Cafeaua – medicament sau otravă?

Cafeaua a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai populare băuturi. La nivel mondial se
consuma peste 500 de miliarde de căni/an. Cunoscută pentru revigorarea organismului și pentru energia
oferită, cafeaua este un subiect controversat în ceea ce constă efectul acesteia asupra organismului și
sănătății.

Articol revizuit de Dr. Adrian Mucileanu

Medic Specialist Gastroenterologie

Conținut

Ce este cafeaua și de ce este iubită?

Efectele cafelei asupra sănătății

Recomandarea doctorului

Ce este cafeaua și de ce este iubită?

De ce ne place cafeaua? Datorită faptului că suntem dependenți de această băutură sau pentru că
efectul cafelei ne ajută să trecem mai ușor peste grijile și stresul cotidian? Pentru o mulțime de
persoane, cafeaua nu este o experiență gustativă plăcută, însă mulți consumă uneori cantități excesive
de cafea de-a lungul unei zile. Dozele mari de cofeină pot avea efecte secundare neplăcute și chiar
periculoase pentru sănătate.

Pentru iubitorii de cafea, consumul acestei substanțe este o experiență complexă și nuanțată – aroma
bogată, căldura reconfortantă și frumusețea ritualului de a vă așeza cu o ceașcă proaspătă de cafea. Dar
dacă vă concentrați asupra gustului propriu-zis al cafelei pentru papilele gustative, nu puteți evita faptul
că este destul de amară, iar amărăciunea nu este întotdeauna cel mai delicios gust.

Cafeaua conține o serie de compuși bioactivi cu efecte benefice asupra organismului.

În cafea se regăsește o cantitate mare de antioxidanți, chiar mai mulți decât in ceai, fructe sau legume. In
tarile dezvoltate cafeaua este principala sursa de compuși fenolici, responsabili pentru numeroase efecte
benefice asupra organismului.
Cofeina este cel mai cunoscut compus al cafelei și provoacă dependență. Din acest motiv poate fi
considerată un drog. Oprirea bruscă a unui consum îndelungat poate să determine apariția durerilor de
cap, somnolență, iritabilitate, tulburări de concentrare. Orice substanță consumată în exces are efecte
negative asupra sănătății, iar cafeaua nu este o excepție de la această regulă. O cană de cafea conține
aproximativ 100 mg de cofeină. Dozele de cofeină de 15-30 mg/kg prezintă toxicitate semnificativă.

Acidul clorogenic este cel mai abundent antioxidant din cafea. Diterpenii, cafestolul și kahweolul cresc
cantitatea de enzime implicate in eliminarea carcinogenilor și stimulează apărarea antioxidantă
intracelulară. Rezultă astfel un important efect anticarcinogenic.

În cele ce urmează sunt redate o parte din efectele cafelei asupra organismului uman.

Efectele cafelei asupra sănătății

Efectele pozitive cafeaua

Sistem cardiovascular

Cafeaua are efect diferit asupra tensiunii arteriale în funcție de modul de consum al cafelei. Cei care
consumă regulat cafea nu vor avea modificări semnificative ale tensiunii arteriale în timp ce persoanele
care consumă ocazional cafea vor avea o creștere a tensiunii arteriale sistolice și diastolice. Aceste
diferențe de efect asupra tensiunii arteriale se petrec în ciuda concentrației asemănătoare a cofeinei în
sânge.

Un consum ridicat de cafea poate să producă dezechilibre ionice care determină modificări în modul de
contracție al fibrelor musculare cardiace. Aceste modificări pot determina apariția aritmiilor.

În general cafeaua pare să aibă efect protector privind mortalitatea de cauze cardiovasculare (19%), boli
coronariene (16%) și accident vascular cerebral (30%) cu un beneficiu maxim la un consum de 3 cești de
cafea pe zi. Creșterea consumului la peste 3 cești de cafea pe zi scade efectul protector iar la un consum
de peste 10 cești de cafea pe zi crește riscul de insuficiență cardiacă.

Boli metabolice

S-au semnalat efecte negative ale cafelei asupra profilului lipidic. Astfel cafeaua poate crește nivelul
colesterolului total, al LDL-colesterolului și al trigliceridelor și poate scădea nivelul de HDL-colesterol.
Unele studii au demonstrat însă o creștere a nivelului de HDL-colesterol la femeile care consumă
constant cafea, creștere care poate avea efect benefic asupra sănătății.

Cafeaua la filtru are efecte mai puțin dăunătoare asupra nivelului de colesterol datorită faptului că
substanțele care produc aceste modificări sunt înlăturate de hârtia de filtru.

Consumul de pana la 6 cafele pe zi scade riscul de apariție a diabetului zaharat tip 2. Stresul oxidativ
cauzat de hiperglicemie este un factor implicat în dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2. Studiile au
demonstrat că un consum ridicat de cafea se asociază cu o rată redusă a hiperglicemiei. În plus prin
efectul antioxidant al cafelei, aceasta își consolidează rolul protector în apariția diabetului zaharat de tip
2.

De asemenea cafeaua scade și riscul de apariție a gutei.

Cofeina crește excreția calciului prin urină și fecale, și prin urmare scade concentrația de calciu din oase.
Studiile au demonstrat un risc crescut de fracturi la femeile care consumă cafea. Acest efect este
determinat și de anumite disfuncții hormonale pe care le determină consumul de cafea. Paradoxal, la
bărbați, consumul de cafea scade riscul de apariție a fracturilor.

Polifenolii din cafea se leagă de fier și inhibă astfel absorbția intestinală a acestuia. Astfel se recomandă
ca în caz de deficit de fier, suplimentele cu fier să nu fie asociate cu cafea.

Boli neoplazice

Cafeaua conține o serie de compuși bioactivi cu efecte benefice asupra organismului. Conține o cantitate
mare de antioxidanți, chiar mai mulți decât în ceai fructe sau legume. Acidul clorogenic este cel mai
abundent antioxidant din cafea. Diterpenii, cafestolul și kahweolul cresc cantitatea de enzime implicate
în eliminarea carcinogenilor și stimulează apărarea antioxidantă intracelulară. Rezultă astfel un important
efect anticarcinogenic.

Studiile au observat ca un consum ridicat de cafea scade riscul de a dezvolta o serie de cancere cum ar fi
cel de prostată, endometru, cancere de piele inclusiv melanomul, cancere din sfera ORL, hepatic,
colorectal și leucemia.

Conform unei meta-analize consumul de cafea scade riscul de cancer pulmonar cu 8%.

O altă meta-analiză arată că riscul de cancer de căi urinare crește în cazul consumului de cafea.

Nu s-a stabilit o legătură între cancerul ovarian, de sân, pancreas sau limfom.

Consumul de cafea fierbinte poate cauza apariția cancerului esofagian. În acest caz, factorul
carcinogenetic este legat de temperatura de peste 65 de grade Celsius și este valabil pentru orice
băutură consumată la aceste temperaturi.

Boli gastrointestinale și hepato-biliare

Cafeaua poate crește nivelul de gastrină din sânge care la rândul ei determină creșterea secreției
gastrice. Aceste modificări pot agrava o serie de afecțiuni de la nivelul tractului digestiv cum ar fi gastrita.

De asemenea cofeina scade pofta de mâncare, însa acest efect poate fi benefic la persoanele
supraponderale sau obeze.

Consumul de cafea poate scădea cu până la 29 % riscul de a dezvolta ficat gras nonalcoolic. Totodată
scade și riscul de apariție a fibrozei hepatice și a cirozei hepatice cu 27% respectiv 39%. De asemenea,
consumatorii de alcool au un nivel seric mai mic de gamma-glutamiltransferază (GGT) și
alaninaminotransferază (ALAT). Acești markeri sunt cunoscuți ca indicatori ai afectării hepatice și a
riscului de ciroză.

Conform unei metaanalize riscul de apariție a calculilor biliari scade semnificativ la consumatorii a 2-6
cafele pe zi, cu efect direct proporțional cu cantitatea consumată.

Boli urologice
Efecte benefice ale consumului de cafea au fost demonstrate și la nivelul rinichilor și căilor urinare. Astfel
consumul de cafea poate să reducă riscul de apariție a bolii cronice de rinichi precum și cel de
mortalitate legată de aceasta boală. Totodată scade și riscul de apariție a calculilor renali.

Totuși consumul ridicat de cofeină poate crește riscul de incontinența urinară prin efectul iritant al
acesteia ascupra vezicii urinare.

Boli neuropsihiatrice

Cafeaua scade riscul de boala Parkinson, depresie și disfuncții cognitive în special boala Alzheimer. De
asemenea s-a sugerat și scăderea riscului de suicid în rândul celor care consumă cafea. Prin efectul
vasoconstrictor al cafelei, aceasta poate ameliora simptomele migrenei.

Sarcina și alăptarea

Cofeina este metabolizată în ficat și are în mod normal un timp de înjumătățire de aproximativ 3-4 ore.
La femeile gravide însă, timpul de înjumătățire al cofeinei este de 9-11 ore. Acest fapt poate duce la
creșterea excesivă a concentrației de cofeină în sânge. În plus cofeina traversează placenta iar fetusul
metabolizează mult mai greu cofeina. În general la femeile gravide se recomandă să nu se consume mai
mult de o cană de cafea pe zi.

Astfel studiile au pus în evidență câteva efecte negative ale consumului de cafea în timpul sarcinii.
Consumul crescut de cafea este asociat cu greutatea mică la naștere, naștere prematură și chiar
pierderea sarcinii.

De asemenea s-a mai observat o asociere între consumul de cafea pe perioada sarcinii și apariția
leucemiei în copilărie.

Cofeina este detectată în laptele matern după 15 minute de la consum și atinge concentrația maximă
după o oră. Consumul moderat de cofeină al mamei nu prezintă efecte adverse asupra copilului. Totuși
dacă mama consumă cantități mari de cofeină, transferul prin lapte, îi poate cauza copilului iritabilitate și
tulburări de somn.
Copii și vârstnici

Efectul cofeinei asupra copiilor a fost puțin studiat. Totuși datele disponibile arată că un consum de sub 3
mg/kg nu prezintă efecte adverse. Depășirea acestei limite determină stări de anxietate și tulburări de
somn.

La vârstnici aceeași cantitate de cofeină consumată determină concentrații mai mari în sânge decât la un
adult tânăr. Acest fapt poate duce la creșterea riscului de fracturi (mai ales dacă există un deficit de calciu
și vitamina D) și de interacțiune cu anumite medicamente.

Riscurile cafeaua

Recomandarea doctorului

Recomandarea medicului Adrian Mucileanu

Cafeaua este în general o băutură care dacă este consumată în cantități moderate, poate aduce mai
multe beneficii decât efecte negative. Astfel, aceasta reduce riscul de a dezvolta o serie de afecțiuni
cronice și implicit riscul de mortalitate. Totuși se recomandă consumul restricționat la persoanele cu risc
(copii, gravide, bătrâni).

Adrian Mucileanu – Medic Specialist – Gastroenterologie