UNIVERSITAREA PEDAGOGICĂ DE STAT ION CREANGĂ DIN CHIȘINĂU

FACULTATEA BIOLOGIE ȘI CHIMIE

CATEDRA CHIMIE

Specialitatea: chimie și biologie

Alimentația anti-cancer și compușii utili din alge.

Autor: Bufteac Andriana, gr.303

Evaluator: Trofim Alina,

Lect. Universitar

Chișinău, 2023
 Cuprins
Alimentația cortectă a unui organism----------------------------------------------------------------- 1
Alimentația în cancer--------------------------------------------------------------------------------- 1-6
Alimentația anticancer--------------------------------------------------------------------------------7-9
Farmacia naturii-------------------------------------------------------------------------------------- 9-10
Alimente care previn cancerul-------------------------------------------------------------------- 11-14
Spirulina platensis – o algă miraculoasă-------------------------------------------------------- 14-16
Concluzie------------------------------------------------------------------------------------------------ 16
Bibliografie--------------------------------------------------------------------------------------------- 17

1
 Ce reprezintă alimentația cortectă a unui organism

Alimentația reprezintă o componentă esențială a tratamentului și reabilitării pacienților cu

cancer, deoarece ajută pacienții să facă față mai ușor bolii. Cu toate acestea, deoarece
accentul este pus mai mult pe cancer și pe tratament, alimentația este deseori neglijată,
lăsând pacienții și familiile lor cu îndoieli, întrebări și nevoia de sfaturi practice în legătură
cu o alimentație sănătoasă zilnică, în special în timpul terapiei.

Nutriția este procesul de ingestie a alimentelor în corelație cu necesitățile corpului:

creștere, înlocuirea țesutului și întreținerea stării de bine a organismului. Este, așadar, o parte
esențială a tratamentului pentru cancer.

Alimentația în cancer

Maladia canceroasă apare sub acţiunea combinată a diverşilor factori endogeni

(vârstă, gen, bagaj genetic, boli preexistente etc.) şi factori ambientali (fumat,
poluare, radiații).

Factorii de mediu pot contribui în proporţie de 60-90% la apariţia neoplasmelor, iar

dintre aceștia alimentaţia are un rol decisiv. Unele studii estimează că peste 50% din
cazurile de cancer la femei şi 1/3 la bărbaţi se datorează factorilor nutriţionali.

Rolul alimentaţiei în apariţia tumorilor maligne este determinat de cantitatea

mai mare a factorilor cancerigeni introduşi în organism pe cale digestivă, comparativ

cu celelalte căi de pătrundere (piele şi plămâni). Caracteristic pentru produsele
alimentare este faptul că ele sunt consumate pe parcursul întregii vieţi, expunând
astfel organismul contactului îndelungat cu substanţe cancerigene. Acestea, ingerate
chiar în doze mici, pot deveni nocive, întrucât acţiunea cancerigenă se cumulează,
efectul malign putând să apară după o perioadă de zeci de ani. Studiile recente de
nutrigenomică arată legătura dintre predispoziția genetică și un anumit profil dietetic,
iar pe baza unui diagnostic nutrigenetic corect, dieteticianul poate recomanda o dietă
adecvată și personalizată, mai eficientă și cu rezultate pe termen lung.

Nutriția a fost studiată ca un factor de risc pentru cancer, dar este greu de
demonstrat această cauzalitate, deoarece meniul include atât alimente protective cât
2
și produse ce pot crește riscul de cancer, în plus este greu pentru o persoană să țină
minte ce produse alimentare consumă pe o perioadă mai lungă de timp. Anumite
cercetări, au arătat că fructele și vegetalele fără amidon pot proteja corpul de cancerul
bucal, de esofag sau stomac; doar fructele protejează împotriva cancerului de plămân;
respectiv, o dietă bogată în grăsimi, proteine animale, calorii și carne roșie poate
crește riscul cancerului colorectal. Dintre aditivii, nutrienții sau alte componente
alimentare, care se pot asocia cu riscul cancerigen, enumerăm: alcoolul, îndulcitorii
artificiali (zaharina, aspartamul, acesulfamatul de potasiu, sucraloza, și ciclamatul,
nitrozaminele din carnea gătită sau lipsa vitaminei D).

RECOMANDĂRILE nutriționiștilor pentru reducerea frecvenței cazurilor de cancer

sunt următoarele:

– evitarea factorilor alimentari de risc;

– asigurarea unui consum ridicat de substanțe anticancerigene;

– gastrotehnie adecvată;

– evitarea obezității, sedentarismului, abuzului de alcool și a stresului.

1. Evitarea factorilor alimentari implicaţi în apariţia tumorilor maligne

Substanţele chimice din alimente, implicate în apariţia tumorilor maligne, sunt

reprezentate de: aditivii alimentari în exces (coloranţi, aromatizanţi etc.),
contaminanţii alimentari (pesticide, insecticide, clorură de vinil etc.), substanţele
poluante provenite din mediu și prin gătire (hidrocarburile aromatice policiclice) şi
substanţele cancerigene existente în mod natural în alimente.

Cancerul indus alimentar se poate instala și indirect, fără ca factorii nutritivi

avizaţi să aibă proprietăţi cancerigene. Acest lucru se realizează cel mai frecvent prin
creşterea consumului de grăsimi şi proteine, prin ingestia ridicată de alcool, prin
scăderea aportului de fibre alimentare şi a diverşilor micronutrienţi (vitamina A, B2,
B6, C, E, acid pantotenoic, fier sau iod). Există dovezi că un nivel ridicat de
homocisteină (substanță ce ia naștere ca un produs intermediar al proceselor
metabolice desfășurate inadecvat și care poate fi neutralizată de vitaminele B6, B12
3
și acidul folic din produsele alimentare proaspete) determină creșterea riscului de
cancer, în mod deosebit a celui de colon, piele, leucemie sau de col uterin. Pentru
aceste forme de cancer, printr-o dietă optimă, cât mai variată, plus suplimente
nutritive (vitamina D, C, Zn), se poate reduce riscul de apariție a cancerului.

2. Consumul ridicat de substanţe nutritive cu potenţial anticancerigen

Un număr larg de substanţe alimentare precum sunt: fibrele alimentare, vitamina A,

C, D, E, seleniul, calciul şi zincul, izotiocianaţii, indolii, flavonele, fenolii, inhibitorii
proteazici, unii aminoacizi etc. prezintă proprietăţi anticancerigene.

Consumul anumitor alimente este legat de scăderea riscului de apariție a unui

cancer. Din acest motiv recomandăm adăugarea următoarelor alimente în dietă:

• Fructele și legumele se află în topul alimentelor anticancerigene, ele sunt surse

bogate în vitaminele A și C. Un studiu făcut în Japonia pe un lot de 265.000 de
persoane a stabilit că cei care aveau un consum mic de betacaroten, aveau un risc
crescut de a face cancer pulmonar. Alte experimente au stabilit același lucru și în
cazul cancerului de colon, stomac, prostată sau col uterin. Betacarotenul se găsește în
cantitate mare în morcovi, broccoli, cartofi dulci, pepeni sau caise. Cantități mari de

vitamina C se găsesc în legumele și fructele proaspete.

• Usturoiul, folosit cu generozitate, poate ține cancerul la distanță. Un experiment

făcut la National Cancer Institute în China, în 1989, a descoperit că în regiunile unde
usturoiul era folosit din belșug la gătit s-a înregistrat cea mai scăzută rată a cancerului
gastric (prin componenții cu sulf care acționează împotriva toxinelor și radicalilor
liberi).

• Soia este asociată cu scăderea riscului de cancer mamar. În Japonia și China femeile
care își asigură proteinele din alimente bazate pe soia (tofu, soia boabe și lapte de
soia) au cea mai scăzută rată de cancer mamar. Alimentele bogate în fitoestrogeni
sunt: soia, laptele de soia, tofu, semințele de in, linte, cerealele integrale, pâinea cu
cereale integrale, humusul, fructele uscate (caise, curmale), usturoiul, ceapa,

4
semințele de floarea-soarelui, migdalele, arahidele, uleiul de măsline, fasolea verde,
cafeaua.

• Iaurtul ar putea fi un bun protector împotriva cancerului de colon. Bacteria

Lactobacillus acidophilus, care se găsește în iaurt, încetinește procesul de dezvoltare
a tumorilor de colon, consumatorii de iaurt având o frecvență mai scăzută a
cancerului de colon în comparație cu cei care nu consumă, sau la fel și cei a căror
rație de calciu este mai ridicată. Înmulțirea anormală a celulelor în colon s-a dovedit
a fi încetinită prin creșterea cantității de calciu la 2.000 mg zilnic.

• Semințele de susan și de floarea-soarelui sunt bogate în seleniu, vitamina E, calciu

și zinc. Consumați zilnic câte o linguriță pentru a menține gata de luptă nivelul de
antioxidanți din corp.

RECOMANDĂRILE nutriționiștilor pentru pacienții care deja au fost diagnosticați

cu cancer au ca puncte-cheie următoarele:

• o dietă bună, personalizată, este esențială pentru pacientul cu cancer;

• această boală și tratamentul în sine pot schimba felul în care organismul își
valorifică substanțele nutritive din alimente și poate afecta starea nutrițională;

• anorexia și cașexia sunt cauze comune de malnutriție pentru pacienții cu cancer.

Este important ca pacientul să se adreseze medicului sau dieteticianului care să

gestioneze cu atenție pierderile în greutate datorate bolii în sine sau tratamentului
pentru cancer, unele forme de tratament pentru cancer răspunzând mai bine când
pacientul este bine hrănit și are suficiente calorii și proteine în meniu.

Efectele secundare ale cancerului și tratamentului specific pot afecta starea

nutrițională a pacientului prin: anorexie, sindromul de gât uscat, probleme de

deglutiție, grețuri și vărsături, diaree, constipație, durere, depresie sau anxietate.

Pot fi afectate gustul, mirosul, apetitul sau abilitatea de a absorbi nutrienții din
alimente. Toate aceste acuze pot conduce la malnutriție, care va induce la rândul ei

5
pacientului oboseală, slăbiciune și incapacitatea de a lupta împotriva infecțiilor sau
de a raspunde eficient la tratament.

Deși unele studii susțin că terapiile alternative/complementare, bazate pe

fitoterapie, pot ajuta pacienții cu cancer să se adapteze la aceste reacții secundare ale
tratamentului, nu s-a putut demonstra clar că vreun produs din plante a fost eficient în
tratarea cancerului, unele chiar având efect opus prin interferența cu chimioterapia
sau radioterapia. Pacientul trebuie să fie atent la tipul de vitamine sau extracte din
plante pe care le utilizează, prin consultarea medicului curant privind dozele folosite
și asocierile medicamentoase.

La fel de importante sunt diversele interacțiuni medicament-aliment (prin

mecanisme de farmacodinamie sau farmacocinetică). Astfel, interacțiunea

aliment-medicament poate schimba efectele medicamentului, iar efectele terapeutice

ale medicației pot influența starea nutrițională a pacientului. Alternativ, dieta și
utilizarea de suplimente alimentare, condițiile genetice sau starea nutrițională a unui
pacient pot scădea eficiența unui medicament ori îi pot crește toxicitatea.

Malnutriția bolnavilor cu cancer activ crește riscul pentru astfel de interacțiuni

nefaste, alterarea proteinelor cu scăderea nivelului albuminelor din sânge și
modificările de compoziție corporală secundară malnutriției pot afecta dispoziția
medicamentelor prin alterarea legăturilor proteice și a distribuției medicamentului în
organism. Tratamentul chimioterapic și cel prin iradiere pot amplifica aceste
dezechilbre nutriționale (prin grețuri, vărsături, diaree și anorexie), iar dacă vârsta
pacientului este înaintată, se adaugă și modificările fiziologice specifice: prin
creșterea raportului țesut adipos/țesut muscular, scăderea masei hepatice și a fluxului
sangvin, alterări renale excretorii, disfuncții endocrine sau deshidratare.

6
 ALIMENTAŢIA ANTICANCER

Medicina oficială acceptă, în sfârşit, o realitate pe care naturismul o susţine de mult

timp: alimentaţia corectă poate împiedica apariţia tumorilor. Fructele, zarzavaturile,
leguminoasele, cerealele integrale şi ierburile aromate conţin substanţe active care
pot preveni îmbolnăvirea de cancer. Congresul cancerului, ţinut la Paris, a confirmat
capacitatea excepţională a fructelor şi legumelor de a preveni şi vindeca tumorile
ucigătoare. Vegetalele au triumfat. Legătura dintre cancer şi alimentaţie a fost
dovedită. Un studiu mamut, întins pe o durată de 35 de ani şi efectuat pe 500.000 de
subiecţi, a dovedit fără drept de apel că alimentaţia vegetariană reduce drastic apariţia
cancerului. Deşi nu e nouă, ideea că hrana joacă un rol decisiv în stoparea sau
dezvoltarea tumorilor canceroase a fost multă vreme respinsă, minimalizată sau
privită cu scepticism de lumea medicală occidentală. Cancerul era interpretat ca o
boală în sine, declanşată prin înmulţirea necontrolată a unor celule. Un soi de
„nebunie” organică. Studiile efectuate compară alimentaţia şi modul de viaţă a
500.000 de indivizi din ţările nordice şi sudice ale Europei, unii amatori de unt şi

de cărnuri grase, ceilalţi, consumatori de legume, fructe şi untdelemn de măsline.

Începând cu anul 1970, majoritatea subiecţilor au fost urmăriţi, fiecare în parte, timp
de 5 ani. Ultimele rezultate au fost publicate în iunie 2005 şi comunicate oficial la
Congresul de la Paris. A fost primul studiu combinat şi cu prelevări de sânge şi ADN,
stocate în bănci biologice, pentru cercetarea indicilor nutriţionali. Concluzia este
clară: schimbarea regimului alimentar poate reduce frecvenţa cancerului. Iată şi
câteva recomandări:

Mâncaţi cât mai multe fructe şi legume

Persoanele care consumă în medie 35 de grame de fibre

vegetale pe zi (5 porţii de fructe şi legume mâncate pe parcursul
unei zile) îşi reduc riscul îmbolnăvirii de cancer cu 40%. Cifra
va creşte dacă, pe lângă alimentaţia vegetariană veţi face şi
mişcare sau sport. În special cancerul intestinal şi cel de colon
sunt ţinute în frâu printr-o alimentaţie adecvată, combinată cu exerciţii fizice.

7
 Vegetalele: barieră împotriva cancerului de colon

Includeţi în fiecare din mesele dvs. o legumă sau o salată şi un fruct la desert. Care
sunt cele mai indicate? Toate fructele conţin combinaţii de substanţe protectoare.
Pentru a beneficia de ele, variaţi culorile: după ce mâncaţi un mar roşu, gustaţi o pară
aurie sau un strugure negru. La fel şi în cazul legumelor: după o tomată roşie,
consumaţi un broccoli verde sau o ridiche neagră. Cel mai adesea, principiile active
care opresc cancerul sunt cuprinse chiar în coloranţii din plante. Eficienţa lor a fost
constatată nu doar în cancerul de colon, ci şi în cel de prostată, pancreas, plămâni,
esofag. Uitaţi carnea, mâncaţi peşte. Se ştie de multă vreme că excesul de carne nu
este sănătos. Riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne
şi mezeluri. În schimb, nu există nici o problemă cu carnea de pasăre, cu condiţia să
nu provină din crescătorii. Ca alternativă pentru carne, se recomandă peştele.
Anumiţi acizi graşi, prezenţi în mare cantitate în uleiul de peşte, inhibă dezvoltarea
tumorilor canceroase.

Leguminoase şi cereale complete

E timpul să redescoperim cerealele şi leguminoasele: grâu, orz, ovăz, mei, secară,

linte, fasole, soia, seminţe de in şi susan. Bogăţia lor în fibre participă la prevenirea
cancerului de colon. Ar fi bine ca pâinea să fie înlocuită cu 6 porţii de grâu încolţit,
consumat pe durata unei zile. Unele leguminoase (mai ales soia) prezintă un alt atu:
conţinutul bogat în fitoestrogeni. Femeile asiatice, care consumă multe leguminoase
încă de la vârsta copilăriei, sunt mult mai puţin atinse de cancerul de sân. Ipoteza
avansată: aceşti micro-constituenţi sunt capabili să blocheze efectul estrogenilor
asupra celulelor mamare. O posibilă cauză de apariţie a cancerului de sân ar fi
excesul de kilograme acumulate după menopauză. În concluzie, puneţi linte în toate
salatele, mâncaţi cu încredere soia, mâncaţi cereale complete. Protejaţi-vă intestinul
şi controlaţi-vă greutatea.

8
 Optaţi pentru o alimentaţie variată

Decât sa mănânci un anume aliment, mai bine

consumi câte puţin din toate. Şi redu consumul de
alcool. De fapt, ideea generală care s-a desprins la
Congresul de la Paris a fost că nu există atât alimente
protectoare, cât o alimentaţie preventivă, inspirată
din cea mediteraneană: legume stropite din belşug cu
ulei de măsline. Un alt principiu recomandat se
referă la alimentele crude şi proaspete, netrecute prin
foc. Favorizaţi deci salatele de legume, condimentate cu ierburi şi fructe de toate
gusturile şi culorile. Activitatea fizică reduce riscul cancerului de sân. Prin urmare,
nici o zi fără plimbare în aer liber, fără câteva minute de gimnastică sau de alergat.
Mişcarea reduce în proporţie de 40% incidenţa cancerului, mai ales de sân şi colon,
de prostată, plămâni şi uter. Diminuarea riscurilor apare şi la persoanele suple, care
fac constant mişcare. De unde ideea că nici cei ce au o greutate normală nu sunt feriţi
de teribila maladie. Un studiu american a demonstrat că densitatea sânului la
mamografie se modifică radical după o oră de exerciţiu fizic. Şi la fel întreaga
structură corporală.

FARMACIA NATURII – UCIGAŞII CANCERULUI

- Varza şi, în general, cruciferele. Glucosinolatele, adevărate

pesticide naturale, apără varza de agenţii nocivi (bacterii,
ciuperci). La oameni, ele activează enzima ce previne cancerul.

- Strugurii. Medicamentul anticancer din struguri, suc şi vin este

resveratrolul, care tratează infecţiile şi calcifierea arterelor.

- Roşiile. Licopenul este medicamentul natural pe care-l conţin

roşiile, un antioxidant care împiedică apariţia cancerului de
pancreas, intestin, prostată, plămâni. Efectul este mai puternic dacă roşiile sunt fierte.

9
- Cerealele. Seleniul este microelementul care menţine la turaţie maximă o enzimă
care împiedică dezvoltarea tumorilor. Se găseşte în grâul şi grişul nerafinate.

- Citricele. Vitamina C previne cancerul. Cei care combina la micul dejun felia de
şuncă cu un grepfrut pot preveni formarea nitrosaminelor cancerigene. În pieliţa albă
a citricelor se găsesc bioflavonoide, care sporesc de 30 de ori efectul vitaminei C.

Fiecare om se poate apăra şi singur de cancer. Iată ce recomandă specialiştii:

Alcool cu măsură: bărbaţii: maximum 2 pahare/zi; femeile: maximum 1 pahar/zi.

Ideal: vinul roşu, care conţine resveratrol.

Carne puţină: nu mai mult de 80 g/zi. Mai multă carne de pui sau de peşte decât
carne de miel sau de vită. Carnea nu trebuie prăjită prea tare şi se consumă părţile
slabe. Ideal este somonul, care conţine acizi graşi Omega-3 şi vitamina D.

Fără grăsimi animale! Înlocuiţi-le cu cele vegetale, mai ales cu ulei de măsline.
Acesta conţine acizi graşi nesaturaţi şi vitamina E, care ne protejează de cancer.

Sare, cu economie: maximum 6 g/zi. Înlocuiţi-o cu mirodenii şi verdeţuri.

Multe cereale şi leguminoase: experţii recomandă 600-800 g/zi, împărţite în mai

multe porţii. Optaţi pentru produsele integrale. Consumaţi zilnic produse din soia:
lapte, brânză (tofu), iaurt.

Multe legume şi fructe: zilnic, între 400 şi 800 g, împărţite în mai multe porţii.
Substanţe bioactive se găsesc mai ales în crucifere (varză, conopidă, broccoli, gulie
etc.) şi în usturoi.

Citricele conţin vitamina C, la fel şi merele (soiurile vechi), afinele, socul, caisele,
morcovii.

Ceaiul verde: băutura ideală.

Zahăr, aproape deloc: pentru că îngraşă, iar supragreutatea sporeşte riscul

îmbolnăvirii de cancer. Înlocuiţi-l cu miere!

10
 50 DE ALIMENTE CARE PREVIN CANCERUL

Mâncarea sănătoasă ajută la prevenirea cancerului. Expertul în nutriţie Sven David

Müller afirmă că există 50 de alimente care protejează şi uneori sunt capabile să lupte
împotriva celulelor canceroase. „Prin hrană nu te vindeci efectiv de cancer, dar multe
alimente acţionează preventiv”, declară specialistul, citat de cotidianul Bild.

1. Ananasul – Antioxidanţii bogaţi în vitaminele C şi E protejează celulele atacate de

diverse molecule. Conţine minerale (zinc, seleniu) ce inhibă dezvoltarea cancerului.

2. Caisele – Sunt deosebit de bogate în antioxidanţi. Vitaminele din aceste fructe

cresc capacitatea de reacţie a pielii la razele ultraviolete cancerigene.

3. Usturoiul – Printre multele alte calităţi, previne dezvoltarea cancerului.

4. Broccoli – E cea mai bună legumă împotriva cancerului. Are cea mai mare
densitate de vitamine şi minerale: vitamina C, E, betacaroten.

5. Cicoarea – Conţine fibre vegetale digerabile şi protejează împotriva cancerului de

colon.

6. Căpşunile – Nu conţin nici un component cancerigen.

7. Rodiile – Conţin vitamine şi minerale care neutralizează substanţele agresive din

organism.

8. Ceaiul verde – Previne cancerul de esofag şi de stomac. Promovează enzime care

neutralizează substanţele cauzatoare de cancer.

9. Varza – Face parte din cele mai active alimente în vitamina C, beta-caroten şi
furnizor de acid folic. De asemenea, poate proteja împotriva cancerului de sân şi cel
uterin, pentru că slăbeşte efectele nocive ale hormonului estrogen.

10. Grepfrutul – E bogat în vitamina C şi în una dintre cele mai importante clase de
pigmenţi vegetali care previn cancerul.

11. Alunele – Conţin vitamina E naturală şi păstrează celulele înainte de expunerea la

razele UV. Prin acizii graşi, vitamina E este bine absorbită.

11
12. Cerealele de ovăz – Conţin mulţi agenţi anticancer: zinc, vitamina E, provitamina
A. Pentru pacienţii cu cancer: fulgi de ovăz cu ulei de nucă!

13. Brânza – Brânza conţine printre altele vitaminele B12 şi B6. Prima este
importantă pentru creşterea celulelor normale, iar a doua pentru metabolism.

14. Măceşele – Bogate în Vitamina C, intervin în inactivarea radicalilor liberi.

15. Heringul – Acest peşte aprovizionează organismul deficitar de vitamină D, mai

ales în timpul iernii. Lipsa vitaminei D favorizează dezvoltarea cancerului.

16. Afinele – Protejează vezica urinară prevenind infecţiile acesteia. Deosebit de

bogate în acid folic, vitamina C.

17. Zmeura – Substanţele fitochimice protejează împotriva transformării maligne a

celulelor.

18. Ouăle de găină – Sunt bogate în toate vitaminele şi mineralele. Conţinutul ridicat
de vitamina D şi E protejează împotriva cancerului.

19. Fibrele – Mazărea, fasolea şi lintea în special protejează împotriva cancerului de

intestin. Probabilitatea unei boli poate fi redusă cu până la 40% printr-o dietă bogată
în fibre.

20. Coacăzele – Foarte bogate în antioxidanţi, sunt extrem de benefice împotriva

cancerului.

21. Fructul de cactus – Bogat în vitaminele C şi E şi în compuşi care protejează

împotriva degenerării celulelor şi cancerului la prostată.

22. Grâul – Important protector împotriva cancerului, este esenţial pentru sistemul
imunitar.

23. Usturoiul – Scade tensiunea arterială şi colesterolul. Inhibă creşterea tumorilor.

24. Şofranul de India – Conţine curcumină, un ingredient activ care protejează

împotriva cancerului de colon. Doză de prevenire: o linguriţă pe zi, în supe.

12
25. Cacao – Reduce riscul îmbolnăvirii de cancer prin substanţele bioactive
conţinute.

26. Pesmeţii – Protejează împotriva cancerului de colon.

27. Dovleacul – Conţine vitaminele A, C, E, D şi o mare parte din vitaminele

complexului B.

28. Seminţele – Conţin cantităţi mari de acizi graşi nesaturaţi (omega-3). Sunt bogate
în seleniu, dar şi în alte minerale.

29. Uleiul din porumb – Conţine cea mai multă vitamină E dintre toate uleiurile.

30. Ştevia – Combinaţie de vitamina K şi C, poate inhiba creşterea celulelor

canceroase.

31. Mango – Conţine foarte multă vitamina A. Intervine în inactivarea radicalilor

liberi.

32. Morcovii – Compensează radiaţiile ultraviolete şi fumatul prin conţinutul de

betacaroten.

33. Uleiul de nuci sau alune – Este bogat în acizi graşi polinesaturaţi şi bun împotriva

influenţelor negative ale mediului, cum ar fi poluanţii, care pot afecta sever
organismul uman.

34. Papaia – Conţine papaină, o enzimă folosită în tratarea cancerului.

35. Migdalele – Proporţia ridicată de seleniu le face deosebit de importante pentru

prevenirea cancerului. Sunt mult mai bune decât preparatele artificiale de selenium.

36. Cartofii – Au extrem de multe vitamine anticancer, dar le rămân în proporţie

mare doar atunci când sunt fierţi în coajă.

37. Fisticul – Conţine vitamina A şi seleniu şi poate preveni cancerul la plămâni.

38. Prazul – Vitaminele şi antioxidanţii conţinuţi reduc riscul de cancer.

39. Alimentele probiotice – Iaurtul, chefirul, varza crudă contribuie la rezistenţa florei
intestinale şi inhibă pătrunderea substanţelor străine în organism.
13
40. Pâinea de secară – Ideală în prevenirea cancerului, mai ales a celui de sân, secara
este bogată în acid fitic, acesta prevenind creşterea celulelor canceroase.

41. Varza de Bruxelles – Conţine de două ori mai multă vitamina C decât portocalele.
Acoperă nevoia organismului de acid folic.

42. Sfecla roşie – Este bogată în acid folic, conţine betanină.

43. Cătina – Un mix de vitamine, minerale şi fitochimicale, e mai bună decât orice
pilulă.

44. Susanul – Conţine fitosteroli, care reduc colesterolul şi protejează împotriva

cancerului.

45. Laptele de soia – Protejează mai ales împotriva tumorilor ce apar la femei.

46. Agrişele –Sunt bogate în pectină, care distruge sursa de toxine din intestine.

47. Spanacul – Acidul folic conţinut inhibă degenerarea celulelor.

48. Roşiile – Licopenul din roşii protejează împotriva cancerului pulmonar.

49. Somonul sălbatic – Conţine în mod semnificativ mai mult Omega-3 şi acizi graşi
decât somonul de crescătorie. Aceşti acizi sunt esenţiali în prevenirea cancerului.

50. Varza creaţă – Inhibă răspândirea celulelor canceroase.

Spirulina platensis – o algă miraculoasă

Spirulina este un tip de algă verde-albastră, care crește atât în apă sărată cât și în
apă dulce. La fel ca plantele, cianobacteriile pot produce energie din lumina soarelui
printr-un proces numit fotosinteză. Spirulina crește în mod
natural în lacurile cu un nivel de pH extrem de ridicat, dar
este, de asemenea, recoltat din iazuri comerciale pe scară
largă, unde puritatea este monitorizată, înainte de a fi uscată și
distribuită sub formă de tabletă și sub formă de pulbere.

14
Spirulina este extrem de bogată în mulți nutrienți, ar putea candida ca cel mai
hrănitor aliment de pe planetă, cu cea mai mare densitate de nutrienţi per gram.

Spirulina are în compoziţia ei 50-70 % proteină – cea mai mare cantitate de pe

planetă! Calitatea proteinei din spirulină este considerată excelentă - comparabilă cu
ouăle. Oferă toți aminoacizii esențiali de care aveți nevoie. Conţine şi ceva grăsimi
într-un raport foarte bun (acizi graşi omega-6 şi omega-3). În plus, este plină de
vitamine, minerale şi microelemente valoroase.

Spirulina este o sursă fantastică de antioxidanți, care pot proteja împotriva

deteriorarii oxidative. Această deteriorare poate conduce la inflamații cronice, ceea
ce contribuie la cancer și la alte boli.

Principala sa componentă activă se numește ficocianină. Ficocianina poate lupta

împotriva radicalilor liberi și a inhiba producerea de molecule de semnalizare
inflamatorie, oferind efecte antioxidante și antiinflamatoare impresionante.

Pentru a testa dacă spirulina are potențialul de a ajuta în tratamentul cancerului,

medicii Zhujun Wang și Xuewu Zhang de la Universitatea de Tehnologie din China
de Sud din Guangzhou au compuși izolați și testați găsiți în spirulina - începând prin
extragerea proteinelor întregi prin hidroliză. Proteinele au fost apoi defalcate în
polipeptide individuale, blocurile de construcție ale proteinelor și fiecare polipeptidă
a fost testată pe cinci tipuri de celule canceroase, inclusiv ficat, colon, gastric, sân și
plămâni. Oamenii de știință au izolat 15 polipeptide din spirulina care au avut
activități „anti-proliferative” pe celulele canceroase. Aceasta înseamnă că compușii
au încetinit capacitatea celulelor de a se împărți și răspândi.

Un alt studiu a concluzionat că utilizarea Spirulinei reprezintă o alternativă

eficientă în sprijinul nutrițional la pacienții cu boală oncologică avansată și, de
asemenea, a îmbunătățit biomarkerii de laborator ai nutriției.

Un alt studiu a conchis că rezultatele obținute oferă dovezi ale activității anti-
cancer a produsului comercial Spirulina împotriva celulelor canceroase pulmonare și
a recomandat puternic cunoașterea proprietăților chimiopreventive ale Spirulinei.

15
Printre alte substanțe bioactive, Spirulina este bogată în compuși tetrapirrolici, care
sunt în strânsă legătură cu molecula de bilirubină, un puternic antioxidant și agent
anti-proliferativ. Un studiu a concluzionat că Spirulina platensis și componentele sale
tetrapirrolice au redus substanțial proliferarea cancerului pancreatic experimental. Şi
aceste date susțin un rol chimiopreventiv al acestei alge comestibile.

Cercetările efectuate la animale indică faptul că poate reduce apariția cancerului și

dimensiunea tumorii. O serie de studii efectuate pe animale au arătat că spirulina este
un agent eficient pentru a stimula răspunsurile sistemului imunitar, incluzând
inhibarea reacțiilor alergice și îmbunătățirea răspunsurilor la anticorpi și activitatea
celulelor ucigătoare naturale. Oamenii de știință de la UC Davis au anunțat că
spirulina crește producția de celule imunitare numite citokine, care formează o linie
de apărare împotriva virusurilor și a celulelor canceroase. De fapt, un studiu finalizat
recent în Japonia a demonstrat efectele benefice ale spirulinei în imunoterapia
cancerului, pentru a reduce volumul de celule canceroase din organism prin activarea
unui grup de celule imune. Un studiu clinic uman a arătat, de asemenea, că spirulina
este eficientă în prevenirea cancerului oral.

Concluzie

Prin urmare, nu există doar câteva super-alimente cu efecte anti-cancer. Moleculele

benefice se regăsesc în foarte multe produse, de aceea este important să avem o dietă
echilibrată. Desigur, regimul alimentar nu trebuie să înlocuiască tratamentele
împotriva cancerului, dar poate deveni un adjuvant și îi poate ajuta pe cercetători să
conceapă noi terapii.

Cancerul este o boală atât de complexă încât nu poate fi explicată prin mutația sau
defectul unei singure gene. Boala apare din cauza afectării mai multor funcții, care
implică seturi întregi de molecule care interacționează între ele. Din această cauză
este și foarte greu pentru cercetători să descopere tratamente și metode eficiente de
prevenție, pentru că există de fapt foarte multe tipuri diferite de cancer.

16
 Bibliografie

1. GHID DE BUNE PRACTICI: Alimentaţie rațională, siguranţa

alimentelor şi schimbarea comportamentului alimentar. Manual
2. Alimentaţia anticancer – o terapie cu gust delic. Articol

17