Cum alimentează zahărul cancerul în organism

Fructoza se găseşte în mod natural în legume şi fructe, şi de asemenea se găseşte în

proporţie mare sub formă de sucroză (zahăr de masă). (pixabay.com)

Este posibil să fi auzit că zahărul poate hrăni celulele canceroase. Este adevărat acest
lucru?
Zahărul "hrăneşte" celulele canceroase
În cazul pacienţilor cu cancer, "consumul de zahăr poate într-adevăr să hrănească
celulele canceroase", a declarat pentru The Epoch Times Mingyang Song, profesor
asociat de epidemiologie clinică şi nutriţie la Harvard T.H. Chan School of Public
Health, adăugând că acest lucru este susţinut de dovezi epidemiologice solide.
Un studiu publicat în PLoS One, care a implicat 1.011 pacienţi cu cancer de colon cu o
perioadă de urmărire de peste şapte ani, a constatat că, în comparaţie cu pacienţii care
consumau mai puţin de două porţii de băuturi îndulcite cu zahăr pe lună, cei care
consumau două sau mai multe porţii pe zi au înregistrat un risc cu 67% mai mare de
recidivă a cancerului de colon sau de mortalitate.
Un alt studiu spaniol publicat în Clinical Nutrition în 2021, care a implicat peste 7.000 de
participanţi, a constatat că pentru fiecare 5 grame suplimentare de zahăr consumat sub
formă lichidă pe zi, incidenţa cancerului a crescut cu 8 procente. Persoanele cu cel mai
mare aport au înregistrat o creştere de 46 la sută.
O cutie de suc conţine, de obicei, între 30 şi 45 de grame de zahăr.
O schimbare privind consumul de zahăr al unei populaţii poate afecta în mod
semnificativ ratele de cancer.
Lewis Cantley, un cunoscut biolog şi profesor de biologie celulară la Harvard Medical
School, a dat ca exemplu Taiwanul într-un e-mail pentru The Epoch Times. El a scris
că, înainte de al Doilea Război Mondial, Taiwanul avea rate relativ scăzute de cancer,
inclusiv de colon şi sân. Atunci băuturile îndulcite cu zahăr erau rare. Apoi, în anii 1960
şi 1970, odată cu introducerea dietelor occidentale - în special a băuturilor zaharoase -
ratele de cancer au început să crească în mod constant. Acum au ajuns la un nivel
comparabil cu cele din Statele Unite.
Celulele canceroase au nevoie de o cantitate substanţială de glucoză pentru a
supravieţui. În anii 1930, biochimistul german Otto Warburg a descoperit că atât celulele
canceroase, cât şi celulele normale au nevoie de zahăr, dar căile lor metabolice diferă:
Celulele normale transformă în principal glucoza în energie prin respiraţie aerobă, în
timp ce celulele canceroase obţin energie prin glicoliză, în loc să folosească oxigenul.
Celulele canceroase produc foarte puţină energie şi foarte ineficientă din cauza metodei
lor unice de metabolizare a zahărului, motiv pentru care consumă zahăr cu voracitate -
într-un ritm de 200 de ori mai rapid decât celulele normale. Acest apetit poate avea
efecte de amploare.
"Celulele canceroase, într-un anumit sens, deturnează procesele metabolice din
organism", a declarat pentru The Epoch Times Lorenzo Cohen, profesor şi director al
programului de medicină integrativă de la MD Anderson Cancer Center şi autor al cărţii
"Anticancer Living".
Zahăr - Obezitate - Cancer: O teorie predominantă
"Relaţia dintre zahăr şi cancer este una complicată", a declarat Dr. Jeremy Kortmansky,
profesor asociat în oncologie medicală la Şcoala de Medicină Yale şi director clinic al
Departamentului de Oncologie Medicală Gastrointestinală de la Yale Cancer Center.
Teoria predominantă este că zahărul nu provoacă direct cancer, ci mai degrabă
contribuie indirect la apariţia acestuia prin obezitate.
Aportul ridicat de energie, sau prea multe calorii, şi cheltuielile energetice scăzute sunt
factori de risc primari pentru multe tipuri de cancer, a declarat pentru The Epoch
Times Ellen Kampman, epidemiolog nutriţionist şi titulară a catedrei de Nutriţie şi Boli
Metabolice la Universitatea Wageningen din Olanda. Un aport ridicat de zahăr în
alimentaţie creşte consumul de energie.
"Menţinerea unei greutăţi sănătoase este cel mai important lucru pe care îl puteţi face
pentru a preveni cancerul", a spus ea.
Un studiu prospectiv cu peste 35.000 de participanţi a arătat că persoanele care
consumau băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr mai mult de o dată pe zi aveau un risc
cu 18% mai mare de a dezvolta cancer legat de obezitate decât cele care consumau rar
astfel de băuturi.
O analiză cuprinzătoare publicată în Cancers în 2023 a indicat că aproximativ 48%
dintre cazurile de cancer sunt atribuite obezităţii. Obezitatea este legată de 13 tipuri de
cancer, inclusiv de sân, colorectal, endometrial, hepatic, de stomac şi tiroidian.
O dietă bogată în zahăr poate duce la acumularea de grăsime corporală, în special de
grăsime viscerală. Oamenii de ştiinţă recunosc că rolul grăsimii merge dincolo de
stocarea energiei; aceasta acţionează ca un organ endocrin foarte activ, capabil să
secrete diverse substanţe, inclusiv hormoni. Excesul de grăsime poate duce la un
dezechilibru al acestor substanţe, contribuind la dezvoltarea cancerului.
Cu toate acestea, există multe alte moduri în care zahărul ar putea contribui la apariţia
cancerului, potrivit experţilor şi diferitelor studii.
O problemă dificilă
Demonstrarea unei legături directe între consumul de zahăr şi cancer este o provocare
din cauza preocupărilor etice şi a dificultăţilor practice în realizarea unor astfel de
experimente.
"Cu siguranţă nu aş vrea să participe copiii mei la un astfel de studiu", a declarat
Cantley, a cărui activitate a avut un impact semnificativ asupra biologiei celulelor
canceroase.
Cu toate acestea, studiile prospective de cohortă - un tip de studiu observaţional axat
pe urmărirea unui anumit grup de persoane pe o perioadă, fără a interveni în obiceiurile
lor alimentare - pot oferi informaţii valoroase despre relaţia dintre consumul de zahăr şi
riscul de cancer.
Un astfel de studiu, publicat în The American Journal of Clinical Nutrition în 2020, a
urmărit peste 100.000 de adulţi francezi timp de mai mulţi ani. Cei care au consumat cel
mai mult zahăr au avut un risc de cancer cu 17% mai mare în comparaţie cu cei cu cel
mai mic aport de zahăr. Acest risc ridicat a fost deosebit de notabil pentru cancerul de
sân, cu o creştere de 51%.
Această asociere a rămas semnificativă chiar şi după ajustarea unor factori precum
creşterea în greutate şi indicele de masă corporală. Studiul a sugerat că zahărul poate
creşte riscul de cancer prin alte mecanisme decât doar prin creşterea în greutate.
Numeroasele moduri în care zahărul poate duce la cancer
Zahărul procesat este o sursă puternică de energie. Dincolo de creşterea în greutate,
acesta provoacă o varietate de modificări în organism care cresc riscul de cancer.
- Altereză metabolismul
"Un alt mecanism prin care zahărul creşte riscul de cancer este impactul său asupra
metabolismului", a specificat Song.
Consumul ridicat de zahăr poate modifica profilul metabolic, declanşând inflamaţia şi
rezistenţa la insulină, ambii factori de risc pentru dezvoltarea tumorilor.
Acesta este un mecanism major care poate să provoace cancer, independent de
obezitate, a menţionat el. Persoanele obeze sunt mai predispuse la inflamaţie şi
rezistenţă la insulină, dar acestea pot apărea şi la persoanele slabe.
Zaharoza, fructoza şi carbohidraţii rafinaţi provoacă o creştere semnificativă a nivelului
de zahăr din sânge. Pentru a menţine echilibrul zahărului, organismul trebuie să
crească insulina în mod corespunzător, iar "cantităţile în exces de insulină sunt
inflamatorii", potrivit lui Cohen.
Thomas Seyfried, profesor de biologie la Boston College, a declarat pentru The Epoch
Times că nivelul ridicat de zahăr din sânge este legat de inflamaţia sistemică, ce poate
duce la deteriorarea mitocondriilor şi, în cele din urmă, la cancer.
- Declanşează o mutaţie a ADN-ului
Inflamaţia şi rezistenţa la insulină pot, de asemenea, să favorizeze direct mutaţii în
genele celulare, ceea ce duce la alterarea comportamentului celular.
Song a mai explicat că, în astfel de cazuri, ciclul normal de viaţă celulară este perturbat.
Celulele nu sunt supuse morţii celulare normale la timp, în schimb cresc şi proliferează
fără limite, alimentând dezvoltarea tumorii.
Multe experimente au confirmat aceste mecanisme. De exemplu, mutaţiile genelor
legate de semnalizarea insulinei pot contribui la dezvoltarea tumorilor în diverse
ţesuturi, crescând riscul anumitor tipuri de cancer, inclusiv cel de sân, endometrial şi
tiroidian.
Un studiu publicat în Cell Metabolism a constatat că probabilitatea ca mutaţiile genetice
care duc la apariţia cancerului pancreatic creşte de cinci ori într-un mediu cu un nivel
ridicat de glucoză, comparativ cu unul normal.
- Afectează flora intestinală
"Abia în ultimii ani oamenii au început să recunoască importanţa florei intestinale [în
legătură cu riscul de cancer]", a menţionat Song.
Zahărul poate perturba structura şi funcţia microbiotei (florei) intestinale şi poate înlocui
bacteriile benefice cu cele dăunătoare, ceea ce duce în cele din urmă la dezvoltarea de
tumori în intestine şi chiar în alte părţi.
Song a explicat mai multe mecanisme prin care microbiomul intestinal afectează
dezvoltarea tumorilor. Acestea au fost, de asemenea, în centrul cercetărilor recente.
Zahărul poate creşte anumite bacterii dăunătoare, care produc proteine cancerigene pe
suprafeţele lor, ceea ce duce la mutaţii genetice şi favorizează în mod direct
dezvoltarea tumorilor. Unele bacterii intestinale dăunătoare pot afecta, de asemenea,
metabolismul, provocând o creştere necontrolată a celulelor.
În plus, anumite bacterii intestinale pot dăuna sistemului imunitar, compromiţând funcţia
de supraveghere a acestuia. De asemenea, acestea pot produce metaboliţi specifici
care, la intrarea în fluxul sanguin din intestin, induc inflamaţie şi dereglare imunitară în
locuri îndepărtate, contribuind în cele din urmă la dezvoltarea de tumori în acele zone.
- Subminează imunitatea
În condiţii normale, sistemul imunitar este responsabil de eliminarea celulelor
problematice şi de menţinerea unei stări de echilibru. Consumul excesiv de zahăr
pentru o perioadă lungă poate perturba acest echilibru, făcând sistemul imunitar
incapabil să reziste celulelor mutante sau altor căi care favorizează dezvoltarea
cancerului.
În general, experţii consideră că zahărul afectează procesele legate de cancer, cum ar
fi inflamaţia, metabolismul glucozei, metabolismul lipidelor şi reglarea imunităţii. "Cred
că obezitatea este doar un produs secundar [al acestor procese]", a specificat Cohen.
Potrivit Dr. Kortmansky, sunt necesare cercetări mai ample pentru a înţelege mai bine
căile potenţiale prin care zahărul ar putea să influenţeze cancerul.
Fructoza: Cel mai periculos zahăr
Printre teoriile care explorează potenţiala legătură dintre zahăr şi cancer, oamenii de
ştiinţă subliniază efectele fructozei, în special, asupra organismului.
Atunci când ne referim la "zahăr" în general, vorbim adesea despre zaharoză, a
declarat pentru The Epoch Times Dr. Jason Fung, nefrolog care se ocupă de mult timp
de diabetul de tip 2 şi de postul intermitent.
O moleculă de zaharoză este formată dintr-o moleculă de glucoză şi una de fructoză.
Fiecare celulă din organism poate absorbi glucoza şi o poate folosi ca sursă de energie.
Cu toate acestea, moleculele de fructoză nu sunt folosite de nicio celulă din organism.
În schimb, ele intră direct în ficat, unde unele sunt transformate în esenţă în grăsime,
ceea ce duce la creşterea rezistenţei la insulină.
Cercetătorii de la MD Anderson Cancer Center au efectuat un experiment pe animale în
care au injectat celule de cancer de sân în şoareci, pe care i-au hrănit cu diferite diete.
Şoarecii care au primit diete pe baza de amidon au avut o rată de dezvoltare a tumorilor
de 30 la sută, în timp ce cei care au primit diete pe bază de zaharoză au avut o rată de
peste 50 la sută. Aceşti şoareci au avut mase tumorale mai mari, iar metastazele
pulmonare au fost mai frecvente.
Cercetătorii au mai descoperit că, dintre mai multe diete pe bază de zaharoză, glucoză,
fructoză şi o combinaţie de glucoză şi fructoză, şoarecii care au urmat dieta pe baza de
fructoză au prezentat cele mai grave afecţiuni, cu cea mai mare greutate a tumorilor de
cancer de sân şi cea mai agresivă creştere tumorală. Metastazele cancerului au fost, de
asemenea, mai frecvente.
"Fructoza şi glucoza sunt procesate foarte diferit în organism", a declarat Cohen, care a
fost implicat în studiu. Acest experiment a demonstrat că fructoza favorizează în mod
direct dezvoltarea cancerului de sân.
Un alt studiu a indicat că siropul de porumb bogat în fructoză, un alt zahăr adăugat în
mod obişnuit în alimentele şi băuturile procesate, favorizează direct creşterea şi
progresia tumorilor de cancer colorectal.
Siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, compus din 45 la sută glucoză şi 55 la
sută fructoză, este utilizat frecvent în băuturile răcoritoare şi în alte alimente îndulcite.
Cantley, care a condus acest studiu, a declarat că, în ultimii ani, s-a înregistrat "o
creştere dramatică" a cancerului colorectal în rândul populaţiei mai tinere, care este
asociată cu creşterea bruscă a cantităţii de sirop de porumb bogat în fructoză pe care
oamenii au început să o consume în ultima jumătate de secol.
Studiul din Spania menţionat mai devreme a descoperit că un consum de zaharuri
lichide este legat de o creştere mai semnificativă a riscului de cancer decât consumul
de zaharuri solide, în special fructoză lichidă şi fructoză din sucurile de fructe. Un
consum ridicat de fructoză lichidă a fost asociat cu cea mai mare creştere a mortalităţii
prin cancer.
Fructoza din alimentele şi băuturile procesate diferă de fructoza din fructele ca atare.
Atunci când mâncaţi un măr, consumaţi cantităţi mici de fructoză împreună cu fibre,
încetinind digestia.
Dar a bea o sticlă de 250 mililitri de suc de mere este ca şi cum ai consuma zahărul din
trei sau patru mere deodată, a explicat Cohen.
"Eu recomand ca persoanele care sunt expuse riscului să se concentreze pe o dietă cu
un conţinut scăzut de zahăr adăugat şi apoi pe un stil de viaţă cu un nivel ridicat de
activitate fizică. Acesta este cel mai bun mod de a controla zahărul care se află în
sistemul nostru", a declarat Dr. Kortmansky pentru The Epoch Times.