5ffiu DOREL FINARU

f f rd, $miolingvi stic6,

5&HkG gi $tiinfe ale
n"hhfilologieal
trytftanz aninesciand
* dfor Ars poetica
tWL ' - discursului
ffr, r lffcat numeroase
fti finrse domenu
d f,lnnfit limbajului,
hefne mhi, alalza
ffiqfolhiturntisral de
EIE dlae cele mai mari

LINGVISTICA
LIMBILORLUMII
6l

htrul Ewopean, 2015

INSTruI]TUL EUROPEAN
2015
 CUPRINS

Prefafi / 1l
Argument / 15

Purtea I I 23

I. LINGWSTICA LIMBILOft iN CADRTJL ZINGWSTICII INTEGRALE I 25

Anexd: Eugeniu Coqeriu, Lingvistica isloricd Si istoria timbilor I 33

2. DIVERSITATEA LINGVISTICA A LUMII / 39

3. CLASIFICAREA LIMBILOR. CRITERII GENERALE I 49

4. CLASIF'ICARI TIPOLOGICE / 55
4.1. Tipologia lingvistici / 55
4.2. Conceptul de tip lingvistic la Eugeniu Cogeriu / 64
4.3. incercare de sintezi a clasificirilor tipologice / 86
4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86
4.3.2. Criterii morfologice / 88
4.3.3. Criterii sintactice / 91
4.3.4. Criterii mbrfo-sintactice I 93
4.3.5. Criterii semantico-textuale / 98

s. cLAsrFrcARr socroLINGvISTrcE $I GEOGRAFICE / 103

5.1. Criterii sociolingvistice / 103
5.2. Criterii geografice / 116

6. CLASIFICARI GENEALOGICE / 119

6.1. Noi teorii gi practici in clasificarea genealogicd I ll9
Bibliografie specialS Lingvistica limbilor, Diversitatea lingtisticd a lumii 9i
Clasificarea limbilor I I24

6.2. Marea familie indo-europeanfl / 135

Bibliogrffie speciald / 149
 6.2.1. Ramura limbilor indoiraniene / 151
Bibliografie speciald / t52
6.2.2. Ramwa europeanb / 153
6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: gr?nca, arrnearta,
albaneza / 153
Bibliografie speciald / 154
6.2.2.2. Familia romanicd / 154
Bibliografie speciatd / 156
6.2.2.3. Familia celticl / l6t
Bibliografie speciald / 16l
6.2.2.4. Familia gumanicd I 16l
Bibliografie speciald / 163
6.2.2.5. Familia balticd / 164
Bibliografie speciatd / 164
6.2.2.6. Familia slavd / 164
Bibliografie speciald I 166

6.3. Marea familie afro-asiaticd I 166

6.3.1. Familia semiticd / 169
6.3.2. Familia egipleand.I 170
6.3.3. Familia berbefi I 170
6.3.4. Familia cu$iticd / 170
6.3.5. Familia ciadicd,I 171
6.3.6. Familia omotica / l7l
Bibliografie speciald / l7l
6.4. Marea familie dravidiani / 174
Bibliografie speciald / 175

6.5. Marea familie uralo-altaicd / l7S

6.5.1. Familia walicl / 179
6.5.1.1. Grupul fno-ugric I 179
6.5.1.2. Grupul samoed / 180
6.5.1.3. Grupul yukaghk i 180
I
6.5.2.Fanilia altaicd, 180
6.5.2.1. Grupul turcic / l8l
6.5.2.2. Grupul mongolic / 1g2
6 5.2.3. Grupul tungus (mancio-tungus) / lg3
6 .5 .2 .4 . Crrupul j apon ez / 184
6.5.2.5. Limba coreeand / lg4
6.5.2.6. Limba ainu/ 184
Bibliografie speciald I 184

6.6. Marea familie chino-tibetanil / lg7

6.6.1. Familia chnez6,/ lg7
6.6.2. F arnlliatibeto-birmani / 1 gg
6.6.3. Familia kareni / 188
 6.6.4. Familiatu-kadai (daicA) / 189
6.6.5. Familiahmong-mien (miao-yao) / 189
Bibliogrdte speciatd I 190
qnllwteza/153
6.7. Mnreafamilie austro-asia ticd I l9l
6.7. 1. Familia mtnda I 192
6.7 .2. F arri'lia mon-khmer / 1 93
Bibliografie speciald / 193

6.8. Marea familie austroneziani (malayo-polinezianit) I 193

6.8.1. Familia formosand/ 196
6.8.2. Familia malayo-pohneziarh / 197
Bibliografie speciald I 198

6.9. Marea familie oceanico-indopacificd / 199

6,9. 1. Familia papua I 199
6.9.2. Familiatasmaniard I 202
6.9.3. Familia andamanezd' / 203
6.9.4. Familia aushaliand / 203
j
6.9.5. O limb6-izolat6: kusunda / 205
Bibliografie speciald / 206

6.10. Marea familie negro-africani (africani subsaharianil) l2O7

6.10.1. Familia nilo-saharianl / 209 l

6.10.2. Familia nigero-kordofanianf / 2ll

6.10.3. Familia k*roisan / 214
Bibliografie speciald l, 216

6.11. Marea familie amerindiand l2l8

6,11.1. Familia na-dqr6 / 218
6.11.2. Familia eschimo-aleutd I 218
6. 1 1.3. Familia amenndd I 219
Bibliogrffie speciald I 223

6.12. Familii Si limbi tzolate sau neclasific te I 224

6.12.1. Familia caucaziand I 224
6.I2.2. Familia paleo-siberianf I 225
6.12.3. Limbi izolate sau neclasificate I 225
Bibliografie speciald I 226

6.13. Pidginuri qi creole / 226

Bibliografie speciald I 228

6.14. Limbi artificiale / 230

Bibliografie speciald I 233
PurteaaII-a1235
7. DTCTIONAR SELECTIV DE LrMBI ALE
LUMrt / 237
(statut sociolingvistic, istorieo geografie, clasificare
genearogicr gi tipologici,
scriere)

8. ANEXE / 317
8.1. lirile lumii qi limbilelor oficiareo regionale qi
nafionale / 3r7
8.2. clasamentul limbilor lumii dupd numirul de
vorbitori nativi / 339
8.3. Numirul de limbi qi de vorbito.i pe continente
/ 341
8.4. Distribufia limbilor lumii dupi giadut lor de
vitatitate / 342
8.5. Limbile oficiare are organizaJi"i l,*a1iunilor
Unite / 344
8.6. Limbile oficiale ale Uniunii Europene / 344
8.7. clasificarea zecimali universariliLingvisticd
si limbi) / 34s
8.8. Listele Swadesh / 348

BIBLIOGRAFIE GENEruT,A I ISS

Indice de aritori / 365

Indice tematic /377

Resum6 / 403

Abstract I 407

Resumen / 411

PesloMe / 415
 r. LINGWSTICA LIMBILqR iN c.q.onut-
LINGWSTICII INTEGRALE

Lingvistica integrald a lui Eugeniu Coqeriu nu e doar o altd lingvisticb

structuralistd, aqa cum se spune uneori, ci una care anticipi sau integreazd
creativ qi de multe ori polemic orientdri specifice tuturor marilor gcoli
lingvistice ale secolului al XX-lea qi ale inceputului de secol XXI: gcoala
structuralistd (inclusiv glosematica), cea generativ-transformalionali, orientarea
pragmaticd, lingvistica textului qilsau analiza discursului. Integralismul ling-
vistic implicd o atitudine antipozitivistd extrem de originalS, modernd qi unitard
care recupereazdtot ceea ce a fost eliminat sau pus intre paranteze indeosebi de
cdtre structuralism. Aceastd orientare, care in mod normal ar trebui sd domine
lingvistica secolului al XXI-lea, ar putea fi definitd, in esenfd, ca un
poststructuralism polifonic cu un puternic fundament qi cu frecvente inserlii de
teorie qi filozofie a limbajului ca, de pildi, concilierea viziunii saussuriene a
iimbii ca sistem de opozilii funclionale cu viziunea humboldtianb, de sorginte
aristotelicS, a limbajului ca endrgeia, ca sistem dinamic, ca activitate creatoare.
Se pare ci cea mai cunoscutd contribulie a lui Coqeriu in lingvistici se
referi la celebra trihotomie sistem-normd-vorbire. De fapt mai importantd e o
altd trihotomie, mult mai generali, a nivelurilor/planurilor limbajului insuqi:
planul universal, planul istoric qi planul individual. Toatd arhitectura impre-
sionantului edificiu rntmit lingvisticd integrald se sprijini pe aceastd structurare
trihotomici. S-ar putea chiar afirma cd intreaga lingvistici integralS arelabazd
formula C"'. inc6 din studiul Determinare Si cadrul, Coqeriu afirmd ci
lingvistica ar trebui, de fapt, si cuprindd trei lingvistici: a limbajului, a limbii qi
a textului. Detaliind, Johannes Kabatek afirmi cd e vorba de ,,o lingvisticd a
vorbirii - a nivelului universal - in care avem, pe de o parte, mecanismele
universale de determinare ale semnelor lingvistice, qi pe de altd pafte cadrele:
tot ceea ce inconjoard semnele lingvistice, lumea frzic6, diferitele contexte

I Determinacion y entorno. Dos problemas de una lingiiistica del hablar, in

,,Romanistisches Jahrbuch", VII, 1955-1956, pp. 24-54. Trad tom; Determinare Si
cadru, in vol. Teoria limbajului Si lingvistica generald. Cinci studii, edilie in limba
romAnd de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedicd, Bucuregti, 2004,pp.287-329.

25
DOREL FNARU

(verbal, extraverbal, cultural, istoric etc.) adicd ceea ce, mai mult sau
-
pufin mai tirziu se va numi pragntaticd. A doua lingvisticd este cea a limbilor qi
mai

a structurilor sale, in care trebuie dusd la bun sfirgit intr-un mod exhaustiv gi
cu
o metodd coerentd analiza structurald, dar dincolo de structural trebuie sd
identificim qi ceea ce este normal inrealizarea sistemelor gi trebuie s6 ne dim
seama cd o limbd nu este ceva unitar qi omogen, ci cd prezinti varia{ie
spafiali,
socialS 9i stilisticd. in sfirgit, in al treiiea rinJCoqeriu postuleaza o lingvisticd
a
textului, disciplind inexistentd in anii '50, gi care doar mult mai tirziuia apdrea
in diferite spalii culturale"r.
Conceptul de tip lingvistic se cristalizeazd in gindirea coqeriand intre
anli1962 qi 1965, adicd intre apariyia la Montevideo a siudiului sistema, norma
y habla (care avea si revolu{ioneze toatd gindirea lingvisticd a celei de-a doua
pd(i a secolului al XX-lea) qi prezentarea la cel de-al Xl-lea congres
Internalional de Lingvistici qi Filologie Romanicd de la Madrid a studiului
sincronfa, diacron{a y tipologia (care avea sd fie publicat in 196g).
Conceptul de limbd istoricd se structureazd astfel in teoria lui Eugeniu
Logenu':

' Johannes Kabatek, Tradilie Si inovalie: aborddri lingvistice de la Saussure pind tn

secolul al xxl-lea, in vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-crina coroi, DoreiFinaru
(coordonatorl), Limbaje si comunicare, vol. XIII, partea a rr-a, casa Editoriald
Demiwg, laqi, 2015. p. 80.
'" v., prinhe altele, sincron[a, diacronia y tiporogia, in Actas del xI congreso
In-ternacional de Lingiiisticay Filologia Romdnicas (Madrid, 1965), vol. I, M;&id,
1968, pp. 269-283; retipdrit in vol. El hombre y su lenguaje. Estudios de teoria y
metodologia lingiiListica, Editorial Gredos, Madrid, 1991, pp. 1g6-200; El sistemL
verbal romdnico, Siglo XXI editores, Mexico DF-Madrid, -tbse, pp. 36-37; sistem,
normd si tip,invol. Leclii de lingvisticd generald, EdituraARC, chiqindu,2000, pp.
275-284.

26
 ssea oe, mai mult sau mai
H
Etri$icf este cea a limbilor qi E4
gL
!l]
tfu-rmmod exhaustiv qi cu ae
Ah r!,
}z
xlo de structural trebuie sd FK
/1 )q
YV
@lc qi trebuie sd ne d[m A
p{e
rr*
ef trd.;rtd varialie spafialI, Fi*
ffimnileaze o hngvisticd a
Ht mh mai tirziu va apilrea "e gg
<elH"=
g
;: A A- h
^"-
d a0:: h ts
coserian5 intre
"*l5nN.* i r
iSistema, norma u---v--*;J
!*
"Y
celei de-a doua 4S
.X[-lea Congres 4"5
id a studiului 'rr
AL c)
d()r"} *,:
dF

.**J
, .d:

*
{.}

_a

ptni tn .g .*
IFharu NF
ETl[
ax
tn .Ht
tJ ryt
fugreso
L ltta&i4 V'
E
bria y
fl sigema :n
.Q

; Sistern,
pp. €
fi s
DOREL FNARU

cei mai mulli ling'igti, dintre ei chiar buni sau foarte buni
'niivdzut
cunoscdtori ai operei coqeriene, au in aceasta transformarea celebrei
trihotomii sistem-normd-vorbire in cvadrihot omia
tip-sistem-normd-vorbire. in
realitate, e vorba d1o pg."pere gregitd u p"rrp""tiuei
pentru cd e vorba de fapt de doud trihotomii,
lui Eugeniu Coqeriu,
iirtu*-ror*a-roiir" si tip_sistem_
normd, corespund unor planuri diferite ale ri-uu;"rui.
Ringmacher -care Manfred
observa ed ,,La premidre triade rereve ot ne-'aiscussion
concepts de langue et de parole de la tradition des
saussurie"r",-"t l,introduction
d'un troisidme terme 6quivaut ir la constatation
d,une pluralitj Je dim"n.ions de
I'opposition notionnelle entre langue et parole.
La deuxidme triade rditdre
l'incidence de la fonctionnalitd, de facon que la
systeme est ii la norrne cosdrienne'.1.
rype est au systdme ce que le
Lingvistica limbiror e o parte componentd a ringvisticii
integrare coge-
riene, ca.re urmdreqte cunoaqterea rimbajului in
toate iplstarere sale. Adunind
observaliile rdspindite in mai multe dintre lucrdrile
lui coqer# ;;ffi;
obline urmdtorul tabel sinoptic:

a Punct de
Activitate
\dere (endrgeia)

Plan t,
\
elocuJionald

(limba a limbii
abstractd)
individual

Ytl,"* *91u+o,. Cyslyiu et ta ,,Grammaire mexicaine,,. Les

lVD horizons
i, E"g;;;;;ojoga, oana Boc,
coserienne,
ITUI IZUIIS

lg::ii.:"::*.11,F:]:,qie.linguistique
t'y!:u1i:l), doseriu: p";re:;,;;; ;;;;:;;;;;;:;,";;-fJ;;
3,n::;"""::,l,Y
Universitard Clujeani, Cluj-Napoca, ZOtl', pi.-iZ.O.
v.'^prinrre altele, cogeriu r9t5-56/2ooqboos; rg73/1ggU2000;
19g8/1g92; 200r_
2002.
 Lingvis tic a I imbil or lumii

"'hrar buni sau foarte buni Obiectul propriu de cercetare a1 structuralismului lingvisticl este nivelul
:easta transformarea celebrei istoric al limbilor, celelalte doud pianuri fiind aproape complet neglijate. Dar
ri p - s i stent -n ormd-vorbire. in chiar la nivelul istoric al limbilor, gcoala structmalist[ s-a focalizat asupra
,ectivei 1ui Eugeniu Coqeriu, sistemului funclional al limbilor istorice. intr-un studiu cu valenle vizionare
i-t t o r nr d -v or b ir e qi tip -s is t em- asupra lingvisticii, intitulat Dincolo de sfi'ucturalism, CoSeriu observd ci exist6,
: a1e limbajului. Manfred chiar in acest plan istoric, alte doud niveluri care ar trebui sd se bucure de mai
elive d'une discussion des multd atenlie in viitor: ,,nivelul normei, adicd al realizdrii normale in
,ussurienne. oir f introduction comunitatea lingvistic5, qi nivelul tipului, nivelul principiilor de organizare, al
:e pluralite de dimensions de principiilor de structurare a limbilor"2 . La nivelul limbilor, structuralismul, aqa
La deurieme triade rditdre cum o aratd gi numele sdu, trebuie sd se limiteze la studiul analitic al structurilor
-.:ir e:t au systime ce que le ;i al rcalizdrilor acestor structuri. insd acest fapt implicd o serie de diferenlieri
prealabile, implicite, care ar putea fi cuprinse in seria: ,,cunoagterea limbajului -
: .-;,:g, j-sncli infegrale coqe- cunoaqterea lucrurilor,limbaj primar - metalimbaj, sincronie - diacronie, teh-
,::: ilosrazele sa1e. Adunind rricd liberd - discurs repetat, limbd funcJionald - limbd istoricd"3.
i:r-: i;i Co;eriur s-ar putea Lingvistica limbii (de fapt, a limbilor) vizeazd planul istoric al limba-
jului pentru cd acesta se transformb dintr-o entitate virtuald intr-una reald ,dupd

I in privinla limitdrilor structuralismului, Coqeriu mai observa ci ,,in ceea ce priveqte

Lingvisticd
tehnica libera in sine, structuralismul implicd diferen{ierea intre limba funclionald qi
limba istoricd gi concentrarea pe limba funcfionalb. O limb6 istoricd este o limbd
constituitA istoric qi recunoscuti istoric ca atare de comunitatea care o vorbegte, precum
;i de comunit5lile care vorbesc alte limbi; o limbd care, in mod normal, este desemnati
printr-un adjectiv ,,propriu", de exemplu, limba romdnd, limba cataland, hmbafrancezd
etc. Or, o limbd istoricd nu este un sistem omogen: ea este o colec{ie de sisteme diferite
care intr-o anumitd mdsurd coincid, iar in altd mdsurd se diferenflazi unele de altele,
chiar qi la nivelul structurilor gi al fi.mcfiilor opozitive. intr-o limbi istoricd, existd
diferen{e binecunoscute in spaliu, sau diatopice, precum qi diferenfe intre straturile
socio-culturale ale comunitAlii (diferen\e diastratice), dar 9i diferenle intre modalita{ile
de exprimare determinate de tipurile de situalii ale activitalii de a vorbi, diferm{e pe care
eu le numesc diafazice. $i mai existd qi unit6fi, ,,limbi' unitare intr-unul sau celdlalt
sens. in cele trei sensuri ale varietblii existd omogenitate: ,,sintopicul", numit ,,dialect";
,,sinstraticul", numit ,pivel de 1imb5"; ,,sinfazicul", pe care il putem numi ,,stil de
fimba". Or, obiectul specific lingvisticii structurale este limba funcfionald, adicd limba
ca sistem omogen: o limbd care este in acelaqi timp sintopicd, sinstraticd qi sinfazicd (un
singur dialect, un singur nivel de limbd qi un singur stil de limbi). Dacd in limba istoricd
existd, dupd cum existd in limbi intotdeauna, o intreagd serie de dialecte, precum qi o
intreagd serie de niveluri gi de stiluri de limb6, acestea trebuie studiate separat, din
-:: :,fnZOnS punctul de vedere al structurilor, care nu pot fi stabilite decit rapofiate la o limbi
fi.
':.- -'ra BOC, func{iona16." (Dincolo de strucluralism, in vol. Omul qi lintbajul sdu, p. 297).
2
rr: iil:. r. . :.: -. Presa Eugeniu Coqeriu, Omul si timbajul sda. Studii de filozofie a limbajului, teorie a lirnbii
qi lingvistica generald, Antologie, argument, note, bibliografie qi indici de Dorel
rr : r :;; ,,-'. a001_ Finaru, Editura Universitd{ii ,,Alexandru Ioan Cuza",Ia;i, 2009, p. 295.
3
lhident.

29
 DOREL FNARU

o tehnicd determinatd si condilionatd istoric,adici

in acord cu o limbd.Limbile
sint, intr-adevdr, tehnici istoice ale limbajului gi, in
misura in care se stabi_
lizeazd' ca tradilii ferme qi specifice, recunoscute
de propriii ror vorbitori gi de
vorbitorii altor limbi, se obiqnuiegte a fi desemnate p.n
,ai".ti ve proprii ce le
identificd din punct de vedere isioric (limba romaid,
tirriiu'g"r*oii
considerea limbii ca realitate izolatd de vorbire a "t".j,;i.
cdteia ii corespunde are
avantajele qi dezavantajele sale.
Aceastd separare ,,face posibil studiul direct gi
comparativ ar tehnicilor
istorice ale vorbirii: gramatici gi, intr-un anumit
sens, toatd lingvistica se
fundamenteazd pe aceastd perspectivd. in aceragi
timp, studiul
<limbil ne permite sd-l separdm de condilionarile gi ,."n*t; rimbajului ca
ocazionale ale
actelor de vorbire qi, prin urmare, sd ne apropiem de
...j
limbaj qi sd considerdm scopurile ocazionale ale vorbirii ".
este universal in
ci posibilitdli, nu ca
esenld a limbajului. Mai mult, constatarea diversitelii
limbiior gi fireasca lor
comparare ulterioard.ne permit si separdm limbajul
de lucrurile desemnate qi si
remarcdm, in acest fel, cd limbajul nu este o nomenclaturi
pentru lucruri deja
date ca atare, cd nu se datoreazd,ruci tpr5oei, nici 06oer,
unei experiente extra_
lingvistice, cd nu este <in mod naturab> necesard nici o delimitare
idiomatici gi
ci,
drept ulrnare, atit conlinuturile cit gi faptele materiale
1r.r"n"i.u1 ale limbilor
sint, cum se obignuieqte si se spund, <arbitrare>, adicd
motivate doar istoric qi
nu in mod <<natural> (sau in sens cauzal),,2.
Pe lingd aceste avantaje evidente, o lingvisticd a limbilor
separat[ de o
lingvisticd a vorbirii ascunde, in viziune coqeiiane, gase riscuri
care ne pot
indepdrta de o descriere adecvatd a esenlei limbajului:
,,a) Riscul de a ignora relafia'limbajuiui cu extraringvisticul qi de a
pierde, din vedere faptul important ci limbajul,
in pofida autoiomiei sale, este
tocmai o formd de cunoaqtere a <realit6lii> extralingvistice.
6) Riscul sd fie respinsd cu uqurrnld sau pui gi simplu sd
nu se linr cont
de.concepfia <ingenud> asupra limbajurui, adicd de
proprie vorbi-
torilor ca atare. Fdrd indoiald, o asemenea conceptie ,r., "on;"pfi
.. poui" considera expli_
ca{ie, dar trebuie rd- r-: golridere drept important[ qi efectivd a
limbajului, dat fiind cd limbajul nu funciion "oiityt"
eazd pentru gi prin lingvigti, ci, de
fapt, penku qi prin vorbitori. in acest ,.rr., ...u ce gindegie
un vorbitor ingenuu
despre limba sa este decisiv. pentru funclionarea acesteia.
Opiniile vorbitorului
despre limbd aparlin, qi ele, in realitate, obiecturui
<limbil gi de aceea nu pot rr
ignorate.

I
lbidem,p.3g.
" Ibidem, p. 39.

30

i in acord cu o limbd. Limbile
i. in mdsura in care se stabi-
de propriii lor vorbitori gi de
te prin adjective proprii ce le
'r,rrici. limba germand etc.)"1.
'ea cdreia corespunde are
ii
:ct ;i comparativ al tehnicilor
:i: -<ens. toata lingvistica se
: lrmp. srudiul limbajului ca
e si scopurile ocazionale ale
. ie ceea ce este universal in
-..-::'::i ca posibilitali. nu ca
ir::.::i limtlilor ;i fireasca lor
.- ;e ':cmrile desemnate gi sd
-;::;-:lra Dsntru lucruri deja
:.:;- ;ei experiente extra-
*:- : ::.::nitare idiomaticd qi
:--.-:, -{rnete,)) aie limbilor
.::. :-;,:lr ate doar istoric si
;-:" : -::::tlOr Separatd de
:;- S.:j: ::.;:ri Care ne pOt
i - -,"::--:J isticul gi de
i'- -i'
--
"-:--;:,:ir,,iei sale, este
:; :-:-:_- :i :u se ttnd cont
l|: - -r,-i.-t :rr-\prie VOrbi-
- :- j::,:;::; -':Stdefa eXpli-
. -:,-':- -:.:: s: :ttctivd a
'e-r-- i ::: .-:-_i, isti. ci. de
_4_:
:- - -
--^---,-;
=,;,-,,:.
;- ;1 . ..',';ilil:
, "-:" ;. :: ::;:f :-U pOt fi
Lingvistica limbilor lumii
c) Riscul de a confunda sau de a echivala generalitatea empirici a ceea
ce se observd in limbi cu ceea ce este universal in limbaj. Pe de o parte, aceasta
duce la incercdrile de a defini categoriile lingvistice prin raportare la una sau la
alta dintre limbile determinate; incercari destinate incd de la inceput egecului,
deoarece in interiorul limbilor particulare este posibild observarea categoriilor
gi a relaliilor intre categorii, ca gi descrierea expresiei lor materiale, dat nu este
posibilS definirea categoriilor: pind gi o categorie constantd intr-o singuri limbi
este, ca atare, universald qi definibilS doar in mod universal. Pe de altd parte,
aceeagi echivalare implicd faptul de a concepe limbajul numai ca sumd a lim-
bilor particulare, fbri a se pune intrebarea de ce existd limbile, precum qi de a
considera teoria limbajului ca rezultat gi punct final al investigafiei empirice a
limbilor, in timp ce, in realitate, orice investigaJie a unei limbi determinate se
bazeazd. in mod necesar gi incd de la inceput pe o anumitd teorie a limbajului
(cel pulin impliciti).
d/ Riscul de a supraestima diversitatea limbilor, adici de a considera
fiecare limbd ca pe ceva inchis in sine insuqi qi de a nu mai gdsi nici o cale de
acces de la o limbd la alta, in timp ce, in realitate, fiecare limbi este, intr-adevdr,
un sistem istoricegte specific, dar specific in interiorul a ceea ce este <<universal>>
in limbaj, aga incit fiecare limb6, dupd cum avdzut deja Hurnboldt, este o cheie
pentru toate celelalte.
e/ Riscul de a nu infelege in mod corect caracterul tehnic al limbii. De
O fapt, tehnica oricdrei limbi se prezintl in descriere ca aproape infinit de
complicati; qi chiar se poate afirma cd, dintre toate tehnicile dezvoltate de om,
limbile sint cele mai complexe. Aqa se qi explicd de ce nici o limbd nu a fost
a pind acum descrisi intr-un mod definitiv qi exhaustiv. Dar, in ciuda acestui fapt,
limbile se vorbesc, cu alte cuvinte <<se realizeaz6>> spontan 9i liri nici o difi-
cultate. in consecinlS - pentru a explica acest fapt in aparenJd surprinzdtor - se
tinde adeseori si se considere vorbirea ca o activitate incongtientd qi sd se
presupund cd vorbitorii nu sint conqtienli de regulile limbii lor. In realitate, ins6,
capacitalea de a vorbi - mai bine spus de a vorbi qi in acelaqi timp de a inlelege
vorbirea - nu se bazeazd cu siguran![ pe o cunoa$tere <teoreticd>> (precum cea a
lingviqtilor gi a gramaticienilor care descriu limba), ci evident pe o cunoaqtere
clard qi sigur6. Este vorba tocmai despre cunoaqterea pe care Leibniz a numit-o
<<clar-confuzd> (adicd siguri, dar nejustificabild), qi <distinct-inadecvatd> (adici
doar parfial justificabilS), sau pur qi simplu de o cunoastere tehnicd In plus,
principiile acestei cunoaqteri sint adesea foarte simple: complexitatea ei line mai
curind de descrierea explicitd a acestor principii, adici de trecerea de la ceea ce
este dat in intuilie la planul cunoaqterii <distinct-adecvate> sau <<teoretice>>. Com-
plexd este, ca si spunem aga, gramatica gtamaticienilor, nu gramatica vorbitorilor.
/ Riscul de a inlelege limbile - care se abstrag din vorbire qi se
obiectiveazd cu scopul de a le cerceta - ca produse statice qi de a inceta sd mai
31
 DOREL FiNARU

consideram limbajul ca producere. De aici faptul

c6 vorbirea este conceputd
adeseori doar ca rcarizare circumstantiaH a HmLilor gi
producere (crealie) qi dezvgltare a limbajului - nu, in aceragi timp, ca
- fapt prin carerelalialimbd-vorbire
este redusi doar la o relalie de tipul cod-mesaj-(code-message).
rcalizeazd,, desigur, in cadrul gi conform regulilor
or vorbirea se
limbilor, dai este de asemenea,
gi in acelagi timp, producerea lor; salr, mai
smpru spus: vorbirea este rimbajur ca
producere concretd. $i dacd limbile se corsiderd
ca produse .tutl"., deja nu se mai
?nlelege dinamicitatea limbajului, aqa-numita n.rt
i-u*" iirrgvi.ti"ar. De aici,
decurge faptul cd schimbarea lingvisticd a fost consideratd
ca unlaradox al limbilor
(limbile nu ar trebui sd se schimbe qi, totuqi,
se schimbi) gi ,-u incercat
intapretarea ei ca ceva exterior limbilor inseqi gi motivat "a
prin i"iur"rs)ft.rn.,,i.----
intr-una dintre conferinlele in care cogeriu vorbea despre
concepria
mea despre limbai qi lingvisticd
si receptarea ei in diferite lari an i,fid,
invdlatul romdn incerca o trecere in reviitd a etapelor din
evoiulia concepliei
sale qi incerca sd reaminteascd tot ce se poate recupera
sau a fost recuperat in
lingvistica integrald in comparatie cu alte curente lingvistice,
in special cu
structuralismul: ,,Am vrut sd vdd care este adevdrul linlgvisticii
strucfurale cu
privire la sistemele omogene gi atunci am vazut acolo c6La
nevoie mai intii sd
distingem cel pulin trei planuri diferite: planul normei, p,inrl
sistemului de
opozilii qi planul principiilor sau al tiputui tingvistic in fiecare
sistem lingvistic.
De aici, aceastd deosebire dintre sistem gi normd, ce are loc
cu totul precis in
conceplia mea, qi deosebirea dintre sistem qi tip lingvistic qi
planul de principii
ale unei tehnici istorice a limbajului.
Unde se poate dezvolta aici lingvistica integrald?
In cadrul stmcturalismului se poate dezvolta o lingvisticd a normei
care
n-a fost dezvoltatd, se poate dezvolta o tipologie lingvistici
care din nou n_a fost
dezvoltatd, ea era, chiar, ignoratd, de Ferdinand Je Saussure.
numaidecit sd-i impac pe Ferdinand de Saussure qi wilhelm
$i aici trebuia
von Humboldt.
chiar in cazul tipologiei, am aceastd satisfaclie, am prezentar acum
treizeci de
]] 11 mai bine o tipologie ca fiind tipologia humboldtiand, cum ar fi fbcut-o
Humboldt, dacd' ar fi.fcut tipologie.
$i acum cifiva ani, am avut satisfaclia,
printr-o elevd de la Tiibingen, care) cercetind manuscrisele
lui Humboldt, a gisii
rj u1 manuscris despre o gramaticd mexicani, in care Humboldt dezvoltd o
tipologie exact aga cum md gindisem eu, cu treizeci de ani
in urmd, cd ar fi
fbcut-o dacd ar fi frcut tipologie, adici plecind de la sistem,
..d*ind sistemul la
tteizeci gi cinci de trdsdturi, apoi reducind aceste treizeci gi
cinci de trdsdturi

t
Omul Si tinbajul sdu. pp. 40-41.
' Publicata in rev. ,,Limba romdnd,', Chiqineu" nr. 6, 199g,
pp. 13_17 .

32
 Lingvistica limbilor lumii

:l ca vorbirea este conceputd numai la opt esenliale qi gbsind in sfirgit ir aceste opt principiile de organizare
trr - ;i nu in acelaqi timp, ca ale limbii"r.
prh care relatia limbd-vorbire
t. A vorbirea se
:c,.le-nre-i-t.lge
imbilor. dar este de asemenea,
>pus: r'orbira este limbajul ca Anex[:
produ,se statice. deja nu se mai
rimbare lingsisticu. De aici,
Eugeniu Coqeriu, Lingvistica istoricd Si istoria limbilor
lerati ca un paradox al limbilor
: schimba) ;i ca s-a incercat ... r& 6uro tb( 6onu lryeru
tir at prin (<cauze)) externe"l .
riu vorbea despre Conceplia
1. Principiul oricdrei gtiinle este obiectivitatea absolutd: ,,a spune
ei in diferite ldri din lume2,
lucrurile afa cum sint" (Platon, Sofistu[). Sensul qi configura{ia disciplinelor,
rpelor din evolutia concepliei
indiferent de obiectul 1or, ca qi raportul dintre ele, {epind de natura 9i de
)upera sau a fost recuperat in
configuralia ,reale" a obiectului disciplinei respective. In aceastd ptivinld', teza
rte lingr-istice, in special cu
noastri fundamentald este - contrar unei concep!1i astdzi foarte rSspindite, dar
irul lingvisticii structurale cu
teoretic rdu fundamentate qi, in realitate, sofisticd gi contradictorie - cd istoria
:o1o ca era nevoie mai intii sd
lingvistic[ corespunde mult mai bine decit descrierea sistematicd qi analiza
nornrci. planul sistemului de
funclionali sincronici - sau, mai degrabS, cd numai istoria corespunde exact -
t'ic in fiecare sistem lingvistic.
t-elului de a fi real, dacd nu al limbajului in general, cel pulin al limbilor, care
. ce are loc cu totul precis in
sint tocmai formele istorice ale limbajului.
n_n'istic qi planul de principii
2. Limbajul prezintd, intr-adevdr (qi este determinat in esenla 9i in
manifestirile sale de) cinci dimensiuni universale: creativitatea sau endrgeia,
:_wala?
materialitatea, semanticitatea, alteritatea, istoricitatea. Cu alte cuvinte: a) ca
Ita o lingr isticd a normei care
tbrmd a culturii, limbajul este o activitate liberi sau creatoare; b) limbajul se
agristicd care din nou n-a fost
:ealizeazd in ,,lume" prin forme materiale (fonice, grafice etc.); c) limbajul
de Saussure. $i aici trebuia
.emnificd (fiecirei forme lingvistice ii corespunde un ,,continut semnificativ");
: gi \\'ilhelm von Humboldt.
Jr semnificalia este la origine qi intotdeauna, ,,pentru celdlalt" 9i, de asemenea,
m prezentat acum treizeci de
..a celuilalt" (de aceea, limbajul este modul esenlial qi manifestarea primard a lui
nboldtiana. cum ar fi ficut-o
..a-fi-cu-cel6lalt" al omului; cf. Aristotel, Politica); e) limbajul se prezinti
tira ani- am a\ut satisfacfia,
intotdeauna qi cu necesitate sub forma ,,limbii": tradilia istoricd a unei comu-
s"risele lui Humboldt. a gdsit
nit61i istorice. Creativitatea qi materialitatea sint universalii ale tuturor formelor
n car. Humboldt den'olt6 o
culturii care, toate, sint ,,activitate creatoare ce se realizeazd in lume prin forme
za;i de ani in urmd. cd ar fi
materiale". Semanticitatea este ,,diferenfa specificd" a limbajului fald de cele-
a sisrErr- re,ftr;ind sistemul la
lalte forme ale culturii. Alteritatea este tr[sdtura distinctivb a actului de a
' ueiz*;i si cinci de trasaturi
semnifica lingvistic fa!6 de alte tipuri de ,,con!inut" al formelor expresive 9i,
prin urmare, ea constituie fundamentul istoricitilii limbii, care este manifestarea

'!-:r "-:---
t
Art. cit.,p.16.

JJ
 DOREL FiNARU

constantd a solidaritdlii cu o comunitate de subiecfi

vorbitori qi cu tradiliile sale
gi, deci, a esenlei sociale a istoricitdlii
intrinseci omului.
3' ca activitate umand universard ce se realiz eazd
individuar, dar
in acord cu tradiliile comunitdlilor istorice, rimbajul
intotdeauna
mod concret, trei niveluri reiativ autonome: prezintd, ?n
niverur universar ar vorbirii tn
general, nivelul krr.!! ar timbilor qi
niverur individutai qu'iorri"uto, ar discur_
surilor (sau ,,textelor"). Acestor niviuri re
corespund, a. ur"-*ea, trei tipuri de
cunoq$tere lingvisticd (a gti sd vorbegti
in generai eloculionald; a
qti sd vorbeqti o limbd sau arta: "uu'rrno,iSrnr"a
idiomaticd; qi a gti si construieqti
discursnri sau texte: c.unoq{tereq"uroosruruo
expresivd), trei tipuri de conrinut (desemnare,
semnfficalie, sens) qi hei tipuri de conformitati
lingvisticd, cdreia ii .o."rpund" la fiecare
a ,oroirl,ili cu cunoaqterea
niver (congruenrd, corectitudine,
adecvare). Toate acestea justificd existenla
a fei mari discipline lingvistice:
lingvistica universali, a vorbirii (gi nu
,,gtramatica universard,,!), lingvistica
nivelului istoric al limbilor gi lingvisiica trlu"trtui
individual il- iirrurrutui (sau al
,,textului"). in ceea ce privegte -obiectul sdrq intreaga tingrrirti"a
descriere qi ca istoric)
a hmbilor (ca
9.tg
o lingvisticd istoricd, pintru ia este o lingvistici a
formelor istorice ale limbajurui. rcpozigia curentd intre,,lingvistica
descriptivd,,qi
,'lingvistica istoricd" este deci lipsit[ de sens sau nu
este decit o conventie
terminologicd; am putea admite, in cel mai
rdu caz, dar nu frr6 restricfii, o
opozilie intre descrierea sistematicd (sau,,structurald,;y
qi istoria rimbii.
4' Limbd istoricd crrnouit.r"u
cunoagtere tehnicd (,,a qti sd { faci");
liryba funcrionard tingursti.a este o
in acest sens, limbile privite ca o cunoa$tere
idiomatici sint tehnici istorice ale vorbirii. ou.
corespunde unei limbi istorice nu este niciodata ",rnoigi.r* ioio-atici ce
r".lrl"--urrJ!i.rnitu. ea este
un ansamblu de tradilii in parte anaroge, in-qgte
di"".g""t.. ii ti*uu istoric5,
creativitatea se manifestd (in
,,stdril" iimuirl .u uo""rra., iar arteitatea ca
omogenitate sau unitate. in afard de eventualeie
niveluri ut. ti.nuii comune qi
ale limbii exemplare sau
-standard" (cu varietatea propri. n."dreia dintre ere),
chiar la nivelul primar al unei limbl istorice (lipsiti
comund), existi trei tipuri fundamentale
in mod idear de limbd
d" vaiietate, uuri.tut"u diatopicd (in
spa!iu)' diastrtticd (soc.io-cult'rald) qi diafazicd
(.stilisticd,,); qi, in sens contrar,
trei tipuri de unitdfi: unitdli sintopiie (,dialecte,'),
sinstratrcl'(ynveruri de limbi)
qi sinfazice (stiluri de rimbr). cea
care'est e unitiean cere trJfuncte
este limba funclionard:sistemul punctual de vedere
derimitat ae ne"are iula ornog"n. o
limbd istoricd este, deci, un ansamblu complex "u gi
de dialecte, niveruri stiluri de
limbd (dintre care nici unul nu este unitar
decil dintr,un singur punct de vedere)
sau' dacd wem, un ansamblu complex
$i Tai de rimbi nrn.iiorrii. istoric regate
intre.ele. gi, in practicd, orice subiect
sale istorice: el cunoagte, in mod activ"iruii*
or"lr".r'r;grr" cadrul rimbii
sau pasiv, degi in grade diferite, mai
multe ,,dialecte" qi mai murte niveluri de
limbi qi, prin defini1ie, mai multe

JZ+