ZAHĂRUL

I. Considerații generale

Carbohidrații reprezintă principala sursă de energie a organismului, eliberându-se 4,1

kcal. prin arderea unui gram de glucid. Ponderea alimentară este cuprinsă între 55-70% din
totalul numărului de calorii ingerate pe parcursul unei zile și, totodată, reprezintă parte a
categoriei alimentare care este într-o continuă modificare.
Zahărul este un aliment obținut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un conținut
mare de zaharoză (un dizaharid solid, alb, cristalin), care îi conferă un gust dulce pronunțat.
Este folosit în alimentație pentru a îndulci mâncărurile și băuturile, dar și drept conservant. Se
digeră repede, constituind o sursă rapidă de glucoză, un monozaharid care este folosit în celulele
biologice pentru producerea de energie.
Există două tipuri de zahăr: zahărul brut, nerafinat, care, pe lângă zaharoză, mai
păstrează și urme din alte substanțe naturale provenite din planta de extracție, și zahărul alb,
rafinat, care conține exclusiv zaharoză, toate celelalte substanțe fiind înlăturate prin procedee
chimice.
O dată ce s-a dezvoltat industria procesatoare de mâncare, zahărul s-a strecurat în
cămară și în frigiderul nostru fără să ne dăm seama, fiindcă nu e doar în dulciuri, este ascuns în
80% din mâncărurile și băuturile pe care le cumpărăm, sub formă de: fructoză, lactoză,
zaharoză, maltoză, glucoză, dextroză, sirop de porumb, melasă, extract din malț de orz, malț
diastatic, zer praf dulce din lapte.

II. Zahărul ascuns în alimente

Introducem zilnic în organism, fără măcar să avem habar, mult mai mult zahăr decât
este recomandat. Dacă despre anumite produse, gen băuturi acidulate sau înghețată, știm prea
bine că au în componență o cantitate însemnată de zahăr, despre altele nici măcăr nu bănuim
cât de mare este concentrația de „praf” dulce pe care o conțin.
Dacă ar fi să judecăm în cubulețe de zahăr, am fi, poate, surprinși să aflăm că o cutie de
500 de grame de sos bolognese conține peste șase cuburi, cam tot atâtea cât un baton de
ciocolată Mars, iar cantitatea de zahăr pe care o conține o cutie de Coca-Cola – 35 grame/șapte
cuburi – o regăsim în iaurturile dulci, supe, semipreparate, apă cu lămâie și chiar în pâine. O
porție de musli poate conține 2,5 cuburi, iar un fruct mango chiar nouă cuburi. Zahărul din
lapte, legume și fructe, chiar și uscate, nu este chiar atât de dăunător.
”Industria alimentară adaugă din ce în ce mai mult zahăr în mâncare, dar consumatorii
habar nu au. (...) Zahărul de adaos este dăunător organismului, deoarece el nu face parte din
structura naturală a acelui aliment. În plus, nu are nicio valoare nutrițională, nu îți dă senzația
de sațietate și este una din principalele cauze ale obezității și diabetului” explică profesorul de
medicină cardiovasculară din cadrul Institutului de Medicină Preventivă din Londra, Graham
MacGregor.

III. Efectele zahărului asupra organismului

Zahărul, în cantităţile în care este consumat astăzi în ţările industrializate, este toxina ce
stă la baza multor afecţiuni, de la probleme cardiace la cancer, ce ucid un număr foarte mare de
oameni, obezitate, hipertensiune, diabetul de tip II.
Iată doar câteva din nenumăratele efecte dezastruoase ale zahărului procesat asupra
organismului uman. Cu siguranță vei dori să renunți să mai consumi această "otravă albă", cum
mai este denumit de către specialiști:

a) Diabetul
Pancreasul secretă insulina, un hormon esenţial ce are rolul de a metaboliza zaharurile
din organism. După fiecare masă, corpul reacţionează la hrana consumată, secretând insulină
mai ales ca reacţie la consumul de carbohidraţi, pentru a menţine nivelul zahărului din sânge.
Când celulele devin rezistente la insulină, pancreasul produce o cantitate mai mare de insulină
pentru a ţine sub control nivelul glucozei din sânge. Dacă producţia crescută de insulină nu
reuşeşte să ţină sub control nivelul zahărului, persoana ajunge să sufere de diabet. Chiar dacă
producţia sporită de insulină nu duce la dezvoltarea diabetului, nivelul crescut al acestui hormon
în corp are consecinţe negative.
O treime din cancerele cele mai întâlnite, inclusiv cancerul la sân şi la colon, prezintă
pe suprafaţa lor receptori de insulină. Insulina se ataşează de aceşti receptori şi trimite un semnal
către tumoare ca aceasta să consume glucoză. Dacă se întâmplă să avem în corp o tumoare cu
receptori de insulină, aceasta va fi stimulată să consume glucoza din sânge, astfel că tumoarea
va creşte.
b) Creşte incidenţa bolilor cardio-vasculare
Un studiu al Universității de Stat din New York publicat în august 2000 avertizează
asupra faptului că excesul de zahăr din sânge crește producția de radicali liberi, care sunt
asociați cu îmbătrânirea și bolile de inimă. În cadrul studiului respectiv, participanții sănătoși
cărora le-a fost oferită o băutură conținând 75 g de glucoză pură (echivalentul a două doze de
Coca-Cola) s-au confruntat cu o creștere semnificativă a radicalilor liberi din sânge la o oră
după ce consumaseră respectiva băutură și cu o dublare a radicalilor liberi din sânge după încă
2 ore. Băutura cu zahăr a produs, de asemenea, atât o creștere a unei enzime ce favorizează
generarea radicalilor liberi, cât și o scădere cu 4% a nivelului de vitamina E. Doctorul Paresh
Dandona a concluzionat: „Credem că în cazul celor obezi aceasta duce, în mod cumulativ, atât
la îngroșarea arterelor, cât și la declanşarea anumitor afecțiuni.”
Într-un raport al ONU din anul 2000, cerut de către Organizația Mondială a Sănătății și
de către Organizația pentru Alimente și Agricultură, o echipă compusă din experți din întreaga
lume a declarat consumul excesiv de zahăr, provenit din dulciuri, din alimentele procesate
industrial și din băuturi, ca fiind unul dintre factorii majori ce cauzează creșterea frecvenţei
bolilor cardio-vasculare, a cancerului și a obezității.
În anul 2001, astfel de boli cronice contribuiau la aproximativ 59% din 59,6 milioane
de decese raportate în întreaga lume și constituiau 46% din totalul bolilor. Zahărul dăunează
inimii și pune presiune pe vasele de sânge.
Adevărul este ca între bolile de inimă și diabet există o legătură directă. Bolile de inimă
și atacul de cord reprezintă cauza numărul unu de deces în cazul bolnavilor de diabet de tip II
(65% dintre decese au la bază bolile de inimă). Femeile nu ar trebui să depășească cantitatea de
20 de grame de zahăr pe zi, 36 de grame în cazul bărbaților și 12 grame în cazul copiilor.
Prea mult zahăr în alimentație cauzează exces de insulină în sistemul circulator, iar asta
înseamnă presiune pe vasele sanguine. Un nivel ridicat constant de insulină în organism duce
la mărirea celulelor care alcătuiesc pereții arterelor, aceasta fiind faza de început a
aterosclerozei. Efectul este dezastruos: prin artere circulă din ce în ce mai puțin sânge, acestea
putând fi chiar astupate.

c) Cancerul
În anii ʼ30, Otto Warburg, laureat al Premiului Nobel pentru medicină, a descoperit că
celulele canceroase au un metabolism energetic în mod fundamental diferit de celulele
sănătoase. El a descoperit că un consum ridicat de zahăr poate duce la generarea de celule
canceroase. Natura ceva mai primitivă a celulelor canceroase face ca acestea să necesite un
aport direct de glucoză, pentru că ele nu sunt capabile să gestioneze sinteza mai complexă a
glucozei din molecule mai mari.
Un studiu epidemiologic ce a fost realizat în 21 de țări din Europa, America de Nord și
altele a indicat că zahărul este un factor de risc major ce contribuie la creșterea frecvenţei
cancerului la sân, mai ales în cazul femeilor în vârstă.
Un alt studiu realizat pe durata a patru ani de către Institutul Național de Sănătate
Publică și Mediu din Olanda, a comparat două grupuri: un grup experimental compus din 111
pacienți bolnavi de cancer la tractul biliar și un grup martor format din 480 de alţi participanți.
Studiul a concluzionat că riscul îmbolnăvirii de cancer asociat cu consumul de zahăr era mai
mult decât dublu în cazul pacienților bolnavi de cancer. Aceste descoperiri sunt susţinute de
cercetările lui D. S. Michaud şi ale echipei sale de la Institutul Național de Cercetare a
Cancerului din SUA, care au continuat două mari studii realizate în ultimii 20 de ani pe
aproximativ 50.000 de bărbați și 120.000 de femei.

d) Îngrașă organele
Fructoza, un component al zahărului și al siropului de porumb, face ca ficatul să
stocheze în mod mai eficient grăsimea în organism. În timp, o dietă bogată în fructoză duce la
înconjurarea ficatului de grăsime, ceea ce este precursorul așa numitei boli a ficatului gras,
afecțiune destul de rară înainte de anii 1980. Tocmai de aceea este recomandat să eviți băuturile
care au adaos de zahăr, chiar și așa numitele smoothie-uri sănătoase. Cu atât mai mult cu cât
fructoza din dietă provine din surse naturale precum fructele, care au și fibre ce împiedică
creșterea nivelului glicemiei (zahăr în sânge). În plus, un fruct are mult mai puțin zahăr decât
un smoothie comercial.

e) Provoacă inhibarea apetitului

Cercetătorii au ajuns la concluzia că un consum constant de zahăr pe întreaga durată a
vieții poate să ducă la inhibarea apetitului şi astfel la scăderea consumului de nutrienți necesari.
Echipa lui G. Harvey Anderson a descoperit că atât consumul de alimente, cât și apetitul sunt
invers proporționale cu indicele glucozei din sânge în cele 60 de minute ce urmează consumului
de carbohidrați.
Studiul lui Anderson a concluzionat că mâncărurile bogate în zahăr duc la inhibarea
apetitului și îi împiedică pe oameni să aibă o dietă echilibrată, cu suficient de mulți nutrienți,
ce nu sunt disponibili în produsele dulci. Cu alte cuvinte, atât alimentele dulci, cât și dulciurile
pot duce la malnutriție.
f) Provoacă îmbătrânirea
Efectul de îmbătrânire al organismului împreună cu riscurile sale pentru sănătate pe care
îl are zahărul ar trebui luat și el în considerare, acesta fiind important mai ales pentru bărbații
aflați la andropauză sau femeile aflate la menopauză. Cercetările în domeniul regenerării şi
reîntineririi au început să probeze că zahărul se numără printre alimentele cu cele mai puternice
efecte de îmbătrânire. Unul dintre cele mai pregnante efecte ale îmbătrânirii pe care trebuie să
îl luăm în considerare este unirea glucozei cu colagenul, numită glicație, care poate genera
îngroșarea arterelor, rigidizarea articulațiilor, dureri, slăbirea mușchilor și afecțiuni ale
organelor interne ale organismului.

g) Atacă smalțul dinților

Zahărul procesat, consumat zilnic, provoacă și menține aciditate în corp, astfel că
organismul va începe să lucreze mai mult pentru a metaboliza aceste zaharuri. În timpul acestui
proces, organismul va folosi din ce în ce mai multe minerale, extrase din depozitele sistemului
osos, pentru a ajuta la metabolizarea zahărului. Lupta aceasta va duce în timp la decalcifieri
osoase și carierea dinților.

h) Influenţa nefastă asupra comportamentului copiilor

Timp de aproximativ 30 de ani, Stephen Schoenthaler a realizat cercetări asupra dietei
copiilor. Studiile sale sunt deosebit de importante, deoarece au dus la eliminarea pe o perioadă
de 7 ani (1976 – 1983) a zahărului și a mâncărurilor de tip fast-food din meniurile a peste 800
de școli primare din New York în care învățau peste un milion de elevi. La începutul
experimentului au fost evaluate performanțele școlare ale elevilor care urmau să ia parte la
studiu, iar apoi, în 1979, au fost introduse modificările de dietă.
Alimentele bogate în zaharoză au fost fie eliminate în mod gradat, fie reduse. Următorul
pas a fost eliminarea gradată a coloranților sintetici, a aromelor și a anumitor conservanți (BHA
și BHT). S-a constatat că a apărut o creștere cu 15,7% (de la 39,3% la 55%) a capacității de
învățare în comparație cu alte școli, în timpul anilor în care au fost urmate aceste modificări de
dietă. Schoenthaler a observat, de asemenea, că din 124.000 de elevi care înainte erau incapabili
să învețe gramatică și matematică, 75.000 deveniseră, după introducerea modificărilor de dietă,
perfect capabili să realizeze sarcinile cerute la aceste materii școlare. Cu alte cuvinte, eliminarea
alimentelor bogate în zahăr din dieta copiilor i-a făcut pe aceștia mai inteligenţi!
i) Provoacă dependență
C. Colantuoni, specialist în problema obezității, a evidenţiat faptul că un consum excesiv
de zahăr cauzează dependență și că eliminarea acestuia din dietă duce la apariția anumitor
simptome ce sunt asemănătoare intrării în sevraj. El și colegii săi au demonstrat că retragerea
zahărului din dietă este similară din punct de vedere calitativ cu încetarea consumului de
morfină sau de nicotină.

IV. Gestionarea și/sau limitarea consumului de zahăr

Zahărul, în forma sa naturală, nu este în mod necesar rău, atâta timp cât se consumă în
moderație. Acest lucru înseamnă că trebuie evitate toate sursele de fructoză concentrată, mai
ales alimentele procesate și băuturile răcoritoare. Conform site-ului SugarScience.org, 74 % din
alimentele procesate conțin adaosuri de zahăr cu peste 60 de denumiri variate. În mod ideal, ar
trebui să cheltuim 90 % din bugetul alocat mâncării pe alimente întregi și numai 10% pe produse
procesate.
Este indicată de asemenea limitarea strictă a consumului de carbohidrați rafinați
(napolitane, cereale, covrigei etc.) și cereale, pentru că acestea devin zahăr în organism, ceea
ce crește nivelul insulinei și rezistența la insulina.
Ca recomandare generală, consumul total de fructoză concentrată nu ar trebui să
depășească 25 grame pe zi.
Îndulcitorii artificiali ca aspartamul și sucroza trebuie și ei evitați, pentru că aduc cu ei
o întreagă altă serie de probleme de sănătate mult mai grave decât cele cauzate de siropul de
porumb sau zahăr.
Întotdeauna va exista tentația de a mânca ceva dulce, mai ales când există o varietate
atât de mare de alimente procesate și fast food-uri. Însă majoritatea poftelor de dulce apare ca
rezultat al unor provocări de ordin emoțional. Dacă acesta este motivul pentru care îți este poftă
de dulce, poți încerca tehnica de Eliberare Emoțională (Emotional Freedom Technique = EFT).
Această tehnică de presopunctură psihologică este o strategie simplă și eficientă care te ajută
să-ți ții sub control poftele de dulce.
Dacă simți că emoțiile și/sau imaginea despre sine sunt motivele care te fac să consumi
alimente pline de zahăr sau alte tentații nesănătoase, atunci această tehnică este extrem de utilă.
Meditația, sportul și yoga sunt și ele instrumente eficiente care îți pot alunga poftele de dulce.
 V. Concluzii

Consumul în exces al zahărului este ceva obişnuit în societatea de astăzi. Mâncăm

adesea zahărul din alimente ale căror etichete nici nu menționează prezența îndulcitorilor în
ingrediente. Băuturile cu zahăr și dulciurile de tot felul sunt afaceri de mare succes.
Adevărul este că nu avem deloc nevoie de zahăr şi cu atât mai puţin nu avem nevoie de
el zilnic.
Dietele bazate pe leguminoase și cereale integrale ne asigură tot ceea ce trupul nostru
are nevoie pentru o sănătate optimă și ne ajută să ne eliberăm de dependenţa de dulciuri.
Mai ales pentru bărbații care se apropie de andropauză sau pentru femeile care se apropie
de menopauză, cea mai bună alegere este să renunțe complet la zahăr și să aleagă alternative
sănătoase precum mierea, ce le garantează o viață lungă și fericită.

VI. Sfaturi/recomandări

Mărește consumul de grăsimi sănătoase, cum sunt omega 3 și grăsimile mononesaturate.

Corpul are nevoie de grăsimi bune de origine vegetală pentru o funcționare optimă. Printre
sursele cele mai bune se numără uleiul de măsline virgin, uleiul de cocos, nuci crude pecan și
macademia, avocado, semințe de in și cânepă.
Bea apă limpede și curată. Înlocuiește băuturile răcoritoare și sucurile procesate de
fructe cu apă curată și vei aduce o contribuție majoră la propria ta sănătate. Cel mai bun
barometru pentru necesarul de lichide din corp este culoarea urinei (ar trebui să fie un galben
deschis) și frecvența urinării (ideal ar fi să urinezi de șapte-opt ori pe zi).
Consumă alimente fermentate. Bacteriile bune din aceste alimente sănătoase ajută
digestia și contribuie la procesul de detoxifiere, care mai reduce din presiunea pe care fructoza
concentrată o pune asupra ficatului. Printre opțiunile cele mai bune se află kimchi, natto,
chefirul de apă, precum și legumele fermentate.
 BIBLIOGRAFIE

XXX. Ce se întâmplă în corp când consumi prea mult zahăr? Articol obținut la data de 05
ianuarie, 2017, de la adresa https://viataverdeviu.ro/zahar-corp
XXX. (2016). Consecinţele teribile ale consumului de zahăr asupra sănătăţii. Articol obținut la
data de 05 ianuarie, 2017, de la adresele
http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=9304 și
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=9350
XXX. (2014). Efectele nemiloase ale zahărului asupra organismului. Articol obținut la data de
05 ianuarie, 2017, de la adresa http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/alimentatie-
sanatoasa/efectele-nemiloase-ale-zaharului-asupra-organismului/
XXX. (2016). Zahăr. Articol obținut la data de 05 ianuarie, 2017, de la adresa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zah%C4%83r
Comper, M. (2012). Zahărul – toxina care ne poate ucide. Articol obținut la data de 05 ianuarie,
2017, de la adresa http://www.descopera.ro/stiinta/9501212-zaharul-toxina-care-ne-
poate-ucide
Negreanu, A. 20 de lucruri care te vor convinge să renunți la zahărul procesat. Articol obținut
la data de 05 ianuarie, 2017, de la adresa
http://www.qbebe.ro/mama/sanatate/20_de_lucruri_care_te_vor_convinge_sa_renunti_l
a_zaharul_procesat
ProTv. (2016). Generația de copii XL, care nu va mai trăi să-și îngroape părinții. Articol obținut
la data de 05 ianuarie, 2017, de la adresa http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/zaharul-
ascuns-in-alimente-a-nascut-prima-generatie-de-copii-xl-portia-romanului-tripla-fata-
de-recomandarea-oms.html
Romniceanu, D. (2015). Cum este ascuns zahărul în alimente. Articol obținut la data de 05
ianuarie, 2017, de la adresa http://www.evz.ro/zaharul-ascuns-in-alimente.html