Efectele consumului de cafea asupra sanatatii au fost studiate pentru pentru a determina modul in

care consumul de cafea afecteaza oamenii. Cafeaua contine mai multe componente, despre care este
cunoscut ca afecteaza corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea contine, ca un mecanism de
aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt considerate psihotropice usoare pentru om.
Aceste substante sunt toxice in doze mari. Cafeaua contine cafeina, care actioneaza ca un stimulent.
Cercetarile recente au descoperit efecte suplimentare de stimulare ale cafea, care nu sunt legate de
continutul sau de cofeina. Cafeaua contine un agent chimic, in prezent necunoscut, care stimuleaza
productia de cortizon si adrenalina, doi hormoni de stimulare.
Pentru ocaziile cand cineva isi doreste sa se bucure de savoarea cafelei insa fara prea multa stimulare,
cafeaua decafeinizata este o optiune. Aceasta este o cafea din care cafeina a fost indepartata prin
diverse procedee fizice sau chimice. De obicei insa, cafeaua decafeinizata isi pierde o parte din aroma
prin aceste procedee.

Riscuri:
Dependenta de cafea Desi cartile de specialitate nu precizeaza existenta acestui tip de dependenta, din
ce in ce mai multa lume foloseste expresia, bazandu-se pe propria experienta si pe experimentele facute
de ei sau de apropiatii lor. La o cautare fugara pe internet, fiecare pagina in care este sustinuta ideea
unei dependente si a efectelor ei negative are drept corespondent alta in care sustin beneficiile
consumului de cafea.
Cancer - S-a raportat prezenta a peste 1000 de substante chimice in cafeaua prajita dintre care 19 sunt
cunoscute ca agenti cancerigeni. Cu toate acestea cele mai multe sbstante catalogate ca fiind
cancerigene exista in stare naturala si nu ar trebui considerate cancerigene pentru om, la niveluri de
expunere obisnuita, in viata de zi cu zi.
Probleme gastrointestinale - Cafeaua poate deteriora mucoasa organelor gastrointestinale, cauzand
gastrita si ulcer. Consumul de cafea nu este recomandat persoanelor cu gastrita, colita si ulcere.
Efecte psihologice si modificari ale somnului - Multi bautori de cafea sunt familiarizati cu "dracii de la
cafea" (emotiile, bataiala, nervozitatea), o stare nervoasa care apare atunci cand cineva a consumat
prea multa cofeina. Aceasta stare poate provoca anxietate si iritabilitate uneori din cauza excesului de
cafea iar alteori din cauza abstinentei de consum. Cafeaua poate provoca de asemenea la unii insomnie,
iar la altii narcolepsie. Cofeina este o componenta majora a cafelei si are efecte psihologice individuale
diferite. Un studiu de la Johns Hopkins Medical School sugereaza ca beneficiile psihologice percepute ale
cofeinei sunt doar rezultatul eliminarii simptomelor de sevraj ale abstinentei de la consum. Travis
Bradberry, autorul cartii "Inteligenta Emotionala 2.0", sugereaza ca consumul cronic de cafeina poate
duce la o scadere a inteligentei emotionale.
Colesterolul - Un studiu din 2007 efectuat de Baylor College of Medicine indica faptul ca moleculele
cafestol si kahweol, ce se regasesc numai in boabele de cafea, ridica nivelul lipoproteinelor cu densitate
mica (LDL) din organismul uman. Aceasta crestere a LDL este un indicator care ne arata ca cresterea
colesterolului se intampla si din cauza consumului de cafea. Studiul Baylor sugereaza o legatura inre
cafestol, kahweol si niveluri mai ridicate de colesterol din organism. Cafeaua preparata la filtru, cu filtru
de hartie, este cea mai saraca in cafestrol si kahweol datorita faptului ca filtrul de hartie respectiv are
proprietatea de a retine aceste uleiuri, ele neajungand astfel in bautura finala. Oricare alte metode de
preparare a cafelei nu scot din bautura aceste doua substante.
Tensiunea arteriala - Cofeina a fost anterior implicata in cresterea riscului de hipertensiune arteriala.
Dar, cu toate acestea, studiile recente nu au confirmat nicio asociere. Intr-un studiu realizat pe o durata
de 12 ani pe 155.000 de asistente medicale de sex feminin, s-a aratat faptul ca cantitatile mari de cafea
nu a indus o "crestere riscanta a tensiunii arteriale". Studiile anterioare au aratat deja asociatii statistic
nesemnificative intre consumul de cafea si de hipertensiunea arteriala. Efectul cafelei asupra
morbiditatii si mortalitatii din cauza efectului sau asupra tensiunii arteriale este prea slab, si nu a fost
studiat.
Efecte asupra gravidei - Moleculele de cafeina sunt suficient de mici pentru a penetra placenta si
aluneca in circulatia sangelui copilului. Spre deosebire de adulti, organele si sistemele fetusilor nu sunt
pe deplin functionale, prin urmare, nu pot metaboliza totalmente cafeina si nici nu o pot elimina.
Stimulentul tinde sa leneveasca in sangele fatului de zece ori mai mult decat in cel al adultilor. Niveluri
ridicate ale cofeinei sunt deci obligate sa se acumuleze in organismul copilului odata cu consumul
frecvent al cafelei de catre gravida. La fel ca ceea ce face adultilor, cafeina ar putea ridica pulsul copilului
pe durate ridicate de timp. Un studiu danez aparut in februarie 2003 realizat pe 18478 de femei a stabilit
o legatura intre consumul ridicat de cafea si riscul semnificativ crescut de copii nascuti morti (dar niciun
risc semnificativ crescut de mortalitate infantila in primul an de viata). "Rezultatele par sa indice un
rezultat de prag de 4 pana la 7 cesti pe zi" a raportat studiul in cauza. Cei care beau 8 sau mai multe cesti
pe zi, au prezentat un risc cu 220% mai ridicat comparativ cu neconsumatorii. Acest studiu nu a fost inca
repetat dar a facut ca unii medici sa avertizeze imptriva consumului excesiv de cafea in timpul sarcinii.
Cafeaua decofeinizata este, de asemenea, considerata ca fiind un risc potential pentru sanatatea
femeilor gravide atunci cand sunt folositi solventi chimici pentru a extrage cofeina, in loc de alte procese
mai putin invazive. Impactul acestor substante chimice se afla inca in dezbatere. Cu toate acestea
solventii in cauza se evapora la 80-90C iar boabele de cafea sunt decafeinizate inainte de prajire, iar
prajirea se face la o temperatura de 200C. Ca atare aceste substante chimice folosite la decofeinizare
(triclor etanul si clorura de metilen) sunt prezente in cantitati foarte mici, mai degraba sub forma de
urme si nu pot reprezenta o amenintare semnificativa la embrioni si fetusi.
Anemia feripriva - Consumul de cafea poate duce la anemie feripriva. Cafeaua, de asemenea poate
interfereaza cu absorbtia de fier.
Boli coronariene - Un studiu efectuat in 2004 a incercat sa de ce exista conflicte intre beneficiile dar si
efecte ne gative in consumul de cafea. Studiul a concluzionat ca consumul de cafea este asociat cu
cresteri semnificative ai markerilor biochimici ai inflamatiei. Acesta este un efect negativ al cafelei
asupra sistemului cardiovascular. Rscurile asupra sanatatii a consumului de cafea decofeinizata au fost si
ele studiate, insa cu rezultate diferite. Una din variabile tine de tipul procesului de decofeinizare. Una
dintre metodele de lucru implica folosirea de solventi chimici care pot lasa urme in bautura.
Polimorfisme ale genei CYP1A2 pot duce la un metabolism mai lent al cofeinei. La acesti pacienti riscul
de infarct miocardic este mai crescut cu una pana la doua treimi, functie de numarul de cesti de cafea
consumate pe zi. Un studiu efectuat la Harvard pe 128000 de persoane, pe parcursul a 20 de ani si
publicat in 2006 a concluzionat ca nu exista dovezi care sa sustina afirmatia ca consumul de cafea in sine
creste riscul de boli cardiace coronariene. Studiul a aratat totusi o corelatie intre consumul ridicat de
cafea si grade mai ridicate de expunere la alti factori de risc pentru bolile de inima - fumatul, consumul
de alcool si lipsa de exercitiu fizic. Aceste rezultate se aplica doar la cafeaua filtrata prin filtru de hartie
ceea ce exclude cafeaua fiarta sau espresso de exemplu. Cercetatorul a recunoscut ca subseturi ale
grupului mare pot prezenta risc pentru atacul de cord la mai multe cesti de cafea consumate pe zi,
datorita diferentelor genetice de metabolizare a cafelei. Un studiu realizat de Iowa Women's Health a
aratat ca femeile care consuma cafea au prezentat o incidenta mai mica a bolilor cardiovasculare si rate
mai mici de cancer decat populatia generala. Pentru femeile care beau cel putin 6 cesti de cafea sau mai
multe, beneficiul este chiar mai mare. Cu toate acestea acest studiu a exclus 35% din participantii initiali
care aveau sau avusesera deja boli cardiovasculare si alte boli cronice la momentul inceperii studiului.
Din moment ce participantii au avut toti varste de peste 55 de ani, nu se poate trage nicio concluzie
buna, din acest studiu, referitoare la efectul pe termen lung al consumului de cafea asupra sanatatii.
Interactiunea cu medicamentele - Cafeina in combinatie cu unele medicamente pot afecta ficatul si
funcionarea acestuia.
Acneea - Unele persoane au raportat cum ca abstinenta de la consumul de cafea a dus la incetarea
acneei, insa acest lucru nu pare sa fi fost studiat stiintific.
Elementul esential al intoxicatiei cu cofeina il constituie consumul recent de cofeina si cinci sau mai
multe simptome care se dezvolta in cursul sau la scurt timp dupa uzul de cofeina. Simptomele care pot
aparea dupa ingestia a nu mai putin de 100 de miligrame de cafeina pe zi includ: nelinista, nervozitatea,
excitatia, insomnia, faciesul congestiv, diureza (crescuta), si acuze gastrointestinale.

Pentru a putea diagnostica o intoxicatie cu cafeina trebuie indeplinite urmatoarele conditii: consum
recent de cafeina, de regula de mai mult de 250 mg (de exemplu mai mult de 2-3 cesti de cafea fiarta).
De asemenea se apreciaza ca prezenta a cinci sau mai multe din urmatoarele semne, aparand in cursul
uzului de cafeina sau dupa aceea: neliniste, anxietate, excitatie, insomnie, facies congestiv, diureza,
perturbare gastrointestinala, crampe musculare, deraierea fluxului gandirii si vorbirii, tahicardie sau
aritmii cardiace, perioade de infatigabilitate, agitatie psihomotorie.

Dintre tulburarile induse de cafeina enumeram tulburarea anxioasa indusa de cafeina si tulburarea de
somn indusa de cafeina.
Tulburarea anxioasa indusa de cafeina - Elementele esentiale ale tulburarii anxioase induse de o
substanta sunt simptomele anxioase proeminente (transpiratie, tremurturi, bti de inim rapide,
dificultti n respiratie, great, lesin, dureri toracice, palpitatii) care sunt considerate a fi efectele directe
ale unei substante.
Tulburarea de somn indusa de o substanta - Elementul esential al tulburarii de somn induse de o
substanta il constituie o perturbare notabila a somnului - de tipul insomniei - suficient de severa pentru
a justifica o atentie clinica separata si care este considerata a fi datorata efectelor fiziologice directe ale
unei substante.
Tulburarea de somn indusa de cafeina produce de regula insomnie, desi unii indivizi se pot plange de
hipersomnie si de somnolenta diurna (mai ales atunci cand vorbim despre abstinenta de la cafeina) in
legatura cu cafeaua. Cafeina exercita un efect dependent de doza, cresterea dozelor cauzand cresterea
vigilitatii si o reducere a continuitatii somnului. Polisomnografia poate indica o latenta de somn
prelungita, o vigilenta crescuta si o reducere a somnului cu unde lente. Abstinenta brusca de la uzul
cronic de cafeina poate produce hipersomnie. Unii indivizi pot, de asemenea, experimenta hipersomnie
intre dozele zilnice de cafeina, pe masura ce se diminueaza efectul stimulant imediat.
Cafeina este un alcaloid amar, alb, cristalin care actioneaza ca un drog stimulent si un inhibitor de
acetilcolinesteraza. Cafeina se gaseste in cantitati diferite in seminte, frunze, si fructe ale unor plante, in
cazul in care acesta actioneaza ca un naturale pesticidelor care paralizeaza si ucide anumite insecte care
le consuma. Acesta este drogul cel mai frecvent consumat de catre om in infuzii extrase din semintele de
plante de cafea sau din frunzele de ceai precum si in diverse alimente si bauturi care care contin
produse derivate din nucile de kola. Alte surse includ yerba mate, fructele de guarana, guayusa, si holly
yaupon.

La om cafeina actioneaza ca un stimulent al sistemului nervos central, alungand temporar somnolenta si
restabilind starea de alerta. Este drogul psihoactiv cel mai consumat in intreaga lume, dar, spre
deosebire de celelalte substante psihoactive este si legal si nereglemantat in niciun fel in aproape toate
colturile lumii.
Bauturile care contin cofeina cum ar fi cafeaua, ceaiul, bauturile racoritoare si bauturile energizante se
bucura de o mare popularitate. In America de Nord 90% dintre adulti consuma cafeina zilnic.

Cafeina este un stimulant al sistemului nervos central dar si al metabolismului, si este folosit atat in
scopuri recreationale cat si in scop medical pentru a reduce oboseala si a restabili starea de vigilenta
atunci cand apare somnolenta. Ea produce o stare de veghe (de alerta) crescuta, un flux de gandire mai
clar si mai alert, atentie sporita precum si o mai buna coordonare generala a organismului. Cantitatea de
cafeina necesara pentru a produce efecte variaza de la o persoana la alta in functie de marimea corpului
si de gradul de toleranta. Efectele incep in mai putin de o ora dupa consum, si o doza moderata, de
obicei, dispare in aproximativ cinci ore.

Cofeina are o serie de efecte asupra somnului, dar nu afecteaza toate persoanele in acelasi mod. Acesta
imbunatateste performanta in timpul deprivarii de somn, dar poate duce la insomnii ulterioare. La
muncitorii care lucreaza in schimburi duce la mai putine gerseli cauzate de oboseala. La sportivi dozele
moderate de cofeina pot imbunatati sprintul, anduranta si performanta sporturilor de echipa insa
imbunatatirile nu sunt de obicei foarte mari. Cu toate acestea, dozele mari de cofeina pot afecta
performantele atletice prin interferenta cu coordonare miscarilor. Dovezile arata ca, contrar credintei
comune, cafeina poate fi de ajutaor la altitudini inalte.

Consumul unor cantitati mari de cafea, mai mult de 250 mg pe zi poate duce la o stare cunoscuta sub
numele de cafeinism. Cafeinismul combina de obicei dependenta de cafeina cu o larga gama de stari
neplacute fizice si mentale incluzand aici iritabilitate, nervozitate, insomnie, agitatie, dureri de cap si
palpitatii ale inimii survenite toate dupa consumul de cofeina.

Este cafeina un drog? - Da, acfeina este un drog. Un drog psihoactiv. Conform definitiei un drog
psihoactiv psihofarmaceutic sau psihotrop este o substanta chimica care traverseaza bariera hemato-
encefalica si actioneaza in principal asupra sistemului nervos central unde afecteaza functiile creierului
ducand la modificari ale perceptiei, ale starii de spirit, ale constientei, ale cognitiei si comportamentului.
Deoarece substantele psihoactive aduc schimbari atat in starea de constienta cat si in starea de spirit -
pe care utilizatorul o poate gasi placuta (de exemplu euforia) sau avantajoasa (de exemplu cresterea
vigilentei) - multe peroane abuzeaza de uzul acestora si le folosesc excesiv in ciuda riscurilor pentru
sanatae sau a consecintelor negative. Odata cu o utilizare durabila dependenta psihologica si fizica se
poate dezvolta, ceea ce face ca intreruperea ciclului de abuz sa fie chiar mai dificila.

Cum opereaza cafeina? - Cand te simti adormit, te simti asa din cauza unor molecule numite adenozina
care plutesc in creier. Adenozina se leaga la adenozin-receptorii de pe neuroni, facilitand incetinirea
functiilor de semnalizare ale creierului tau si induce o senzatie pe care o numim somnolenta.
Concentratia de adenozina din creierul nostru este cea mai ridicata am cheltuit o multime de
adenozintrifosfat - care este un fel de valuta energetica a corpului - asa incat este logic sa te simti obosit
dupa o zi intreaga de munca sau dupa un maraton.
Acum haideti sa aducem si cafeina in ecuatie: cheia capacitatilor de stimulare a cafeinei consta chiar in
structura sa chimica care este semnificativ similara cu cea a adenozinei. Pentru o celula nervoasa cei doi
compusi sunt practic imposibil de distins, si, prin urmare, aceasta va permite ca de receptorii de
adenozina sa se lege fie o molecula de cafeina fie una de adenozina. In jargon stiintific acest proces este
numit inhibare competitiva deoarece cafeina inhiba efectele adenozinei castigand cursa pentru
ocuparea locurilor destinate adenozinei. Ne putem imagina asta ca fiind o competitie intre moleculele
de adenozina si cafeina in ocuparea locurilor oferite de o sala de spectacole, in care locurile sunt
reprezentate de adenozin-receptori. Probabilitatea sugereaza ca cu cat mai multe locuri ocupa cafeina
cu atat mai puternic vom resimti noi efectul unui espresso de dupa-amiaza.

Dar ce mare lucru daca moleculele de cafeina fura niste locuri de la adenozina? Raspunsul se afla in
modul diferit in care cele doua molecule actioneaza asupra sistemului nostru nervos. Atunci cand
cofeina este cea care ocupa locurile de pe celulele nervoase nu se instaleaza acea incetinire care rezulta
atunci cand acolo se leaga adenozina si, in loc de incetinire celulele accelereaza si transmit foarte rapid
semnale. Glanda pituitara - o glanda secretoare de hormon care se afla la baza creierului - simte aceasta
excitatie puternica a neuronilor si presupune ca creierul se afla intr-o stare de urgenta. Cu scopul de a
ajuta organismul cu acest "iad molecular aparent" glanda pituitara stimuleaza sistemul nervos simpatic
(SNS) prin eliberarea de epinefrina (mai familiar cunoscut sub numele de adrenalina). Ca acea parte a
sistemului nervos responsabil pentru "fight or flight", SNS este responsabil cu pregatirea organismului
pentru a face fata situatiilor stresante prin dilatarea pupilelor, cresterea batailor inimii, si facilitarea
eliberarii zaharului de catre ficat pentru a permite ample pusee de energie. Toate aceste efecte lucreaza
impreuna pentru a produce acel boost binecunoscut ca fiind semnatura cofeinei, cea care a castigat atat
de multi fani in intreaga lume.

Logica conventionala ne spune ca avand creierul tau intr-o stare prelungita de urgenta nu poate fi bine
pentru sanatatea ta, iar acest lucru poate explica o parte din critica suferita de cofeina in ultimii ani. Cu
toate acestea, ca si in cele mai multe aspecte referitoare la sanatate, logica conventionala nu este
suficienta pentru a trage concluzii definitive.