ABUZUL DE CAFEA

A elaborat: Todercan Ina

 CUPRINS
Introducere

1. Consumul abuziv de cafea;

2. Efectele abuzului cofeinei asupra
organismului;

Concluzii și recomandări
Introducere
Cafeaua este una dintre
cele mai îndrăgite și mai
populare băuturi de pe
glob. A treia într-un top al
cantităților consumate,
după apă și ceai, cafeaua
are o istorie veche de sute
de ani, deși începuturile
consumului de cafea sunt
învăluite în legende.
Precauţii și efecte secundare
Unele dintre cel mai des întâlnite efecte secundare provocate de consumul de cafea sunt
cauzate, de fapt, de cofeină. Iată principalele simptome:
● insomnie
● stări de nervozitate şi nelinişte
● greaţă şi vărsături
● diaree
● dureri de cap
● anxietate
● agitaţie
Persoanele care consumă peste șase ceşti de cafea pe zi sunt predispuse la apariţia
simptomelor de anxietate şi agitaţie. În plus, cu cât consumi mai multă cafea în fiecare zi,
cu atât mai mult vei avea nevoie de o cantitate mai mare pentru a obţine efectele dorite.
1. Consumul abuziv de cafea

Consumul de cafea, Consumul de cafea are efecte

contraindicat în anumite
situații. Bolile în care cafeaua
este interzisă!
benefice incontestabile asupra
sănătății, datorită antioxidanților
prețioși din boabele de cafea.
Dar, pe de altă parte, cafeina nu
este tocmai indicată în diverse
circumstanțe, putând agrava
simptomele anumitor afecțiuni.

Aflăm în continuare căror

categorii de persoane le este
recomandată limitarea sau
evitarea consumului de cafea și
ce efecte nedorite poate avea.
Persoanele cu sindromul intestinului iritabil trebuie să evite
consumul de cafea sau măcar să limiteze cantitatea, recomandă
medicii nutriționiști. În caz contrar, cofeina crește riscul de episoade
diareice, un simptom specific intestinului iritabil.

Aceeași recomandare este valabilă în cazul pacienților cu sindrom de

reflux gastroesofagian. Cofeina poate slăbi sfincterul esofagian
inferior, „supapa” dintre esofag și stomac. Acest lucru ar putea
determina pătrunderea conținutului gastric în esofag, cu apariția unor
simptome neplăcute, precum: arsuri în piept, regurgitații, răgușeală,
balonare, tuse.

Și persoanele cu glaucom sau vezică urinară hiperactivă ar trebui să

limiteze consumul de cafea. Studiile arată că presiunea intraoculară
este mai crescută la pacienții cu glaucom care consumă cafea, iar în
cazul celor cu vezică hiperactivă, cafeina poate crește frecvența
urinării.
Atenție, cardiaci! Consumul de cafea crește tensiunea
Deoarece cofeina poate cauza creșterea temporară a tensiunii arteriale, persoanele cu
afecțiuni cardiace – aritmie, hipertensiune etc. – ar trebui să limiteze consumul de cafea.
De asemenea, persoanele cu epilepsie trebuie să evite consumul de cafea, deoarece cafeina
poate crește riscul de convulsii.

Gravidele și femeile care alăptează pot consuma cafea, dar trebuie să țină cont de cantitate.
Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie recomandă femeilor însărcinate să se limiteze
la maximum 2 cești de cafea pe zi. În caz contrar, există un risc crescut de avort spontan,
travaliu prelungit și greutate mică la naștere a fătului.
Totodată, specialiștii recomandă limitarea consumului de cafea în cazul femeilor care
alăptează, deoarece cafeina are efect diuretic și poate duce la deshidratare.
În prezent, consumul de cafea și cofeină este mai crescut
decât oricând. Industria băuturilor ce conțin cofeină este
extrem de dezvoltată și include atât băuturile pe bază de
cafea, cât și băuturile energizate. Persoanele care sunt deja
predispuse la stres pot descoperi că aportul de cafea le poate
agrava simptomele. Anxietatea, insomniile și oboseala cronică
sunt câteva dintre simptomele ce apar în urma dependenței
de cafea.
Conform EFSA (European Food Safety Authority), adulții pot să consume în
siguranță o doză unică de cafeină de până la 200 mg (circa 3 mg per kilogram
de greutate corporală) sau până la 400 mg pe zi. În cazul femeilor însărcinate
și care alăptează, EFSA consideră 200 mg pe zi drept un nivel sigur pentru
fetus, indiferent de sursă. Pentru copii și adolescenți, a fost considerat un
nivel sigur de consum zilnic de 3 mg per kg de greutate corporală.

Pe de altă parte, cafeaua conţine sute de compuşi diferiţi, inclusiv

antioxidanţi, substanţe care protejează celulele corpului. În plus, conţine
magneziu şi crom, minerale care împreună cu insulina reglează nivelul
glicemiei în organism. Studii recente (Mattias Carlstrom şi Susanna C.
Larsson, Institutul Karolinska, Suedia, 2018) au arătat că există, cu adevărat,
o asociere între consumul de cafea şi un risc mai scăzut pentru diabet de tip 2.
2. Efectele cofeinei asupra organismului
Efectele consumului de cafea asupra sanatatii au fost studiate pentru
pentru a determina modul in care consumul de cafea afecteaza oamenii.
Cafeaua contine mai multe componente, despre care este cunoscut ca
afecteaza corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea contine, ca un
mecanism de aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt
considerate psihotropice usoare pentru om. Aceste substante sunt toxice in
doze mari. Cafeaua contine cafeina, care actioneaza ca un stimulent.
Cercetarile recente au descoperit efecte suplimentare de stimulare ale
cafea, care nu sunt legate de continutul sau de cofeina. Cafeaua contine un
agent chimic, in prezent necunoscut, care stimuleaza productia de cortizon si
adrenalina, doi hormoni de stimulare.
Pentru ocaziile cand cineva isi doreste sa se bucure de savoarea cafelei
insa fara prea multa stimulare, cafeaua decafeinizata este o optiune.
Aceasta este o cafea din care cafeina a fost indepartata prin diverse
procedee fizice sau chimice. De obicei insa, cafeaua decafeinizata isi pierde o
parte din aroma prin aceste procedee.
 Dependența de cafea – unul din cele mai grave
efecte
Cofeina este absorbită în intestine, apoi
călătorește spre creier, unde stimulează
activitatea celulelor cerebrale, astfel încât să nu
mai resimțim senzația de oboseală. Consumul
regulat de cofeină modifică foarte ușor chimia
creierului, iar băutorul de cafea are nevoie de
creșterea dozei pentru că organismul se
obișnuiește si cere mai mult.
Consumul ocazional de cofeină nu este
periculos, însă consumul frecvent poate produce
efecte negative. Studiile arată că mai bine de
50% din consumatorii de cofeină întâmpină
dificultăți de reducere sau renunțare la acest
drog. Dacă se întrerupe brusc consumul de
cafea, creierul rămâne fără combustibil și apare
senzația de oboseală, care te determină să bei
cafea din nou. Riscul de a deveni dependent de
cafea ţine de factori diverși, de la cei de natură
genetică, la cei de natură socială. Din păcate, în
acest moment nu se știe exact cât timp îi ia unui
organism să devină dependent de cafea.
Primele simptome care apar în cazul întreruperii
consumului de cofeină sunt: durerea de cap, senzația de
oboseală, scăderea capacității de concentrare,
iritabilitatea și starea depresivă. De asemenea, pot
apărea senzații de greață și dureri musculare. „Aceste
simptome apar la 10 - 12 ore după întreruperea
consumului și pot persista 2-3 zile.

Palmele umezite, bătăile intense ale inimii, agitația,

irascibilitatea, toate acestea sunt semne care indică
faptul că ați consumat o doză prea mare de cofeină.
Astfel, ca urmare a creșterii ritmului cardiac și
respirator, creierul este privat de oxigenul necesar
pentru gândirea calmă și rațională.
Concluzii și recomandări
 Consumul excesiv de cafea poate cauza temporar tremorul mainilor,
agravarea arsurilor la stomac sau palpitatii. Cu toate acestea, studiile
desfasurate pana in prezent nu au dovedit ca un consum mare de cafea
afecteaza permanent starea de sanatate.

 Multe studii au examinat legatura dintre cafea si sanatate, dar este dificil de
izolat efectul consumului de cafea de alte comportamente, precum fumatul
si activitatea fizica. Cu alte cuvinte, cercetatorii pot descoperi in starea de
sanatate a celor care consuma cafea in exces tendinte care nu au nimic de-a
face cu consumul de cafea.

 Cateva concluzii consistente au reiesit totusi. Oamenii care beau cafea nu

par sa prezinte un risc mai mare de cancer; de fapt, cateva studii au legat
cafeaua de un risc mai scazut de cancer de prostata sau diabet. Studiile nu
au identificat nicio legatura solida intre cafea si bolile de inima sau
afectiunile neurologice, desi consumatorii de cafea prezinta mai putine
sanse de a fi diagnosticati cu boala Parkinson.
Consumul excesiv de cafea
dăunează grav sănătății!