibil. Copiii nu suporta minia parintilor lor. De fapt, de asta se tern eel mai tare.

GASESTE-TI TIMP sA STAI DE VORBA

" ,

Este extrem de important sa-ti gasesti timp permanent sa stai de: yorba cu cop iii inca de la 0 virsta foarte frageda. Ca parinti, voi le sinteti primii profesori de viata, Cind vorbiti cu copiii, invatati-i care sint elementele unei gindiri clare ~i astfel, chiar din acel moment, yeti intra intr-un joc al formarii. Yeti reusi aceasta mai ales atunci cind reusiti sa va stapiniti minia, lucrul eel mai dificil pentru un parinte. Atunci cind le aratati calea, imparta~indu-Ie deschis gindurile voastre, sentimentele si valorile, copiii se VOl' simti liberi sa procedeze la fel.

INFLUENTE NEFASTE

95

Sint foa~·te mindru de felulin care fiica mea Carey ~i ginerele men i'~lforl11~aza fetita, pe Cami. Ei 0 invata sa-~i exprime verbal gl11dunIe, sentlmentele ~i convingerile. Cind e suparata de ~eva, Cami este in stare sa explice exact ce 0 nernul\ur::e~te ~l de ceo ~.stfeI parintii 0 in~eleg mai usor si pot pu~e ll1trebarea decisiva: "De ce ?", atunci cind VOl' sa afle motivul ce se ascunde in spatele gindirii san comportamentului sau confuz.

?in diverse mot_i_ve m~lti parinti nu-si invata copiii cele mall11~portante ~e~tu d:.vlata. Tot asa cum ei nu stiu cind ~i cum, sa Ie permita copiilor sa-~i exprime libel' gindurile si s~ntIl11er:::~le. Dar atu~ci cind parintii nu stiu ce gindesc si ~e srmt COpll! lor, nu mal au pc ce sa se bazeze pentru a-i invata ce 1nSe~l11na ~in~irea ra~i?nala. Din aceasta cauza majoritatea cO~lllor S111t 1l1c~pa~IlI sa gindeasca suficient de logic pel~tr~ virsta lor, nU-~1 mal dezvolta aceasta capacitate niciodata si, ceca ce e eel mai rau, nu mai invata nicicind sa-si sta-

pineasca minia. "

~cest tip deformare ia mult timp, dar rasplata estepe rnasura. _v orbesc permanent cu parintii care se afla in dilema de a ?eClde daca sa petreaca mai multe ore muncind in afara caSCI sau avind grija de copiii lor. Unii dintre ei se afla in situatii fil:anciare ~ar~ nu prea ~e dau de ales, dar multi ar putea tOtU~1 .s-o faca. El.~U tre~U1e sa uite ca, daca vor petreee rnai mult nmp cu copiu lor ~1 le VOl' forma aceste cai atit de importante pentru a se descurca in viata, VOl' economisi mai multi bani pe viitor, Multe dintre problemele cu care se confrunta parintii copiilor mai rnari sint extrern de costisitoare.

GINDURI SAU SENTIMENTE?

Copiii nostri trebuie sa i~i respecte propriile sentimente pentru a le respects si pc ale altora. Dar rnai intii, noi trebuie sa respectam sentimentele copiilor nostri, inainte ca ei sa le respecte pe ale noastre. Acest lucru este posibil 1mparta~in-

96

Eclucatia prin iubire

du-le sentimentele noastre ~i apoi rugindu-i sa ni le imparta-

seasca pe ale lor. .

Trebuie sa nu uitam ca glndirea ~i sentimentele nu sint sinonime. Majoritatea oamenilor isi bazeaza parerile si co~ncluziile pe sentimente, fara sa-si dea seamade acest luc.ru. In loc sa gindeasca logic; pur si simplu reactioneaza emotional. N~ au fost niciodata invatati sa gindeasca. Cind sint confruntati eu lipsa de logica a concluziilor lor, ei reactioneaza din nou emotional si adesea cu minie.

Exprimarea sentimentelor prin mesaje inso~ite de "eu" o modalitate de exprimare a sentimentelor este utilizarea mesajelor care incep cu "eu". In aces tea folositi pronumele personal pentru exprimarea sentime~tel?r referito~re ~a 0 anumita chestiune. Acest lucru va impiedica sa pareti antipatici sau ostili. Puteti spune asa: "Ma intristeaza faptul cii un consilier municipal a luat bani ca sa semneze un anumit contract. Asta inseamna ca a luat mira." Astfel va exprimati parerile fara a deveni antipatici si explicati de ce gindit;i intr-un anume fel. Atunci cind copiii discuta cu voi diverse prebleme, de-a lungul anilor, VOl' 1'nvat;a sa-si exprime propriile ginduri si sentimente asa cum se euvine.

Din pacate multi oarneni presupun ca pare~i1e .101' pOl'ne~c dintr-o gindire logica ~i de fapt sint doar 0 insiruire de sentimente in stare bruta, Aceste sentimente primare sint ilogice. Cind copiii cresc intr-o asemenea atmosfera, nu au cum sa se apere de influentele .nefaste din lumea inconj~rat~are.

Cind parintii aud ca un copil afirma ceva ilogic, este dar ca de fapt el i~i exprima doar sentimentele. Ei pot fi tentati sa-l contrazica pe cop il, mai ales daca este adolescent. Aceasta este 0 mare gre~eala, pentru ca el se va simti frustrat ~i se va incapatina sa-si mentina punctul de vedere ilogic. E mult mai intelept sa-l ascultati calm ~i apoi sa-i sp';1ne~i eu ce :nume sinteti de acord sau in ce masura il sustineti. Asta 11 va ajuta pe ~opil sa fie capabil sa-si stapineasca sentimentele 9i sa discute deschis chestiunea in continuare.

INFLUENTE NEFASTE

97

Manifestarea rabdarii cind nu esti de acord

Nu trebuie sa ai impresia ca este neaparat obligatoriu sa ai ci~tig de cauza in orice neintelegere cu copilul, atunci pe Ioc. A invata sa ginde~ti corect este un proces de durata si face parte dintr-un alt proces mai amplu, de maturizare, Pemasura ce copilul descopera ca-si poate exprima glndurile' si sentimentele In fata voastra fara ca VOl sa va aratati dezagreabili, va fi tot mai dispus sa vi le impartaseasca. Si mai important este faptul ca el va deveni mai deschis in discutarea preblemelor si din punctul vostru de vedere, lasindu-se invatat si uneori influentat, Odata ce copilul invata sa abordeze astfel neintelegerile, va fi mai agreabil pentl'U ambe1e parti,

Pe masura ee il invatati sa gindeasca bine, relatia cu el devine mai profunda. Acest lucru este extrem de important atunci cind aveti de rezolvat un conflict cu copilul. El are incredere ca va puteti controls si ca puteti fi un exemplu pentru el in depasirea momentelor de Irustrare din timpul neintelegerilor ~i conflictelor. Astfel, acest proces lung ~i solicitant pe care 11 presupune educatia parinteasca va deveni mai usor ~i mai agreabil.

Atunci cind incercati sa va formati copilul din punet de vedere spiritual, treceti prin acelasi proces de impartssire a glndurilor, sentimentelor si valorilor. Pe masura ee creste Intelegerea fat;a de chestiunile spirituale, veti constata felul in care ele influenteaza gindirea ~i faptele lui. VOl' deveni pentru e1 un scut de aparare. Tinarul lipsit de valori, ~i mai ales de valori spirituale, poate cadea cu usurinta prada diverselor doctrine.

Un alt motiv pentru care.este important ca respectivii eopii sa-si inteleaga sentimentele consta in faptul ca traim intr-o perioada In care depresia si anxietatea exista intr-o proportie fara precedent. Multi tineri nu pot depasi presiunile ~i probleme1e de viata, pentru ca sint atit de user eupri!1~i de depresie si anxietate, Aceasta este una dintre principalele cauze pentru care problema consumului de droguri estetot mai mare ~i mai coplesiroare. Tinerii recurg la aceste mijloace artificiale ~i periculoase de calmare a nelinistilor lor.

98

Erl uca.ti a priri iubire

VERlGA upsA

"Pirin~ii sint veriga lipsa 'in ce priveste irnbunatatirea educatiei 111 America", cel putin asa declara ministrul educatiei Richard Riley.' Desi parintii pot sprijini scoalain multe feluri, principala lor contributie consta in asigurarea nevoilor ernotionale ale copiilor. Maturitatea emotionala a copilului este conditia cea mai importanta In privinta capacitatii sale de a invata si de a se descurca bine la scoala.

In prezent, se vede foarte clar i~1 scoli ca multi parinti nu mai reusesc sa asigure nevoile ernotionale ale copiilor sau sa-i invet;ei sa gindeasca clar. Puteti sa -i intrebati pe cei care au predat ani de zile in special in zonele urbane ~i multi va VOl' spune ca au de-a face cu copii care nu au ajuns la 0 maturizare emotionala si care au tot felul de obiceiuri haotice. Aseme-

;) )

nea copii nu sint pregatiti pentru invatatura.

Un profesor de scoala primara mi-a povestit 0 intimplare bizara cu 0 mama care l-a amenintat pe invatatorul copilului pentru ca acesta l-a obligat pe baietel sa-si manince jeleul de fructe cu furculita sau cu lingura, ~i nu cu mina. Profesorul, care a incercat sa inteleaga mai bine lucrurile, l-a intrebat pe baiat cum ar fi vrut ca mama lui sa il vada pe el mincind. "Nu-i pasa - nu rnincam niciodata irnpreuna." Mama, fu-, rioasa, a adaugat: "Copilul meu are dreptul sa manince jeleul de fructe asa cum pofteste, "

Aceasta mama i~i lnvat;a fiul ca nu trebuie sa gindeasca. El trebuie doar sa actiorieze in conformitate cu sentimentele sale - sau mai degraba cu ale ei. De asemenea il invata sa nu respecte autoritatea a~a cum se cuvine, Mai mult, complica existenta celor care-si petreceau viata de zi cu zi alaturi de fiul sau,

I Jennifer Braun, "Parents Make for Kids \Vho Read Better" ("Cum pot parintii sa-si ajure copiii sa citeasca mai bine"), Chattanooga Times, 18 iunie 1996.

INFLUENTE NEFASTE

99

Dad vreti sa invete bine copiii vostri asigurati-va ca au atins maturitatea emotionala cuvenita virstei respective 9i ca stiu sa gindeasca logic. Voi sinteti primii lui profesori in privinta acestor leetii esentiaie de viata.

) ,~ }

ANTIClPAREA ALATURl DE COPlL

Mama 'ii spusese cindva micului Jeff ca VOl' merge a doua zi la Cradina Zoologica. In realitate au mers la spital, unde ?aiatului is-au seos amigdalele. Ea n-a strut sa-si pregateasca fiul, asa incit nu i-a spus adevarata destinatie, Dupa operatie, Jeff s-a trezit din anestezie ~i a plins ore intregi. Celalalt copil care statea in acelasi salon eu Jeff fusese pregatir de parintii lui, spunindu-i-se exact ce i se va intirnp]a. Desi inca]l mai durea in git, el s-a bueurat de inghetara pe care i-au adus-o infirmierele. In schimb s-a totintrebat de ee baietelul de

linga el suferea in asa hal. '

Pregatirea copilului

Asemenea mornente dificile se il1ti'Inese foarte des. Pentru a-i crea copilului un avantaj in privinta adaptarii la viata, trebuie sa-l invatam sa se confrunte eu problemele inca inainte ca ele sa aiba loc. Trebuie sa fim atenti cum 0 faeem pentru ca nu e nevoie sa pregatirn un copil de 8 ani penrru ceea ce va ave a de inflmntat la 14 ani. Dar de pregatir trebuie sa-i prega-

. b

tun, pentru ca asa ii putern proteja mai bine fata de luerurile

eu care se VOl' confrunta in viitorul apropiat.

Cum putern sa ii lasarn pe cop iii nostri sa afle pericolele potentiale fara a-i speria sau a-i panica ? In timpul coriversariilor, e bine sa mentionarn anumite Iucruri atit bune cit si reIe eu care s-ar putea confrunta, Sa revenim la Jeff. Man;a lui arfi putut sa-l dud la spital cu 0 zi+doua inainte, sa-i arate cum e pe aeolo si sa-i explice ce se va intirnpla In fiecare loc i11 parte. 0 asemenea pregatire i-ar fi dat incredere lui Jeff si ar fi a~teptat cu nerabdare sa-si vada parintii dupa operatie.

100

Eclucati a prin iubire

Anticiparea potentialelor probleme este modalitatea de a face ca anumite lucruri sa se intirnple partial inca dinainte, Acest copil ar fi putut sa traiasca in gind situatia respectiva ~i sa hotarasca moduI In care sa ii faca fa~a in diverse irnprejurari, Aceasta inseamna ca ar fi detinut controlul asupra situatiei atunci cind ea se producea propriu-zis,

Pregatirea pentru intilnirile sentimentale ~i viata sexuala

Un exemplu tipic din aceasta categorie se refera la intilnirile sentimentale, mai ales in cazul fetelor. Un rata intelept ar trebui sa aiba niste "intilniri" eu fiica sa, s-o scoata in oras la cina sau la alte distractii pentru a 0 familiariza cu ceea ce va simti mai tirziu, Astfel incit cind va iesi cu baietii nu va intra

, , ,

in panica si nici nu va fi total dezorientata. Se va simti stapina pe situatie si nu va cadea prada dorintelor altora sau controlului lor absolut. Un asemenea rata intelept ii va explica cum sa depaseasca situatiile dificile: ea va sti ce sa faca ~i cum sa ia legatura cu parintii in cazul in care are probleme.

Ea se va simti mu1t mai in siguranta ~i mai stapina pe situatie, Fiica probabil ca-si va spune: am mai iesit in ora? cu tata. Pot gindi # singura ?i pot Ii stapina pe situaiie lara sa ma iau dupa spusele altcuiva. Dacd am nevoie de ajutor, tata imi va [i rnereu alaturi. Iar eu sint propriul meu stapm.

Ginditi-va la propria voastra fiica adolescenra - sau la fiul vostru - cii ar putea gindi astfel si nu s-ar lasa prada presiunilor cercului de prieteni.iasa cum seintimpla cu cei nepregatiti ~i care intra in panica, se simtin nesiguranta si deci sint usor de influentat de un partener, de alti prieteni sau de persoane lipsite de scrupule,

De asemenea, trebuie sa ne pregatim cop iii pentm intelegerea unor teme legate de sex, atit de des intilnite in mass-media sau in conversatiile multora. Atunci cind copiii pun intrebari referitoare la chestiunile sexuale, parintii intelepti le vor raspunde, dar la nivelul lor de intelegere, Acest lucru se va face intr-un mod relaxat, fara ca ideea ca fie pre-

INFLUENTE NEFASTE

101

zentata negativ. De fapt parintii pot discuta sex in relatie eu casnicia, transrnitindu-le copiilor ideea ca e yorba despre ceva pozitiv ~i minunat atunci cind 0 facem asa cum a lasat Dumnezeu. Va rag sa nu uitati ca nimeni altcineva nu va va putea forma copiii in aceasta directie, in atara de voi, panntn.

In plus, copiii mai mici trebuie sa fie pregatiti pentru anumite probleme de limbaj ~i atitudini cu care se vor confrunta la scoala ~i la joaca. Astfel, ei vor sti d anumite cuvinte nu sint nici frumoase, nici de glumit cu ele.

Violenta in societate si in mass-media reprezinta 0 ocazie similara pentruparinti. Voi vreti sa va protejati cop iii pentm a fi cit mai putin expusi la asa ceva.$i totusi, stiti ca deseori vor intilni asemenea situatii in emisiuni, ba chiar si in unele desene animate de la televizor, dar ~i la stiri, Dad dau peste asemenea emisiuni, e mai bine sa fiti siguri ca vor ave a 0 reaerie rationals ~i nu vor ajunge la reactii de insensibilitate, asa cum se intirnpla tot mai des. Este normal sa va doriti ca si copiii vostri sa fie sensibili la durere si la chinurile oricarei victime precum si la indiferenta si violenta faptasilor.

CAUTAREA MOMENTELOR PROPICE FORMARII

Ati observat deja tern a principala care insoteste acest tip de educatie proactiva ? Ei bine, nu trebuie sa asteptati pina se intlmpla vreo nenorocire ca sa reactionati. Totul trebuie anticipat, Pregatit. Trebuie sa gindit;i 'in avans. Trebuie sa va pregatit;i si sa va protejati cit rnai bine copilulla nivelul-fiecarei virste in parte. Cu cit copilul este mai mare cu atit mai mult trebuie sa fi invatat sa se protejeze singur, pentru d nu mai puteti fi prezenri tot timpul. Acesta este un tip de educatie parinteasca pozitiva.

Acest sril de pregatire ~i formare nu poate fi structurat asemeni unei intilniri de afaceri. Cu copiii trebuie sa gasiri

102

Ed ucatia prin i ub ire

mornentele cele mai propice pentru a-i forma. De obicei exista doua categorii de asemenea momente. Primul ar fi cind copilul este interesat si intreaba ceva in legatura .c~ proble.ma respectiva. Avantajul consta In faptul ca, atunci cmd copilul este deja interesat, va avea el initiativa. Asta inseamna c.a este motivat sa invete si aproape intotdeauna va avea 0 reactie pozitiva fata de ceea ce 'incercati sa-i spuneti, Trebuie sa pinditi asernenea momente, pentru ca ele sint ocazii pretioase,

Unul dintre aceste momente este eel in care copilul se afla la faza lui "de ce" ~i va bombardeaza cu intrebari, Trebuie sa va bucurati cind copilul pune intrebari, pentru ca asta.Inseamna ca 'el este deschis la raspunsurile voastre. Aceasta insa mai inseamna si ca trebuie sa fiti la dispozitia copilului 0 buna parte din timp pentru ca aceste intrebari sa vina de la sine. In ultimii ani, am auzit multe despre "timpul cuvenit copiilor". Ceea ce uita insa unii este ca intrebarile ~i nevoile. copilului s-ar putea sa nu apara at.unci cind parir::tele tocm~l:-a hotarit sa-i acorde mai mult timp. 0 educatie adecvata inseamna sa-ti zasesti timp atunci cind apar 'intrebarile.

Un alt moment ext rem de propice este atunci cind copilul se simte foarte apropiat de voi dinpunct de vedere emotional. Acesta ar fi momentul favorabil dinainte de culcare, cind se stabileste 0 legatura foarte apropiata si plina de iubire intre VOl ~i ~opil, cind ii cititi seara de seara, stati de yorba ~i ~a ruzati impreuna. Momentul dinainte de culcare este 0 ocazie in ~a~'e 'ii puteti satisface nevoile emotionale si-l puteti fo:ma ~i calauzi 'intr-o atmosfera de care copilul i~i va arninti cu

drag. .

Inperioada cind copiii nostri se aflau in ~re~tere, Pa~ ~l c_u mine Ii cite am fiecarui copil in parte povesti laice sau din Biblie ori din cartile crestine. Adesea am inventat povesti pe care le-arn utiliz~t pentru a exprima un anurnit lucru de care copilul avea nevoie, De asemenea, cit~am si s~urte 'p?vqti religioase pentru a aduce in conversatie valonle s~tntuale. ~e masura ce copiii puneau intrebaridespre povestile respecuve, noi ne simteam tot mai incintati, pentru d. ele reprezen-

INFLUENTE NEFASTE

103

tau un fel de invitatii in regatul sufletului lor. Multe carti au intrebari la sfirsitul fiecarei povesti In parte si acestea 1i ajuta pe parinti, mal ales cind copilul nu cornenteaza ce i s-a citit,

De asemenea, mornentul dinainte de culcare este eel in care puteti mentions asa, ca din intimplare, ceva negativ cu care s-ar putea confrunta cit de curind copilul. Sau chiar el ~e poate intreba des pre ceva neplacut care i s-a intimplat. In acest decor foarte relaxat ii putem asigura pe copii ca ne pot spune orice, fiind toto data total deschisi la nevoile lor.

LAsAREA COPILULUI PE CONT PROPRIU

Cum societatea noastra este tot mai plina de neprevazut pentru copii, a devenit si mai important sa stim exact cum ~i cind sa-i lasam pe cont propriu, Nu rna refer la momentul in care pleaca la casele lor ca tineri adulti, ci la momentele mai mult sau mai putin importante cind copiii tree de la 0 activitate la alta. Trebuie sa-i Iasam sa-si asume mai multa raspundere ~i sa Ie acordam 0 mai mare independenta. U nii . copii simt nevoia sa ramina dependenti perioade mai indelungate decit altii de aceeasi virsta. Acest lucru este valabil pentru virsta Ia'care incep i~1tilnirile sentimentale sau merg la anumite evenimente sociale pentru care eventual parintele considera ca respectivul copil nu este inca pregatit.

o modalitate de a trata acest proces perpetuu de las are a copilului pe cont propriu ar fi formarea lui In asa fel incit sa inteleaga consecintele comportamentului sau, Acesta este un proces treptat care se poate accelera atunci cind copilul ajunge la adolescenta, El trebuie sa priceapa ca priviIegiile depind de un comportament responsabil. Asigurati-va ca adolescentul intelege dar ca pe masura ce comportamentul sau va fi mai matur ~i privilegiile sale VOl' fi mai mario Veti dori sa puteti sa spuneti da" cit mai des, dar si sa aveti libertatea sa sp'uneti "nu'" a;~l11ci cind este cazul. (;1..1 cit ad~lescentul este

104

Educatia pr in iubire

mai pregatit pentru aceasta ecuatie in care asumarea raspunderii comportamentului egaJ privilegii, cu atit 'i~i va da seama ca doriti sincer sa fie fericit, iar problemele VOl' fi tot mai putine In privinta deciziilor celor mai potrivite.

Aceasta abordare comportament-privilegii nu este foarte la indemina parintilor. De fapt ea presupune curaj, mai ales in perioada adolescentei, $i totusi, daca v-ati pregatit copilul astfe1 inca din primii ani, va fi mai simplu cind va ajunge la adolescents. Cind copilul se va apropia de adolescenta, sper sa cititi cartea mea How to Really Love Your Teenager (Cum poti sa-ti iubesti cu adeo irat adolescentul). Capitolul "De la controlul parintilor la autocontrol" aprofundeaza aceasta idee.

Cel mai greu pentru parintii din ziua de azi este sa iiofere suficienta protectie si sa stie exact cind sa ii dea drumul copilului sa se descurce singur. Pe de 0 parte vrem sa fim siguri ca respectivul copil se descurca intr-o anumita situatie inca inainte de a fi independent, dar nu dorim sa porneasca de la ideea ca incercam sa 11 oprim sau sa-l impiedicam sa devina independent intr-o anumita directie, Parintii intelepti isi as icrura copilul ca doresc ca el sa devina independent cit mai cub d . find. Dar un parinte prudent va adauga: "Intot eauna rna VOl

zindi la siguranta si binele tau. Atunci cind vei ajunge la ni~elul de maturitate care sa-ti permits sa ai singur grija de tine, te voi lasa pe cont propriu - dar nu uita ca tara [mama] Iii este intotdeauna aproape $i gata sa te ajute."

Da. Ideea de protectie $i de a-l lasa pe copil sa se descurce pe cont propriu merg foarte bine impreuna, Mai intii protectia $i apoi las area copilului sa se descurce pe cont propriu.

105

UL

Cea de-a patra piatra de temelie:

PREGATIREA IN VEDEREA DEPAsIRII MOMENTELOR DE MINIE

,

Sa stiti, iubttii mei [rati: orice om sa fie grabnic la ascultare, zdb aunic La uorbire, zabavnic la minie. Cdci mfnia omului nu lucreazd dreptatea lui Durnnezeu.

IACOV 1,19-20.

Tinara mama a luat caruciorul de cumpararuri si s-a tot invirtit de la un raion la altul, uitindu-se 'in ochii fiului sau care avea vreo 3 ani. Tonul vocii ei era foarte hotarit si apasat, "Pune-o ... la ... loc!"

"Dar 0 vreau", s-a miorlait cel rnic, tinind strins in brate curia cu fulgi de porumb pe care era un desen cu Testoasele Ninja.

"Pune-o la lac!" spuse ea mai tare, de asta data cuprin-

zind-o minia. Autorul Daniel Goleman descrie ce a urmat:

In acel moment, celalalt copilas care se afla in caruciorul de cumparaturi a darimat un borcan cu dulceata, Cind acesta a aterizat pe jos, mama a tipat: "Asta e pre a de tot!" palrnuindu-l furioasa; a in$facat curia baietelului de 3 ani ~i a aruncat-o in cel mai apropiat raft, l-a apucat de incheietura miinii $i s-a grabit prin magazin, impingind periculos carucioru] in care se afla sugarul care acum plingea, in timp ce celalalr. baietel dadea din picioare si protesta: "Lasa-ma jos, lasa-ma jos !"1

1 Daniel Goleman, Inteligenta ernotionald, Editura Curtea Veche, 2001, p. 83.

106

Ed ucaria p ri.n iubire

Furia necontrolata sta la baza celor mai multe probleme din vi~ta noastra de zi cu zi de acasa si din societate. Motivul

, ,

este £aptul ca modalitatile de a n,e stapini minia trebuie 'inva-

tate, pentru ca nu yin de la sine. 0 abordare matura a miniei trebuie invatata inca de acasa ~i totusi aceasta se intimpla tot mai rar in ziua de azi. Ati primit educatie in acest sens? Probabi! ca nu. ~i mai mult ca sigur ca acest lucru este valabil

pentru marea majoritate. . t:

Foarte putini parinti sint constienti de faptul ca trebuie sa-si invete copiii sa-si stapineasca minia, aceasta reprezenrind una dintre principalele lor raspunderi, Nici parintii nu-si dau seama d acesta este cel rnai dificil aspect al educatiei.

, Sa-i invatam pe copii sa-si stapineasca minia reprezinta cea de-a patra piatra de temelie in educarea lor pentru maturizare. Sintem total dezorientati In privinta acestei probleme. Nu stim cum sa procedam, Poate si pentru ca majoritatea inteleg zresit aceasta emotie numita minie - de ce 0 simtim,

, LJ" ,

cum 0 exprimarn ~i modalitatea prin care am putea sa ne-o

stapinjm. Daca parintii nu vor sti ce inseamna mini a ~i cum s-o stapineasca asa cum se cuvine, nu VOl' fi in stare sa-si invete copiii ce sa faca in asemenea momente. Caci sa fim sinceri, elm toti sintem mai mult sau mai putin furio~i in mod frecvent. Cind insa cop iii se supara rau, majoritatea parintilor reactioneaza gre~it ~i distrugator, Principalul rnotiv este ea parintii nu au invatat sa-si domine minia. Primul lucru este sa invete sa-si stapineasca propria minie, sa fie in stare "sanu pacatuiasca la minie" (Efeseni 4, 26 ),a~a cum ne aminteste Sf. Ap. Pavel.

o AMENINTARE PERMANENTA

Principala amenintare permanents pentru binele copilului este tocmai minia. Masura in care copilul invata sa-si stapineasca 1111nia va determina deznodarnintul celor mai impor-

DEPA~IREA MINIEr

107

tante momente din viata sa. Aceasta include respectul fa~a de autoritatea legitima si linia morals a exisrentei sale. 0 proasta administrare a momentelor de furie po ate distruge viata copilului vostru. Poate produce sau agrava orice problema prezenta sau potentials pe care ar putea-o avea copilul de la note proaste la relatii distruse, 1a depresii ~i chiar la sinucideri. Este imperios necesar sa faceti tot posibilul pentru a va salva copilul acum ~i pe viitor de aceste abordari inadecvate ale miniei.

Putem descoperi cu usurinta dovezi clare ale unei abordari inadecvate a rniniei la nivelul societatii noastre. Violenta expodeaza pretutindeni, inclusiv In scoli, In biserici ~i in cartiere. Totusi educarea copilului pentru a-si stapini minia nu este responsabilitatea societatii. Parintii sint cei care trebuie sa indeplineasca aceasta misiune indelungata si dificiU. Tra-

, gedia este ca acest lucru nu se intimpla in marea majoritate a caminelor. De fapt cei mai multi copii sint invatati sa-si ca-

I '"

nalizeze minia In mod gresit si distrugator _- ~i invata asta

acasa, de 1a parintii care nu-si dau seama ce ii invata de fapt. Ei se comporta ca de obicei, asa cum au invapt de la parintii lor.

Minia nestapinita se reflecta in comportamente irationale ~i violente. Adesea ne irnpiedica sa gindim ~i are 0 influenta extrem de nociva asupra motivatiilor personale. Minia directionata spre un copil mic este inspaimintatoare, mai ales cind vine din partea unui parinte, Copilul este neajutorat In fata furiei parintelui si tocmai de aceea este teama lui cea mai mare. Dad parintele nu invata sa-si stapineasca atit propria mirue, cit ~i pe cea a copilului, teama se va transforma in res entimente si in atitudini ~i comportamente antiparintesti.

Da, este adevarat ca mini a are ~i 0 [atura pozitiva - cind este stapinita ~i folosita in vederea unor schimbari. Exista situatii in care este normal sa fim .miniosi fat;a de cornportamente si atitudini care dauneaza oamenilor nevinovati. Dar

, ,

chiar ~i asa ea trebuie stapinita ~i canalizata in mod constructiv.

108

Ed ocatia prin iubire

Folosirea miniei in mod pozitiv este un scop In sine atit pentru parinti cit si pentru copii. Pentru .ca asa ceva s.a se in= timple, trebuie ca mai intii sa intelegeti cum functioneaza mintea ~i cum poate fi abordata rninia,

FEL URILE IN CARE REACTIONAM LAMINIE

Putem reactiona la minie in doua feluri - prin vorbe sau prin fapte. De aceea, copiii au 0 modalitate limitata de exprimare a miniei. Ambele solutii - cornportamentale sau verbale - par la fel de neplacute parintilor. Daca copilul.mic i~i :xprima minia prin fapte, dindu-se cu capul de pereti, aruncind jucarii, lovind sau dind cu piciorul, comportament:tl respe~tiv trebuie atent analizat ~i indreptat. Dad respectivul copil l~i exprima minia verbal, mai mU.It ca sigur d. parintele 0 va percepe ca pe 0 lipsa de l:es~ect ~l ca ~e ceva car: ~~ s: cade. De aceea ambele modalitati de expnmare a mmiei smt de obicei inacceptabile.

Exis'ta doar doua posibilitati

. Ce dilema cumplita pentru un copil care nu are decit ace~te doua posibilitati de a-si manifesta minia. Nu po~te sa.o tina in ella nesfirsit. Trebuie sa 0 exprime intr-un tel mal devreme sau mai tirziu. Nici nu se mai stie citi oameni sufera de depresii, sint bolnavi ori au ajuns prin lnc~iso.ri tocmai pentru ca si-au refulat minia acumulata in copilarie.

Ce ' dilema cumplita pentru parinti! Dad refuzam ~a-i permitem copilului sa-si exprime minia, ~a se. poa:e :ranst~rma intr-o problema mult mai profunda ~l mal nocrva ulten01: in viata. Daca-si exprirna minia verbal sau comportamental ~I ia 0 f~rma dist~uctiva, 11 pedepsim pe copil. Ca urmare n-are de ales decit sa-si refuleze aceasta minie pc viitor. Oricum am face, nu va invita niciodata sa-si stapineasca minia in mod matur.

DEPA$IREA MINIEI

Acesta nu este altceva decit inca un exernplu de capcanaa pedepsei in care cad atit de multi parinti, gindind ca pedeapsa in sine este calea de a-~i invata copiii sa-~i stapineasca minia. Tocmai intr-un asemenea moment parintii trebuie sa fie proactivi ~i nu reactivi. Dec:i't sa se multurneasca cu 0 .reactie la minie si cu 0 Incercare grabira de a 0 face sa treaca, un parime intelept va vedea in aceasta exprirnare a miniei un moment prop ice formarii. Da, comportamenrul trebuie centrolat ~i schimbat, dar parintele intelepr este mult mai in teres at de lectia pe termen lung pe care 0 poate invata copilul,

o alta greseala pe care 0 fac multi parinri atunci cind copilul se cnerveazj; este faptul ca explodeaza pur si simplu si-si descarca propria minie pe copil. Dar nu uitati, copilul este neajutorat in tata miniei parintesti, N -are cum sa se apere impotriva ei.

Este limpede ca atit copilu] cit si parintele sint contruntati cu 0 dilema, Ce e de facut? Mai intii trebuie sa nu uitati ca un copil iubit e mult mai usor de disciplinat si de format decit eel care n1.1 se sirnte iubit. De aceea La baza formarii unei atitudini fara de minie trebuie sa stea un rezeruor emotional plin.

Apoi nu uitati ca formarea unor reactii ale copilului fata de minie este rolul eel mai dificil pentru un parinte, Motivul este faptul ca $i a~a va este destul de greu sa va stapiniti emotional atunci cind incercati sa va forrnati copilul. Se stie ca de fapt copiii sint imaturi si ca-si vor exprima minia in mod irnatur atita vreme cit nu sint invatat] sa proeedeze altfel. Pina atunci, exprimarea fireasca $i normala a miniei va avea tendinta sa inrautateasca situatia.

Raspunsuri la 0 dilerna

Cum exista doar doua modalita~i de a exprima minia, puteti controla pe care dintre cele doua modalitati 0 alege copiluI vostru, Oare ce este mai bine - 0 exprimare verbals sau una comportamentala ?Evident, verbala,

109

110

Ed ucaria prin iubire

Astfel in al doilea rind, La baza [ormdrii reactiei fata de minie va sta faptul ca respectiuul copiL trebuie incurajat sa-~i verbalizeze sentimentul.

.De fapt modalitatea cea mai matura de a-si stapini minia

ar fi cam asa :

• Verbal

• Agreabil

• Depasirea momentului de rninie impreuna cu persoana care I-a declansat, sau ...

•• Descoperirea unor cai de rezolvare interioara.

Cind copilul i~i exprima minia verbal, chiar dad poate fi neplacut, inseamna totusi d este pe cale sa-~i stapineasca rniniacu mai multa maturitate. De ce? Pentru d este esential in stapinirea miniei ca ea sa fie exprimata verbal. Dad nu-i permiteti copilului sa-si manifeste minia, intr-o prima faza el si-c va refula. Dar in final, ea se va manifests in subconstient printr-un comportament agresiv-pasiv (aceasta inseamna un comportament indirect, dar negativ, concept pe care il vom discuta pe scurt). Nu fti pori forma copiluL in asa fel incit sa-~i stapineasca rninia inainte ca el sa si-o exprime verbal.

Daca respectivul copil devine foarte furios si i~i exprima mini a verbal, sigur d va fi foarte neplacut. Reactia tipica va fi sa va infuriati si voi - eventual chiar mai tare decit copilul ~i sa spuneti ceva amenintator de genul: "Cum indraznesti sa-rni vorbesti asa? Sa nu te rnai aud.niciodata. Ai inteles ?"

Dad nu~~i .; exprima minia verbal, bietul copil a~'e doua posibilitati. El se poate supune ~i "sa nu mai vorbeasca a~a niciodata" reprimindu-si minia. De fapt el nu-si va reprima doar minia personala, ci ~i cea pe care i-ati provocat-o prin propria voastra atitudine neplacuta. Aceasta este 0 cale sigu- 1'a de a-I face pe copil sa devina agresiv pasiv. Cealalta alternativa pe care 0 are copilul este sa nu va asculte ~i sa l~i rnanifeste rninia comportamental. Atunci chiar ca aveti 0 problema!

Nu va puteti forma copilul In asa fel incit sa-si stapineasca minia atita vrerne cit nu-l invatati sa si-o exprirne

DEPA~IREA MINIEI

111

verbal.' Dad refuzati sa faceti asta, copilul nu va invata niciodata sa-si stapineasca minia cu maturitate, Aceasta este capcana pedepsei in toata splendoarea ei, care duce la aparitia unor atitudini ~i sentimente impotriva parintilor ~i a oricarei forme de autoritate. Din pacate asta se intirnpla in majoritatea carninelor din ziua de azi.

MINIA $1 COMPORTAMENTUL AGRESIV-PASIV

Povestea lui Janet

John si Pam au avut probleme grave in casnicie ~i s-au gindit d eventual un copil ar putea sa-i mai apropie. Janet avea sa fie rezultatul acestei sperant;e. Era un copil calm, usor de stapinit, se descurca bine la scoala ~i cu prietenii. Era 0 fetita tare dulce si adorabila.Tncintata sa-i fad ~i pe altii fericiti.

, Desi nici ca-si .puteau dori un copil mai iubitor, John si Pam nu rezolvasera insa problemele relatiei lor. Un timp au mel'S la un consilier matrimonial, dar s-au lasat pagubasi cind Pam a inceput sa munceasca la rindul ei, respectiv cind Janet a inceput scoala, Dupa un an, problemele conjugale au devenit tot mai grave, iar John si Pam s-au despartit. Janet a ramas cu mama ei si a parut total neatectata de aceasta schimbare. Ea spunea tuturor ca parintii ei traiesc separat un timp, dar d se VOl' impaca in curind.

Sase luni mai tirziu, John $i Pam s-au decis sa divorteze.

In acest moment Janet a reactionat vizibil, fiind gray afectate

1 Pentru mai multe inforrnatii despre felul in care copilul i~i poate exprima verbal minia vezi Gary Chapman si Ross Campbell, Cele =! limbaje de iubire ale copiilor, Curtea Veche, 2001, pp. 160-161.Vez1 91 Ross Campbell, Kids in Danger: Disarming the Destructive Power in Your Child (Copii in primejdie: dezarrnarea puterii distructioea copilului), Colorado Springs: Chariot Victor, 1999,

112

Ed ucaria prin iubire

rezulratele ei la scoala si nemaiputindu-se concentra. A devenit tot mai retrasa, izolindu-se de colegi si de adultii importanti din viata ei. Acasa a inceput sa plinga ~i sa-si implore mama sa nu divorteze. La inceput, Pam a fost intelegatoare, dar ulterior a devenit nerabdatoare si in cele din urrna tot mai minioasa, "Divor~ul va avea Ioc si gata", i-a spusea lui Janet. "Trebuie sa te obisnuiesti cu ideea asta".

Janet n-a mai vorbit despre divert ~i a inceput sa invete mai bine la scoala si sa se descurce bine si in alte irnprejurari. Minta ei insa continua sa existe ~i sa mocneasca la foc mic, iar la virsta adolescentei a iesit la iveala prin tipicul cornportament agresiv-pasiv. Rezultatele ei au fost tot mai proaste, notele tot mai mici, iar comportamentul ei tot mai ostil fata de parinti si fa~a de alti adulti. Apoi a fost prinsa furind dintr-un magazin. Curind dupa aceea, a ram as insarcinata si a facut un avert.

Incepind cu acest moment, Pam a dus-o pe Janet la un specialist, asteptindu-se ca aceasta sa fie total necooperanta, Spre surprinderea lui Pam, Janet a fost incintata ca in sfirsit cineva sepreocupa intr-adevar de ea. Cum din fire era un copil dra'gut si intelegator, aceasta fateta a personalitatii sale a iesit din nou la iveala si a facut niste progrese extraordinare, Ea banuise d. divortul parintilor se datorase comportamentului sau inadecvat si a fost uluita sa constate cita minie adunase in sine de-a lungul anilor.

Asupra lui Janet sfaturile au avut efect ~i in cele din urrna a invatat sa stabileasca legaturi bazate pe iubire fata de parintii ei ~i sa recistige increderea in ceilalti. Ea este una dintre cei norocosi, pentru ca a fost ajutata la timp ~i astfel a reusit sa aiba 0 viata de adult fericita. Povestea ei scoate Ia iveala efectele pe terrnen lung ce pot fi cauzate de un divert. Cel mai tare este ignorata supararea copiilor, minia lor de care parintii nu se preocupa, pentru ca au propriile lor probleme, fiind la rindullor tristi si.suparati si venindu-le greu. sa se adapteze la un nou stil de viata, Cum copiii lor par sa tread usor peste acest moment, ei ignora ceea ce probabil ca se petrece dinco- 10 de aparente.

DEPASIREA MINIEI

113

Ce este agresivitatea pasiva?

Comportamentul agresiv-pasiv este acea hotarire catezorica a subconstientului sa faea exact contrariul a ceea ce se ~steapta de la respectivul. Altfel spus, este motivatia subco~~tientul~i de a fac~ contrariul a ceea ce personaj~lcare detine autoritatea (pannte1e, profesorul, seful, partenerul de viata) doreste sa se intimple. Este 0 forma subtila de agresivitate, u.n fel de a reaqi?na fa~a de cineva. Aceasta presupune manipularea celorlalti astfel in cit respectivul sa actioneze du-

pa bunu-i plac. '

. J an~t : dat dovada de acest comportament tipic agreSlv-paSlv 111 efortul de a-si exprima supararea, Nefiind in stare sa di.scute despre s~ferinta si rninia ei, a gasit diverse forme paSlVe de a le expnma, adesea subconstiente.

v ~Scop.ul uvn~i ~?mportamen~ agresiv-pasiv este sa sup ere ~i sa 111f~ne pann~l1 sau personajul care reprezinta autoritatea. Trebuie sa nu uitati ca acesta este un proces subconstient: copilul nu stie sau nu este complet constient de el a~unci cind ~~ocedeaza astfel. S-ar putea sa fie la fel de uluit ca ~i parin~11. AcesAt lucru se intimpl,a in toate casele. Acest comportament neinteles este unul dintre motivele pentru care cop iii cu to~ fel~l ,de pr~~~eme provin din toate tipurile de camine, chiar ~l d111 famll;Ile cele mai bune. Majoritatea parintilor nu recunosc s~u nu inteleg ae~st comportament agresiv-pasiv,

o ~xpnmare verbala ~l 0 stapinire a situatiei (in mod agreabil) reprezinta calea cea mai matura de abordare a minie~. ?e obicei insa .parin~iinu-~i dau seama ca agresivitatea pasrva este cea mal proasta solutie de abordare a miniei, Comportamentul agresiv-pasiv este nociv, sub til si mereu prezent. A daunat multor vieti sia distrus altele mai 'mult decit orice altceva. EI este rezultatul unei educatii insuficienrs ~i poate fi evitat daca parintii asigura 0 modalit~te de abordare matura a starilor de furie.

l!n asemenea caz tipic de adolescent agresiv-pasiv este eel al lui Jerry de 16 ani, un baiat destul de inteligent $i care nu are probleme cu invatatura. Vrea sa ia note mari si se straduieste pentru asta. Darin final, uluieste pe toata lumea, pen-

114

Educa tia prin iub ir e

tru ca vine acasa cu note proaste, ceea ce este atit in detrimentullui cit si al parintilor, Cum e cu putinta ca un copil atit de inteligent care Inva~a sirguincios sa ia niste note atit de proaste? Jerry este suparat pe parintii lui si trebuie sa-si exprime intr-un fel minia asa incit face exact contrariul a ceea ce as-

, ,

teapta de la el parintii sai. Jerry nu-si da seama in mod constient ca procedeaza astfel tocmai ca sa le faca in ciuda parintil or, dar totusi asa procedeaza. Pina ce parintii nu vor intelege rnotivele acestor sicane, care nu sint altceva decit 0 problema foarte banala, indiferent ce altceva VOl' incerca sa faca, VOl' inrautati si mai tare situatia,

, .1 ,

RECUNOA$TEREA COMPORTAMENTULUI AGRESIV-PASIV

Semne ale cornportamentului agresiv-pasiv

Exista trei modalitati prin care parintii i~i pot da seama dad au de-a face cu unasemenea comportament agresiv-pasiv.

fl, Cornportamentul pare iIogic. Parintii stiau ca] erry voia sa obtina note mari, a~a lncit nu Int;elegeau de ce a decis sa se poarte ap.

e Nimic din ceea ee fae parintii nu va reusi sa eoreeteze acest comportament, Avind in vedere ca scopul acestui comportament este sa nemultumeasca personajul care reprezinta autoritatea, nici un sistem nu va da roade. Parintii lui Jerry au incercat sa:il rasplateasca pentru notele bune. Au inceput sa-l pedepseasca atunci cind a luat note proaste. Subconstient, Jerry a avut grija ca nimic sa nu hmctioneze, pentru ca scopul sau vadit era sa i~i scoata din fire parintii,

eCopilul are eel mai mult de suferit. Jerry a suferit din pricina notelor proaste. ~i totusi comportamentul a ,;contlnuat.

DEPA~IREA MINIEr

115

Recunoasterea comportamentului normal ~i anormal agreslv-paS1V

Comportamentul agresiv-pasiv este norrnal intr-o singura faza a vietii copilului - In primii ani de adolescents intre 13 si 15 ani. Chiar ~i atunci este normal doar daca nu face rau nimanui. Majoritatea tinerilor adolescenti tree prin aceasta faza deconfuzie totala ~i de razvratire pentru a reusi sa ajunga la maturitatea adulta, In aceasta perioada trebuie sa invete sa-si stapineasca rninia cu cit mai rnulta maturitate, pentru ca altfel VOl' deveni pentru totdeauna adulti agresivi-pasiv care nu reusesc sa stabileasca decit relatii dezastruoase in toate directiile existentei lor.

Cu zeci de ani in urrna, cind eei tineri treceau prin aceas-' ta faza de razvratire normal a, aveau doar niste posibilitati destul de limitate de desfasurare $i care erau relativ irtofensive. Probabil ca imbracau in hirtie igienica niste copaci sau stricau niste ziduri de case. Ele insa nu se compara eu pericolele actuale pe Care Ie reprezinta drogurile, violenta, delictele de tot felul care p~t ajunge pina Ia crima, relatiile sexuale ori chiar sinuciderea. In prezent exista multe persoane lip site de scrupule sau fara suflet care profita de aceste abateri firesti ale tinerilor $i care obtin venituri masive punind la dispozitia aeestor copiiispite eatastrofale sub forma de arme, alcool, droguri, pornografie si sex ilegaL

Parintii trebuie sa irrvete sa distinga intre cornportamentul inofensiv agresiv-pasiv $i cornportamentul anormal. Dezordinea din camera unui adolescent de 14 ani este inofensiva $i poate fi tolerata, Fumatul de droguri este 0 potentiala arnenintare fat;a de insasi existents copilului ~i nu poate fi tolerata.lndatorirea dificila a parintilor este sa gaseasca 0 mcdalitate de a directions aceasta faza norrnala agresiv-pasiva spre ceva acceptabil, pentru ca exista $1 multe cai pozitive de sarisfacerea dorinteiadolescentilor de a trai ceva palpitant si chiar periculos. Activitat;ile fizice care solicita mule, cum ar fi cat;aratul pe fringhie, alpinismul sau mersul pe bicicleta, precum ~i sporturi de echipa ori individuale sint excelente posibilitati de directionare a energiei adolescentilor. Aceasta faza

116

Ecl uca ria prin iubire

a vietii trebuie sa fie sanatoasa ~i palpitanta in acelasi timp, pentru ca tinarul invata acum sa aiba incredere in sine si sa se bizuie pe propriile puteri, ceea ce-i va fi de folos ulterior in lumea adultilor.

DRUMUL SPRE MATURITATE

Stapinirea miniei la 17 ani

Scopul vostru este sa va invatati copilul sa-~i stapineasca minia inainte sa ajunga la 17 ani. Dear descoperind 0 cale matura ~i acceptabila de abordare a miniei va reusi sa depaseasca aceasta faza agresiva-pasiv din primii ani de adolescen~a. Tristul adevar este ca multi adulti nu au iesit niciodata din aceasta faza, pentru cit n-au fost invatati sa inteleaga ori sa-si stapineasca minia,

Majoritatea parintilor fac greseala sa creada ca nici 0 manifestare a miniei nu este buna ~i copilul trebuie disciplinat ~i potolit. Acest lucru insa nu-l va invata pe copil sa-si stapineasca, minia in mod constructiv. De aceea copilul ajunge ca in perioada de maturitate sa abordeze inadecvat crizele de minie, creind prernisele multor problerne pe care Ie va ave a ulterior in viata cum ar fi incapacitatea de a urma 0 facultate, dificultati 1a serviciu ~i tensiuni in casnicie. Parintii care doresc sa nu aiba copii care sa devinavictime ale propriei lor minii trebuie sa-i invete sa si-o stapineasca pe cit se poate de bine.

Chiar dad ati inceput sa va forrnati copilul pentru aceste abordari ale miniei inca de cind era foarte mic, nu trebuie sa va asteptati sa observati imediat dovezi de maturitate in aceasta directie, eel putin nu inainte de a implini 6 sau 7 ani. Nu uitati, copilul are doar doua optiuni de exprimare a miniei - prin vorbe si prin fapte. Cind se descarca prin vorbe, yeti reusi sa-l invatati mai bine sa-si stapineasca minia, Pina sa ajunga la 6 sau 7 ani, cea mai importanta misiune a voastra este sa irnpiedicati minia agresiv-pasiva sa devina un factor

DEPA;;TREA IvliNIEI

117

determinant al exprimarii miniei in sine. Un rezervor emotiona] gol este un teren foarte fertil pentru minia agresiv-pasiva. Pastrind rezervorul emotional aI copilului plin eu iubire neconditionata, il puteti pregati sa fllea progrese in abordarea verbala a miniei, N u va mai trebui sa-si exprime minia comportamental, intrebind mereu: "Ma iubesti ?"

SCARA MINIEI

1. AGREABIL • CAUTAREA UNEI SOUJ"fII • CONCENTRAREA MINIEr ASUPRA SURSEI It MENTINEREA J'~EMULTUMIRII INITIALE" GINDIREA LOGICA

2. AGREABIL • CONCEI\!TRAREA MINIEI ASUPRA SURSEI .. MENTINEREA NEMUqUMIRII INITIALE • G~NDIREA LOGICA

3. CONCENTRAREA MINIEI ASUPRA SURSF;I· MENflNEREA NEMUL TUMIRII INITIALE • GINDIREA LO<3IcA • dezagreabil, eu glas tare

4. MENTINEREA NEMUL TUMIRII INITIALE • GINDIREA LOGICA • dezagreabil, cu glas tare • deplasarea miniei catre alte surse

5. CONCENTRAREA MINIEr ASUPRA SURSEI SALE • MENTINEREA NEMULTUMIRII INITIALE • GINDIREA LOGIcA· dezagreabil, euglas tare. abuz verbal

6. GINDIREA LOGICA • dezagreabil, eu glas tare • deplasarea miniei catre alte surse • exprirnarea unor nernultumiri fara iegattlra intre ele

7. dezagreabil, cu glas tare • deplasarea miniei catre alte surse • exprimarea unor nernultumiri fara legatura .. cornporrament afectiv daunator

118

Ed uca tia prin i u b i re

8. deza areabil, eu glas tare" deplasarea miniei catre alte sur-

b . b

se • exprirnarea unor nemulrumiri tara legatura • a uz

verbal • eomportament afectiv daunator

9. dezagreabil, cu glas tare • injuraturi • deplasarca miniei catre alte surse .. exprimarea unor nemultumiri fara legatura • abuz verbal • comportament afcctiv daunator

10. CONCENTRAREA J\·1INIEI ASUPRA SURSEI SALE • dezagreabil, eu glas tare • injuraturi • deplasarea miniei catre alte surse • aruncatul cu diverse obiccte • eomportament afectiv daunator

ll , dezagreabil, eu glas tare • injuraturi • deplasarea miniei catre alte surse • comportament afectiv daunator

12. CONCENTRAREA MINIEI ASUPRA SURSEI SALE" dezagreabil, eu glas tare • injuraturi • distrugerea bunurilor • rnaltratare verbals • eomportament atectiv daunator

13. dezagreabil, eu glas tare • injuraturi • deplasarea miniei

catre alte surse • distrugerea bunurilor • abuz verbal " eomponament afectiv daunator

dezagreabil, eu glas tare • injuraturi • dcplasarea minici catre alte surse • distrugerea bunurilor .. abuz verbal • maltratarea fizica • comportament afectiv daunator

15. comportamentul agresiv-pasiv

Nota: Cdc scrisc eu literc mari indica modalitatile pozitive de a exprima scnrimcntele de minie. SURSA: Ross Campbell, Kids in Danger (Copii In primejdie), Colorado Springs : Chariot Victor; 1999, p. 69.

Conceptul de scara a rniniei va poate ajuta sa vizualizari scopul educatiei copiilor in privinta controlarii momentelor de minie .. Seara miniei porneste de la baza eu formele eel mai putin eficiente de stapinire a miniei, urcind treptat spre formele cele mai efieiente de depasire a momentelor de minie. Copiii rnici se atla probabil la baza scarii. Scopul este sa lu-

DEPl\$IREA MINIEr

119

crati eu ei ~i sa-i ajutati sa urce treapta cu treapta pentru a trece de la comportamentul agresiv-pasiv ~i cel al abuzurilor verbale la rnodalitati pozitive de depasire a miniei.Asta va insemna ani de zile de formare ~i multa rabdare, pentru ca progresul, in general, se face in doze foarte mici.

Studiati cu atentie scara miniei de la paginile 117-118.

Observati ca acest eomportament agresiv-pasiv se afla chiar la baza scarii, El reprezinta aeel tip de comportament ce nu poate fi stapinit in nici un fel. Nu uitati ca este normal dear in primii ani de adolescents si asta doar sub forme care nu dauneaza celorlalti, Trebuie sa lucrati cu copilul de orice V1rsta pentru a constata progresele, dar fara a a~tepta niste progrese imediate sau niste rezultate rapide. Copilul nu poate urea decit cite 0 treapta 0 data si s-ar putea sa dureze pina ce va reusi sa treaca la 0 noua treapta.

Scopul vostru este ca respectivul copil sa avanseze spre 0 modalitate verbals mult mai acceptabila de exprimare a miniei. Insa pentru a ajunge aici va trebui sa faceti fa~a ~i unor forme inacceptabile ~i lipsite de respect prin care se manifesta crizele de minie, pentru ca altfe! riscatisa-l faceti pe copil sa-si rep rime minia care va iesi la iveala ulterior in comportamente total inacceptabile,

"Conversa~ia cu sine insusi"

Adesea am recurs la conversatii cu mine insumi atunci cind am fost confruntat cu minia verbala a unuia dintre copiii mei. Mi-am recapitulat partea pozitiva a faptului ca-si exprima prin vorbe minia, constatind ca a ajuns la un nivel superior fa\a de anul precedent. De asemenea, mi-arn reamintit ca exprimindu-se verbal, nu risca sa tina in el si sa devina agresiv-pasiv. 0 asemenea atirudine parinteascapoate parea permisiva. Totusi trebuie sa ne amintim ca acesri copii neformati inca, indiferent de virsta, i~i vor exprima minia in mod imatur. Daca noi, ca.parinti, ne enervam ~i ii impiedicarn sa se descarce verbal, nu-i vorn putea invata sa reactioneze ulterior cu mai multa maturitate.

120

Ecl ucat ia

iubire

Atunei cind copilul se enerveaza, trebuie sa ne intrebam:

"De obicei e respectuos? De obicei e cooperant ?" Dad. respectivul copil a fost format din punct de vedere emotional asa cum trebuie, raspu nsul va fi da. In acest caz, dad respectivul copil isi manifests minia verbal, va of era toto data 0 ocazie unica de a-I invap si de a-I ajuta sa mai urce 0 treapta spre o exprimare mult mai matura a miniei.

Oare inseamna un efort prea mare - sa ne simtim recunoscatori cind copilul l~i exprima minia ? $i sa ne stapinim propria minie ? Sigur ca nu este usor. Dar este un exercitiu care va va ajuta ~i pe voi sa va marurizati. Trebuie sa nu uitati niciodara care este scopul, ~i anume sa evitati suferintele ~i problernele de vii tor ale copilului, ale familiei si ale voastre.

Teate acestea pot parea derutante. T otusi faptul d ii permiteti copilului vostru sa-si manifeste verbal minia in momentcle de suparare in legatura cu un anumit Iucru va va oteri 0 ocazie de a-l forma. Trebuie insa neaparat sa va controlati la rindul vostru atunci cind copilul isi exprima minia verbal,

Exista copii care-si manifesta minia foane des $i pentru motive neinsernnate. S-ar putea s-o fad pentru a-si manipula parintii si a obtine cistig de cauza, Exprimarea verbala furioasa, motivata de dorinta de a enerva $i de a-i chinui pe altii, este nepotrivita si trebuie corectata. Parintii trebuie sa trateze aceste vorbe asemeni oricarui comportament nedorit, asa cum am discutat in Capitolul 4. Dar atunci cind se face corectia trebuie sa se porneasca de la parametrii fundamentali ai educatiei: rabdare insotita de fermirate.

Dad respectivul copil isi descarca mini a aparent fara nici un motiv sau doar spre a va manipula, atunci reactia voastra trebuie sa fie ca in cazul oricarui comportament inacceptabil. Totusi, chiar dad este yorba despre 0 descarcare inacceptabiLl, trebuie aplicata disciplina adecvata, fara a va descarca la rindul vostru pe copil. Trebuie sa rarnineti permanent amabili, dar fermi.

DEPA$IREA Iv[INIEI

121

Educatia eficienta de controlare a miniei

Cind copilul vostru se infurie firesc ~i ocazional, este momentu] cel mai propice pentru a-I forma in aceasta directie. Totusi aceasta pregatire nu poate avea loc pina ce nu va veri calma de ambele parti, restabilind un climat pozitiv. Pentru a fi eficienta, aceasta formare trebuie sa aiba loc cit mai curind dupa incidentul respectiv, Este necesar sa faceti urrnatoarele trei lucruri pentru a ajuta copilul sa-si depaseasca minia i11 mod pozitiv:

• Dati-i de inteles d nu-l veri condamna pentru ceea ce face. Probabil ca deja se simte vinovat, in special daca este un copil care doreste sa va fie pe plac. Dad 'il veri dezaproba, s-ar putea sa nu-si mai exprime niciodata minia $i nu yeti mai reusi sa-l ajutati sa urce scara miniei spre cai mai bune de abordare a neintelegerilor. El trebuie sa stie ca il acceptati ca om, cu sentimentele sale, si ca sinteti curiosi sa aflati care sint acestea. Trebuie sa va preocupe ce simte si cind este fericit si cind este trist sau furios, iar el trebuie sa fie constient de asta.

• Trebuie sa va concentrati asupra lucrurilor pe care le face bine. Manifestindu-si verbal minia, precis ca a.facut totusi si ceva bine si a evitat alre lucruri mai rele. N-a mai dat in fratiorul 'lui si nici nu i-a tras un sut ciinelui. V -a spus ca e Eurios si ~hiar asta voiati sa afl~ti.

• Ajutati-l sa inteleaga cum l~i poate exprima mini a in mod pozitiv data viitoare, Folosindmai degraba cerintele si nu ordinele, el va sti ca are 0 anumita raspundere pe care va asteptati sa si-o asume. Lucrurile acestea nu se VOl' intimpla peste noapte, dar veti vedea 0 irnbunatatire treptata spre scopul vostru pe masura ce va urca seara miniei spre maturitate.

122

Ed ucatia prin iubire

DEPASIREA CRIZELOR DE MINIE PRIN IERTARE

Fii un model de iertare

In viata de familie se intimpla tot felul de lucruri care n-ar trebui sa se intirnple ~i fiecare este uneori obligat sa spuna aceste cuvinte greu de pronun~at: ,Jmi pare rau, Ma ierti ?" Cum nici noi, parintii, nu sintem modele de perfectiune uneori trebuie sa cerem iertare -- unul de la celalalt, de la prieteni, de la partenerii de afaceri ~i uneori ~i de la cop iii nostri.

Copiii uneori se supara pentru ca au impresia ca am fost nedrepti cu ei. Da, exists momente in care gre~im fata de copiii nostri ~i Ii suparam. Exista si alte clipe In care consideram ca avem dreptate din punct de vedere al adultului, in vreme ce copiii considera ca gresim din perspectiva lor. Caci la urma urme1or, ei asa abordeaza lucrurile- din perspectiva virstei lor. Dad dorim sa stabilim 0 relatie progresiva cu copiii nostri, bazata pe afectiune, indiferent ca au 2sau 20 de ani, trebuie sa nu uitam felul in care privese ei viata $i pe ei insisi. Atunci cind ii jignim eu ceva, indiferent daca este sau nu intentionat, trebuie sa ne eerem scuze sau chiar ~i iertare.

o mama pe care am cunoscut-o cindva a considerat ca este foarte potrivit sa Ie spuna copiilor cit mai des: "Daca fac sau rostesc lucruri care va supara va rog sa-rni spuneti. $i nu peste un an, ci chiar in ziua respectiva sau a douazi." Ea obisnuia sa spuna aceste 1ucruri inca de cind erau copiii mici si le-a repetat-o ~i copiilor adulti, pentru ca posibilitatea de neintelegeri continua sa existe macar din cindin cind, Ca adulti abordarn viata la mai multe niveluri decit cop iii In crestere. Pe masura ce incercam sa avem grija de cit mai multe' detalii ale vietii de zi cu zi, e usor sa spunem sau sa facem ceva ce poate fi interpretat ca lipsit de respect ori de afectiunk in raport cu sentimentele celorlalti,

Dad un copil protita de invitatia de a se descarca pe parinti de cite ori are ocazia, il~seamna ca de fapt ceva nu este in

DEP ASIREA MINIEI

123

regula in dinamica personals a farniliei respective. Dar dad se ~nti~pla ~oar 0 data sau de doua ori pe an, parintele treb.Ule s~ considere aceasta ca un vot de incredere, copilul se Slmt~ h~er ~a .. scoata la iveala 0 nemultumire ca parte componenta a iubirii Imparta~ite 111 familie.

C~rr:. zilnic ne confruntam cu perspectiva copilului asupra vietn, s-ar putea sa fie nevoie sa ne cerem iertare nu intotdeauna pentru actul in sine, ci pentru dovada de insensibilitate in. raportcu ~enti.mentele. copilului. Sau purem profita de ocazie p.~ntru a-I mal povesn cite ceva despre via~a sau des~re p:'oprule n~astr~ mo~iva~ii pe care nu am apucat sa Ie discutam cu copilul. In once caz este un moment in care se poate face 0 apropiere.

Cum sa-i inveti sa ierte

Iertarea insoteste indeaproape exprimarea miniei, Ne inv.ata~ copiii sa ierte nu doar dlndu-le exernplu in familie, ci ~1 pr~n ~elulin care reactionarn la neajunsurile din afara caminului ~I eum abordam ideea de iertare crestina,

I~rtarea a:e multe definitii, dar cea pc' care 0 prefer este urn:a:~ar~a:.I~rtarea inseamna sa renuntam la revansa, sa fim hotariti sa uitam de durere, de suparare $i de suferinta. Unii s~:1l1 ca n-ar trebuisa ierta.m in cazulin care "fapta~ui" nu se caieste, dar asa ceva nu sene in Sfinta Scriptum. Sintem invata~i s~a ne iertama$a.cum sintern si noi iertari de $aptezeci de on.Clt:~apte (Mate.llS, 22). D~ asernenea ni se mai spune sa ~e ler~amunul alt~la precum ~l Dunmezeu ne-a iertat noua, ~n ~ns:os. (Efesem 4, 32). Trebuie totusi sa fim pregatiti sa iertarn inainte de a putea sa 0 facem din suflet. Dad mai sintem inca rniniosi sau furiosi, nu sintern gata sa iertam, jar incercarea noastra de a ierta va deveni astfel inutila. Yom ramine In aceeasi stare de agitatie,

. 0 greseala.si nevoia de iertare nu sint Intotdeauna 0 chestiune personalaintre doi oameni. Exists momente in viata cind ~1U se _poate reveni.la normalitate pina ce nu se gase~te '0 solutle. Asta s-ar putea sa presupuna ~i implicarea altora din

124

Ed ucaria prin iubire

afara, Isus ne-a vorbit despre asra in predicile sale: iar in Matei 18, 15-20 ni se spune cum putem sa ne gasim taria de a depasi chiar si 0 mare nedreptate ce ni s-a facut.

Iertarea este 0 chestiune spirituala si trebuie tratata ca orice alta experienta de acest tip - cu ajutorul Domnului. Atunci cind ne rugam sa invatam sa iertam, Dumnezeu ne va u~ura suferinta, insa de obicei 0 va face incet si treptat. Cind oamenilor li se face 0 mare nedreptate, poate dura pin a la trei ani 'pina sa fie in stare sa ierte intru totul, Acest moment il atingem atunci cind ne putem gindi la persoana respective fad a ne mai trezi sentimente de razbunare. Atunci sintem gata sa iertam si sa ne descatusam de aceste ginduri si sentimente negative care inconjurau persoana respectiva.

o asemenea iertare total a este 0 experienta de eliberare minunata si extrem de importanta pentru vindecare si pentru intretinerea unei vieti spirituale sanatoase.

MINIA NU TREBUIE DEScARCATA PE COPlL

Cu cit rezolvati mai eficient minia acasa, in familie - atit a voastra cit si a copilului - cu atit yeti reusi mai bine ca ea sa nu se extinda in afara caminului. Dad nu yeti reusi sa va [ormati copilul acasa, cornportamentul sauagresiv-pasiv se va generaliza in afara caminului ~i va duce la momente penibile si la probleme potential periculoase. Cu siguranta cii yeti dori sa ramina doar intre peretii casei neajunsurile acestui comportament normal agresiv-pasiv.

Un subterfugiu important ar consta in refuzul.vostru de a va descarca nervii pe copil. 0 metoda care va poate ajuta sa preveniti acest obicei dezastruos este sa va prorniteti asta in fiecare seara la culcare. Sau sa scrieti intr-un caietel: "N -am sa-mi descarc nervii pe copil in urmatoarele 24 de ore". In seara urrnatoare scrieti acelasi lucru tot in caietel si puneti si data. De asemenea puteti consemna cum v-ati stapinit minia

DEI> A?IREA MINIE I

125

pin a atunci. Daca ati scapat haturile si totusi v-ati descarcat pe copil, notati acest moment precum si imprejurarile in care s-a intimplat, Apoi facet! un plan simplu pentru a reactiona mai bine data viitoare. In final prorniteti din nou (a yeti incerca sa va stapiniti mai bine minia data viitoare.

Cu totii avem nevoie de sprijinul bunului Dumnezeu din ceruri In privinta acestui aspect foarte dificil. Rugaciunea este extrem de importanta pentru stapinirea ideala a miniei: S-ar putea sa va fie de ajutor sa va scrieti rugaciunile pentru a va li la indernina atunci cind va aflati intr-o stare mai putin propice din punct de vedere spiritual si va vine greu sa va rugati. N-ar £i rau sa va notati si citeva versete din BibEe dintre ceIe care va pot fi de folo~ in mornentele grele. Bunului Dumnezeu din ceruri Ii pasa de noi si ne va veni in ajutor atunci cind ne bizuim intru totul pe El.

Dad va straduiti sa deveniti niste parinti mai draguti si mai putin nervosi, copilul va observa si va fi foarte recunoscater pentru efortul pe care 11 faceti, Iar voi veti sti ca astfel va aduceti contributia la fericirea copilului si la felul In care va ~eveni productiv pentru tot restul vietii.

Intotdeauna incercat;i sa nu uitati eel mai important lucru in formarea stapinirii miniei de catre copil si anume iubirea neconditionata fata de el. Cind copilul se simte sigur de iubirea voastra, el va reactions pozitiv la incercarea de a-l forma ~i este mult rnai probabil sa va atingeti scopul de a-l ajuta sa se maturizeze emotional inainte sa ajunga in ultimii ani de adolescents,

c

Mass- media versus parinti

Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau

din toatd' inima ta, din tot sufletul tau, din tot cugetul tau ?i cu toatd p uterea tao

MARCU 12,30

Avem patru retele de tel~viziune nationala care tr~nsmit In zona In care locuim noi: ABC, NBC, CBS si Fox. Intr-o zi, cind tocmai voiam sa urrnaresc finala cupei la fotbal, nu stiam pe ce post se trans mite, asa 'incit am 'incercat pe toate patru pina am gasit.

Pe primul canal am dat peste un cuplu care seducea aIt cuplu pentru a face schimb de parteneri. Scirbit, am dar pe urmatorul unde doi homosexuali faceau "dragoste" pe sleau, $i mai sc1rbit,am mutat pe al treilea canal unde am avut ocazia sa vad 0 femeie terorizata cu 0 violenta sadica incalificabila. Pe eel de-al patrulea canal am dat de meci. $i totusi In timpul meciului, de citeva ori au fost reclame la bere care include au mesaje sexuale provocatoare. Teate acestea se intirnplau Intr-1.111 segment oral' cind copiii se uita la televizor,

'Am inceput cu televiziunea, dar cu totii stim cit exista mai multe mijloace de inforrnare de masa cu care ne contruntam noi, parintii, inclusiv filmele, jocurile video, calculatoarele cu acces pe Internet, respectiv la site-mile pentru adulti \,i presa scrisa. Toti parintii sint constienti de pericolele potentiale 9i multi sint foarte nemultumiti de ele. Si totusi In majoritatea caminelor, televizorul merge mai rnulte ore pe zi \,i copiii Intre 2 ~i 3 ani se uita la televizor In medie cite 13 ore de luni

MASS-MEDIA VERSUS pARINTI

127

pina vineri.' Puterea, In specialliderii politici, promit ca VOl' ajuta intr-un fel sa existe un control asupra mass-media 9i totusi schimbarile sint foarte lente, studiourile de la Hollywood precum si canalele de televiziune opunindu-se. Asa-numitul . "V-chip", noul cip de calculator care poate fi introdus In televizor pentru a bloca emisiunile care presupun sex si violenta ar putea fi de oarecare ajutor, Insa faptul in sine, cit parintii au nevoie de un asemenea fiItru, dovedeste cit de tare a scapat haturile televiziunea atunci cind este yorba de programele obisnuite (televiziunea prin cablu este ~i mai putin supusa legii). Criticii considers ca acest cip (V-chip) va fi 0 justificare pentru producatori ca sa creeze emisiuni si mai violente sau mai pornografice, pentru cit se presupune ca nu sint vazute de copii niciodata. Ca urmare ne putem astepta 1a ~i mai multa violenta ~i scene sexy la televizor. Evident cit aceste cipuri nu sint valabile decit pentru noile tip uri de aparate TV; milioane de televizoare deja existente nu of era nici un fel de protectie pentru copii,

Rezultatul este cit si cei mai buni parinti VOl' pierde aceasta baralie si multi nici n1.1 stiu prea bine de ceo Distractiiledisponibile in prezent fac ca metodele de educatie parinteasca din trecut sa devina ineficiente, ba chiar 0 problema in sine. Cum copiii Stilt desensibilizati prin aceste mesaje daunatoare ale mass-media si apoi ajung la virsta comportamentului normal agresiv-pasiv, au mult mai multe resurse distructive la indernina.

Peter Gibbon, cercetator asociat la Graduate School of Education a Universitatii Harvard, se plingea foarte tare cit televiziunea n1.1 of era modele tinerilor. In schimb zilnic au tot felul de alternative nedorite,

1 Studiu mass-media Nielsen, 1996, asa cum a aparut In The World Almanac and Book of Facts (Almanahul universal ~i dictionarul euenimentelor 1998), Mahwah, N.J., 1997, p. 259.

128

Ed ucatia prin iub ir e

Ca parinti trebuie sa ne dim seama ca exista pericole care pornesc tocmai de la prea multe alternative si prea purine posibilitati de a-i ghida pe copii. Trebuie sa nu uitam ca binele lor depinde nu numai de cum ii hranim, dad iitinem la so are sau dad fac sport, de prietenie, munca si iubire,ci ~i de felul cum percep ei lumea. Subtil ~i profund, mass-media ajuta la modelarea imaginii lor despre lume. Mass-media are si 0 directie liberala, dar cea de baza inclina spre stirile catastrofale. Accidentele, crimele, conflicte1e si scandalurile sint interesante. Norrnalitatea e plicticoasa. Vestile proaste predominante si forta imaginii Ii incurajeaza pe copii - si pe noi - sa supraestimeze posibilitatile unui accident, riscurile unei boli, rata violentei, frecventa adulterelor ... 1ntr-o lume fara nici un fel de constringeri, mass-media ne poate inform a gresit. Ne poate face mai banuitori, mai tematori ~i mai cinici. N e poate determina sa ne pierdem increderea in popor, sa ne refuzam trecutul, sa ne indoim de conducatori si sa incetam sa mai credem in progreso

In aeest mediu planeaza pericolul anticlericalismului prin care se sugereaza ca omul i~i este sufieient siesi ~i nu mai are nevoie de Dumnezeu - precum ~i modernismul, o miscare artistica si literara complexa care refuza valori-

, ,

Ie conventionale, formele sau structurile de aeest tip.

In final, in aceasta epoca a cornunicarii imediate in care nu prea mai ramine timp de retlectie, de acuratete, de echilibru sau integritate, mass-media creeaza impresia d pretutindeni exists superficialitate, ca nirnic nu este sfint, cii nimeni nu este nobil ~i ca nu exista eroi de nici un fel.'

Televiziunea este doar un mijloc de cornunicare de masa,

dar unul foarte convingator, In 99% din caminele americane

1 Peter H. Gibbon, "The End of Admiration: The Media and the Loss of Heroes" ("Sflqitul adrniratiei: mass-media ~i dispariria eroilor"), Imprimis, Hillsdale College, mai 1999, P: 2.

IVIASS-MEDIA VERSUS pARINTI

129

exists eel putin un televizor si 36 % au cite trei televizoare.' Televiziunea si celelalte mijloaee de cornunicare intluenteaza o cultura 'intr-o vesnica schimbare. Trebuie sa-i invatam pe cei dragi sa fad fat;a acestor mesaje daunatoare. Categoric d avern nevoie de 0 noua metoda de educatie parinteasca, Miza este mult prea mare - nu este vorba doar de capacitatea copiilor nostri de a deveni niste persoane decente si sanatoase din punct de vedere mintal, ci pe masura ce ajung b virsta adults, de insusi viitorul societatii noastre.

MESA]ELE IMORALE DIN MASS-MEDIA

InternetuI

Desi Internetul reprezinta 0 posibilitate extraordinara de deschidere spre lumea Iarga, el poate deveni ~i un mare pericol pentru cop iii si adolescentii nostri, Parintii care tin.la copiii lor nu trebuie sa ramina nepasatori la felulin care cei mici utilizeaza Internetul. Aceasta este 0 chestiune suficient de grava, ap incit parintii trebuie sa se glndeasca foarte bine unde este cel mai bine sa tina calculatoarele in casa, Majoritatea copiilor nu VOl' accesa site-urile obscene sau violente atunci cind se afli in aceeasi incapere cu membrii mai in virsta din familie. De asemenea, dad le oferi copiilor aeees personal pe Internet, chiar dad il folosesc in mod pozitiv, acesta poate sa stirbeasca din timpu] acordat familiei.

Din pacate muir prea multi parinti sint total neatenti in aceasta privinta si copiii ajung sa vada imagini pornografice, de 0 violenta incalificabila, precum si inforrnatii despre arme si born be. Trebuie sa ne protejam si sa ne dlauzim copiii mai ales In perioada de crestere. T01;i parintii care au calculatoare trebuie sa invete cum sa Ie foloseasd la fel de bine casi copiii lor pentru a monitoriza ce se intimpla In casa lor.

1 Stu diu mass-media Nielsen, The World Almanac and Book of Fact (A/mana/Jill universal si dictionarul euenimentelor 1998), P:

130

Educa~ia

i ub i re

o alta zona potential periculoasa pe Internet este cea a canalelor de chat (conversatii prin mesaje in timp real de la alti utilizatori ai Internetului). U nele sint supravegheate, al~ele nu. 1ntr-o scrisoare adresata revistei Good H ousekeeping, Sarah din Pennsylvania scria: "Am 16 ani, dar nu m-am aventurat niciodata pe unul dintre acele canale de chat [nesupravegheateJ pentru adolescenti. Nu suport cornentariile grosolane ~i gramatica jalnica folosita. Dar nu toate canalele de chat sint la fel de rele. Eu intru pe un canal care nu tolereaza blasfemia de nici un fel. Exista intotdeauna un operator acolo care supravegheaza ~i a~a este mai sigur pentru copiii de orice virsta." 1

Sarah are dreptate. Un canal de chat trebuie sa fie suprayeo-heat si sa aiba niste reguli bine stabilite si rezonabile. Dar

b" ,

chiar ~i asa nu se asigura protectia copilului impotriva unor

mesaje pline de stari conflictuale ~i uneori imorale, Canale de chat nesupravegheate1:i atrag in mod special pe anumiti adolescenti care au impresia ca "merge orice" ~i asta face parte din perioada lor de maturizare. De exemplu, Katherine din Michigan scria la Good Housekeeping: "Am 17 ani si am intrat pe Internet de la 11 ani. Am dat peste multi baieti cam de 15 ani care vorbesc urit, dar acelasi lucru se intimpla ~i la scoala sau oriunde In alta parte. Mult mai des insa mi s-a In~implat sa dau peste persoane foarte deschise la minte cu care am putut discuta subiecte de interes comun. Nu rna indoiesc ca adolescentii vorbesc pe sleau despre sex pe anumite canale de chat- dar la fel procedeaza ~i pe terenurile de joaca."?

Aspectul eel mai inspaimintaror al faptului d adolescentii au acces pe Internet este faptul ca intra in contact cu adulti care profits de pe urma lor. Patricia, 0 mama din West Coast, scria: "Cind aveam acces la Internet, fata noastra de 13 ani nu se dezlipea de calculator oreintregi. La inceput ne-am gindit

I "Readers Letters" ("Scrisorile cititorilor"), Good Houseleeeping, Februarie 1998, p. 18.

2 Ibid.

MASS-MEDIA VE.RSUS PARINTI

131

ca ar putea cistiga 0 experienta de pret. Dupa care au inceput necazurile. N-a mai vrut sa intre pe « chat» decit dupa ce se inchidea in camera ~i ajunsese sa-si fad prieteni prin intermediul chat-ului care aveau nume dintre cele mai dubioase cum ar fi Ciinele Proxenet. Baietii care 0 cauta la telefon refuza sa-si dea adevaratul nume, iar altii inchid de indara ce aud vocea unui adult. Ceea ce ne-a speriat cel mai tare este faptul ca fiica noastra si-a stabilit 0 intilnire amoroasa cu 0 persoana cunoscura prin interrnediul unui canal de chat, la noi acasa, in lipsa noastra, "1 Numarul adolescentilor care intra pe chat si sint solicitati de adulti pentru diverse intilniri este in crestere, ca ~i rapoartele referitoare la tineri atrasi la intilniri de adulti necunoscuti care yin cu intentii egoiste ~i uneori chiar daunatoare, Recent 0 fata de 14 ani din T ennessee a corespondat cu un barbat de 36 de ani din Nebraska pe un canal de chat. EI sustinea ca ar avea doar 19 ani ~i a aranjat 0 intilnire secreta. Cind s-au vazut, el a rapit-o ~i a violat-o.I

Violenta la televizor ~i pe video

Am rernarcat nivelul tot mai mare de programe violente care a dus la aparitia V -chip-ului, in efortul de a bloca ernisiunile de acest tip. Continutul programelor TVa devenit atit de pornografic incit la nivelul acestei industrii s-a adoptat incepind cu 1997 un nou sistem de incadrare ; in prezent emisiunile merg de la "Audien~a general a TV" pina la "Doar pentru adulti", in care mai sint incluse ~i V de la violenta, S de la sex, L de la limbaj vulgar ~i D de la dialog care contine termeni de natura sexuala,

Ernisiunile TV influenteaza clar cornportamentul copiilor nostri. Am ascultat odata 0 prezentare facuta de dr. David

I Ibid.

2 Beenea A. Hyatt, "Man Charged in Solicitation of Teen Girl" (" Un barb at acuzat ca a ademenit 0 adolescenra"), Chattanooga Times, 2 mai 1999.

132 Ecl ucnr ia p ri n iubire

------------------~~------------------------

Walsh, director executiv la Institutu 1 N ational pentru Mass-Media si Familie. Avea la el un studiu inregistrat pe video care prezenta niste copii care se uitau si reactionau la diverse emisiuni TV. In timpul prezentarii sale, el a proiectat un video clip cuprins in acest studiu, Un grup de copii de 4 si 5 ani se afla in fata unui televizor In timp ce parintii lor ii observau printr-o oglinda transparenta, Mai intii copiii s-au uitat la un desen animat cu Barney care dansa. Dupa citeva minute cop iii dansau ~i ei imitindu-l pe Barney. Parintii au zimbit foarre amuzati.

Apoi a aparut un episod din Pouier Rangers in care se foloseau miscari de karate, loviruri de picioare si batai serioase intre adversari. Foarte curind dupa aceea, tori cop iii in atara de unul sau doi au inceput sa se loveasca serios intre ei. 0 fetit;a care la inceput s-a retras, a intrat ~i ea curind in joe incercind sa le faea rau colegilor. De data aceasta parintii s-au socat, nu numai din cauza comportamentului copiilor, dar ~i din pricina acestei demonstratii clare a efectelor violentei urmarite la televizor,

Aceasta dernonstratie a durat doar citeva minute. Imaginati-,~a insa ce influenta are violenta asupra copiilor care se uita la asemenea emisiuni si casete in mod curent,

Sigur ca gradul de violenta si intensitatea sa la televizor ~i pe video este tot mai mare. Emisiunile TV, pentru a capta atentia copiilor, trebuie sa depaseasca aceasta sensibilitate a lor fat;a de violenta. Pe masura ce cop iii sint .desensibilizati, scenele trebuie sa fie tot mai socante ~i mai cumplite, Am activat opt ani in Marina Americana ~i am practicat medicina in cele mai primitive locuri din lume, avind impresia ca mai rau nu se poate. Cit am putut sa gresesc l Cei care au fost desensibilizati insa nu-si dau seama de profunzimea depravarii strecurate in viata lor de zi cu zi.

Multe dintre formele de violenta prezentate la televizor reprezinta acte pe care putini se gindesc sa le comita vreodatao $i totusi fenomenul copiei la indigo dovedeste ca aceste acte de barbarism de neconceput influenteaza comportamen-

l\IASS-IVfEDIA VERSUS pARINTI

133

tul in societates no astra pina la cote alarmante. Dupa s-au mediatizat excesiv cazurile de folosire a armelor In scoli, de exernplu, vedeti ~i voi cite altele s-au petrecut printre colegi ~i cite planuri similare apar pe Internet.

Doar vizionarea unor asemenea acte de violenta putea Indemna un copil sa cornita astfel de atrocitati. Acest lucru s-a aratat si intr-un studiu facut in 1993 la Facultatea de Medicina a Universitatii Penn State, in care s-a demonstrat ea exista 0 relatie intre comportamentul agresiv si neascultator al copiilor si numarul de ore pe care le-au petrecut in fata televizorului. Cu cit copilul s-a uitat mai multe ore la televizor, cu atlt el a devenit mai agresiv si mai impulsiv. Academia Americana a Medicilor Pediatri a ararat dar inrr-un studiu din 1990 ea un program 25 de ore de emisiune TV pesaptamina duce la un comportament tot mai agresiv, obezitate la copii, precum si tulburari ale somnului.' Culmea este faptul ca majoritatea tarilor civilizate i~i protejeaza populatiaimpotriva expunerii la influentele nocive ale violentei propagate in mass-media. Noi americanii insa n-o facem.

J ocurile video

Jocurile video axate pe violenta nu numai ca-i invata pe copii cum sa ucida asemeni soldatilor, dar ii indeamnasi sa se bucure in asemenea momente. In fata unei adunari a Senatului a fost deschisa aceasta problema de catre [ocotenent colonelul David Grossman, un psiholog care a predat psihologia militara la Academia Militara Americana West Point. EI a sustinut ca jocurile video au 0 influenta mult mai marc decit filmelc asupra tinerilor, pentru d Ii invata pur ~i simplu sa traga cu arma. "Sint adevarate simulatoare folosite si de fortele arrnate pentru pregatirea soldatilor. Militarii nu cheltuiesc milioane pe aceste jocuri video doar asa, de amorul artei. 0 fac pentru ca au un efect dar. De exernplu, jocul video

I Ibid., p. 55.

134

Ecl u cat.ia p ri n iubire

Doom (Sfiy?itullumii) este considerat un excelent mijloc de pregatire tactica pentru cei de la Infanteria Marina."l

Asemeni televiziunii, jocurile video au fost nevoite sa aiba un sistem de clasificare a utilizatorilor. Cele care contin violenta explicita au ~i mentiunea ca sint doar pentru "adolescenti" sau unele "doar pentru adulti", Categoria adolescentilor (ceea ce ar insemnacopiii de peste 13 ani) include jocuri care "pot contine violenta, un limbaj mai mult sau mai putin vulgar si/sau teme pornografice". In aceasta categorie sint incluse titluri cum ar fi Body Harvest (Recolta de cadavre) ~i Deadly Arts (Arte ucigatoare). In categoria "adultilor" intra produse care "pot include scene mai intense de violenta si un limbaj pe rna sura, fata de cele mai putin grave din categoria adolescentor. In plus aceste titluri pot include ~i teme pornografice explicite'V. Jocuri video foarte populare cum ar Duke Nukem si Doom sint pentru "adulti".

Cum majoritatea magazinelor de casete video nu inchiriaza jocuri "doar pentru adulti", multi i?i aleg jocuridin celelalte doua categorii ?i nu verifica 'inrordeauna virsta copiilor. Parintii trebuie sa fie foarte atenti la categorii ~i la descrierea joculuicare apare pe supraambalaj si asta inca inainte ca tinerii sa apuce sa-l inchirieze sau sa-l cumpere.

. Filme, reviste ~i mesaje pornografiee

f Accentul exagerat pus pe sex, care a devenit de fapt 0 obsesie a sexului, are 0 influenta extrem de negativa asupra copiilor. Imaginile ~i mesajele pornografice de obicei sint imorale, iar sexul este prezentat 'inrotdeauna ca 0 relatie superficiala, caraghioasa sau violenta, care nu implica grija sau

I Susan Roth, "Army Psychologist Cites Video Games" ("Psiholog iriproblernc de armata citeaza cazul jocurilor video"), Chattanooga Times, 6 mai 1999,

2 Categoriile sint stabilire de Entertainment Software Rating Board.

Pcntru mai multe inforrnatii in legatura eu sisternul in care se stabilesc categoriile, vezi www.esrb.com. Pentru "ESRB Ghidul parintelui", vezi www.esrb.com/parent.hnnl.

MASS-MEDIA VERSUS PARINTI

135

responsabilitatile fata de partenerul fizic. In mass-media relatiile sexuale de obicei se petrec intre persoane necasatorite, In mod obscen, imatur si iresponsabil.

Chiar daca se presupune ca adolescentii sub 17 ani nu au v_oie sa. intre la cin.ema fara parinti la filmele din categoria R (interzis sub 17 a111), sondajele facute de ziarele locale au aratat, ca de altfel ~i ziarele nationale pre cum USA Today, 'cit de usor este pentru copii sa intre la un Multiplex unde casierii nu verifies virsta spectatorilor - sau unde adolescentii curiosi pot cumpara un bilet laun film de Audienta Gene'rala si sa se strecoare intr-o sala In care se prezinta un film interzis sub 17 ani. Intre timp, atit televiziunea prin cablu cit si caseteleA video permit copiilor sa se uite la tot felul de scene sexy.

In plus, sint tot mai am an un tit descrise scenele dintre homosexuali in filme ~i la televizor. Desi homosexualit'atea contravine categoric familiei ~i crestinismului, programele in care apar asemenea situatii tind sa prezinte lucrurile drept ceva care nu este gray, ba chiar ca pe ceva normal. Trebuie sa ne J:ntreba:n In ce fel ,afect.eaza asta atitudinea copiilor In raport cu sentirnentul de irnplicare trup si suflet si de sacrificiu la nivelul familiei.

Mai ~.ult, asa-zisele reviste usor pornografice "soft-porn" cum ar ti Playboy sau Penthouse, considera d este foarte normal sa of ere citeva exemplare gratuite In perioadele lor de publicitate sustinuta, Aceste reviste irnpreuna cu altele si mai p~rno se gasesc In orice magazin ~i adesea ajung pe mu~a copulor.

Pina nu demult am fost consilierullui Frank, un barbat de 35 de ani, cu un profund sentiment al valorilor. Si totusi acest adult foarte serios ~i cu suflet bun avea problerne de anxietate, depre~ie ;;i mai ales in eadrul relatiilor cu sexul opus. Am descopent ca un alt mare neajuns pentru Frank era sentin:entul de vinovatie care pornea de la faptul ca din primii a111 ~e. adolescenra avusese acces la inforrnatii pornografice explicite. Acest lucru se petrecuse in casa prietenului sau Jack, a carui mama Ie dadea baietiior reviste porno ~i care se

136

Ecl uca tia p ri n iubire

uita cu ei la filmele de pe canalele porno cu plata. Parintii lui Frank nu stiau ce se intimpla si probabil ca ar fi luat masuri dad el le-ar fi spus.

Povestea lui nu este una singulara. Mi-a trebuit foarte multa vreme ca sa-l pot ajuta pe Frank, dar in final si-a revenit din aceasta stare distrugatoare. EI a inteles d este un fals sentiment de vinovatie care ilimpiedica sa aiba niste relatii normale cu femeile. A inceput sa aiba ~i e1 niste iubite ~i in final s-a casatorit, 1n prezent Frank ~i sotia sa Alice au 0 familie minunata si se inteleg bine intr-o relatie deprietenie trainica ~i cu alte cupluri.

Accesulla pornografie duce la un sentiment de ratare. Puritatea sexuala este un bun de pret pe care e bine sa-l pastram ant 'in cazul copiilor nostri cit ~i In al nostru. Da, iertarea Parintelui nostru ceresc ne va "curap de toate pacatele" (lloan 1, 9), dar oare n-arfi fost mai bine sa ne apararn copilul de la inceput ?

MESA]E DAuNATOARE IN PRIVINTA INTEGRIT ATn

, ,

Cind va uitati cu copilul la televizor, ginditi-va ~i ce anume are el de invatat in privinta integritatii sale morale. Nu uitati de cele trei elemente ale integritatii care sint: sa spui adevarul, sa-ri respecti promisiunile ~i sa-ti asumi raspunderea comportamentului, Multe comedii de situatie de la televizor i~i bat joe de integritate, ridiculizeaza adevarul si adesea aduc osanale persoanelor care mint. Veti auzi deseori expresia "Promit solemn" spusa prin serialele de comedie atunci cind personajele promit lucruri pe care nu pot sau nu au intentia sa Ie fad.

Cel maigraitor exemplu de promisiuni 'incalcate la televizor este eel referitor la juramintele matrimoniale. Casnicia este adesea prezentata drept ceva negativ, restrictiv si care te impiedica sa fii fericir, Ca urrnare, multi copii cred ea maria-

MASS-MEDIA VERSUS P ARINTI

137

jul este ceva depasit, atitudine ce incurajeaza sexul inainte de casatorie $i In afara casatoriei, ceea ce de altfel ~i apare pe ecran. Oare de cite scene de acest gen are nevoie un copil ca sa traga concluzia ca sexul de 0 noapte este ceva normal?

Printre cele mai populare seriale TV pentru copii se afla Familia Simpson ~i eel accesibil doar la televiziunea prin ca~ bIu, Beavis ?i Butthead. Ambele arata 0 totala lipsa de respect fat;a de autoritate, descriind parintii si alte persoane CD autoritate ca fiind niste timpiti, niste incornpetenti, niste caraghiO$i care merita sa fie tratati violent. Alte emisiuni of era aceste teme cu 0 nuanta ceva mai moderata, dar mesajul final este acelasi. Prin ceea ce vad In mass-media, copiii sint purernic influentati 'in atitudinile lor fata de ce e bine si ce e rau,

, ) ., j

precum si fat;a de valori cum ar fi familia si chestiunik spirituale. Cum ar putea supravietui societatea noastra cind copiii sint invatati sa fie exact invers decit am vrea noi? Si as ad au-

, ." ) J

ga,slnt formati astfel, pentru ca parintii lor accepta pasivi si-

tuatia.

Exista totusi si citeva exceptii, seriale cum ar fi Touched by an Angel (Atingerea ingerilor) sau Promised Land (Pamintul Jagaduintei) care includ rugaciuni, credinta intr-un Dumnezeu bun, drept si iubitor, precum ~i persoane care sint mereu in cautarea Lui. Dar ar trebui sa renuntam la atitea altele ca sa ajungem la doar cele citeva seriale bune.

PROPAGANDA DIN FILME

Scenaristul Coleman Luck spune cii Hollywood-ul $1 crestinii evanghelici nu se prea inteleg, El sustine ca evanghelicii considera ca Hollywood-ul este motivat doar de bani. Sigur, banii conteaza, dar exists si multi producatori si actori Care participa la actul creatiei datorita convingerilor si dorintelor lor de a transrnite un mesaj-cheie. Ei cred patirnas in filmele lor, dar inteleg gresit ~i reprezinta gresit crestinismul,

I I

138

Eclu.cati a priri iubire

Singurul mod In care Hollywood-ul intelege crestinisrnul se refera exclusiv la catolicisrn ~i la i~ologia conservatoare de dreapta, imbracata intr-o terminologie religioasa ... Hollywood-ul se face vinovat de aceste clisee urite ~i ieftine pe care si le-au insusit oamenii despre credinta. Dad ar incerca sa utilizeze aceleasi clisee si in privinta orientarii sexuale, a diferentelor dintre sexe sau rase, atunci ar fi aspru criticati pe buna dreprate.'

Filmele transmit niste mesaje clare dintre care 0 parte sint importante atunci cind este yorba despre teme cum ar fi rasismul (1n arsiia noptil, Lista lui Schindler), inutilitatea razboiului (Salvati soldatul Ryan) si in rare ocazii credinta (Carelede foe). Cel mai adesea Insa ele presupun 0 propaganda anticrestina si antifamilie. Succesul de casa arata ca filmele normale adu~ mai multi bani decit cele car~ forteaza nota in

, ,

privinta relatiilor sexuale ~i a violentei. Luck are dreptate in anumite privinte cind vorbeste despre convingeri1e si cli~eele creatorilor de film. Dad ar fi motivati doar de bani, oare nu cumva creatorii ar face filme care aduc eel mai mare cistig?E aproape evident d asemenea oameni atit de taleritati i~i aduc aportul in modelarea angrenajului social, scotind in evidenta 0 societate pe care crestinii 0 considera periculoasa in special pentru copii.

IMPASUL pARINTILOR

l

In rnulte case televizorul are 0 pozitie predominanta chiar cindnu se uita nimeni, in sensul d reprezinta un fe1 de zgomot de fond. In doua treimi dintre case, televizorul este deschis tel putin in timpul uneia dintre mese. Copiii crescuti intr-un asemenea mediu pot deveni dependenti de sunetul te-

I Mary Cagney, "Why Hollywood Doesn't Like You" ("De ce Hollvwood-ul nu va simpatizcaza"), Christianity Today, IO august 1998, p. 64.

MASS-MEDIA VERSUS pARINTI

139

levizorului astfe1 incit nu se mai simt in 1argu!lor atunci cind este prea rnulta liniste in jur. Acest lucru are un impact nu numai asupra dezvoltarii lor interioare, ci si asupra com portamentului lor in locuri unde ar trebui sa fie potoliti, cum ar fi la scoala sau la biserica.

Comparativ cu orele pe care le petrec uitindu-se 1a televizor, copiilor le mai ramine putin timp pe care sa si-] ocupe cu lucrurile cu adevarat importante i11 viata, Copilul de virsta scolara, de exemplu, petrece saptaminal in medie 0 jumatate de ora cu tatal sau, doua ore sijumatate cu rna .ia sa, cinci ore fad11du-~i lectiile ~i aproape 0 jumatate de ora facind 0 lectura in afar a programului scolar.! Comparati toate acestea cu cele 13 ore saptaminale de privit la televizor.

Noi, parintii, permitern aceste numeroase ore de.privit 1a televizor din mai multe motive, dar rareori ne gindim la forta televiziunii. Caci televizorul poate sa acapareze gindurile si faptele copiilor tot asa cum le rnaninca si timpul. In vreme ce majoritatea copiilor se concentreaza greu cind e yorba de ceva important cum ar fi studiatul, cititul sau invatatul sub supravegherea unui profesor, parinte sau preot, aceiasi copii sint total absorbiti de programele TV. Sa fie oare deja dependenta ? Eu cred ea da. Cind copiilor care se uita frecvent 1a televizor li se interzice s-o mai faca, adesea i~i manifesta acel simptom al izolarii. Devin nelinistiti, agitati, furiosi, trustrati ~i necomunicativi, Dupa un timp fara televizor, ei i~i revin treptat, recapatindu-si echilibrul si capacitatea de a reactiona norrnal la stres.

Multi parinti nu sint destul de atenti la tehnologia sau continutul mass-media' de astazi, dar cop iii lor sint foarte priceputi in ambele privinte. Este momentul ca acesti parinti sa fad un efort sa-si ajunga din urrna copiii si sa afle cum stau lucrurile. Societatea noastra nu lasa loc de cornplezenta

1 David Walsh, Selling Out America's Children (Tridarea copiilor americani}, Minneapolis: Fairview, 1994, P: 28.

140

Eclucs tia pr in iu b i re

pentru ceea ce se intimpla in mintea, in sufletul ~i in sistemul nervos aJ cop iil or.

De asemenea, multi parinti nu reusesc sa descopere ce se intimpla la nivelul constiintei copiilor lor si ce anume se intrevede in comportamentul ~i atitudinile lor. Parintii nu dau destula aieritie lucrurilor in care se implica copiii lor, lasindu-i sa-si hotarasca singuri soarta. Ulterior apar problemele. Unii parinti se intreaba ce s-a intimplat, Daca acesti parinti si-ar gasi ragazul sa faea 0 comparatie intre timpul pe care il petrec cu copiii lor ~i timpul in care cop iii sint lasati prada mass-media, multi parinti ar constata ca se afla pe ultimul loc.

CE AM PUTEA FACE NOI CA pARINTI?

A vind in vedere influenta atotprezenta a mass-media si aceasta cultura mereu in schimbare, avem. nevoie de 0 metoda activa ~i foarte energica de educatie. Aceasta inseamna 0 metoda proactiva ~i nu una reactiva, Ii putem forma pe cei dragi astfel incit sa se adapteze mesajelor daunatoare ~i corupatoare care 1:i inconjoara, Miza este mult prea mare, asa Incit nu putem rarnine pasivi.

Scopul nostru final ca parinti este sa ne crestem atent, sa ne formam si sa ne protejarn copiii. Nu uitati ca toate eforturile noastre de a-i forma si a-i proteja pe copii impotriva formelor daunatoare de amuzament VOl' fi inutile daca nu ii tratam cu destula afectiune. Rezervorul emotional al copilului trebuie sa ramina mereu plin cu iubire neconditionata daca vrem sa obtinem un rezultat pozitiv al eforturilor noastre. Apoi trebuie sa detinern si controlul asupra accesului copilului la influentele din afara tocmai pentru a-I pregati mai bine. In final, trebuie sa-l protejam de mesajele nocive venire din partea acesrei societati care este elar impotriva parintilor ~i a cop iiI or.

MASS-MEDIA VERSUS pArUNTI

141

FoIosirea mass-media In sens pozitiv

Totusi nu trebuie sa renuntamla toate mijloacelemoderne de cornunicare de masa, In schimb le putem folosi pentru a ne ajuta sa transmitem mesaje importante copiilor nostri. Mai intii putem [olosi mass-media ca pe 0 rnodalitate.de a ne forma copilul in asa [el incit sa poata aborda toate '[atetele complexeale societdtii. Atitudinea noastra fa~a de tehnologie trebuie sa fie una neutra, Laudati programele pozitive si instructive; ajutati copilul sa Ie evalueze pe cele care nu sint asa. Vrem sa ne formam copiii astfel incit sa utilizeze televiziunea In avantajul lor. Tot asa putern inchiria casete video cu.filme ce contin teme general valabile ~i de calitate, utilizindu-le ca baza de discutie asupra valorilor reale - sau i asupra celor gre~ite - portretizate de personajele respective. Tot asa Internetul poate deveni 0 fereastra spre 0 lume mai larga a informatiei pentru copiii nostri, ajutindu-i sa detectezeadevarul - ~i greseala - in egala masura,

In al doilea rind, noi, parin{ii, trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a irnpiedica desensibilizarea copiilor nostri in [ata acestor mesaje darmatoare ori a injlueniei altor persoane din societatea inconjurdtoare. Putem obtine acest lucru urrnarind atent influentele carora se lasa prada, Asta 'presupune supravegherea filmelor pe care vor sa le vada precum si a emisiunilor pe care vor sa le urmareasca.

Consider ca este 0 greseala sa interzici copiilor sa se uite la televizor sau sa inteleagaalte forme de comunicare de rnasa. Un motiv pentru aceasta este ca aproape toate caminele americane detin televizoare ',?1 copiii sint firesc atrasi de ele. Atunci cind le interzicem copiilor sa se uite la televizor la noi acasa vor fi tentati sa se uite in casele prietenilor. Mai mult ca sigur ca astfel I~i vor forma parerea ca la ei acasa lipseste ceva sau ca este mai putin agreabil. Cind ajung la acei ~ni de comportament normal agresiv-pasiv vor fi tentati sa' foloseasca televizorul (In casa altcuiva sau la voi acasa) ca peo modalitate de a-si exprirna aceste tendinte agresiv-pasive,

142

Ed ucatia prin iubiroe

Mi-am dat seama ca unii parinti au rezolvat problema prin scoala la domiciliu sau prin reducerea accesului la mass-media. Acest lucru previne desensibilizarea copilului, In schimb nu-l invata sa se adapteze ubicuitatii televiziunii, Internetului sau muzicii din ziua de azi. (Vezi Capitolul 11 pentru: un ghid de utilizare a Internetului de catre copii.) Copilul trebuie protejat de ceea ce ii dauneaza siformat astfel incit sa evalueze si sa se autoprotejeze ~i in lipsa parintilor.

Daca copiii vostri merg la cinema sau la alte distractii in afara caminului ar fi mai bine ca acesti copii sa se uite la televizor cam tot atitea ore ca voi. Nu uitati sa supravegheati atent categoriile de filme. Copiii nu trebuie sa vada filme interzise sub 18 ani macar pentru faptul ca aceasta inseamna 0 incalcare a legii. In plus, multe filme interzise sub 13 ani fara acordul parintilor sau cele cu acordul parintilor sint destul de dubioase. V -a~ recomanda sa cititi intii cronicile de film aparute In ziarullocal pentru a sti despre ce e yorba in filmele cele .mai populare si pentru a le recornanda copiilor ce sa vada. S-ar putea sa ajungeti la concluzia ca nu este cazul sa mearga la un film chiar daca el intra in categoria "Cu acordul parintilor", Intr-un asemenea caz trebuie sa va motivati insa hotarirea. De exemplu: "Sint prea multe scene in pielea goala"; sau "Din cronica este clar faptul d exista multa violenta si blasfemie in acest film ~i nu as vrea sa te obisnuiesti cu asemenea cuvinte sau scene." Vorbiti-le copiilor despre film explicindu-le de ce nu trebuie sa-l vada, Atunci cind incep sa iasa cu prietenii in oras trebuie sa stiti exact unde mel'g, cu cine, ce vor vedea sau ce VOl' face.

In al treilea rind, trebuie sa le oferim diverse forme de distractie benefica acasd. Prin distractii benefice inteleg forme active de implicate a copilului ~i a fratilor sai sau a prietenilor sai. Nu rna refer la forme pasive cum ar fi uitatul la televizor, la casete video sau jocurile pe calculator. Mai ales la virsta adolescentei, dorim ca ~i copiiinostri sa 'vrea sa stea acasa, Asadar trebuie sa faceti astfel incit casa voastra sa devinalocul preferat pentru copiii vostri ~i pentru prietenii lor.

MASS-MEDIA VERSUS pARINTI

143

Cind cop iii sint acasa, stiti ce fac ~i astfel va atlati in situ atia de a putea interveni sau stabili ni~te legaturi si ~a.i str1~S~ cu ei. Cind sint la prieteni, pierdeti acest avantaj ~l deci ~l

controlul.

Trebuie sa aveti la dispozitie 0 multitudine de activitati pentru copiii vostri ~i prietenii lor. Gasi1;i-va timp sa partici-

pati in mod direct. . .

Cind fiul nostru David s-a dus la balul de absolvire, a pnmit impreuna cu colegii sai niste chestionare in care erau intrebati ce-si amintesc de pe vremea liceului. Una dintre intrebari se referea la locul preferat de distractie, Casa noastra se afla a doua pe lista, imediat dupa un local foarte popular unde se putea minca. Deci eforturile noastre mer~tase~~. Im1?_ortant este ca am reusit sa-i cunoastem pe ptletenn copiilor nostri suficient de bine si chiar ne-am apropiat de, cei mai rt1~lt;i dintre ei. Cu 0 mare parte dintre ei pastram inca legatura.

In al patrulea rind, trebuie ca televizorul sa deuind ceva mai putin important in casele noastre. Modul in care este

. abordata problema televizorului consta si in aparatul cit mai adecvat - dar nu numai. Trebuie sa fie color, dar nu prea mare. In al doilea rind trebuie pus intr-un loc nu foarte important din casa astfel incit sa fie destul de incomod de urrnarit. Nu puneti niciodata un televizor in dormitor .. Nu u!tat;i, .c;l mai bun profesor consta in puterea exemplului. Daca stan 111 pat ~i va uitati la televizor dati "". ex~mplu fo.arte prost.

Copilul trebuie sa vada ca va uitati la televizor cu un scop precis si doar in anumite situatii si ca asta ~~ intra in ruti~a de zi cu zi. De exemplu, cele mai multe sun se pot afla din ziare si nu de la televizor. Astfel ii invatati pe copii sa fo1oseasc'a 'televizorulla minimum ~i sa aleagaca alternativa cititul pentru a se pune la curent.

144

Educat;ia prin iubire

SUGESTII PENTRU UTILIZAREA INTELEAPTA ATELEVIZORULUI

In majoritatea caminelor, te1evizorul ramine distractia cea mai la indemina. Presupunind d aveti televizor si il deschideti zilnic, iata citeva sugestii pentru a-l utiliza cit mai bine.

III Fixati un terrnen limita de uitat la televizor. Unii parinti 'intelepti permit 0 jumatate de ora pe zi. Eu v-as recomanda sa limitati uitatul la televizor intre 10 ~i 90 de minute pe Zl.

III Analizati ghidul TV si hotariti ce anume se potriveste copiilor vostri. Dintre programele adecvate lasati-i pe copii sa Ie aleaga pe cele pe care VOl' sa le vada intre limitele de.timp deja stabilite.

III Interziceti uitatul la televizor inainte de a merge 1a ~coaIa (altfel 0 sa va incetineasca ritmul atit voua cit si copiilor) sau dupa scoala, pina ce nu sint to ate temele gata facute.

III Nu deschideti televizorul cind sinteti la masa,

,

III Respectati programul pe care l-ati decis initial. Nu ce-

dati, nu faceti exceptii doar pentru ave a liniste cu cop iii sau sa nu va incurce,

III Evitati sa utilizati televizorul ca impaciuitor sau ca pe 0 dadaca mai ieftina,

III Gasit;i ~i alte forme de distractie. Trebuie sa va implicati in activitatea copiilor vostri pina ce VOl' fi in stare sa se distreze singuri, dar nu apelind la televizor, ci la sport, citit, CD-uri si radio. Asta va reprezenta un efort din partea voastra, dar rasplata este enorma,

It A veri Ia indemina intotdeauna niste filme bune pe video sau niste emisiuni inregistrate pentru momente1e in care e nevoie de 0 distractie rapid a 'in familie.

• Uitati-va la televizor impreuna cu copiii. In timpul si dupa programele TV puteti sa discutati ~i sa comentati

MASS-MEDIA VERSUS pARINTI

145

ideile ~i reactiile. Astfel veti putea profita de ocazie sa-i mai invatati cite ceva pe masura ce srati de vorba, explicindu-le ce este important ~i ce anume se cade,ce vine in sprijinul valorilor familiei voastre, ce anume sustine sau contravine credintei crestine etc.

IMPLICAREA PERMANENTA

Dad. deja a ajuns un obicei sa impartasiti orice experien~a media cu copilul vostru, veti constata ca va pune mai multe intrebari pe masura ce se va maturiza. 0 parte dintre aceste intrebari vor fi despre alte forme de mass-media care nu vi se par potrivite pentru familia voastra, In acest moment, dad v-ati facut bine datoria, i-ati format cu afectiune ~i i-ati protejat cum se cuvine, puteti hotari sa-i lasati sa se uite si la un program TV mai dubios - dar cu voi alaturi, Cum ati avut grija sa nu fie desensibilizati prin acest tip de distractie in trecut, aceasta noua experienta va aveaefectul dorit. Nu se VOl' simti in largullor si probabil ca-l vor respinge dezgustati,

De asemenea, veti avea ocazia sa discutati despre asta ~i sa va impartasiti sentimentele ?i gindurile. Acest tip de discutie probabil ca va presupune ~i stabilirea unor legaturi de idei referitoare la prietenii care au fost desensibilizati din cauza acestor forme de distractie ce li se parusera inofensive.

Numeroasele mijloace de comunicare disponibile ill secolul XXI pot fi palpitante ?i pozitive dad sint utilizate doar astfel. Dar trebuie sa va asigurati ca nu exista persoane lipsite de scrupule care sa profite de copii sau de adolescenti, Asta inseamna 0 implicare permanents in ceea ce se intimpla aut acasa cit si in afara casei, in lumea televiziunii, Internetului si

a filmelor. .

Sau cum spunea David Walsh de la Institutul National pentru Mass-Media si Familie, "Mijloacele de cornunicare de mas a sint mai puternice decit ne dam noi seama ~i dad parintii sint direct raspunzatori de grija pe care trebuie sa le-o

146

Educa~ia p riri i ub ir e

poarte eopiilor, atunei definirea aeestei griji trebuie sa tina pasul eu lumea intr-o vesnica sehimbare a mijloaeelor de comunicare de masa."l

Ca parinti putem tine pasul eu permanentele schimbari, rarninind in cornunicare directa tot timpul. De asemenea, putem supraveghea obiceiurile eopiilor nostri in privinta televizorului si calculatorului participind direct in asemenea momente. Atunei cind Ie irnpartasim aceste experiente vorn

, , ,

avea mai mu~te sanse de a le rarnine aproape copiilor si dupa ce erese man.

I David Walsh, "Computer Violence: Are Your Kids at Risk?" ("Vio/en1;J pc calculator: oare cop iii vostri sint in primejdie ?"), Readers Digest, ianuarie 1999, p. 4.

147

c

UL

Pregatirea spirituala a copilului

Scopul absolut pentru care am fost creati constd in faptul ca fiecare trebuie sa-l inuete pe celdlalt despre bunul Dumnezeu, ce este El prin fiinta Sa, care este voia Sa si ce anurne asteaptd EL de La noi.

MARTIN LUTHER

Pat si eu mine toemai stateam in primul rind la biserica ~i ne uitam cum se casatoreste baiatul nostru eel mic Dale cu Kisha. Cum priveam eu asa, nu mai conteneam sa-i multumesc Domnului. Mi-am amintit de toate momentele in care am stat ~i am diseutat cu Dale adevarurile spirituale, inmultele ocazii pe care le-arn avut sa-l invat despre bunatatea Domnului. Ma.minunam de maturitatea de care dadeau dovada atit Dale cit ~i Kisha.

Dumnezeu mi-a daruit multe momente nepretuite prin care l-am putut ajuta pe Dale sa se dezvolte din toate punctele de vedere de-a lungul anilor ~i sa puna bazele unei trainice legaturi cu Dumnezeu. Asta a insernnat atit demult pentru mine, mai eu seama in ace a zi in care l-am vazutpe Dale ca-si uneste destinul cu 0 femeie minunata intr-o adevarata cerernonie crestina, Doarnne, cum a~ putea sa-ti multumesc indeajuns? magindeam eu. Esti atit de bun!

Ca pariIlti'cre~tini precis ca ~i voi doriti tcela~i lucru pentru copiii vostri, sa urmeze aceeasi credinta, asa cum am dorit Pat ~i cu mine. Vreti sa se spovedeasca in numele Domnului Isus Cristos si sa se formeze urrnind invataturile tale in tot

• . . ,. :, . " ',' ",', -._- ',' . i

ceea ce inseamna viata, Pentru ca lucrurile sa se petr eaca asa, este firesc ca educatia de acasa sa se prelungeasca ~i in afara ei astfel incit copiii vostri sa se identificesi sa aiba niste legaturi

148

Ed ucatia prin iubire

cit mai strinse cu voi, ca parinti, simtindu-se profund iubiti ~i acceptati,

,,~i totusi cunosc oameni care provin din familii de-a dreptul nefericite si care au devenit totusi buni crestini", s-ar putea sa-mi spuneti, "Unii s-au transformat astfel dupa 0 indelungata razvratire sau chiar minie irnpotriva parintilor." Da, asa e, si 1:i putem multumi lui Dumnezeu In gratia Sa divina, caci dad. ar depinde totul doar de faptele parintilor, multi dintre noi am fi pierduti pentru totdeauna, Cei care devin eredinciosi, desi parintii lor nu sint, s-au straduit mult sa-si depageas~a di~erse st~ri conflictuale 91 sa uite de multe i;ltlmplari din copilarie. Acest lucru este valabil mai ales in casele aparent crestine, dar care nu cred cu adevarat In Dumnezeu.

Sint convins ca nu va doriti asernenea conflicte interioare pentru copiii vostri. De aceea trebuie sa aveti grija ca in permanenta sa existe 0 legatura foarte puternica in familie. Fad ea cop iii vor avea 0 reactie negative la orice incercare a parintilor de ale calauzi pasii, in special pe cale spirituala, ajungindu-se la resentimente ~i ostilitate,

DE UNDE INCEPE FORMAREA SPIRITUAL A.

Emotionalul ~i spiritualul nu sint entitati diferite, ci sint legate intre de, depinzind una de cealalta. Parintii care vor sa-si calauzeasca cop iii din punct de vedere spiritual vor fi nevoiti sa se preocupe de ei rnai I'ntli la nivel emotional. Aceasta grija incepe inca de cum se naste copilul - ba chiar dinainte, in privinta sanatatii mamei 9i a echilibrului sau emotional. Fe1ul In care va "alimentati" copilul din punct de vedere emotional are un impact enorm asupra prosperitatii sale ulterioare.

Rolul important al experientelor noastre personale

Un rol important in dezvoltarea emotionala a copilului - precum si in cea intelectuala - 11 constituie experienrele cu

PREGATIREASPIRITUALA A COPILULUI

149

care se confrunra, indiferent ca este yorba de unele pozitive sau negative. De fapt, factorul cel mai important care determiria CUm sint conectati neuronii in creierul copilului depinde de experientele prin care trece acesta. Copilul se naste cu peste 100 de miliarde de neuroni (de celule nervoase) In ereier, in mare cam acelasi numar cu stelele din Calea Lactee. Conform unor studii medicale, nu toti acesti neuroni sint conectati inca de la nastere, Pe parcurs insa ei se conecteaza treptat,

Aceasta retea de neuroni se forrneaza in functie de experientele la care este supus copilul. Asta inseamna ca mediul pe care voi 11 controlati in mod special deterrnina formarea si dezvoltarea creierului sau. (Factorii genetici intluenteazasi ei o parte dintre aceste conexiuni.) Acum nu discutam despre ceva intangibiI, ci despre structura fizica a creierului copilului vostru. Neurobiologul Carla Shatz de la Universitates Berkeley din California afirma ca la nastere "creierul nu face altceva decit sa stabileasca anumite circuite necesare pentru vaz, vorbire ~i celelalte". Experientele senzoriale ale copilului pomesc de la acest tipar initial pe care 11 ratineaza pe parcurs.

In primul an de viatase produc fenomenal de multeconexiuniIntre neuroni. Creierul elimina totodata conexiunile sau sinapsele mai putin folosite. Cind copilul ajunge pc la 10 ani, excesul de neuroni este eliminat treptat, raminind doar creierul sau mintea cu tiparele sale emotionale ~i de g'lndire unice.'

Daca mintea copilului este lipsita de un mediu care s-o stimuleze, ea are de suferit. Cercetatorii de la Facultatea de Medicina Baylor din Houston au descoperit ca acei copii care nu se joaca prea mult sau care sint rareori mingiiati i~i dezvolta creierul cu 20 pina la 30 % mai putin decit ar fi normal la virsta respectiva. "Pe la 3 ani, copilulneglijat sau maltratat

1 J. Madeleine Nash, ,.Fertile Minds" ("Min~i fertile"), Studiu special Time, 3 februarie 1997, p. 49.

150

Educaria prin iubire

dejalare urrne care, chiar dad nu sint de nesters, sint totusi extrern de greu de indepartat". 1

Neurobiologii accepts acum ideea ca de [apt copiii nu yin pe lume fara nimic In minte ~i nici nu sint programati automat din punct de vedere genetic. Viitorullor depinde in mare m,isura de experientele cu care vor fi conjruntati ?i de [elul in care vor fi trataii. Primele circuite din creier se torrneaza ~i stau la baza determinarii ernotiilor. "Cam de la doua luni, nemultumirije si senzatiile placute pe care le au nou-nascutii incep sa evolueze in senti mente mai complexe de bucurie si tristete, dorinta si empatie, mindrie si rusine. "2 Ingrijirea atenta ~i iubirea reprezinta exact stimulii emotionali de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului. In schimb neglijarea copilului poate duce la anumite tip are care se adincesc ~i care indeparteaza sentimentul de fericire, producind neliniste ~i un stres anormal.

Bruce Perry, doctor la Facultatea de Medicina Baylor, pledeaza pentru ideea ca rolul jucat de parinti in stabilirea circuitelor neurale determina In mare masura felulin care copilulisi regleaza reactia la stres. De exemplu, copiii care sint maltratati fizic Inca de la virste foarte fragede I~i formeaza creierul astfel incit devine extrern de sensibilia pericol. La cea mai mid amenintare creste ritrnul cardiac, se activeaza hormonii stresului ~i creieruldetecteaza indicii nonverbale care ar putea semnala un posibil atac imediat. Cum creierul se dezvolta pe faze, secvential, avind mai multe structuri primitive care-si stabilizeaza mai Intii conexiunile, 0 malrratare la virste fragecle este extrem de nociva.f

In cartea sa Inteligenia emotionald, DanielGolemanscrie despre memoria emotiva ~i referirile Ia experientele primare, cum ar fi maltratarile fizice sau lipsa de afectiune "care devin tipare dure si fara cuvinte ale vietii ernotionale". El mai adauga:

1 Ibid., p. 51. 2 Ibid" p. 53. 3 Ibid., p. 55.

PREGATIREA SPIRITUALA A COPILULUI

151

"Pentru d aceste prime amintiri emotionale se [ixeaza inainte ca respectivii copii sa aiba cuvinte pentru experienta lor, atunci cind aceste amintiri ernotionale sint declansate ulterior In viata, nu mai exista 0 potrivire cu gindirea articulata in ceea ce priveste reactia care ne cuprinde. Unul dintre motivele pentru care putem fi inselati de iesirile noastre emotionale este faptul ca ele dateaza adesea dintr-o perioada timpurie a existentei noastre, cind lucrurile erau neclare ~i nu aveam inca vocabularul necesar pentru a in~elege evenimentele petrecute. Putem avea un sentiment haotic dar nu si cuvinte pentru amintirile care l-au creat."1

Creierul tinarului adolescent

Creierul I~i continua dezvoltarea rapida pina pela virsta de 10 ani. Este important ca parintii sa in~eleaga ca min tea copilului i~i stabileste conexiunile de-a lungul mai multor ani. Altfel "cad mult prea adesea in capcana de a pretinde copiilor un grad de maturitate mult peste virsta lor,uitind ca fiecare ernotie i~i are propriul ei moment de aparitie, programat dinainte in dezvoltarea copilului". 2 Odata pornit spre virsta pubertatii, creierul ajunge la ceea ce Goleman numeste faza "de reducere", ~i anume "creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai putin folosite ~i formeaza conexiuni puternice in circuitele sinaptice cele mai folosite ... Experienta, mai ales cea din copilarie, modeleaza creierul. "3

Pina in ultimul deceniu al secolului XX, multi savanti au

. fost corivinsi ca de fapt creierul este deja complet dezvoltat pin a la pubertate. Eu n-arn fost niciodata de aceasta parere si in How to Really Love Tour Teenager (Cum pori sci-fi iubesti cu adeudrat adolescentul) am sustinut ca adolescentii

1 Daniel Goleman, Inteligerua ernotionald, Bucuresti, Curtea Veche, 2001, p. 38.

2 Ibid., pp 328~329. 3 Ibid., p. 272.

152

Ed ucaria prin iubire

sinr mai degraba copii decit adulti. In prezent ~i alti cercetatori au ajuns la aceeasi concluzie. In u.s. News & World Report s-a scris despre circuitul neural al creierului si des pre faptul ca el nu se forrneaza total decit la sfirsitul adolescentei sau chiar dupa 20 de ani.

Intr-adevar creierul un~i adolescent este mai degraba asemanator cu creierul unui copil, decit cu al unui adult. Inca se forrneaza legaturi neuronale care afecteaza nu numai partea ernotionala, ci si capacitatile fizice ~i mentale ... Datorita acestor legaturi neurale care inca se dezvolta, adolescentul este foarte vulnerabil: depresiile la virsta adolescentei pot stab ili circuite la nivelul creierului care vor face ca boala sa fie mult mai greu de tratat ulterior in viata.'

Reducerea conexiunilor din creier, care incepe cam pe la 12 ani, este "un fel de sistem de tipul « organul nefolosit se atrofiaza » pentru a permite creierului sa dezvolte doar neuronii ~i sinapsele cu adevarat utile ... Pina cecortexul lobului frontal nu si-a redus conexiunile, majoritatea adolescentilor nu detin inca toata forta mintala de care au nevoie pentru a face judecati corecte. "2

William Greenough de la U niversitatea din Illinois sustine ca aceasta perioada de reducere a conexiunilor "este de fapt 0 supraproductie de conexiuni sinaptice urrnata de pierderea lor, ceea ce conduce la formarea un or tip are la nivelul creierului. Potentialul genialitatii poate exista codat in gene, dar daca acest potential se manifests printr-un talent pentru matematica, sa spunem, sau printr-o stralucita minte criminala depinde doar de tiparele determinate de experienta traita in aceasta perioada critica a adolescentei timpurii, "3

. 1 Shannon Brownlee, "Inside the Teen Brain" ("Ce este in creierul

adolescentului"), U.S. News & \f/orld Report, 9 august 1999, pp. 46-47.

2 Ibid., p. 48.

3 Nash, "Fertile Minds" ("l\iinti fertile"), Time, p. 56.

PREGATIREA SPIRITUALA A COPILULUI

153

Una dintre fazele finale de dezvoltare a creierului adult este invelirea nervilor cu materie cenusie, acele celule grase -care se forrneaza in spirals in jurul nervilor, asemenea unei vite de vie care se catara pe un copac. 0 parte dintre nervii care capata un invelis in perioada adolescentei creeaza legaturi intre parti ale creierului care regleaza emotiile, judecatile si controlul impulsurilor.'

In ce fel ne afecteaza asta pe noi ca parinti ? Descoperirea pare a spune: "Incepeti cit mai devreme. Implicati-va pozitiv, Nu uitati d tiparele sentimentale si emotionale se dezvolta inca din primii ani si continua in perioada adolescentei." Putern da 0 min a de ajutor la dezvoltarea acestor tipare - care vor deterrnina sanatatea ernotionala ~i spirituals a copilului nostru. Ele pot determina starea sa emotionala de ansamblu - felul in carecopilul percepe cele mai multe aspecte ale vietii ; cit de negativist sau optimist va fi; cit de vioi va fi; cit de bine se va adapta momentelor de stres. Tiparul stabilit devreme poate afecta ulterior [elul in care va depasi obstacolele; cum se va lasa motivat de frica, de sentimentul de vinovatie sau de tensiuni - sau dimpotriva, de dorinta sincera de a face ceea ce se cade. Va determina ceea ce simtesi deci felul in care se comports.

Descoperirilein privinta dezvoltarii creierului sint uluitoare si confirrna influenta coplesitoare a parin~ilor asupra vietii copiilor. Sti in puterea lor sa instaureze 0 educatie proactiva prin stabilirea unor legaturi cu copilul .. Crestinii nu i~i gasesc timp sa fie reactivi, Miza e prea mare. Trebuie sa fim proactivi atunci cind iubim, ne calauzim si ne formam copm.

1 Brownlee, "Inside the Teen Brain" ("Ce este in creierul adolescentului"), U.S. News, p. 53.

154

Ed ucatia pr-in iubire

BAZA DEPA~IRII PROBLEMELOR SPIRITUALE

MAre a nevoie de 0 baza spirituals

Cind ajung la adolescenta, cop iii invata sa i~i stapineasca destul de bine comportamentul precum si tiparele care au fost oarecum stabilite in creier. Sint deja capabili sa evalueze influentele cu care se conlrunta. Dintr-un sondaj pe adolescenti fa'cut de Barna Research Group s-a constatat ca influenta covirsitoare in viata lor 0 au parin~ii. La intrebarea "Cine i-a format din punct de vedere spiritual?" de sase ori mai multiadolescenti au spus ca parintii, fat;a de cei care au raspuns ca anturajul. De trci ori mai multi i-au mentionat pe parinti decit cei care au considerat biserica drept principala sursa de influenta.'

Ce mingiiere si ce semnal pentru parinti l Viata spirituala a copiilor nostri se afla exclusiv in miinile noastre ;;i nu este yorba. doar de convingerile teologice si de practicarea lor, ci de intreaga abordare a moralei ~i eticii,

Cind pregateam manuscrisul acestei carti am avut ocazia sa fiu martorul unui exemplu foarte trist al unei tinere care abia iesise din adolescents si dintr-odata a ajuns in atentia intregii tari, Dupa audierile presedintelui, moderatoarea Barbara Walters de la postul ABC i-a luat un interviu Monicai Lewinsky, femeia care aproape a distrus un presedinte. Dra Lewinsky, care a avut mai multe raporturi sexuale cu diversi barbati inaintea legaturii cu presedintele, va rarnine pentru totdeauna un trist exemplu graitor a ceea ce poate crea lumea noastra degenerata, dad e scapata de sub control. Impresia mea a fost ca preocuparile, scopurile ?i motivatiile sale aveau s-o distruga nu numai pe ea, dar si pe ceilalti care s-au lasat implicati.

1 "The Barna Report" ("Raportul Barna"), buletin informational trimestrialal Grupului de Cercetare Barna, Ventura, California, ianuarie-smartic 1999, p, 8,

PREGATIREA SPIRITUALA A COPILULUI

In interviu a dovedit ca nu are nici 0 notiune a identitatii

, ,

personals, considerindu-se un obiect al placerilor sexuale.

Nu parea deloc preocupata de S08.1'ta t;arii sau de consecintele comportamentului sau. In dorinta ei de a fi atragatoare ?i acceptata, ea s-a pus la dispozitia barbatilor. S-a dovedit a fi extrem de vulnerabila in special in cazul barbatilor lipsiti de scrupule care au profitat de pe urma ei.

Lewinsky este un exemplu ext rem a ceea ce se poate intimpla cu tinerii hostri, darcopiii din orice familie pot fi afectati in mod similar, la 0 scara mai mica. Este imperios necesar sa le oferim copiilor nostri un nucleu vital puternic, un standard care sa-i ghideze in confruntarea cu viltoarea vietii atit in adolescenta cit ~i mai tirziu, In societate. Pentru a contrabalansa ceea ce-i inconjoara pe tinerii nostri, noi, parintii, trebuie sa le furnizam 0 baza pe care sa-si construiasca 'existenta. Baza trebuie sa fie ceva suficient de puternic incit sa reziste 0 viata ~i sa fie transmisa mai departe nepotilor nostri,

Aceasta temelie de viata trebuie Sa le asigure stabilitate in aceste vremuri de schimbari fara precedent, in care cei care respecta valorile spirituale sint adesea tratati ca ipocriti, intoleranti ?i incuiati, Cetatenii nu mai sint de acord asupra valorilor inalte ~i a standardelor, iar daca spui ca ceva nu e bine esti imediat etichetat ca "intolerant". In aceasta societate sen-

, .. . '.,

sibila care urrnareste sa fie mereu "politically correct", copiii nostri sint irrvatati d daca spun despre ceva c~ ar fi un "pacat" dovedesc intoleranta, meschinarie ~i ingustime a mintii, Noi, parintii, sintem deterrninati sa consideram c~ trebuie sa toleram orice comportamen~, orice atitudine ~i orice convingere.

O comoara indispensabila

In aceste-conditii.nu este usor pentru parinti satransrnit3. copiilor lor credinta Intru Cristos precum si standardele morale ?i etice care deriva din religia impartasita, $i totusi, dad vrem ca acesti copii sa reprezinte 0 valoare si sa aibanis-

, "

j

156 Eclucaria prin iub ire

----------------~~----~--------~----

te puncte de reper care sa [e lumineze ealea, trebuie sa le oferim cornoara cea mai de pret,

Care este aceasta cornoara indispensabila care da un tel ~i un sens vietii ? Acest dar de pre~ care aduce pacea in sutler, da sens vietii si hraneste sufletul este insusi bunul Dumnezeu. E1 este ~l n~stru, at fiecaruia in parte, ~i' totusi al tuturor. E1 ne da putere in momentele dificile si ne aduce mingiiere in clipele de disperare. E1 ne-a venit in ajutor si in trecut si va fi mereu alaturi de noi pe viitor pentru a ne arata calea cea buna ~i pentru a ne fi mai aproape ca un Irate.

Dumnezeu Tatal ne da intelepciune in momentele rulburi ~i ne invata unde am gresit. Domnulnostru ingaduie suterinta ~i durerea, dar vindeca si ne aduce ceva mai bun in loco El nu se impune In viata no astra, ci asteapta sa fie acceptat. Nu

. ne obliga sa facem voia Sa si este profund mihnit atunci cind o apucam pe cai gre~ite.

Prin cuvintul Sau, Tatal nostru ne este calauza ~i ne arata ce avem de fkut respectindu-Si promisiunile fata de cei care I se supun. Vrea sa-L iubim pentru ca El e eel care ne-a iubit mai intii si totusi a lasat 1a voia noastra sa-L acceptant sau sa-L respingem. Vrea sa aiba grija de noi, dar refuza sa se impuna in viata noastra. Marea Lui dorinta este sa fie Tatal nostru iubitor ;;i totusi nu se va strecura niciodata nedorit, Dad ne dorim aceasta relatie plina de iubire de 1a Parinte la copil cu El, trebuie mai intii sa Ii acceptam oferta. E1 asteapta sa ne deschidem sufletul in fat a Sa si sa devenim cop iii Sai,

o asemenea relatie persoriala ~i apropiata cu Dumnezeu prin Fiul Sau, Isus Cristos constituie factorul eel mai important al vietii, Aceasta este ternelia absoluta a bunatatii si a

, , ,

sensului in viata si totodata reprezinta ceea ce trebuie sa transmitem mai departe copiilor nostri. Nu putem hotari in locul lor, dar ii putem invata sa dec ida singuri si saaiba destul discernamint incit sa int;e1eaga bunatatea si iubirea Dornnului spre a si le dori si pentruei,

PREGATIREA SPIRITUALA A COPILULUI

157

FORMAREA VALORILOR SPIRITUALE

Pentru a va calauzi copilul din punct de vedere spiritual trebuie sa retineti doua lucruri esentiale, Mai intii, d exista 0 relatie personals si vitala pe care 0 aveti cu Dumnezeu. In al do ilea rind, copilul vostru trebuie sa fie convins de iubirea voastra neconditionara - de aceeasi iubire pe care v-a daruit-o si voua Dumnezeu. Avind aceste date esentiale, copilul va fi gata saaccepte si sa absoarba in existenta sa aceste valori spirituale.

Pe masura ee-l invatati pe copilul vostru care sint valorile spirituale fie dovedindu-va credinta, fie instruindu-l verbal, trebuie ca aceasta experienta sa fie cit mai placuta. Cum copilul este mai degraba emotional decit cognitiv, el i~i va aminti mai curind sentimentele ~i nu faptele. De aceea va fi extrern de influentat de ce simte atunci cind este invatat ceva siva retine emotiile unei anumite situatii mai mult decit arnanuntele dintr-o lectie.

Cind fiii mei aveau 1 0 ~i 6 ani, i-am dus intr-o vara la pescuit in Carolina de Nord. N e simtearn atit de bine in cit am hotarit sa continuam sa pescuim si pe intuneric. Era 0 noapte senina si curind stelele au inceput sa straluceasca pe cer. Chiar si Calea Lactee era usor de vazut. Era 0 priveliste uimitoare, In acest decor conversatia no astra a dus fireste la eea mai mare minune dintre toate.

Baiatul.meu mai mare, Dave, mi-a spus: "Tata, masimt atit de neinsemnat, Stiu ca Pamintul nostru nu este decit un punct in Univers."

"Asta arata maretia Domnului, David, cit de mare este E1. $i totusi tine la noi, la aceasta mica planeta, avind grija de ea zi de zi. Ii sint atit de recunoscator ca El a facut acest irnens U nivers si ca e bun ~i blind. Si ca ne iubeste."

"De ce este bun ?" intreaba Dale.

"Sint multe lucruri pe care nu le stiu, Dale. Nu stiu de ce Dumnezeu este bun. Dar stiu cit este si d ne iubeste. Vad asta zi de zi. Simplul fapt ca sint aici eu voi, baieti, in seara as-

158

Educati a prin iubire

ta, este unul dintre nepretuitele sale daruri. Faptul ca va vad crescind atit de frumos pe tine si pe David, ca ati devenit niste baietei minunati, este 0 dovada ca El ne iubeste. Mereu ne aduce daruri ;;i ne binecuvinteaza spre a ne arata d ne iubeste."

Aceasta partida de pescuit mi-a fost un moment extrern de draa alaturi de baietii mei. Ea a rarnas adinc intiparita in

b ,

sufletele lor, dar ;;i in al meu.

Acest principiu al ernotiilor si faptelor se aplica si in privinta invataturii pe care a primesti la biserica, Copilul care merge la scoala de duminica i;;i va aminti exact ce a simtit mult dupa ce a uitat ce a 'invatat. Aceasta 'inseamna ca atmosfera ernotionala este intr-o oarecare masura mai importanta decit amanuntele din lectie.

Crearea unei experiente agreabile nu 'inseamna d profesorul(sau parintele) cade prada dorintei de distractie a copilului;' dar il va trata cu respect, blindete ;;i preocupare. Profesorul.nu trebuie sacritice, sa umileasca sau sa minimalizeze un copil. A vind in vedere continutul spiritual al lectiei, este extrem de important ca atmosfera sa fie prop ice pentru ca lectia' sa fie acceptata, Dad lectia la biserica sau acasa este plicticoasa sau il umileste pe copil, el va respinge orice, oricit de interesant ar fi fast predat. Acest lucru este valabil in special in cazul adevarurilor religioase. Intr-un decor negativ copilul se poate razvrati irnpotriva problemelor religioase.

Deseori am auzit aceasta parere total gresita: "A;; vrea sa hotarasca insusi copilul meuce anume vrea saaleaga dupa ce va fi confruntat cu mal multe idei. Nue obligatoriu sa.aiba aceeasi credinta cu mine. V reau sa afle cit mai multe des pre diver~e filozofii religioase incit sa decida singur."

Parintii care gindesc astfel fie nu sint in stare sa seadaptezefie nu-si dau seama de lumea in care-traiesc, Ei intaresc

, ,

exact ceea ce numearn mai inainte "political correctness", adiea' accepts tot fara analiza ;;1 fara judecata. In lumea actuala ill mediul nostru cultural sau 'in altele, fiecare copil are

, ,

nevoie de 0 calauzire perrnanenta ;;i de formare, precumsi de o clarificare a chestiunilor etice, morale si spirituale. Fara,

PREGATIREA SPIRITUALA A COPILULUI

159

a~e~tea va Adeveni tot mai dezorientat in lumea care il asteapta ;;1 se va intreba cum va reusi sa supravietuiasca,

Noi, crestinii, avern raspunsuri foarte eficiente la mai toate conflictele existentiale si aparentele contradictii, numai d ~tim ~a trebuie sa ne educam cop iii ani de zile ca sa se poata folosi de aceste solutii in viata de zi cu zi. Daca nu le oferim c~piilor nostri aceasta baza de cunoastere si de intelegere, dar 91 de dlauzire, s-ar putea ca mai tirziu sa ne intrebe : "Care este de fapt sensul vietii ? Ce inseamna ea?"

Cultur~ noastra a devenit un labirint prin care cop iii incearca sa-si gaseasca 0 cale spre un loc cit mai sizur. Fara 0 ~alauzire reala si fara niste buni sfatuitor], copiii s: vor rataci, In~otdeauna rn-a uluit faptul ca parintii sint In stare sa cheltUla~,d mii de dolari ;;i sa fad eforturi enorme ca respectivii COPll sa urrneze 0 scoala cit mai inalta, neglij1nd cea mai importanta pregatire a lor - si anume cea spirituals ~i morala, precum si descoperirea sensului real al vietii, Trebuie sa ne pregat~~ copiii spiritual. Dad nu le calauzim pasii, sintaltii preganti sa 0 faca, dar dad Ie oferim aceasta baza spiritual a ?e care au nevoie, si unii si altii vorn fi mai bogati.Taprul ca r-am invatat pe copiii nostri care sint caile Domnului ulterior se va transforma intr-o binecuvintare asupra caminului nostru, asa cum nici nu ne-am fi putut inchipui.

MODALITATI DE A NE PREGATI COPIn DIN PUNCT DE VEDERE SPIRITUAL

Atunci cind organizarn pregatirea religioasa 9i activitatea in sll:ml bisericii in tab ere crestine sau in cluburi speciale pentru trneret, facem un pas extrern de important in dezvoltarea copilului, dar nimic nu are 0 influenta mai mare decit invata~ura capatata chiar acasa. Parintii n~-9i pot perrnite sa l;se f~rmarea sp,irituala a copiilor pe rnina altora, $i totusi probabil ca va vet: intreba care sint lucrurile cele mai importante ce trebuie transmise copiilor. Sa ne oprim la citeva dintre ele.

160

Ed ucatia prin iubire

Folosirea pove~tilor ~i a intlmpHlrilor

Mai intii, -uorbiti-le despre sensul pouestilor ?i intfmplarilor. Povestile sint modalitati extrem de eficiente de a va invata cop iii, in special cind le cititi si apoi discutati despre el.e intr-o atmosfera cit mai destinsa si afectuoasa. Momentull:te~l este 'inainte de culcare, pentll1 ca nu va face concurent;a nuruc altceva. A vind in vedere ea majoritatea copiilor vor sa amine ora de culcare, putqi profits de aceasta dorinta pentru ape: trece un timp pretios eu ei. In aceasta atmosfera foar:~ calda puteti sa le satisfaceti .nevoilt; e~~~ionale si sa le oferiti toto-

dad, ~i citeva repere ~l sfaturi s1?1r1t,uale.. . ., A

. Este foarte simplu sa ii furnizati copllulU1. pnnclpa1c:1e .111- vataturi din .Scriptura, 'incepind cu numele ~l faptele blbhce. D;r nu acesta este adevaratul scop. Copilultrebuie sa inteleaga sensul personajelor biblice ~i pr~ncipii~e. de c.are se p~ate folosi. Trebuie sa-l1nvap~i cu paslUne ~l Imphcare. Cmd va calauziti copilul din punct de vedere spiritual, trebuie sa combinatitoate elementele iubirii necondit;ionate - contactuivizuai atentia totala, contactul fizic, precum ~i 0 imparta~ire,profunda' a tot ceea ce aveti mai bun de daruit copilu-

lui vostru.

Discutarea experientelor proprii

.In al doilea rind, tmparta?iti-1e copulor uostri propriile experiente. Lucrurile 'invatate de la biserica, de ,la ~coaia de duminica si de acasa reprezinta doar matena pnma de la care se pot for~a spiritual. Ei trebuie sa invete sa folosea?ca In ~0:t corect si eficient aceasta cunoastere ca sa se matunzeze spmtual asa cum se cuvine, Pentru aceasta trebuie sa fie inso~i~i de D~mnezeu 'in fiecare zi ~i sa 'invete sa aiba 'incredere 'in E1.

Copiii se vor arata interesati de experient;ele uoastre cu Dumnezeu, asa incit e bine sa le imparta~it;i cite ceva din p~opria voastra existenta sp.~rituala. Evident ca :~spu~s~l .deplllde de calitatea informat;nlor pe care le puteti impartasi. C.eea ce le imparta~i~i depinde si de nivelul de dezvoltare a"cop:lului, de virsta lui ~i de capacitate a de a intelege. Pe masura ce

PREGATIREA SPIRITUALA A COPILULUI

161

copilul se maturizeaza;._ veri dori sa sporiti treptat discutiile cu el despre felul cum 11 iubiti pe Dumnezeu, cum EI Va Insoteste zilnic, cum va bizuiti pe El, cum asteptati sa va calauz~asd pasii si sa va ajute la greu, cum Ii multumiti pentru iubirea Lui, grija, darurile si rugaciunile implinite.

Cautati sa gasiti cit mai multe ocazii pentru a impartasi fiecarui copil intimplari care arata ce face Dumnezeu pentru voi chiar atunci cind ui se intimpld, ~i nu mai rirziu, Cdea ce le imparta~it;i copiilor depinde ~i de virsta si de gradullor de' maturitate, pentru ca nu este eazul sa ii stresati cu problemeIe financiare sau cu nesiguranta In care traim, Dad voi, ca parinti, va aratati 1:nerederea totals in feIuIin care va calauzeste pasii Tatal nostru din ceruri, copiii vor vedea ~i VOl' si~1.ti mult mai mult decit puteti exprima in cuvinte. Tot asa cum nu e rau sa-i invitati pe copii sa vi se alature in rugaciuni. Astfel ei vor deveni partasi ai experientei voastre de a cornunica cu Domnul prin rugaciune ~i de a a~tepta raspunsurilc din partea Sa.

Facind-o ani de-a rindul, copiii VOl' aduna tot mai rnulte amintiri despre felu! cum Dumnezeu i~i face simtita prezenta in viata familiei voastre. De asemenea vor invata sa spuna tot ce au pe suflet Domnultli. Cit adevar in ac~ste v~rbe:

"Experient;a te invata." Lasati-va copilul sa invete alaturi de voi sa aiba si mai mare in credere 'in Dumnezeu.

Copilul simte nevoia sa invete cum reuseste Domnul sa implineasca dorintele personale '~i nevoile fa~iliei, inclusiv pe cele financiare. De exernplu, trebuie sa stie cind va rugati pentru nevoile altora; sau cind Ii cereti Domnului sa gaseasca 0 solutie la problemele voastre, asta si 'in functie de virsta copilului. Nu uitati sa ii spuneti defiecare data cum Dumnezeu v-a ajutat in viata sau cum v-a folosit spre a-i ajuta pe altii, Sigur, copilul trebuie sa stie ca va rugati separat pentru nevoile sale.

Dernonstrarea in practica a iertarii

$i il1 final, fipi dovada vie a iertdrii. Puteti sa va invatati copilul prin puterea exemplului ~i sa-i aratati cum sa ierte si

162

Ed ucati a pr in iubire

cum sa fie iertat de Domnul si de altii. Veti face asta iertind

) , , ,

maiintii si apoi cerind iertare - partenerului de viata sau chiarsi copilului - atunci cind gresiti cu ceva.

Da, cind gre~iti in fata copilului trebuie sa-i cereti iertare, Niciodat.; nu voi reusi sa subliniez indeajuns cit de important este acest lucru. Tot asa cum nu trebuie sa uitati, atunci cind va miniati $i n-aveti chef sa cereti iertare copilului, de urrnatorul adevar absolut: adeudrata tntimitate se instaureaza in rnomentul in care se dep.iseste un conflict.

S-ar putea chiar sa considerati conflictele ca pe niste .momente prielnice de apropiere reciproca - dad yeti reusi sa va stapiniti minia si sa-i deterrninati pe membriifamiliei sa gaseasca 0 rezolvare plina de iubire problernei respective.

Iertarea ramine 0 problema de 0 irnportanta capitala in sinul familiei. De aceea atitia oameni au probleme cu sentimentul de vinovatie $i nu pot ierta ori nu se simt iertati, Cei care au invatat sa ierte gresitilor lor ~i care sint capabili sa ceara.si sa primeasca iertarea dau dovada de sanatate mintala si ernotionala $i sint mult mai impacati cu sine decit ceilalti.

COPIU AU NEVOIE DE OPTIMISM ~I SPERANTA

Optirnisrnul

Pe masura ce copiii devin adolescenti au nevoie de optimism $i speranta. In aceste vremuri de decadere a valorilor, adultii care sint dispusi ~i capabili sa ridice moralul copiilor lor ne aduc multa mingiiere.

Va afla~i in situatia ideala de a Ie oferi acest nepretuit dar, numai ca el presupune efort.Nu trebuie sa cadeti prada previziunilor sinistre si demoralizatoare si nici sa le transmiteti copiilor un asemel;ea mesaj. Adolescentii sint extrem de sel;sibili la pesimism,mai ales cind el vine din partea parintilor. Nu va molipsiti de la disperarea altora - aveti incredere In Dumnezeu ~i In voi insiva. Incurajati-va cop iii In progresul

PREGATIREA SPIRITUALA A COPILULUI

163

lor. Povestiti-le despre enormul potential pe care il au $i despre soarta minunata pe care le-a pregatit-o Dumnezeu. A incuraja insearnna "a inspira curaj". Vorbele voastre le vor da curaj sa infrunte viitorul.

Dumnezeu este creatorul sperantei si El ne da speranta.

V -as sfatui sa cititi cit mai des capiro lui 11 din Epistola Sf Apostol Pavel cdtre Eurei, unde ni se arninteste ca speranta nu poate fi naruita, Nu uitati ca minunatele promisiuni ale Domnului sint adevarate si ca Dumnezeu insusi crede in ele $i este rnereu iubitor si ocrotitor pentru noi. I~ Biblie exista foarte multe fagaduieli care ne dau speranta, dad ar fi sa ne referim doar la acestea patru:

,,~i stim ca Dumnezeu toate le lucreaza spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, al celor care sint chemati dupa voiaLui." (Romani 8, 28).

"Pentru ca numai eu stiu gindul ee-l am pentru voi, zice Domnul, gind bun, nu rau, ca sa va dau viitorul ~i nadejdea." (l erernia 29, 11)

"Nu te teme caci eu sint cu tine, nu privi cu ingrijorare, caci Eu sint Dumnezeul tau. Eu iti dau tarie $i te ocrotesc si dreapta Mea cea tare te va sprijini". (Isaia 41, 10)

"Multe sint necazurile dreptilor $i din toate acelea ii va izbavi pe ei Domnul." (Psalmii 33,18)

Fostul meu pastor, Moncrief Jordan mi-a povestit despre Bart, la care mergea curent. Bart avea multe probleme fizice si in cele din urrna i-au fost amputate ambele picioare. Pasterul] ordan s-a gindit ca asta ii va distruge total atitudinea vesela ~i optimists cu careaborda viata, dar n-a fost asa. Bart continua sa se legene cu ajutorul unui trapez pus deasupra patului pentru a ajunge 'in scaunul rulant ~i 11 actiona singur spre holul din caminul in care locuia. Cind cinta ~i se acompania la pian, multi cintau In cor cu el. In ultimii sai ani de viata, el a devenit speranp ~i bucuria multor altora.

164

Ed ucar ia prin iubire

Speranta trainica

Dintre toti adultii, parintii crestini le pot oferi copiilor lor speran~a In Dumnezeu care reuseste sa depaseasca pesimismul si acea atitudine de "traie~te clip a" , caracteristice multor adolescenti de azi. Nicicind nu mi-a fost mai limpede ca aceasta este solutia de supravietuire a adolescentilor decit In aprilie 1999, In urma masacrului de la Liceul Columbine din Littleton, Colorado. Dol elevi de liceu au impuscat mai multi colegi. In final, 12 elevi ~i un profesor au murit, iar cei doi atacatori si-au pus capat zilelor. In total au pierit 15 persoane. Totul parea atit de ilogic.

Dupa aceste tragice morti peste 0 sura de specialisti In probleme grave au venit sa-i ajute pe supravietuitorii de la Liceul Columbine spre a-si depasi cumplita durere. S-a dovedit ca acesti consilieri n-au prea avut de cine sa se ocupe, pentru ca adolescentii si familiile lor au ales sa se adreseze Bisericii spre a [e aduce calauzire si rningiiere.

Charles Colson cita un pastor din zona care spunea: "In asemenea momente, cop iii nu doresc lectii de psihologie ... VOl' s:a srie «de ce s-a intimplat una ca asta » ". EI sublinia faptul ca modelul "tratarii suterintei profunde" se bazeaza pe modelu] "tratarii doliului" allui Freud, care urmeaza vietii dupa moarte. Asdel nu se incurajeaza sperant;a ~i nici nu se dau raspunsuri de natura spirituala unei tragedii. Adesea tratarea "suferint;ei profunde" presupunea trezirea unor emotii negative.'

Majoritatea copiilor de la Liceul Columbine si-au dat searna ca nu au nevoie de asa ceva si s-au adresat pastorilor si preotilor pentru ajutor, Aveau nevoie de speranta pe care numai Isus 0 poateda, observa Colson.

Cassie Bemall a fost si ea una dintre victime. Cind unul dintre atacatori a indreptat anna spre ea, acesta a intrebat:

1 Charles Colson, "Good Grief-Faith Versus Freud" ("Durere=credinta versus Freud"), comentariu din cadrul unei emisiuni radio, 13 mai 1999.

PREGATIREA SPIRITUAL A COPILULUI

165

Crezi in Dumnezeu?" si ea a raspuns: "Da, cred In Dum;~ezeu." I-a luat zilele cu'un glont, In noaptea crimei, fratele lui Cassie a descoperit in jumalul ei, urrnatorul citat care cuprindea citeva rinduri din Filipeni 3, 10-11:

Ca sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui si sa fiu primit partas la patimile Lui, facindu-ma asemenea cu Elin moartea Lui, ca doar, sa pot ajunge la invierea cea din mort).

Speranta generat;iei urrnatoare

In aceeasi saptarnina a tragediei de la Columbine, 73 000 de tineri s-au adunat la Pontiac, Michigan, pentru a-si manifesta optimismul in vii tor ~i a se opune atitudinilor multora dintre cei de seama lor. Adolescentii s-au adunat pe un enorm stadion de fotbal unde joaca d~ obicei echipa Detroit Lions, si, dupa cum nota un reporter, "au vrut sa declare faptul ca vor trai in onoare, i~i vor asuma raspunderea si VOl' respecta autoritatile". Aceasta adunare care s-a numit Ziua Intii a Adolescento-Maniei s-a ax at pe 0 chestiune de 0 importan~a capitala: "Ce fel de crestinism ne va insoti in mileniul urmator ?" Adolescentii au citit la unison si apoi au semnat 0 Carta a Drepturilor Adolescentilor.care includea juraminte[e ca nu VOl' face sex inainte de casatorie, ca nu vor lua' droguri ~i nu vor bea alcool.'

Intr-un recent interviu, Billy Graham si-a exprimat optimismul in privinta mulror adolescenti din ziua de azi si a spus ca el isi petrece mai tot timpul concentrindu-se asupl'a generatiei urrnatoare, pentru ca simte ca acestia vor sa-L descop ere cu adevarat pe Dumnezeu in aceasta perioada tulbure a valorilor neclare.

Da, exista sperant;e pentru adolescentii ?i cop iii nostri.

Este atit de important sa inteleagi asta si sa creada cu tarie ca

1 Josh Kennedy, ,,73 000 Teens Pledge Responsibility" (,,73 000 de adolescenti jura sa-si asume raspunderea "), Christianity Today, 14 iunie 1999, p. 13.

166"

Ed'ucatia pri n iubire

speranta crestina nu depinde de ceea ce se intimpla in lume, ci doar de ceea ce fac ei in IUl11e ca fiinte responsabile intru marea iubire a Dornnului catre noi. Ca parinti, noi putel11 sa-i incurajam, sa le dam speranta acestor copii si adolescenti care au 0 nevoie disperata de asa ceva - chiar si in vremurile foarte bune, ca sa nu mai vorbim de clipele grele.

167

T eama, anxietate ~i depresie

"Cici Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii, ci al puterii Ii al dragosteisi al intelepciunii. "

II TIMOTEI 1, 7

Frica sufoca societatea noastra pe mai multe planuriIn asemenea masura incit multi nici nu-si dau seama cit de tare le domina existenta, In m~d firesc, parin~ii sint afectatide aceasta frica generalizata precum ~i de temeri specitice legate de proprii lor copii.

PATRU TEMERI

Cei mai multi parinti se confrunta cu patru temeri. Sa analizam aceste temeri progresive:

• Teama de ceea ce se va intirnpla copilului nostru in

i

aceasta societate amenintatoare

• Teama de comportamentul copilului ~i nelinistea in privinta disciplinarii sale

.. T eama de insusi copilul respectiv .. T eama de adolescenti in general

Teama de viitor

Nicicind in societatea americana nu s-au pus asemenea problerne care sa fie 0 perrnanenta amenintare pentru copii ~i

168

iubire

adolescenti. Inainte, copiii erau mult mai bine tinuti sub C011- trol de familia lor mai mid. sau mai mare. Astazi, multi parinti tineri simt ca pierd controlul in fata unor forte nevazute care pot dauna mult copiilor lor. E firesc sa Ie fie frica, Nu au experienta ca parinti si incearca sa i~i gaseasca drumul printr-un labirint extrem de derutant, straduindu-se sa cistige 0 partida in care totul pare a fi irnpotriva lor. Ei ar vrea sa faea tot ce e mai bine pentru copiii lor, dar se tern di nu vor reu~1.

Dad va aflati in categoria "parintilor tineri", fie ca virsta, fie prin virsta copiilor, gindit;i-va sa apelati la parintii mai cu experienta care va pot ajuta. Cei care si-au crescut cop iii in asa fel incit sa-si asume raspunderile ~i sa devina niste adulti fericiti inteleg prea bine ce ar trebui sa stie parintii mai tineri pentru a se asigura ca si copiii lor se vor descurca bine In viatao Majoritatea sint capabili # dispusi sa va arate care sint caile ce VOl' fi de ajutor pentru a le asigura copiilor tot ce au nevoie pentru 0 bun a dezvoltare ~i sa va avertizeze de cap canele ~i prapastiile ce trebuie evirate. Stiti prea bine ca nu va puteti perrnite sa faceti gre~eli majore.- trebuie sa reusiti de prima data. In societateanoastra amenintatoare rareori ti se of era 0 a doua sansa.

Teama de cornportarnentul copilului duce la prea multa lngaduinta ~i severitate

Parintii mai au si alte temeri In privinta.educatiei copiilor, dar eel mai tare ii subrnineaza frica de comportarnenrul copilului si de modalitatea de a-l disciplina. Ca urmare, parintii il las a adesea pe copil sa faca legea. La ora actuala, multi parinti parca ar vrea ca ei, copiii, sa fie cei care sa Ie arate drumul. Fireste ea acesti parinti nu detin controlul propriului lor camino Dad un copil este incapatinat si ii place sa sfideze orice forma de autoritate, controlul ~i disciplina devin cosmarul zilnic al parintilor. In momentul in care copilul preia controlul, el devine tot mai incapatinat si parintii sint tot mai consrernati.

TEAMA, ANXIETA TE $1 DEPRESIE

169

Din pricina temerilor, parintii devin tot mai ingaduitori, comportamentul copilului se inrautateste ~i mai tare pe rnasura ce permanent (chiar dad indirect) pune intrebarea-cheie: "Ma iubesti ?" prin intermedin] purtarii sale inacceptabiIe. EI asteapta ca parintii sa-l corecteze spre a-i arata astfel ca le pasa si d sint direct implicati. Intr-un asemenea moment batalia pare pierduta, pentru d nimic nu rnai are efect in cazul copilului al carui rezervor emotional este gol.

Din cauza frustrarii, acesti parinti prea ingaduitori recurg la pedepse administrate la minie ~i ell ciuda, Aceasta inseamna ca au cazut deja in capcana pedepselor, pentru ca de cite ori folosesc pedeapsa la minie, de atitea ori copilul se simte si mai recalcitrant, sfidator si neiubit, Copilul poate atunci sa l~i manipuleze parintii, iar ei Ia rindul lor sa devina torimai frustrati ~i mai tiranici; sau pur si simplu se pot da batuti in disperare de cauza. Oricum, ei devin mult prea ingaduitori. Educatia bazata pe frica dauneaza si duce la nefericirea tuturor.

A1ti parinti reactioneaza la temerile lor printr-o autoritate rigida. Hotariti sa detina controlul, fermi si inflexibili in privinta copilului lor, devin exagerat de preocupati de disciplina ca modalitate de a controla comportamentul copilului. Ei presupun d 0 disciplina foarte severs (prin pedeapsa) este solutia formarii unui copil bine crescut. Teama lor ii face sa devina niste parinti reactivi si am ararat deja care sint neajunsurile unei asemenea metode. Parintii care utilizeaza aceasta metoda pun caruta inaintea cailor. Acceneul principal pus pe disciplina, fara a lua in consideratie nevoile copilului, va cauza neajunsuri atit parintilor cit si copilului, Toti VOl' avea de suferit. Educatia reactiva intotdeauna duce la 0 utilizare exa-

,

gerata a pedepselor corporale, iar un copil care traieste in atmosfera capcanei pedepselor nu se poate dezvolta la un potential maxim. De cite ori ne temem de rolul copilului, ii afectam perceptiile. Copilul detecteaza Erica ~i rigiditatea parintilor. El poate percepe uneori 0 oarecare afectiune, dar stie ca ea se bazeaza doar pe 0 iubire conditionata care presupune ascultarea parintilor ; copilului ii lipseste acea iubire ne-

170

Ed ucaria prin iubire

conditionata de care are nevoie cu disperare pentru a creste ~i a sedezvolta. Accentul exagerat pus pe disciplina (pedeapsa) dauneaza capacitatii parintilor de a-si creste cu afeqiune ~i de a-si forma copilul.

Prima reactie la frica este 0 adevarata paraligie si ea duce la 0 prea mare ingaduin~a din partea parintilor. Cea de-a doua atitudine este cea a educatiei reactive care pune mult prea rnult accent pe disciplina rigid a impusa intr-o atmosfed. de severitate, Nu e nevoie sa urrnati nici una dintre aceste solutii extreme. Pentru a creste un copil echilibrat (~i in final un adult echilibrat), un parinte intelept va apela la educatia proactiva punind accentul mai intii pe principalele nevoi ale copilului. Si principala nevoie a oricarui copil este sa fie iubit si sa se simta iubit,

Teama de copilul nostru

Teama de comportamentu] copilului nostru si nelinistea in privinta modalitatiide a-] disciplina duce la teama de copilul propriu-zis. Nu mai sintern siguri cum sa-l disciplinam ~i cum sa reactionam. Copilul este altfel de cit noi si mai ales pentru cei care avem mai mult de un copil, fiecare in parte este diferit de celalalt. N oi vrern sa procedam cit mai bine cu fieeare in parte ;;i totusi reactiile sint diferite (in parte po1'nind evident de la personalitatile diferite, dar ~i de la gradul de iubire pe care il percep din partea noastra), Uneori ne spunem: Nie-mi inteleg copilul ?i cine stie ceo sa mai [acd.

:·1

\Temerile noastre de adolescenti in general

Acest fenomen extrern de neplacut il intilnim pretutindeni, in special in locurile publice cum ar fi marile centre comerciale. Foarte multi oameni (~i unii parinti ) considers ca adolescentii sint niste persoane lipsite de sensibilitate, de aiectiune ~i respect ~i care fae numai probleme. Adevarul este insa ca marea majoritate a adolescentilor din ziua de azi sint copii minunati ~i intelegatori. Da, 0 parte dintre ei par ciudati atunci cind se manifests prin acest eomportament normal

TEAMA, ANXIETATE $I DEPRESIE

171

agresiv-pasiv ~i l~i baga inele te miri unde, i~i vopsesc parul sau i~i pun tot felul de accesorii, Da, multi au probleme cu care parintii de pina acum nu au mai fost confruntati, dar adesea aceste forme de exprimare scot la iveala dorintele profunde ale existentei lor, ce anume le lipseste ~i dupa ce tinjesc - iubirea neconditionata, Ei doresc 0 iubire neconditionata

, , ,

activa ~i afectuoasa, suficienta pentru a fi formati si calauzit;i.

Aceasta nu este prima genera\ie de adolescenti care stirneste teama adultilor prin unicitatea sa provocatoare. Sa nu uitam tineretul anilor '60 ~i '70, cu plete, simboluri ale pacii, sandale si ace! modciudat de a vorbi, Sigur ca au avut propria lor muzica, asemeni adolescentilor din ziua de azi, ce pare sa aiba un unic scop - sa-si scoata din minti parintii. .

Da. Unele dintre modalitatile prin care adolescentii din ziua de azi sint diieriti de restullumii sint intr-adevar inadecyare ~i nesanatoase. Anumite forme de comportament agresiv-pasiv au devenit extreme si periculoase cum ar fi drogurile, versurile vulgare ale muzicii, legaturi sexuale in afar a casatoriei si altele. Aceste comportamente sint intr-adevar de ternut ~i daunatoare pentru tineri.

Un raport publicat de un institut de cercetari, 0 organizatie non-profit, a ajuns la concluzia ca: "Americanii sint convinsi ca adolescentii din ziua de azi se confrunta cu 0 criza - nu din punct de vedere economic sau fizic, ci in privinta valorilor ~i a moralei lor. Majoritatea americanilor Ii privesc pe adolescentii din ziua de azi cu indoiala ~i teama, considerindu-i .nedisciplinati, lipsiti de respect ~i neprietenosi".'

U nul dintre motivele pentru care atit de multi adulti Ii percep pe adolescenti ca fiind lipsiti de respect ori mojici, nepoliticosi ~i chiar periculosi il constituie modul in care mijloacele de comunicare de mas a Ii prezinta pe adolescent) In filme ~i reviste. Aceste imagini alarrnante ne fac sa uitam de

I Kathleen Kimball-Baker si Eugene Rochikepartain Are

Americans Afraid of Teens?" ("bare americanii se tern de .adolescenti ?"), Assets, Buletin de informare al Insritutului de Cercetari, 1998, p.7.

172

Ed ucatia pr in iu b ire

indiciile de unicitate pe care le putem constata la multi dintre r eprezentantii acestei generatii energice. Adolescentii din ziua de azi sint persoane importante care au nevoie de iubirea si sprijinul nostru mai mult decit orice alta generatie de pina acum. Solutia absoluta odata cu inceputu] noului secol este aceeasi cu cea aplicata ~i copiilor anilor '60: cit mai multa iubire neconditionata ~i acceptare a persoanelor in sine.

Americanii sint ambivalenti in privinta adolescentilor.

Sint derutati de ei pe de 0 parte, dar pe de alta parte nu i-au abandonat. Americanii tin foarte mult la tineretul lor, Cred ca putem percepe multesemne de maturitate crescinda la tineretul nostru. Mai multe despre aceasta puteti gasi in cartea pe care am scris-o impreuna cu Gary Chapman, Parenting Your Adult Child (Educarea copilului adult).!

DEPA~IREA ACESTORTEMERI

U nii oameni, inclusiv parinti, pun mare pret pe inocenta copilariei in raport eu trezirea fireasca a adolescentului, Acest lucru rna uluieste. E ca ~i cum acesti adulti' ar presupuhe sau ar spera ca de fapt cop iii lor sa nu ajunga niciodata adolescenti. Majoritatea parintilor aplica 0 educatie reactiva in cazul copiilor mici si apoi se mira cind au atit' de multe probleme cu ei la virsta adolescentei, Solutia nu poate fi decit 0 educatie act iva bazata pe 0 buna relatie cu copilul,

T eama este 0 forta inspaimintatoare care va poate distorsiona gindirea si va poate deterrnina sa puneti accent pe ceea ce nu trebuie in directia educatiei, Cum ea poate duce la prea multa ingaduinta sau prea mare severitate, trebuie sa va depa~iti teama si sa trairi mai presus de ea, mai ales de dragul copiilor vostri, Cea mai buna solutie in acest sens este sa-i indreptati pe cop iii vostri pe 0 cale pozitiva proactiva, crescin-

I Ross Campbell si Gary Chapman, Parenting Your Adult Child, Chicago: Northfield, 1999, in special pp. 17 - 21.

TEAMA, ANXIET A TE $I DEPRESIE

173

du-i, formindu-i si protejindu-i mereu cu gindul la nevoile lor in toate fazele de dezvoltare, Atunci cind va iubiti astfel cop iii puteti sa stati linistiti, pentru ca sinteti intr-adevar cei mai buni parinti din lume. Cind va abordati cu detasare copiii, va puteti bucura de ei cu ad eva rat, iar intr-un asemenea mediu ei se pot dezvolta,

Mediul ideal pentru un copil este caminul in care parintii sint relaxati, atmosfera este destinsa, linistita, pasnica, potolita $i plina de iubire, fara a uita ~i 0 doza zdravana de umor. Int1'-un asemenea camin, parintii se simt bine ca educatori si au incredere ca de fapt copiii lor sint ingriji~i cit se poate de bine. Totodata pot fi siguri ca educatia lor nu va crea copiilor nici un fel de neajunsuri. Dad. veti acorda timpul necesar ~i efortul pe masura pentru a fi proactivi cu cop iii vostri, oferindu-le ceea ce le trebuie mai rnult, nu va mai fi nevoie sii va temeti in privinta viitorului lor.

NELINI$TEA $1 SUFLETUL IUBITOR

Nelini~tea face cas a buna cu frica si, asernenifricii si miniei, este tot un sentiment. Specific nelinistii este faptul ca are atit 0 latura pozitiva cit ~i una negativa. In directia celei negative nelinistea inseamna ingrijorare sau panics in ceea ce priveste viitorul, Latura pozitiva presupune ca nelinistea inseamna preocupare fata de ceva sau cineva. Cu totii avem un anumit nivel de neliniste, unii prea mare, altii prea mic.

o persoana mult prea nelinistita are un handicap in multe directii, Aproape intotdeAaunft este 0 persoana timida, cu 0 parere proasta des pre sine. Ii este greu sa trateze cu.ceilalti de pe pozitii de cornpetenta, echilibru si siguranta pe sine. In acelasi timp poate fi 0 persoana foarte iubitoare in Iunctie de nelinistea negativa sau pozitivade care da dovada, Cind exista prea multa neliniste negativa sau ingrijorare in privinta viitorului, apare un sentiment de disconfort. Daca.exista 0 mare neliniste pozitiva, persoana respectiva va dovedi multi

174

Ecl uca ti a p ri.n iubire

afectiune fa~a de ceilalti, Aceste doua aspecte de obicei merg mina in mina,

E 0 nenorocire sa fii ros de neliniste, dar e si mai rau ca ea sa nu existe sub nici 0 forma. Cei lipsiti de anxietati nu stiu ce .inseamna compasiunea. De fapt, in parte, definirea comportamentului sociopat porneste tocmai de la aceasta lipsa de . neliniste. Acesti oameni discern diferenta dintre bine si rau, dar nu Ie pasa, Ei sint capabili sa se concentreze doar asupra scopurilor lor egoiste, fara sa-i preocupe binele celorlalti. Dupa cum vedeti, nelinistea este un amestec de binecuvintard si blestem. Apar referiri la neliniste si In Biblie, unde sint scoase in evidenta laturilenegative. Pasajele care urrneaza sint dintre cele mai cunoscute in privinta nelinistii negative:

"De aceea zic voua: Nu Va ingrijiti pentru sufletul vostru ce yeti minca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca .. Cautati mai intii impara~ia si dreptatea Lui ~i toate acestea se vor adauga voua, Nu va ingrijiti de ziua de miine, caci ziua de miine se va ingriji de ale sale." (Matei 6, 25;

33-34).' .

"Nu va impovarati cu nici 0 grija. Ci intrutoate, prin inchinaciune ~i prin ruga cu multamire, cererile voastre sa fie aratate lui Dumnezeu. $i pacea lui Dumnezeu, care covirseste orice minte, sa pazeasca inimile voastre si cugeteIe voastre, intru Iisus Hristos." (Filipeni 4, 6-7)

UN ECHILIBRU SANATOS

Sigur ca noi, ca parinti, avem nevoie de echilibru. Dar si copiii nostri au. Ca parinti vreti ca ~i copiii vostri sa fie cit se poate de liberi ~i Ieriti de nelinisti negative, dar sa ramina niste persoane sensibile $i iubitoare. Rareori gasesti echilibrul sanatos - respectiv 0 persoana iubitoare ~i intelegatoare care sa nu fie coplesita de griji $i temeri. Aceasta lipsa de echilibru este un factor care duce la deteriorarea societatii noas-

TEAMA, ANXIETATE ~I DEPRESIE

175

tre. Cum oamenii sint tot mai nelinistiti in privinta vietii lor, parca le pa,sa :ot ,mai putin de ceilalti. De asemenea, persoa?-ele d~ ?blCel pline ~e c~mRasiune pot deveni de-a dreptul insensibile la necazunle vietn, pentru ca, vazind si auzind de atit de multe tragedii in colturi 'indepartate ale lumii, ii inhiba incapacitatea de a-I ajuta pe cei de acolo.

, Cum ne putem. ~sigura ca intr-adevar cop iii nostri VOl' fi ruste persoane echilibrate, care sa-si stapineasca nelinistile si totusi sa nu ramina insensibili? S;lu~ia este satisfacer~a mai intii a nevoilor lor emotionale ~i apoi formarea lor cu afectiune, c~l'e n~ i~s~.am~1a i~sa. 0 !ipsa de disciplina, ci chiar 0 prelungu:e a iubirii pnn disciplina.

Dad un copil nu are parte de iubire necoriditionata nu-si va putea dezvolta aceasta neliniste pozitiva care' se manifesta . intr-un suflet iubitor. In cazul in care copilul este supus unor pedepse severe fara a-i umple rnai intii rezervoru] emotional va ave a tendinta sa-si dezvolte nelinistea negativa, adica un spirit vesnic ingrijorat, 0 incapacitate de adaptare la viata si in sp~ciall.a ideea de viitor, Un copil voluntar ~i incapatinat car~la nu 1 ~e da d~stula iubire, in schimb este mult prea pedepSIt, sau ~l ~na $1 alta,. va incerca sa-$i Inabu~e orice neliniste, ceea ce mal mult ca sigur ca va duce la dezvoltarea unor trasaturi sociopate.

Singura posibilitate de a-i asigura copilului un echilibru sanatos in privinta nelinistilor este prin a-i satisface nevoile primordiale. Fiti proactivi in educatia voastra parinteasca, Pentru ~ avea cit mai bine grija de cop il, asigurati-va ca ati inham at bine calulla caruta: oferiti-i iubire neconditionata inainte de orice altceva.

DEPRESIA LA COPII

Depresia Ii afecteaza pe multi copii din ziua de azi. Acum 1.5 ani ~ra c~va ra.r .lntilnit, in parte ~i pentru ca de foarte pu~111e on era identificata ca atare. Oricum, a crescut alarmant numarul de cazuri in ultimii ani. In 1998, psihologul Ronald

176

Ed ucatia prin iubire

Kessler de la Facultatea de MedicinaHarvard a studiat peste 8000 de amerieani cu virste situate intre 15 si 54 de ani. El a constatat ca numai doua procente dintre cei care au acum intre 45 si 54 de ani au prezentat simptome de depresie clinics In ulti~ii ani de adolescenta. Tntre cei care actualmente au intre 15 ~i 24 de ani, 23 de procente sufera de depresii grave pina sa irnplineasca 20 de ani.' In prezent depresia ii vizeaza chiar si pe cei mai miei, dar nu se inregistreaza cresteri in privinta altor probleme mintale la nivelul aces tor generatii.

Consecintele ~i cauzele depresiei

Un aspect inspaimintator al acestor probleme mereu crescinde ale depresiei ~i nelinistii la copii 11 reprezinta consecintele. Studiile recente arata ca tinerii care tree prin depresii sau stari de anxietate risca de trei sau patru ori mai rmilt decit ceilalti sa se apuce de droguri sau sa aiba probleme cu alcoolul pina in 25 de ani, sau eel putin asa sus tine epidemiologul Kathleen Meridangas de la Facultatea de Medicina Yale.2 Depresia poate duce la sinucidere. Sernnificativ pare a fi faptul ca rata sinuciderilor lacopiii ~i adolescentii americani a crescut de patru ori intre 1950 si 1995.

Aproape doua treimi dintre cei deprimati au avut eel putin 0 alta problema mintala anterior, de obicei 0 forma de anxietate. Aproape tori copiii cu depresii sint dominati de stari anxioase. Studiile arata ca acesti copii considera lumea In care traim mai inspaimintatoare decit ni se parea noua cind aveam virsta lor. Depresia apare in egala masura in familiile bogate sau sarace. Cop iii proveniti din to ate mediile manifesta simptome de depresii grave 1ntr-o masura mult mai mare decit alte generatii din istoria moderna.'

o mai mare izolare [izica produce la rindul sau un numar crescut de copii afectati de depresii. "Copiii traiau in familii

1 Marilyn Elias, "Childhood Depression" ("Depresia la copii"), USA Today, 13 august 1998.

2 Ibid.

3 Ibid.

TEAMA, ANXIET ATE ~I DEPRESIE

177

mari, unite si adesea chiar foarte numeroase. Mai multi bunici se preocupau de formarea spirituals a copiilor. I~,prezent, acestia din urrna sint tot mai mult singuri", este coricluzia la ca~'e a ajuns psihologul Martin Seligman. "Egoismul ci~tiga tot mai mult teren si acest lucru nu ajuta In confrun-

. tarea cu momentele grele" ,I

Copiii cu depresii sint semnificativ diferiti de colegii lor sanatosi:

II Parintii lor aproape intotdeauna sint divortati sau exista conflicte acasa,

. II Adolescentii cu depresii grave sint considerati de ei insisi si de profesori ca mai putin adaptabili in societate. Conform psihologului Kevin Stark de la Universitatea din Texas: "Ei interpreteaza gre~it scenarii neutre ca pe o forma de respingere la adresa lor, ceea ce Ii deterrnina sa devina tot mai timizi ~i retrasi. "2

II Copiii cu depresii cred mai usor cii experientele negative sint produse de ceva care Ie lipseste ~i nu de comportamentele ~i conditiile mereu In schimbare.

II La adolescenti constatam 0 strinsa legatura intre stres si depresie.

Depresia la baieti ~i fete

Rareori depresia este detectata la baieti, chiar si la cei cu probleme grave. In cartea sa Real Boys: Rescuing' Our Sons from the Myths of Boyhood (Cum sint bitietii in realitate: salvarea fiilor nostri de periculosul mit al copilariei masculine), William Pollack de la Facultatea de Medicina Harvard si Spitalul McLean, declara cii depresia este in foarte multe cazuri nediagnosticata la baieti, ceea ce este grav.'

1 Ibid. Seligman este presedintele Asociatiei americans de psihologie.

2 Ibid.

3 William Pollack, Real Boys, New York: Random House, 1998, p. 9.

178 Ed u ca ti.a prin iub ire

--------------~~---------------------

Cind un adolescent sufera de 0 depresie moderata pina la una foarte grava si simte ca nu mai poate indura, el va trece la fapte ~i va incerca sa-si aline suterinta ~i disperarea. Comportamentul ce rezulta dintr-o asemenea depresie are si 0 titulatura stiintitica: "manifestarea depresiei". Exista multe cai prin care un.adolescent l~i poate manifesta depresia.

Baietii au tendinta sa fie mai violenti decit fetele. VOl'

incerca ~a-~i aline simptornele de depre~ie prin furat, mintit, batai, sorat rapid sau comportament delincvent care poate duce pina la impu~carea colegilor. Aceste simptome sint rareori identificate sau macar considerate a fi simptome ale depresiei. Este unul dintre principalele motive pentru care depresia nu este diagnosticata la baieti. Pentru fete depresia devine tot mai des intilnita dupa ce ele implinesc 11 ani si 'in urrnatorii patru ani prezen1;a sa creste extrem de rapid. Pina la 18 ani fetele sint de doua ori mai deprimate decit baietii. Studiile arata ca fetele, ca ~i femeile, au tendinta sa seaplece mai mult asupra problemelor decit baietii, Asta inseamna ca mai multe femei decit barbati vor suferi de depresii ~i la virsta adulta,

tn foarte apreciata sa carte, Re·viving Ophelia (Reinvierea Ofeliei), Mary Pipher of eta niste inforrnatii excelente prin care explica de ce adolescentele tree prin momente atit de dificile. Recomand cu multa cal dura aceasta carte tuturor parintilor, ~i in special celor care au fete. Ele se ingrijoreaza mai rnult decit baietii, in special asupra unor chestiuni pe care nu au .cum sa le controleze. Motivele de ingrijorare ale fete10r presupun lucruri cum ar fi aspectul exterior, probleme de familie zreutate si popularitatea in raport cu ceilalti,

'b 1 )

o cauza a ingrijodirii lor vine din faptul ca ele au fost in-

vatate sa placa si sa 1;ina la ceilalti.' Dilema lor este un bun exemplu de parti negative si pozitive ale anxietatii. De obicei, ea apare la persoanele cu un suflet iubitor, dar care nu se simt

1 Elias, "Childhood Depresion" ("Depresia la copii"), USA Today.

TEAlviA, ANXIET ATE ~I DEPRESIE

179

bine in pielea lor, ternindu-se de diverse situatii, inclusiv de propriul viitor.

Dificultati in identificarea depresiei

Cum depresia produce multe alte probleme care 0 mascheaza, poate fi extrern de greu de identificat, Totusi actualmente este identiticata rnult mai des decit eu ani in urrna, ceea ce duee la utilizarea crescuta a antidepresivelor,

Depresia in copilarie este foarte subtila si are tendinta sa se dezvolte treptat ~i lent. Din pricina multelor cauze si deete, este ~i foarte cornplexa, Cirid un copil are probleme cu invatatura, depresia de obicei este considerata a fi ultima cauza posibila, Situatia e si mai rea cind problema copilului cste .eauzata de un alt factor, dar este agravata de depresie. Aceasta face aproape imposibila tratarea cauzei initiale pina cindnu se elimina intii depresia.

De exemplu, copilul poate avea probleme la invatatura ~i din cauza unor dificultati neurologice agravate in mare parte de depresie. Dupa ce s-au incercat toate metodele la nivelul scolii ~i ele n-au avut sorti de izbinda, uneori este descoperita depresia si tratata, dar asta nu se intimpla prea des. Aninci cind depresia este abordata cum se cuvine, problemelede studiu devin la rindul lor vindecabile.

Depresia din copilarie e greu de identificat pentru ca simptornele sint de obicei diferite fa~a de cele ale adultilor, Copiii pot avea simptome tip ice pentru adulti, cum arfi tristetea de lunga durata sau irascibilitatea, dar cum de obicei nu sint capabili sa-si exprirne sentimentele, depresia este adesea confundata cu eomportamentul normal virstei lor.

Adesea un parinte nelinistit rna suna sa-rni spuna ca fiiea sa (sau fiul) se comporta normal, arata in regula ~i totusi nu mai e cea sau cel de altadata. Uneori pare absent, fara un motiv precis. Nu demult, 0 mama foarte iubitoare rn-a sunat sa-rni spuna despre fiica ei de 11 ani care in general parea ca n-are nirnic. Totusi, din cind i11 cind, zieea ceva de genul:

"De cite ori rna uit la stiri, simt ca lucrurile se inrautatesc,

180

Ed ucaria p rin iub ire

U neori rna intreb dad viata merita traita." S-a demonstrat ca aceasta fetita suferea de 0 depresie moderata, Dupa un scurr tratament eu antidepresive ~i consiliere, a capatat alta perspectiva asupra vietii sale.

Nu uitati ca depresia poate aparea la orice cop il, chiar ~i cei care par a avea 0 situatie ideals. Acest lucru este valabil in special la copiii sensibili caresesizeaza numeroasele aspecte de prim ante din lumea noastra, Prin intermediul stirilor $i al emisiunilor, televiziunea reuseste sa scoata in evidenta aceste aspecte, in special pentru copiii nostri. Parintii intelepti l~i VOl' proteja cop iii pe cit se poate de acest bombardament cu informatii deprimante. Fiecare copil in parte trebuie expus unor influente cit mai pline de afectiune ~i optimism spre a-l stimula pe cit posibil.

RECUNOA$TEREA $1 TRATAREA DEPRESIEI

Simptomele depresiei

,

Tori parintii trebuie sa inteleaga depresia care poate aparea 1a virsta copilariei, pentru ca ea alecteaza dezvoltarea copilului in foarte multe feluri. Am subliniat deja dificultatile de identificare a depresiei la copii ; ~i totusi sint multe sernnale care pot sugera prezen~a acestei depresii, Adesea prima manifestare depresiva consta in probleme cu inva~atura. Asta pentru ca majoritatea simptomelor depresive afecteaza rezultatele scolare, lata 0 lista cu mare parte dintre aceste simptome. Cind copilul afiseaza mai multe dintre aceste simptome, este posibil ca depresia deja sa se fi instalat.

1. 0 capacitate mai midi de concentrare a atentiei. Depresia poate foarte usor sa fie confundata cu incapacitates de concentrare (IDC). De asemenea, majoritatea copiilor cu IDC sau ICIS (incapacitatea de concentrare insotita de surescitare ) sufera de depresie. Asadar, depresia poate imita doar starile IDC/ICIS sau chiar le poa-

_____ T_. _E_A_.l'v-,.I_A...:.,_A_N_x_r_n_~'_rA __ T_E_· ..:.$:.,1 .:.:D..::_E:.:- P:._: f..::_'t.:.:E.:.:S.:.:IE:::_ __;181

te agrava. In majoritatea cazurilor de IDCIICIS depresia trebuie tratata impreuna cu alti factori perturbatori, Depresia in sine Insa poate si ea sa produca serioase probleme cu invatatura,

2. Scdderea puterii de concentrare. Copilul care poate fi usor distras este incapabil sa-si fixeze gindurile asupra lucrurilor pe care Ie are de facur. Astfel se creeaza premisele urmatorului simptom.

3. Visatul cu ocbii descbisi. Mintea copilului are tendinta sa hoinareasca, izolindu-se in tot felul de fantezii, ceea ce 11 va face sa fie si mai putin prezent.

4. Plictiseala. Pe masura ce copilul este tot mai cuprins de visatul cu ochii deschisi are dificultati in a fi atent si treptat i~i pierde inter~sul pentru lu~mrile care piha atunci l-au preocupat.

5. Scdderea energiei. Mult prea des parintii pun acest simptorn pe seama lipsei de somn, a unor activitati pica intense sau chiar a unei boli usoare. Si totusi, depresia poate distrage un copil si 11 poate vlagui de cnergie, deterrninindu-l sa-si piarda orice interes In a mai stabili vreo relatie cu ceilalti.

, ,

6. Comportamentul inadecvat. Acest simptorn de obicei este asociat oricarei alte cauze in alara de depresie. Independent de cauza, depresia poate foarte usor sa agraveze acest comportament inadecvat. De exemplu, un comportament nedorit provo cat de un rezervor emotional gol va fi inrautatit de depresia care decurge din aceasta situatie. Citeva exemple tip ice de comportament inadecvat datorat depresiei constau in iesirile inacceptabile in timpul cursurilor, agresivitate fata de colegi, comportament regresiv, cum ar fi udatul parului in timpul somnului sau vorbitul asemeni copiilor mici.

7. Tristetea prelungita, dincolo de reactia norrnala la vestile proaste sau la evenimentele care tulbura, In mod

182

Ed ucatia prin iubire

ciudat, acest simptom este adesea absent chiar ~i in plina depresie.

8. Mfnia. Veri fi surprinsi sa aflati ca depresia produce minie. Ea poate agl'ava 0 problema deja existents In aceasta directie, De cite ori copilul isi stapineste gl'eu minia trebuie luata in calcu1 ~i posibilitatea de a fi yorba de depresie.

Anxietatea; Cind copilul este do min at de anxietate, de nelinisti, depresia trebuie luata in considerate ca posibila cauza. Anxietatea 11 poate face pe copil vulnerabil la depresie, tot asa cumsi depresia poate produce stari de anxietate. Indiferent de virsta, exista 0 strinsa legatura intre anxietate si depresie,

10. Izolarea. Copilul nu mai vrea sa aiba de-a face cu ceilalti, nici macar cu prietenii de la scoala. El pare ca se indreapta cu pasi mari spre 0 izolare totala.

Tratarea depresiei ~i sistemul actual de ingrijire Aceasta noua metoda domina actualmente sistemul de sanatate american. A devenit ceva extrem de frecvent In diverse familii, In primul rind pentru ca reprezinta 0 economie din punct de vedere financial'. $i totusi, a devenit dificil pentru parinti sa obtina 0 evaluare a copilului In privinta eventualelorprobleme psihologice. Chiar si in cazul unor boli mintale grave ~i cunoscute este extrem de greu sa obtii colaborarea unci companii de asigurari care sa plateasca 0 evaluate psihologica sau psihiatrica. Dar inceperea unui tratament inaintea unci asemenea evaluari e ca ~i cum i-ai cere unui chirurg sa ope;reze inainte sa faca radiografii. Rezultatul a fost 0 utilizare gre~ita sau exagerata a medicamentelor.

Initial, pediatrii puteau sa evalueze copilul pentru a determina daca realmente sufera de probleme de concentrate insotite de 0 surescitare ~i daca era intr-adevar indicata 0 medicatie psihostimulenta.Tn lipsa unei asernenea evaluari multi

TEAMA, ANXIET A TE ~I DEPRESIE

183

pediatri prescriu asernenea medicatii doar pentru ca mamele sau profesoriiau folosit cuvintul "surescitat".

Aceeasi problema exista ~i In privinta detectarii ~i tratarii depresiei 1a copii. Cum poate afla un pediatru care este adevarata stare mintala a copilului tara 0 evaluare co recta ? Ca urrnare, 'depresiile la copii sint rareori 1uate in calcul; chiar ~i atunci cind sint luate in calcul se prescrie un antidepresiv fara indicatii amanuntite sau 0 urrnarire atenta a tratamentului. Inultimii citiva ani am pierdut aproape tot ce cistigase domeniul sanatatii mintale prin munca atitor oameni dedicati din aceasta tara. Datorita nou1ui sistem, practic nu mai exists un sistem institutionalizat de rezolvare a problemelor de sanatate mintala, mai ales la copii.

Esecul acestei modalitati de abordare a afectat ~i cea mai importanta zi din viata oricarui copil - prima zi ere scoala. Daca respectivul copil are potentiale probleme psihologice sau de invatatura si ele nu sint corectate sau echilibrate Inainte sa ajunga in clasa 'intii, copilu! va avea probleme In toti anii care urmeaza, Inainte ca declinul domeniului sanatatii mintale sa devina ireversibil, am recomanda cu tarie ca fiecare copil sa fie supus unui examen psihologic complet si de testare a potentialului anterior intrarii sale in clasa intii. In acest fel sintem capabili sa identificam aproape orice potentia1a problema cu care copilul se poate confrunta, coreetind-o sau asigurindu-ne ca ea va fi tratata cum se cuvine, Cind asemenea probleme ramin nedetectate, mai mult ca sigur ca sfirsesc cu urrnari tragice pentru copil ~i parinti.

Continuu sa va recomand din tot suHetul 0 evaluate completa a .fiecarui copil in parte, desi stiu care sint dificultatile cu care se confrunta majoritatea parintilor. Cum cele mai multe companii de asigurari nu platesc un asemenea examen medical, iar psihiatrii specialisti competenti, precum ~i psihologii pe prob1eme de minori au mari probleme financiare, arta evaluarilor psihologico-scolare pentru copii dispare tot mai rapid. Solutia pe care as sugera-o este gasirea unor evaluatori care S1l1t pe cale de disparitie, dar care ar putea sa ofe-

184

Ed ucaria prin iub ir e

re copilului vostru 0 asemenea evaluare chiar daca va trebui sa platiti din buzunar pentru ea. Cel mai important avantaj 'in aceasta situatie este d veti putea sa puneti bazele unui plan precis 'in privinta viitorului educational al copilului. Dad se constata anumite tendinte spre ceva probleme in aceasta directie, yeti sti exact care sint ele ~i va veti putea ocupa de ele.

Pentru parintii carora li se pare imposibil sa obtina 0 asemenea evaluate am 0 solutie pe care n-asIi crezut niciodata ca am sa 0 spun sau chiar s-o scriu. Si totusi, avind In vedere restrictiile pe care le pomeneam mai inainte, nu am incotro, Nu va temeti sadati copilului un antidepresiv cum ar fi Prozacul sau un psihostimulent cum ar fi Ritalinul dad pediatrul constata anumite simp tome si va prescrie aceste medicamente. Prefer ca respectivul eopil sa nu aiba realmente nevoie de medicamente si sa le ia, decit sa aiba nevoie si sa fie lipsit de ele.

Situatia nu este atit de dramatics pe cit pare, atita vrerne cit medicamente1e sint relativ sigure si au purine deere seeundare. Nu am Intllnit cazuri in care Ritalinul sau alt antidepresiv'inhibator de serotonina (SSRI) sa dauneze vreunui eopil; In sehimb am vazut nenumarati copii care au fost pentru totdeauna afectati de lipsa acestei medicatii atunci cind aveau mai mare nevoie de ea.

ROLUL VOSTRU CRUCIAL

De cite ori va .confruntati cu temeri, nelinisti sau posibile depresii, trebuie sa nu uitati ca detineti cea mai mare influent;a asupra copilului, indiferent de virsta, Stirn ca de obieei copiii care sutera de depresii, spre deosebire de colegii lor, au eel mai adesea parinti care Ie creeaza acel sentiment de vinovatie, sint mult prea autoritari, ii resping sau se arata dezinteresati de ei. Tocmai acestea sint atitudinile si comportamentcle pe care trebuie sa le evitati,

TEAMA, ANXIET ATE sr DEPRESIE

185

Este de 0 importanta capitals sa mentineti pline rezervoarele ernotionale ale copiilor vostri, formindu-i si protejindu-i In functie de nevoile lor cele mai importante si stiind cind si cum sa le acordati 0 mai mare independenta, incetul cu incetul. Indiferent ce v-ar spune ceilalti, nu uitati ca voi sinteti principalul factor de inlluenta in viata copiilor vostri si ca voi va aflat;i la mansa atunci cind trebuie luate hotariri in privinta existentei lor. Aveti forta si raspunderea de a va ocroti copiii de intluentele negative ~i nefaste ale societatii ~i de a le oferi ceea ce le trebuie eel mai tare. Nimeni altcineva nu le poate asigura forta necesara unei vieti intregi si care reprezinta baza unei existente fericite si utile

, ,.

186

Motivarea copihrlui

lnv,qa-ne Doamne sa facem lucrurile marunte de pared ar fi importante, ca insemn al rruiretiei lui Isus care la rindul situ le face in noi

si traiesle aldtzn'i de noi; iar pe cele importante sa le facem

de pa~ca ar fi neinsemnate si simple, ca insemn al atotputernieiei Sale,

BLAISE PASCAL

o intrehare pe care adesea mi-o pun parin~ii este: "Cum imi pot motiva copilul?" Aceasta intrebare este rndrcpratita, pentru ca motivarea este unul dintre factorii determinanti 'in

privinta progreselor copilului.

Desi putem spera ca si copiii nostri ar p~~ea sa se autom.otiveze si sa-si asume raspunderea fara spnpnul nostru, stim d. probabil nu se va Innmpla asa, Pe de alta parte, speram sa nu avem copii care sa innebuneasca pe toata lumea cu nesfirsitele lor justificari pentrupromisiunile si indatoririle neim-

plinite. .

Majoritatea copiilor se afla intre aceste doua extreme ~l au

tendinta sa fiemai motivati in anumite directii decit 'in alt~le. Nivelullor personal de motivare are 0 oarecare legatur8. ~l cu aptitudinile lor firesti, dar ~i cu atitud~nile lor p~rs?nale. El poate fi afectat de gradul de sanatate ~l de energie ~l categoric .este influentat de modul in care a fost crescut.

Motivatiae~te un subiect complex, drept pentru care parintii ar face bine sa incerce sa-lin1;eleaga. Pentru ca 111.1 este vorba doar de motivarea copiilor vostri, ci ~i de felulln care sint rnotivati - pozitiv sau negativ. T01;i cop iii sint motivati, dar vrem sa fie motivati de ceea ce trebuie ~i cum trebuie.

MOTIVAREA COPILULUI

187

MOTIVATIA 101

N~ A se poate des~operi. ce anume ii motiveaza pe cop iii vostri intr-un curs 111tenSlV. Trebuie mai intii sa intelezeti cum sint motivati de obieei copiii ~i in ce felle puteti .insufla

voi, ca parinti, 0 motivare corecta, '

Motivatii constiente si subconstiente

, , , ,

Sa incepern cu faptul ca la toata lumea exista motivatii con~t~ente ?i n:.0tiva.t~i subco~?tiente. Constatam la copiii nostri rnotrvatu pozitrve, dorinta lor de a placea si de a se purta ~rumo~ ~u ceilalti. Asemenea motivatii decurg dintr-o educatie pozitiva, prin care copiii si-au dezvoltat 0 parere sa .... ~at?asa ~espre sine ~i 0 constientizare pe masura, pr~cum si iubirea ~l respectul fa~a de ceilalti. S-ar putea sa constatam motivatii subconstiente negative atunci cind copilul doreste sa ii sup ere pe altii, mai ales pe cei care reprezinta autoritatea, r~fuzind sa faca exact ceea ce se asteapta pe drept cuvint de la et , Acesta este un comportament agresiv-pasiv.

?x~sta multe ne~n~elegeri In privinta motivatiilor noastre ; majorrtatea oamemlor cred ca viata lor este determinata de decizii rationale, bine gindite ~i constiente. Ce n-as da sa fie a~a 1 Adevarul este ca faga~ul pe care 0 apuca viata cuiva si deciziile sale sint in mare rnasura determinate de l~otivatii' subconstiente pe care nu Ie poate detecta, Nefiind constient de aceste motivatii, el presupune ca isi deterrnina viito;ul printr-un proces rational de g'indire. Pina cind ... pina In ziua In care s: t~eze~~e t~ta1 dezorientat ~i se mira cum de aajuns In aceasta srtuatie. E1 detecteaza evenimentele din ultimii ani si

incearca sa descopere cum de s-a ajuns aici. '

U nele motivatii subconstierite sint influentate zenetic prin diverse trasaturi de caracter - cum ar fi timiditatea si sociabilitatea. Totusi majoritatea motivatiilor subconst~;ente sint determinate de experientele din pri~ii ani de viat~.Aici parintii "" un rol extrern de important asupra moti~a~iilor subconstiente. Aceste motivatii subconstiente influenteaza

, ,

188

Ed ucaria prin iubire

felul in care simtim ~i gindim. De aceea pot determina in cea mai mare masura deciziile noastre, in special pe cele majore cum ar fi unde traim, cu cine ne casatorim, ce muncim, ce prieteni avem si in ce activitati ne implicam,

Cu totii avem niste motivatii subconstiente, unele bune,

, , l ,

altele negative. Evident, cu cit avem mai multe motivatii subconstiente pozitive ;;i mai purine negative, cu atit mai bine, pentru ca vom detine un mai mare control asupra existentei noastre. Vom dori sa oferim copiilor nostri motivatii pozitive, inclusiv rnotivatiile pozitive subconstiente.

Dorinte 9i atitudini

Atunci cind analizam cum este motivat un copil, stim ca parintii joaca un rol major in acest proces. Principalul factor motivator este dorinta copilului. Cind copilul doreste sa fad sau sa aiba ceva, el este motivat. Acest lucru este pozitiv daca doreste ceva ce se cuvine. Fireste d parintii VOl' ca dorintele copilului sa fie preponderent pozitive, Dar daca dorintele presupun sa fad sau sa fie ceva ce nu se cuvine, parintii trebuie sa invete copilulsa faca exact ceea ce este corect, indiferent de sentimentele lui.

Ati observat cit de mare este legatura intre motivatie si sentimente? Sentimentele unui copil fat a de ceva determina atitudinile sale. Dad are sentimente pozitive in legatura cu asumarea raspunderii de a face ceea ce este corect, inseamna ca ele sint bine motivate. Daca insa sentimentele sint negative in privinta asumarii raspunderii, inseamna ca ele sint slab motivate. De aceea, trebuie sa ne formam copiii astfel incit sa se simta bine atunci cind fac sau sint ceea ce se cuvine.

Sotia mea este persoana cea mai pozitiv-motivata din cite cunosc. Pat este foarte motivata in practic tot ceea ce se cuvine. Se simte bine cind ajuta pe cineva, cind sprijina pe cineva, cind 19i asuma raspunderile sau cind l~i indeplineste proiectele. Se poate pune baza pe ea si cu siguranta va actiona fantastic, ducind pina la capat toate lucrurile in care se imp lica. De aceea este aleasa mereu sa fad parte din comisii, con-

MOT[VAREA coprLULUI

189

silii si alte forme de conducere cum ar fi cele privind invatamintul ~i orice alta forma de consultanra, Dorinta lui Pat'si motivatia ei de a face totul bine provindin interior. Nu a$teapta pina in ultimul moment si nici nu trebuie sa fie strinsa cu usa pentru a fi motivata. Ea este capabila sa fad bine luc:urile pentru caducerea lor la bun sfirsir reprezinta 0 expe-

nenta placuta pentru ea. I

Eu insa nu sint la fel de automotivat in acest felminunat cum este cazu! ei. Ca sa rna apuc de ceva trebuie sa fiu presat mai intii, si apoi adesea nu-rni place sa se exercite presiuni pentru ca imi creeaza nelinisti. Mil. tem mereu ca nu voi face treaba buna, ceea ce rna ten~ioneaza si mai tare

Din fericire, cei trei copii ai nostri au reusit 'sa se motiveze la fel ca Pat. Viata este mult mai agreabila pentru cei care au sentimente placute atunei cind trebuie sa se confrunte cu raspunderile vietii.

Dar pentru cei care au probleme in a fi prompti in privinta obligatiilor de viata, aceasta Ie devine 0 povara, Acest lucru este mult prea frecvent actualmente cu majoritatea eelor carora le este foarte greu sa-~i asume obligatiile, pentru ca au fost motivati in copilarie prin presiuni excesive, rasplata imediata, ameninrari, pedepse sau sentiment de vinovatie. Nu au fost niciodata invatati sa fie motivati pentru simpla placere de a se simti bine fa~a de ceea ce fac sau de a-i face pe altii sa se simta bine ori doar sa-i ajute. In schimb ei reactioneaza la motivatii cu caracter egoist $i In propriul interes.

o mare diferenta ce apare intre aceste doua categorii de persoane consta in nivelullor de optimism. In cartea sa Inteligenta ernotionald Daniel Golemanspune urmatoarele de-

spre optimism: .

Optimismul, ca ~i speranta, inseamna un orizont de a~teptare conform caruia in generallucrurile se rezolva pina la urma in viata, in ciuda obstacolelor si frustrador. Din punctul de vedere al inteligentei emor;i;nale, optimismul este 0 atitudine care ii impiedica pe oameni sa nu cada in apatie, deznadejde sau deprimare intr-un moment

Ed ucaria pr-in iubire

190

mai duro Impreuna cu ruda sa apropiata speranta, optimismul aduce cistiguri de-a lungul existentei (sigur cu conditia ca sa fie un optimism realist; un optimism prea naiv pcate fi dezastruos). .. .. Optimistii considera ca un egec se datoreaza unei situatu

care poate fi schimbata asa incit data viitoare VOl' re~9i,. in vreme ce pesimistii se invinovatesc pentru esec, atribuindu-l unor trasaturi ce nu pot fi schimbate ~i in fata carora se simt total neajutorati.'

Goleman spune ca, desi una dintre cauzele perspectivei pozitive sau negative asupra vietii 0 poate constitui firea persoanei, experienta are un mare aport la felul in care percep~m viata. Putem invata sa fim optirnisti atunci cind devenim cornpetenti in momentele de cumpana. "Convingerile oamenilor in legatura cu capacitatea lor au un enorm efect asup~a acestei capacitati in sine ... Cei care se simt extrem de eficienti isi trag aceasta seva dintr-un esec trecut; ei abordeaza lucrurile gindindu-se cum sa le rezolve, 9i nu facindu-si griji

~.~ I ""2 .

in legatura cu ceea ce s-ar putea intimp a rau.

MOTIVAREA PRIN PUTEREA EXEMPLULUI

Cum experientele de viata au asemenea forta motivatoare, cadrul in care sint crescuti copiii conteaza enorm, avind un impact profund. Ca parint;i, voi sinteti factor~l prirr:?rdialin stabilirea acestui cadru.Felulln care abordati propmle voastre probleme de viat;a constituie 0 cale eficienta de a-I invata pe copil sa fie motivat core ct.

Am constatat ca majoritatea au tendinta sa abordeze motivarea la felca 9i educatia copilului: ei cred dfe1ulln care

1 Daniel Goleman1Inteligel1!"a emotionala, Bucuresti, Curtea Veche, 2001, p. 115.

2 Ibid., P: 117

MOTIVAREA COPILULUI

191

sint motivati este cea mai buna cale si incearca sa Ie transmita 9i copiilor aceeasi idee. Pentru ca va doriti de fapt sa aveti niste copii motivati pozitiv, este extrem de important sa intelegeti d s-ar putea ca aceasta sa nu fie cea mai buna cale. Indiferent care ar fi experienta voastra din trecut sau firea voastra, veti dori sa dati copilului un exemplu care sa fie demn de urmat, onorabil, inclusiv in felul in care va satisfaceti obligatiile, Dad el va va percepe drept 0 persoana destinsa, pozitiva, implicata, agreabila si consecventa, va dori sa devina la fel. Daca va va vedeaca va plingeti mereu si ca va aminati cit puteti indatoririle, va dori sa va urmeze exemplul.

Cum exemplul pe care 11 dati este extrem de important pentru cop il, veti dori probabil sa-l intariti facJ:nd acel lucru care mai presus de toate 'il va determina sa va urmeze stilulva veti comunica permanent iubirea fat;a de el. Cu cit se va simti mai iubit neconditionat, cu atit va va urma mai lesne exemplul. Cu cit copilul este motivat de exernple constiente 9i pozitive preluate din experienta de viata, cu atit va fi mai putin motivat sa le preia pe cele negative ale subconstientului.

Ani de zile am lucrat la programul Head Start aratindu-Ie profesorilor cum ar putea sa mentina plin rezervorul emotional al copiilor. Adesea cite un cadru didactic imi arata un copilas de 3 anisori care suferea de anxietate ~i frica tocmai din cauza lipsei de afectiune din partea adultilor. In asemenea cazuri, eu ii propuneam ca mai intii sa-l invete ceva pe cop il, stind fat;a in fata, la aceeasi masa, sa zicem. Dupa care ii propuneam sa ia copilul in brate ~i din cind In cind sa-l priveasca in ochi. Categoric copilul este mai atent atunci cind e tinut In brate. Intelege mai bine si pare d 'invata mai mult, Ce se intimpla de fapt? Copilul invata mai bine atunci cind nevoiIe sale emotionale sint satisfacute. Satisfacerea acestor nevoi l-a facut pecopil sa uite de temerile ~i nelinistile sale, sporindu-i sentimentul de siguranta ~i incredere. Aceasta i-a dat posibilitatea sa invete mai bine.

192

iubire

Daca acestIucru se poate inrimpla in urma unui simplu contact cu un dascal, imaginati-va ce se petrece atunci cind acasa copilul are niste parinti iubitori.

MOTIVATIA SUBCON~TIENTA $IVIOLENTA

La sfirsitul anilor '90, s-au intensificat atacurile arrnate in scoli, lucru care m-a alarmat ~i rn-a tulburat in egala masura, mai ales ca mi-am dat seama, ascultindu-i pe toti cei care discutau despre incidente, ca de fapt nu intelegeau tragedia acestor copii. Mai mult, unii specialisti in domeniul sanata~ii mintale scot din burta tot felul de argumente, dind vina pe parinti, pearme, pe faptul ca respectivii sint respinsi de colegii lor, pe organizarea in bande ~i pe violenta - respectiv violenta la televizor, pe Internet, in filme ~i in muzica. Pentru mine toate astea nu au nici 0 logica. J aponia ~i Hong Kong-ul au mult mai multa violenta prin intermediul mijloacelor de . comunicare de masa, Numerosi copii yin din medii mult mai

. proaste si au parinti cu mult mai purine posibilitati decit cei care se implies in asemenea atacuri armate. Pina si reprezentantiisigurantei in scoli afirrna ca multi alti tineri pareau mai ingrijoratori si mai turbulenti decit atacatorii propriu-zisi. ~i

atunci, care ar fi raspunsul ? -

Sigur ca to ate cauzele mentionate apartin problemei per total ~i totusi cea care declanseaza fapta este motiuatia subconstieritd: in cazul dat, minia. Cheia in privinta intelegerii felului in care [uncticneaza min tea atacatorilor consta intr-o buna pricepere a modului in care se dezvolta mintea tinerilor in raport cu abordarea rniniei ~i cum, fara 0 pregatire coreeta de control asupra miniei, in final se ajunge la dezastru. Pentru prima data In istorie, am ajuns la acea faza critica de intluenta negativa in masa fad sa existe 0 contrapondere a valorilor pozitive impartasite de societatea noastra,

MOTIVAREA COPILULUI

193

Parintii trebuie sa inteleaga ca ei ii pot eel mai bine influenta si forma pe copii pentru a-si stapini minia, Cei care au comis acte violente in scolile pub lice din Colorado, Oregon, Arkansas si din alte locuri erau formati aparent de medii nefaste si nu fusesera invatati sa-~i stapineasca minia cu maturitate. Ca adolescenti era relat:iv firesc pentru faza normal agresiv-pasiva prin care treceau ~i si-au manifestat minia intr-un modprimitiv ~i agresiv-pasiv. Sigur d exterior pareau suficient de normali incit nimeni sa nu banuiasca urmarile dramatice.

o parte dintre cop iii care par ciudati si se comports straniu actioneaza astfel din pricina unor impulsuri agresive-pasiv. Autorii macelurilor i~i tine au minia ascunsa intr-o oarecare masura si fata de ei insisi. Aceasta inseamna d nu erau motivati constient, ci subconstient. Un om trebuie sa fie motivat subconstient pentru a infaptui asemenea gesturi anormale. Un asemenea barbarism presupune un rationament ilogic de tipul m:iniei subconstiente. Daoanu Inv'at;am sa intelegern complexitatea acestor motivatii subconstiente, ca societate nu vorn fi capabili niciodata s~ Ie abordam In mod eficient .

STApiNIREA COMPORTAMENTULUI COPILULUI

In Capitolu14 am discutat despre cele cinci di de stapinire a comportamentului. Doua dintre e1e sint pozitive, doua negative si unul neutru. E bine sa nu uitam acest lucru, pentru ca sentimentele agreabile sintcei maisanatosi factori motivanti, cu conditia ca aceste sentimente agreabile sa functioneze in privinta calauzirii copilului spre bine. De aceea formarea trebuie sa fie cit mai pozitiva si mai agreabila. ~i tot de aceea pedeapsa nu trebuie sa fie principal a punte de legatura cu copilul.

194

Eclucat.ia prin iubire

Acest concept extrem de important de utilizare a modalitatilor pozitive de control asupra cornportamentului copilului este exact opusul a ceea ce inva~am actualmerite din anumite surse crestine. Dad se stabileste 0 legatura cu copilul bazata in special pe partea negativa, cum ar fi pedeapsa cor-

. porala, in final, copilul i~i va forma niste motivatii subconstiente pentru a face exact contrariul fa~a deceea ce incercati sa-l invatati. Totusi, daca veti folosi mai ales caile pozitive pentru a stabili 0 legatura cu el si a-l forma astfel, el, in subconstientul sau, i~i va dori sa va fie pe plac. El primeste astfel o motivatie subconstienta pozitiva,

Cit mi-as dori ca tori parintii sa int;eleaga acest lucru!

Aceasta lipsa de intelegere este unul dintre principalele motive pentru care niste persoane minunate care traiesc intr-un mediu foarte avantajos forrneaza copii cu probleme dintre cele rnai ingrozitoare. Uneori rna descurajez cind vad atit de multi copii din familii crestine aparent bune care au ajuns sa aiba probleme grave ce le-ar putea distruge viata, Parintii le VOl' de obicei binelesi se lasa influentati de filozofia crestina, folosind insa 0 educatie reactiva. Ei au fost convinsi d trebuie sa foloseasca mijloace negative de stapinire a cornportamentului copilului ~i nu au reusit sa satisfaca nevoile emotionale ale acestuia. Educatia parinteasca reactiva duce la mai multe tipuri de motivatii.subconstiente reactive, inclusiv la comportamentul agresiv-pasiv, Aceasta atitudine anti-parinti, anti-figuri ale autoritatii, anti-Dumnezeu aproape ca intotdeauna rezulta din acest tip de educatie. In marea majoritate a cazurilor, parintii nu int;eleg cum de s-a intimplat 0 asemenea tragedie chiar la ei acasa. Si-au crescut cop iii asa cum au fost 1nva1;a1;i de diversi "expert;i" crestini, Copiii pareau ca se descurca bine in primii ani, cind metoda consta intr-o forma de disciplina foarte severs. Dupa care, asa cum era si firesc, s-au revoltat impotriva autoritatii legitime pe masu-

d. ce au trecut anii.

Educatia reactiva a avut niste consecinte dezastruoase in

, "

cadrul familiilor crestine din ziua de azi. Neintelegind ad eva-

MOTIVAREA COPILULUI

195

ratele nevoi ale copiilor, parintii reactivi au preferat 0 educatie aspra, orientata spre 0 discipline exagerata si au vazut ulterior cum cop iii lor au adoptat atitudini si valori impotriva parintilor, autoritatilor, a lui Dumnezeu chiar,

STAplNIREA COMPORTAMENTULUI ~I A MOTIVATIEI

Cum motivatia subconstienta este influentata in mare rnasura de felul In care stabilim legatura cu copiii nostri, sa recapitularn cele cinci modalitati de control asupra comportamentului copilului discutate in Capitolul 4. De data aceasta ne vom referi 1a pregatirea ~i disciplinarea in strinsa legatura cu motrvatia,

.• Cerintele sint calea pozitiva de control asupra comportamentului. Ele diminueaza minia copilului ~i asigura un sentiment pozitiv in suflet. 0 cerinta inseamna de fapt: "Respect faptul cii ai ~i tu sentimentele tale." De asemenea mai inseamna si ca: "Respect faptul ca ai ~i tu parerile tale in aceasta privinta" si eel mai bine este sa Ii spuneti copilului: "Te rog sa faci asta pentru ca vreau sa-ti asumi raspunderea propriului cornportament." Atunci cind furnizati 0 asemenea baza, practic 11 ajutati pe copil sa se maturizeze din punct de vedere emotional si psihologic. Ii oferiti acel atribut nepretuit care ne lipseste tot mai mult in societatea de azi - asumarea raspunderii comportamentului personal.

• Ordinele sint modalitati negative de control asupra comportamentului. Da, uneori trebuie sa folositi si aceasta cale cind nu reusiti cu binele, dar trebuie sa nu uitati cii un ordin este un mesaj verbal negativ. Ordinele de obicei trezesc minia la copil, pentru ca sugereaza ca "Nu-mi pasa ce simti sau ce parere aisi nu rna a~tept sa-ti asumi raspunderea pentru propriul tau comportament. Vreau doar sa faci cum spun eu." Toate acestea

196

Ed ucatia .p rin iubire

pot trezi unresentiment mocnit in copil pentru d nu exista nici un fel de sprijin afectiv sau emotional. Un regim permanent care sa nu cuprinda decit ordine categoric ca nu va duce la formarea unei persoane mature, mai ales in privinta motivatiilor. Parintii care dau tot timpul ordine ar trebui sa incerce sa discearna mai intii de ce cop iii nu raspund la simple doleante, Primul loc in care trebuie sa va uitati ar -fi rezervorul emotional al copilului.

• 0 usoara manipulare fizica este 0 alta modalitate poz.itiva de control asupra comportamentului copilului. Asta inseamna indreptarea copilului spre ceea ce doriti sa fad. Dad veti proceda cu multa grija, nu se va ajunge la sentimentele negative trezite de obicei de ordine $i pedepse: Manipularea fizica este eficienta maiales la cop iii mici. T otusi, poate fi folosita foarte frumos si cu cei mai mari. De exernplu, pe un tinar adolescentil poate supara asa de tare ceva In cit e mai bine sa-l scoateti dintr-o

, ,

incapere In care mai sint ~i altii, pentru a-i ingadui sa se calmeze inaintede a trece la alte masuri, Trebuiesa faceti totul insa cu mult tact. Mutarea copilului dintr-o incapere intr-alta de obicei inseamna ca-lluati de brat sau de umeri sau d i1 impingeti u$or in directia in care vreti sa ajunga. Pe masura ce-o [aceti, ii puteti spune:

"Hai sa mergem dincolo $i sa stamputin de verba". Dad respectivul copil a fost crescut printr-un contact fizic afectiv suficient de amplu si este obisnuit cu 0 asemenea abordare, situatia poate .fi dezamorsata printr-o simpla manipulare fizica. Odata ajunsi in cealalta camera, pureti discuta ce anume 11 suparase.

• Pedeapsa este modalitatea cea mai nefasta de a controla un comportament. Dad este administrata cu prea multa blindete sau cu prea multa indulgenta, motivatia copilului va fi influentata negativ. El nu va reusi sa inteleaga consecinrele, deci nu va fi suficient de motivat ca sa fad intodeauna ceeace se cade. Dad pedeapsa este prea severa, va puna pica parintilor si probabil d totul se va

MOTIVAREA CC)P[LULUT

197

transforma intr-o atitudine anti-autoritara. Toate acestea reduc posibilitatile parintilor de a mai putea oteri ace a motivatie pozitiva pe vii tor.

• Modificarea comportamentala este 0 modalitate de control care trebuie utilizata cu discernamint. Frecventa utilizare a' acestui mijloc concentreaza atentia copilului pe rasp lata imediata de tipul "Eu cu ce rna aleg?" Intilnim foarte des aceasta atitudine la tinerii din ziua de azi care VOl' de multe ori .ceva fara sa fad nimic ~i asteapta rasp lata pentru eel mai mic efort. Parintii ar trebui sa foloseasca modificarea comportarnentala atunci cind este cazul si cit mai rar,

MOTIV A TIlLE SUBCON$TIENTE NEGATIVE

Ca sa fii motivat it;i trebuie energie. In cazul in care aproape toata energia copilului este utilizata in mod inutil pentru a seadapta motivatiilor subconstiente negative, el va fi insuficient motivat ~i nu va mai avea destula energie pentru motivatiile pozitive care due: 1a reusita si implinire. Totusi, dad un copil nu se limiteaza la folosirea energiei dear' pentru abordarea motivatiilor subconstient negative, atunci va putea sa se dezvolte asa cum ar trebui, Cind parintii of era copilului ceea ce trebuie din punct de 'led ere emotional, el devine rnotivat pozitiv si-si doreste sa intre in voia autoritatii legitime, sa-i ajute pe ceilalti, sa fad exact ceea ce se cuvine si sa fie un bun cetatean, De asemenea va dori sa fie 0 persoana cu 0 anumita rnorala si integritate, devenind un bun crestin, iubitor ~i atent precum Mintuitorul.

Pornind de .la toate aceste rezultate pozitive, ar parea firesc ca parintii sa se concentreze pe rnorivatiile pozitive. Tristul adevar este 111sa ca multi parinti contribuie la formarea motivatiilor negative subconstiente ale copiilor lor. Tre-

198

Ecl uca tia prin iubire

buiesa analizam care sint de fapt motivatiile negative cel mai des 'intilnite.

Agresivitatea pasiva

Agresivitatea pasiva este motivatia subconstienta cea mai nociva pe care 0 poate avea cineva. Ea stabileste un fel de subinteles pentru aproape orice alt tip de motivatie. Inditerent de ambitiile persoanei respective si de visele sale, abordarea miniei prin agresivitate pasiva va actions indirect Impotriva respectivului. Consider ca acesta este eel mai puternic potential impediment In viata oricui.

Dovedirea valorii personale

Cind copilul simte nevoia sa-si dovedeasca valoarea pentru a cistiga iubirea parintilor, inseamna ca se afla intr-o situatie deplorabila si dernna de mila. Multi copii nu-si satisfac niciodata setea de afectiune parinteasca ~i nevoia de a fi acceptati, inditerent cit de mult ar trai.

Tragedia vine din faptul ca majoritatea parintilor i~i iubesc de fapt cop iii, dar nu sint in stare sa isi manifeste iubirea. Unul dintre motive este ca nu si-au iubit niciodata necondirionat copiii si nu au reusit sa le satisfaca nevoile ernotionale. Lipsindu-Ie aceasta baz.a fundamentals, copiii i~i petree restul vietii dominati de emotii negative ~i daunatoare.

Sentimentul de vinovatie

Sentimentul de vinovatie ca motivatie subconstienta negativa este un pericol in special pentru parintii cu copii timizi, reticenti si usor de manevrat. Acesti copii docili sint simplu de controlat pentru ca au 0 nevoie profunda de a placea.Atunci cind simt ca nu sint pe placul unor figuri importante, se considers ratati ~i vinovati. In acest caz e u~or pentru parin1;i sa profite de aceasta nernultumire a copiilor si sa toloseasca sentimentul de vinovatie ca pe 0 unealta de control.

MO'TIVAREA COPILULUI

199

Aceasta este 0 gre~eala grav3., caci copiii isi vor dezvolta doar motivatiile de autoaparare imporriva temutului sentiment de vinovatie, Asdel ei devin 0 prada usoara pentru persoanele cu mai multa forta si putere de a-i stapini, In final, asemenea copii sint mai inceti la mime, U90r de intluentat 9i incapabili sa gindeasca pentru ei. Astfel devin 0 prada sigma

. pentru influentele nefaste, fiind gata sa preia orice imbold spre 0 fapta neperrnisa. Ei simt nevoia sa placa ~i asta adesea ii poate impiedica sa fie vreodata multumiti de ei sau independenti.

Dad si copiii vostri doresc sa va fie mereu pe plac ~i adesea nu se sirnt in largul lor, atentie: misiunea voastra este toemai sa le insuflati aces tor copii un sentiment de siguranta bazat pe iubire ~i acceptare. Ulterior ei i~i VOl' putea dezvolta in mod firesc aceste trasaturi minunate care insearnna compasiune ~i iubire fata de ceilalti, dorindu-si sa faca exact ceea ce se cuvme.

Starea tensionata

Starea tensionata .este 0 alta forma de motivatie negativa, uneori inconstienta, alteori constienta, Adesea parintii pot exercita anumite presiuni asupra copiilor pentru ca acestia sa fad a9a cum VOl' adultii, Uneori chiar este nevoie, dar atentie, asemenea presiuni pot fi daunatoare.

Presiunile inseamna folosirea amenintarilor pentru a-i determina pe copii sa se apuce de treaba. Ele se pot exercita prin dezaprobare care este extrern de daunatoare pentru copiii mai sensibili 9i care simt nevoia rnereu sa fie incuviintati ; prin minie, ceea ce este aproape intotdeauna 0 mare greseala; prin pedeapsd sau amenintarea cu pedeapsa, ceea ce duce la nelinisti ~i teama din partea copiilor, N elinistea ~i tearna sint niste factori motivanti negativi, pentru ca ii fac pe copii sa devina ineticienti si uneori ii paralizeaza de-a dreptul.

Parintii care utilizeaza in mod exagerat aceasta stare tensionata distrug capacitatea copilului de a reusi sa faca exact ceea ce VOl' ei. Una dintre cele mai rnari probleme CLl care se

200

Ed ucatia prin iub ire

confrunta oamenii in diverse activitati 0 constituie anxietatea. Nu este cazul ca parintii sa sporeasca gradul de anxietate al copilului prin exercitarea permanents a unor presiuni.

PREGATIREA PENTRUINVArATURA A COPILULUI

Cop iii se nasc cu setea de invatatura care rarnine mereu la fel de puternica - cu conditia ca adultii sa nu-i plictiseasca, sa nu-i bata, sa nu-i tensioneze ~i sa nu-i descurajeze in vreun fel. Daca yeti urrnari cu atentie cum se joaca copiii, yeti constata ca aproape permanent incearca sa invete lucruri noi. In fie care faza, una dintre principalele cai de a invata este sa-i imite pe adulti, Activitatea care le place eel mai mult este cea In care invata ceva nou. In mod normal copilul doreste sa Invete. Motivatia deja exista,

Desi cop iii doresc deja sa invete, parintii si profesorii trebuie sa nu uite un principiu extrem de important in privinta 'invataturi]: Pentru ca un copil sa fie capabil sa inueie.bine, el trebuie sa fie la niuelul de maturitate ernoiionald specific 'Vtrstei sale. Maturitatea ernotionala inseamna capacitatea de a-$i stapini anxietatea, de a face fata stresului $i de a-si mentine

t, c"echilibrulin momentele -de schimbare.

CopiiiJip.?iJ.~ge.,afeqi\l11£ .. ~i. c.a!·<: .... n1J ... ~&tE,l:sr:e ac~ept~1~Ae parinti VOl' fi%~~t;~n 1JlQti~a.tisa~~c,ept: ~f2dbiI:.liiyat;.at1Jrii. Dad sint p~rrnafient preocupat;i dc·stai·iJe'(fe anxietate sau de melancolie sau daca se simt neiubiti, mai mult ca sigur ca VOl' avea probleme in privinta concentrarii $i atentiei, iar energia Ie va scadea permanent. VOl' fi categoric tot mai putin motivati, In special in directiile in care de la inceput nu si-au manifestat un prea mare interes.

Ca parinti, avem rolul principal in a-i ajuta pe copii sa fie pregatit;i sa invete. Acest lucru putern sa-l facem mentinindu-le rezervorul emotional plin si forrnindu-i cu dragoste. Copiii care 0 duc bine din punct devedere emotional se VOl'

MOTIVAREA COPILULUI

201

putea concentra mai usor, VOl' fi motivati si VOl' avea eneraia

) , ) b

necesara pentru a-~i utiliza la maximum intreaga capacitate.

Este extrern de important sa reusim sa cream acea maturitate ernotioriala a copiilorsi nu sa ingaduim .sa ramina in urrna In aceasta privinta.

MOTIVAREA COPILULUI PENTRU ASUMAREA RAsPUNDERILOR $COLARE

Pentru a va ajuta sa discerneti momentul in care COpiltll ar trebui sa-si asume raspunderea pentru propriile acte, trebuie sa nuuitati un adevar extrem de simplu: Doud persoane na-si pot asuma rdspunderea simultan pentru acelasi lucru. Cind va asumati raspunderea pentru ceva, copilul n-o mai poate face. Copilul nu-si poate asuma raspunderea pina ce nu-i penniteti asta. Pe masura ce copilul vostru creste, 0 sa vreti sa-l lasati sa se contrunte cu problemele incetul cu incetul, in functie de virsta si capacitatea fiecaruia.

Temele pentru acasa reprezinta 0 problema tipica pentru majoritatea familiilor. Atita vrerne cit va asumati raspunderea acestor teme, copilul nu va mai putea ~i nu 0 va mai face. Ca urmare, nu va invata sa aiba initiative. Secretul in privinta motivarii copilului $i pastrarii acestei motivatii este sa i se ingaduie sa aiba initiative. In procesul de formate a copilului, el trebuie ca treptat sa ajunga de la preluarea raspunderii $i a initiativei de catre parinte la ingaduirea asumarii acestora de catre copil. Cind copilulpreia inuiatiua isi asumd si rdspunde rea. Cind 4i asurrui rdspunderea este motivat.

Majoritatea copiilor tree prin perioade In care refuza sa-si fad temele. Acest lucru este valabil In special in ceea ce se nurneste perioada fireasca agresiv-pasiva In prirnii ani de adolescenta. Chiar si In timpul acestei faze dificile trebuie sa Int;eleget;i d temele intra in atributiile copilului care trebuie sa-si asume raspunderea lor. Puteti sa-i sugerati ca ati fi Incintati sa-l ajutati in cazul in care v-o cere. Cind v-o cere, Ire-