Influența alimentației asupra bolilor cardiovasculare

scris de

Medlife Arad

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de îmbolnăvire și deces în prezent, fiind responsabile de
până la jumătate din totalul deceselor. Importanța alimentației în prevenirea acestei patologii este bine
cunoscută și există numeroase studii care atestă aceasta legătură.

Alimentația sănătoasă este aceea care oferă cantitatea optimă de nutrienți pentru sănătate și energie
potrivit necesităților fiziologice ale acestuia.

Intervenția nutrițională a fost amplu dezbătută încă din anii 1957, când Keys și colaboratorii au
demostrat în studiul Seven Countries Study, faptul că în zonele unde există un consum mare de alimente
bogate în acizi grași saturați, subiecții au nivele crescute ale colesterolului seric, și astfel o incidență
crescută a patologiei cardiovasculare.

Cele mai de succes rezultate au fost prezentate în studiile bazate pe dieta mediteraneană (ex. Lyon Heart
Study), care a constat într-o alimentație săracă în acizi grași saturați și bogată în legume, fructe, pește,
ulei de măsline. Acest studiu a urmărit pacienții postinfarct miocardic timp de 27 luni și a constatat
reducerea mortalității cardiovasculare cu 73%, cât și a riscului de apariție a infarctului miocardic non-
fatal. Dieta mediteraneană este considerată un model sănătos de alimentație, bazat pe stilul alimentar
specific zonei mediteraneene, cu precădere Creta. Incidența bolilor cardiovasculare și a cancerelor este
foarte scăzută în această zonă, iar faptul pare că se datorează în principal cantităților de grăsimi
nesaturate incluse în meniul zilnic. Uleiul de măsline și măslinele, dar și peștele sunt folosite ca principale
surse de grăsimi, iar acizii grași esențiali și polifenolii (cu efect antioxidant) din aceste componente
alimentare, interferează în multiple puncte cu procesul aterosclerotic, asigurând protecție
cardiovasculară.

Astfel, studiul relației alimentație-boli cardiovasculare ne-a permis să afirmăm cu certitudine rolul
excesului de grăsimi, acizilor grași saturați și al colesterolului alimentar în producerea aterosclerozei, cât
și beneficiile consumului acizilor grași nesaturați, al vitaminelor antioxidante C, A, E și al seleniului.
Grupul de Recuperare Cardiacă al Societății Europene de Prevenție și Recuperare recomandă
următoarele măsuri principale pentru o dietă sănătoasă:

a. evaluarea aportului zilnic de calorii, grăsimi, grăsimi saturate, sare și al obiceiurilor alimentare

b. educarea pacientului și a membrilor familiei cu privire la scopul dietei

c. consumarea de alimente "sănătoase":

alimente sărace în sare

dieta mediteraneană: fructe, legume, cereale integrale, pește uleios, carne ușoară și produse lactate cu
conținut scăzut în găsimi

înlocuirea grăsimilor saturate cu cele mono/polinesaturate din vegetale (ac oleic din uleiul de măsline) și
din pește pentru a reduce grăsimile totale la mai puțin de 30% din necesarul energetic, din care mai
puțin de 1/3 să fie saturate

evitarea băuturilor și mâncărurilor cu adaos de sare și zahăr

d. adoptarea de metode comportamentale și strategii de complianță și aderență la tratament în cadrul

consilierii.

Caracteristicile unei diete sănătoase

Acizii grași saturați să reprezinte mai puțin de 10% din aportul total de energie, prin înlocuirea cu acizi
grași polinesaturați.

Acizii grași trans-nesaturați: cât mai puțini posibil, ei fiind asociați cu creșterea riscului cardiovascular.

Lipidele din alimentație au un rol major în formarea plăcii de aterom. Relația dintre aportul de grăsimi și
dezvoltarea bolii cardiovasculare este legată de conținutul în acizi grași saturați, care cresc concentrația
LDL colesterolului. Principalele surse sunt produse animale, alimentele prelucrate industrial și anumite
grăsimi folosite în procesul de gătit. Aportul de acizi grași mononesaturați este asociat cu scăderea
riscului de boală cardiovasculară.

Grăsimile omega conduc la scăderea nivelului colesterolului, al riscului de apariție a bolilor inflamatorii,
contribuie la dezvoltarea normală a creierului fătului.

Acizii grași omega 3 preluați din alimentație sunt: acidul alfalinolenic (ALA) - găsindu-se în soia, rapiță,
șofran, ulei de in; acidul eicosapentanoic (EPA); acidul docosahexanenoic (DHA). EPA și DHA sunt derivați
în principal din uleiul de pește. Aportul lor reduce nivelul trigliceridelor plasmatice, tensiunea arterială
(prin participarea activă la sinteza prostaglandinelor), mortalitatea prin boala cardiovasculară, având și
efect antiaritmic.

Acizii grași Omega 6 sunt polinesaturați și influențează riscul cardiovascular. Conținutul crescut în omega
3 se regăsește în următorii pești: somon, macrou, ton, pește sabie, hering, sardină, păstrăv. Este
recomandat consumul de pește de 2 ori / săptămână la persoanele asimptomatice, precum și consumul
de alimente bogate în acid linolenic. La cei cu boală cardiovasculară documentată, necesarul de acizi
omega 3 este de 1 g/zi.

Nucile conțin acizi polinesaturați, precum acidul linolenic și alfa linolenic, consumul a 150 g/săptămână
reducând semnificativ riscul de infact nonfatal.

Uleiul de măsline extravirgin are procentul cel mai mare de grăsimi mononesaturate, cu impact moderat
asupra valorilor colesterolului, dar efect protector cardiovascular datorită fenolilor (antioxidanți
puternici).

Polifenolii - flavonoizii, acizii fenolici, lignanele, stilbenele (resveratronul este cel mai cunoscut),
taninurile, antocianinele, sunt prezenți în fructe, legume, vin, ceai. Flavonoidele se găsesc în fructe,
legume, vin roșu, ceai verde sau negru, cacao-ciocolată. Aceștia au rolul de a reduce oxidarea lipidelor, și
astfel de a asigura protecția cardiovasculară. Licopenul, singura flavonoidă din roșii, poate preveni
ateroscleroza prin împiedicarea oxidării colesterolului LDL. Extractul din sâmburi de struguri conține
flavonoide cu acțiune antioxidantă mai puternică decât vitaminele C și E.

Un alt aspect important al dietei este legat de cantitatea de sare, știind că excesul de sare crește
tensiunea arterială, dezvoltă riscul de tulburări cardiovasculare, osteoporoză, cancer digestiv, accidente
vasculare.

Aportul de sare recomandat zilnic este de 5-6 g.

30-45 g fibre/zi, din cereale integrale, fructe și legume

200 g fructe/zi (2-3 porții)

200 g legume/zi (2-3porții)

Fructele și vegetale sunt surse de vitamine și fibre, aportul regulat reducând tensiunea arterială; riscul de
eveniment coronarian este redus cu 7%, iar pentru accidentul vascular cu 5% pentru o porție de fructe și
vegetale/zi.

Consumul de băuturi alcoolice ar trebui să fie limitat la 2 pahare/zi (20 g alcool/zi) pentru bărbati și un
pahar/zi (10 g alcool/zi) pentru femei; vinul (mai ales cel roșu) este protector datorită conținutului de
polifenoli cu efecte vasodilatatorii, antitrombotice, antioxidante.

Magneziul participă la transmiterea neuromusculară și la reglarea ritmului cardiac; carența acestuia

favorizează stresul oxidativ, responsabil de alterarea celulelor endoteliale prin îmbătrânire prematură.
Efectul hipotensor al magneziului se manifestă mai ales la pacienții hipertensivi. Totodată, deficitul în
magneziu este legat de fenomene inflamatorii observate în ateroscleroză.

Seleniul este antioxidant, cu acțiune protectivă asupra endoteliului vascular și al ADN-ului de stresul
oxidativ și radicalii liberi, scade oxidarea LDL și previne îmbătrânirea.

Vitamina E împiedică peroxidarea LDL-colesterolului, inhibă producția de tromboxan și intervine în

agregarea plachetară.

Vitamina C sau acidul ascorbic este antioxidant, protector cardiovascular, vasodilatator, scade LDL-
colesterolul, scade riscul aterogen.

Compușii de sulf puternici, din usturoi și ceapă, protejează împotriva bolilor cardiovasculare. Cercetatorii
sugerează ca un consum regulat de usturoi poate inhiba sau micșora plăcile de grăsime din artere.

Nivelul crescut de homocisteina este asociat cu creșterea riscului cardiovascular. Acidul folic, vitamina
B6, B12, reduc nivelul de homocisteina, iar vitamina B6 menține și flexibilitatea arterelor.

În ceea ce privește consumul de cafea, studiile au arătat asocieri statistic nesemnificative între consumul
de cafea și hipertensiunea arterială. Un studiu efectuat la Harvard pe 128.000 persoane, pe parcursul a
20 ani și publicat în 2006, a concluzionat că nu există dovezi care să susțina afirmația prin care consumul
de cafea crește riscul de boli cardiace coronariene. Bineînțeles însă că există o corelație între consumul
ridicat de cafea și grade mai ridicate de expunere la alți factori de risc cardiovasculari - fumatul,
consumul de alcool și sedentarismul.

Recomandările de dietă trebuie individualizate, tinând cont de profilul de risc al pacientului, obiceiurile
alimentare, caracteristice culturale ale populației din care provine.

Deși bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de mortalitate în lume, adoptarea unui stil de
viața echilibrat, care să limiteze consumul de grăsimi saturate, acizi grași trans, colesterol, și care să
promoveze activitatea fizică regulată, susținută de consumul alimentelor benefice din punct de vedere
cardiovascular, ne poate asigura o viață lungă și lipsită de evenimente cardiovasculare.

Reducerea mortalității și a morbidității cardiovasculare prin intervenții preventive multifactoriale

nefarmacologice este comparabilă cu cea obținută prin medicațiile care au capacitatea de a atinge și
menține "țintele terapeutice" recomandate de ghidurile actuale de prevenție a bolilor cardiace. Efectul
benefic al mijloacelor nefarmacologice de prevenție este multifactorial și influențează favorabil riscul
cardiovascular global.